Evenimentul rutier s-a petrecut in aceasta dupa-amiaza, pe strada Energiei, din municipiul Bacau.
O batrâna, in vârsta de 80 de ani, care s-ar fi angajat in traversarea strazii prin loc nepermis, a fost surprinsa si accidentata de un autoturism, la volanul caruia se afla un sofer de 33 de ani.
In urma impactului, femeia a fost ranita si a fost transportata la spital pentru ingrijiri medicale.
La fata locului au ajuns politistii de la Biroul Rutier Bacau care au demarat cercetari.
Nu mai putin de 10 medii de 10 s-au inregistrat, in acest an, in judetul Bacau, la admiterea pentru liceu, dupa centralizarea rezultatelor din scoala generala si de la Evaluarea Nationala.
Cei zece absolventi sunt:
1 CREȚU D. ANDREI SCOALA GIMNAZIALA „MIHAI DRAGAN” BACAU
2 CRUDU CC. MĂLINA SCOALA GIMNAZIALA „NICOLAE IORGA” BACAU
3 HADARAG G. ANDRA VALERIA SCOALA GIMNAZIALA NR 2 TARGU OCNA
4 MIHAI C. CRINA TEODORA LICEUL TEHNOLOGIC DARMANESTI
5 MIHĂILĂ I. DARIA-ALEXANDRA SCOALA GIMNAZIALA NR 1 ONESTI
6 PETRE-ANTICA E. EDUARD-DOMINIC SCOALA GIMNAZIALA NR 1 VALEA SEACA
7 SILION S. ANDRA-ALEXANDRA SCOALA GIMNAZIALA „MIHAI SADOVEANU” BACAU
8 SMARANDI F. ANASTASIA SCOALA GIMNAZIALA „GHITA MOCANU” ONESTI
9 STOICA II. ROXANA IOANA SCOALA GIMNAZIALA „NICOLAE IORGA” BACAU
10 VICOL CL. BOGDAN-ALEXANDRU COLEGIUL NATIONAL „FERDINAND I” BACAU
Rezultatele pot fi consultate pe site-ul ministerului educatiei, pe acest link.
Ieri, în jurul orei 09:45, pe DN 2G, în localitatea Podiş, s-a produs un acicident rutier cu victime.
Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat de 61 de ani, din comuna Scorţeni, în timp ce conducea un autoturism, la intersectia cu DN 2 G nu a acordat prioritate de trecere unui autovehicul care circula regulementar pe direcţia Bacău-Moineşti şi a intrat in coliziune cu acesta.
În urma evenimentului rutier cei doi conducători auto au fost transportaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău pentru îngrijiri medicale.
Conducătorii auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.
S-a terminat Bac-ul. Candidatii inscrisi la acest examen, absolventii de liceu, au sustinut astazi, 3 iulie, ultima proba a bacalaureatului – proba scrisa, la alegere, in functie de profilul absolvit si specializarea din anii de studii.
Elevii care au terminat Realul au avut de ales intre Fizica, Chimie, Informatica si Biologie, iar cei de la Uman – intre Geografie, Economie, Sociologie, Filosofie, Psihologie, Logica si argumentare.
In judetul Bacau s-au inscris la aceasta proba 4.429 de candidati. Au fost efectiv prezenti 4.290 dintre ei, iar 130 au absentat. Nu s-a inregistrat nicio eliminare pentru frauda sau tentativa de frauda.
Emotii mari vor fi luni, cand, conform calendarului de organizare a examenului, se afiseaza primele rezultate, desi acestea sunt asteptate inca de duminica dupa amiaza, asa cum s-a intamplat si in anii trecuti. Insa, in premiera, in acest an lucrarile vor fi corectate in alte judete, tocmai de aceea reprezentatii Inspectoratului Scolar cred ca primele note vor fi cunoscute tot pe 6 iulie.
Pentru a fi declarat admis, candidatul de la Bac trebuie sa se prezinte la toate probele (orale si scrise), sa ia cel putin nota 5 (cinci) la disciplinele scrise si sa obtina cel putin media generala finala 6 (sase).
Vom reveni cu detalii, in momentul in care apar rezultatele.
Sambata aceasta, 4 iulie, angajatii si voluntarii Crucii Rosii Bacau ne invita sa petrem alaturi de ei 139 de ani de la infiintarea acestei organizatii in Romania. Manifestarea va avea loc in Parcul Cancicov, cu incepere de la ora 9.30.
Vor fi oferite servicii medicale gratuite (determinarea tensiunii arteriale, a glicemiei), se vor imparti pliante informative, vor fi efectuate demonstratii privind acordarea primului ajutor, vom cunoaste istoria Crucii Rosii prin fotografie.
Evenimentul se preconizeaza sa dureze mai bine de doua ore.
Locuitorii de pe partea stânga, pâna la nr. 17, sunt bacauani, cei de pe partea dreapta au buletin de Letea Veche. Nici unii nici ceilalti nu beneficiaza de asfalt, apa si canalizare, locuitorii fiind beneficiarii doar a unor promisiuni carora le-a expirat termenul de valabilitate.
Nimeni din cei pe care i-am intrebat nu stia de ce se cheama Silozului, strada care delimiteaza, la est, municipiul Bacau de comuna Letea Veche. Insa, toti simt, de ani si ani, conditiile in care traiesc. N-au apa curenta, canalizare si nici asfalt, cele mai elementare servicii de care ar putea beneficia locuitorii unei strazi dintr-un oras european, fie ea si la marginea lui. Strada cu pricina are si ciudatenii, locuitorii de pe partea stânga, pâna la nr. 17, sunt cu buletin de Bacau, iar cei de pe dreapta sunt leteni, cu buletin si impozite varsate in vistieria comunei. Ba, un cetatean de pe partea dreapta, imi spune domnul Bogdan Florin, este bacauan, nimeni nu stie cum si de ce. Dar, acesta-i un lucru minor, important si major ramân asfaltarea strazii si canalizarea, cosmarul din toate anotimpurile. “Au tot promis, ba primarul din Bacau, ba cel din Letea Veche ca azi, ca mâine, strada va fi integrata in programul de investitii, ne spune si domnul Vasile Branca. Este imposibil de trait, circulatia este intensa, soferii merg cu viteza, iar in urma lor se ridica nori de praf. Eu sunt mai nou aici, insa ne-ar trebui masca de protectie pentru a rezista.”
Promisiuni cu termen expirat
Case mai vechi sau mai noi, multe vile, cochete, unele cu etaj, frumoase, cu spatii de joaca pentru copii, s-au inradacinat si copaceii plantati de fiecare nou venit. Un alt cetatean, care nu a dorit sa-si decline identitatea (“nu vreau sa ma pun rau cu primarii”), proprietarul unei frumoase vile este la fel de nemultumit: “Suntem la capatul civilizatiei. Când ne-am mutat ni s-a promis ca, in scurt timp, strada se va asfalta. Trebuie bani multi, iar primarul din Letea Veche spune ca nu-i are si nici nu stie cine ar trebui sa o asfalteze, Bacaul sau Letea Veche, ca, spun ei, granita este pe mijlocul strazii”. Tot el mai aduce un argument, când ploua, deoarece apa nu are unde se scurge, intra in curtile oamenilor: “Sa vedeti atunci ce veselie este sa locuiesti la tara”.
Preferinte electorale cu “esente tari”
Trec masini, multe masini, mici si mari, praful se ridica la nori, trecatorii se opresc, se intorc cu spatele spre directia de mers a autovehiculelor, pentru a nu se ineca cu praf.
O doamna in vârsta, care vine de la un magazin din apropiere, spune ca este in trecere, ea sta pe Trecatoarea Holtului, dar si acolo este la fel. Intram, impreuna pe strada Bujorului, nume frumos, cum tot in zona mai sunt si strazile Lalelelor,Trandafirilor, si imi arata un afis, prins pe gardul unei case. “Cred ca ar fi bine sa vina presedinte cel de pe gard“, spune doamna Taralunga. Ma aproprii, pe o foaie A4 sta scris:
In coltul din dreapta, sus, sigla: desenul unui corp omenesc infipt intr-o teapa. Se apropie un domn, se uita, zâmbeste, si zice scurt: E timpul! Reportajul meu nu se poate incheia fara sa le ofer locuitorilor de pe Silozului un raspuns la intrebarea lor. La solicitarea noastra, Primaria Bacau raspunde, conform Legii 544/2001: “Str. Silozului se afla pe linia de hotar ce desparte municipiul Bacau de comuna Letea Veche, municipiului Bacau ii apartine doar partea stânga pe o lungime de 240 ml. SC CRAB SA are in derulare un proiect pe fonduri europene – «Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau». In acest proiect, comuna Letea Veche are prinsa si str. Silozului pentru realizarea canalizarii, iar dupa finalizarea acestor lucrari si, in functie de fondurile alocate de la bugetul local, se va executa si modernizarea str. Silozului (trotuare si carosabil).”
Când anume, tot nu aflam din acest raspuns!
Fostii primari din Onesti, Laurentiu Neghina (foto), si din Prajesti, Eugen Antica, demisi din functie prin ordin al Institutiei Prefectului, au facut plângeri in instanta in care cer anularea actului administrativ. Mandatul acestora a incetat vineri, 19 iunie 2015, ca urmare a unei decizii date de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) care a stabilit ca nu doar primarii condamnati la inchisoare cu executare isi pierd mandatul, ci si alesii care au primit pedepse cu suspendare.
Cei doi fosti primari au intrat in aceasta categorie, fiind condamnati cu suspendare in dosarul „Mita la Bac” de la Liceul „Alexandru Vlahuta” Podu Turculu. In actiunile depuse la Tribunal, fostii edili, prin avocatii angajati, contesta ordinul Prefecturii motivând ca hotarârile definitive ale ICCJ date in dosarul penal au fost pronuntate in urma cu aproape doi ani si ca la acel moment nu s-a ridicat problema demiterii din functie in cazul celor condamnati cu suspendare.
In acelasi timp, sustin avocatii, o hotarâre/decizie nu se poate aplica retroactiv, mai ales ca in intervalul dintre condamnare si pâna in prezent, primarii si-au exercitat functia. Opiniile sunt impartite in aceste situatii generate de decizia ICCJ, unii avocati intrebându-se chiar daca nu cumva tot ceea ce au semnat cei doi primari demisi ar fi lovit de nulitate, in conditiile in care se mentine ordinul Prefecturii. Pe de alta parte, alesii destituiti reclama si faptul ca in tara sunt cazuri similare de primari condamnati la pedepse cu suspendare, dar care nu au fost demisi din functie. Actiunile inregistrate la Tribunal, Sectia Contencios Administrativ, urmeaza sa primeasca termen.
Un primar a pierdut “pe o speta similara”
“Este dreptul oricarui cetatean sa atace in instanta un ordin emis de prefect pentru ca instanta sa decida care dintre parti are dreptate. Noi, ca institutie, am luat act de decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), obligati fiind sa impunem de indata aplicarea acelei hotarâri”, a declarat Dorian Pocovnicu, prefectul judetului Bacau. Hotarârea ICCJ a fost data in dosarul unui primar din vestul tarii pentru care ordinul de incetare a mandatului fusese emis imediat dupa pronuntarea sentintei de condamnare la inchisoare cu suspendare. Edilul a atacat in instanta ordinul prefectului, iar tribunalul a sesizat ICCJ, care a dat o decizie cu privire la aplicarea Legii 393 privind Statutul alesilor locali. “In alta ordine de idei, vreau sa va reamintesc ca un primar din Caras Severin a pierdut procesul pe o speta similara”, a mai spus prefectul judetului.
Catalina Chifu
Silvia Patrascanu
– o poveste despre o familie cu multe lipsuri, dar care cu ajutorul semenilor poate scapa de saracie
Familia Rau, din satul Rusenii Razesti, comuna Plopana, este o familie numeroasa. Dar pe cât este de numeroasa pe atât este de necajita. Locuiesc cu totii intr-o casa din paianta, la iesirea din localitate, in conditii greu de imaginat pentru multi dintre noi. Au doar doua camere si un hol, iar locuinta nu este racordata la reteaua de electricitate.
Au trecut prin doua inundatii si doua incendii si se multumesc ca inca mai au un acoperis deasupra capului. Copiii mai mari au plecat sa-si faca un rost, alti trei stau pe la rude, iar acasa au mai ramas sapte minori. Dintre cei aflati in grija parintilor, cel mai mic, un baietel, are doar cinci luni, iar fata are 16 ani si isi doreste sa se inscrie la liceu. Cu totii traiesc din alocatiile de la stat, putin peste 500 de lei pe luna, si din banii câstigati de tata din munca cu ziua prin sat.
Omul a lucrat 15 ani in mina, la Valea Jiului, dar la Plopana nu si-a mai gasit de lucru. Intr-un timp a facut naveta la Bacau, unde a lucrat in constructii, insa patronul a fugit cu banii si n-a câstigat nimic. Matei, Marius, Antoanela, Cristi sau Razvan s-au invatat cu lipsurile si chiar daca intru intr-un magazin nu-i cer mamei sa le cumpere dulciuri si nici jucarii, pentru ca stiu ca banii sunt putini. Pentru ei, important este sa aiba mâncare pe masa in fiecare zi.
„Ne descurcam foarte greu pentru ca banii sunt putini si nevoile multe, dar nu avem ce face. Traim doar din alocatiile copiilor. De ajutor social nu beneficiem. Cica avem venit prea mare. Din ce munceste sotul cu ziua luam de mâncare, orez, faina, ce putem pastra, ca nu avem frigider, ca sa avem ce pregati. Nu ne ducem la nimeni sa cerem”, spunea Izabela Rau (39 ani), mama copiilor. Desi se descurca greu, nu s-a gândit niciodata sa-i abandoneze ori sa-i dea in plasament.
Doi tineri sunt hotarâti sa-i ajute
Are incredere ca Dumnezeu le va purta de grija. Mai ales ca de povestea lor au fost impresionati doi tineri din Bacau, sot si sotie, care i-au remarcat in drumurile facute la Vaslui si inapoi. Au vazut ca au grija de copii, ca sunt spalati, ca frânghiile sunt pline tot timpul de haine curate. Nu s-au grabit sa-i judece si nici nu au de gând sa o faca. S-au grabit in schimb sa-i ajute, asa cum o pot face si alti bacauani.
La ultima vizita le-au adus alimente, haine si multe alte lucruri care le lipsesc. „Pe noi ne-a atras faptul ca sunt curati, copiii sunt ingrijiti si cu mult bun simt. Incercam sa-i ajutam si saptamânal sa ajungem la ei sa le aducem câte ceva”, spunea Liliana Tabacaru. Dar acesti tineri inimosi vor sa le schimbe viata cu totul. Pentru a-l ajuta pe tata, Gheorghe Rau, cu un loc de munca, au inceput sa strânga bani pentru a le cumpara o casa batrâneasca mai aproape de Bacau si sa-i mute acolo. Vor ca acesti copii sa nu mai invete la lumânare si sa priveasca si ei la televizor. Sa se bucure cât de putin de copilaria pe care saracia le-a furat-o.
„Ei nu se mai incadreaza pentru ajutor social si noi nu avem cum sa-i ajutam, ca nu este cadru legal. Ca sa se racordeze la reteaua electrica au nevoie de câteva mii de lei, dar nici casa nu are acte.”
Gheorghe Andries, primarul comunei Plopana
Conducerea Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău anunță cu mare regret dispariția prematură a colegului AURELIAN ALBUȚ, șef lucrări ec.dr.ing. de la Facultatea de Inginerie, Departamentul de Ingineria și Managementul Sistemelor Mecanice.
În perioada 1997–2002, a urmat cursurile Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, obținând diploma de inginer în specializarea Tehnologia Construcțiilor de Mașini.
După ce a fost student Erasmus la Tampere University of Technology din Finlanda, în perioada octombrie 2002 – iulie 2003, și-a continuat studiile la această universitate, obținând diploma de master. În cadrul acestei instituții a desfășurat o intensă și apreciată activitate de cercetare științifică. În anul 2002, și-a început studiile doctorale în cadrul Universității Politehnica din București obținând în 2006 diploma de doctor în Inginerie Industrială.
În paralel cu activitatea didactică și științifică desfășurată la Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, urmează cursurile Facultății de Științe economice din cadrul Universității „George Bacovia” din Bacău.
Activitatea didactică a desfășurat-o cu pasiune și competență, fiind titular al unor discipline din domeniul mecanic și din domeniul inginerie și management, la programele de studii de licență și master. În cadrul programului Erasmus, a efectuat numeroase stagii de predare la diverse universități europene, partenere în acest program. Din anul 2008, în calitate de Coordonator Erasmus al Facultății de Inginerie, și-a adus în mod deosebit contribuția la dezvoltarea relațiilor interuniversitare cu numeroase universități din Europa.
Activitatea de cercetare desfășurată în domeniul deformării plastice a materialelor și a unor domenii conexe s-a concretizat prin publicarea a peste 40 de articole științifice, în calitate de autor sau coautor, în reviste de specialitate de mare prestigiu din țară și străinatate. De asemenea, a făcut parte din colectivele de cercetători constituite în cadrul a 5 contracte de cercetare științifică, în care a avut calitatea de membru sau de coordonator.
A publicat 3 cărți de specialitate (coautor) și a participat la numeroase conferințe organizate în țară și în străinătate (Franța, Polonia, Thailanda, China, Spania, Italia, Finlanda, SUA, etc.). De asemenea, s-a implicat activ în viața comunității academice băcăuane, fiind membru în Senatul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău.
Întreaga comunitate academică a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău regretă profund dispariția fulgerătoare a celui care a fost un coleg devotat și un prieten de nădejde.
La câtiva kilometri de Buhoci, spre sud, cam in dreptul localitatii Siretu, se afla satul Furnicari. Apartine de comuna Tamasi. Numarând putin peste cinci sute de suflete, zona este cunoscuta mai mult de pe urma inudatiilor, care au afectat-o des, dar si ca loc bun de pescuit. Siretul, la fiecare viitura, si-a tot mutat albia, rupând maluri, inundând terenurile si casele oamenilor. Dupa prapadul din doua mii opt, s-au facut lucrari de consolidare, s-a inaltat digul de protectie, asfaltându-se drumul de pe acesta. Satenii spun ca lucrarea ar fi trebuit sa mai continue, pe o portiune de inca o suta cinzeci de metri. Terenurile cultivate dintre dig si apa, fiind proprietate privata, au fost ingradite. Putinii pescarii care mai prefera locul, au acces doar pe câte o potecuta inierbata. In general, nu prea sunt bine primiti. Vin insa de pe celalalt mal, pe drumul de la balastiera, si ajung cu barcile pâna in locurile bune de pescuit. De sus locul apare idilic, ca o statiune de vacanta, pigmentat cu umbrele de soare si prelatele de camuflaj ale ambarcatiunilor ancorate in mijlocul apei.
Drumul din poarta
Coborând din drumul judetean ce desparte satul in doua, spre lunca Siretului, dai de o bifurcatie. La stânga, in aval, o iei spre padure. La dreapta, spre apa care face o bucla larga, loc bun de dat la scobar. Daca nu esti atent, urmând cu masina drumul de pe dig, furat de peisaj, dupa o scurta panta risti sa te proptesti in doua porti masive, din lemn, aparute de-a curmezisul ca din senin. Asfaltul se opreste brusc. In stânga, printre salcii, vezi aproape apele Siretului. In fata, acoperisul casei batrânesti. Te minunezi cum a rezistat urgiilor si timpului. Proprietarul, mos Petrica Bogdan, are optzeci si trei de ani. S-a nascut si traieste aici. „Siretul era ahaa! Uite! Dincolo de apa. Cam pe la pompele alea. Vezi stâlpul cela? In lunca?”, si-i urmaresc linia palmei trudita de munca. Nu pot sa-i retraiesc vizual amintirile. „Acolo era!”. Fratele mai mic, Ion Bogdan, are saptezeci si patru de ani. Tine in mâna un foarfece de vie. Vine de la curatat de lastaris. Sta la câteva case mai la vale. Imi arata gospodaria protejata de noul dig, ingrijita, primenita de nu se mai vad urmele viiturilor. A crescut cinci fete care l-au bucurat, aducând pe lume sase nepoti. Stam de vorba pe banca din fier, de pe podetul ce traverseaza rigola adânca de scurgere. „Cursul asta a aparut in saizeci si noua. Aici a fost punctul mai slab când au venit inundatiile. Au urmat cele din saptezeci si saptezeci si cinci. Au rupt apele tot ce-au intâlnit de la padure incoace. De-atunci s-a mutat Siretul de trei ori, mutând si pamântul. Ce vezi aici, lunca, ce e cultivat cu porumb, nu mai e pe acelasi pamânt. E adus. Erau o suta cinzeci hectare de pasune si terenuri agricole. Albia s-a mai stabilizat când s-au construit bazinele, pentru cenusa rezultata de la CET. Acolo s-au bagat mii de tone de beton. Ultima data digul a fost rupt prin doua mii. Aici era inalt, ne-a inundat pe noi. Apa nu mai incapea si a maturat digul pe acolo, pe la Vârnacea cum ii spunem noi.”
Viata lânga apa
Lucrarile de consolidare a malului trebuiau continuate. S-au oprit pentru ca proiectul, de construire a unui pod peste Siret in zona, nu a avut viabilitate. Pâna aum zece ani, locuitorii din Furnicari si satele apropiate scurtau, cu cincisprezece kilometri, drumul spre Bacau, traversând apa cu bacul. A mai functionat sporadic vreo cinci ani, pâna malurile au fost roase de apa. Vestea buna este ca s-a semnat recent un contract, intre Consiliu Judetean – in parteneriat cu Primaria Tamasi – si un consortiu de firme din Galati si Tulcea, pentru construirea unui bac nou, modern, si a utilitatilor aferente. Cum lucrarile la noi se stie cum merg, satenii ramân cu speranta, continuând sa ocoleasca pâna la terenurile agricole aflate pe celalalt mal. Nea Ion a lucrat pâna la pensionare ca sofer. Isi aduce aminte cum pescuia el in tinerete. Ochii i se lumineaza „Ce undite? Cu mreja. De unde barca. Aveam doua camere de tractor, din alea de doi metri si douazeci, cu doua scânduri legate de ele, si-i dadeam drumul. Uite pe-acolo! Aveam mreja de cinzeci de metri.” (Mreja este o plasa usoara, impletita din ata subtire, initial din cânepa, cu ochiuri relativ mari. Latimea ei variaza de la doi pâna la cinci-sase metri, in functie de adâncimea apei unde este folosita. Pe o latura are legate greutati din plumb, piulite, iar pe cealalta, bucati din lemn sau pluta, pentru a o mentine in apa, vertical). „Stiam locurile pe unde nu-s cioate si apa era mai linistita. O desfasuram… si el se-ncurca. Vâsleam asa, doua-trei sute de metri. Când simteam ca se face grea, ne-adunam de la capete si strângeam pestele. Asta dura câteva ore, seara. Acum aproape toti care pescuiesc sunt din Bacau. Sa-i vezi cum vin si s-asaza sa stea peste noapte! Nu ma deranjeaza, ca pe-aici trec putini. Nu mai e locul bun. Sunt fruntarii, (praguri sapate de curenti). In partea astalalta, apa-i mica, s-a mâlit. Doar la nucul cela, mai la vale, zici ca mai trage.”
Constatari amare
Evita sa-si dea cu parerea despre braconaj si efectul noilor plase din nailon, cu ochiuri mici. El stie ca ciclic, viiturile, pe lânga pagubele produse, redistribuie prin baltile din lunca, pestele furat de apa din crescatorii. Si nu face nici macar o aluzie la metodele neortodoxe de pescuit, folosite astazi de catre unii. „Noi locuim aici, gospodari, treizeci de familii de catolici si douazeci si cinci de familii de ortodocsi. Restul, o suta cinzeci si ceva de tigani, care sunt tot ortodocsi. Mai la vale, spre Galbeni, sunt penticostali. Pai daca din o suta douazeci si sapte de vaci reproducatoare, câte erau in sat inainte de inundatii, acum nu mai sunt nici jumatate?” Dar grija lui nu o reprezinta pescarii, braconieri sau nu. A renuntat la animale. E sigur ca la o noua viitura, apa ii va intra iar in gospodarie. „Digul ar trebui continuat. Aici, la cotul asta ar trebui intarit si inaltat macar cu un metru saptezeci, pe o portiune de vreo suta cinzeci de metri. Pe partea aialalta, uite, mai la deal, se vede? Se construieste o crescatorie de peste. Daca, Doamne fereste, vine iar apa mare, tot betonul care se toarna acum acolo va impinge ca un zid apa care se opreste in el, in cotul asta unde stau eu, si iar va rupe!”
Ii urez sanatate si optimism. Intra in curte parca resemnat, constient de neputinta in fata naturii si a vrerii oamenilor. Il aud soptind ca pentru sine: „Cum o da Dumnezeu!”
Societatea Chimcomplex Borzesti a finalizat o investitie de peste 14,35 milioane de euro intr-o instalatie unica in România din punct de vedere al randamentului energetic, cea mai eficienta din Europa si care permite reducerea semnificativa a costurilor cu utilitatile. Aceasta este cea de a doua instalatie de cogenerare de energie electrica si termica din combinat, prima fiind pusa in functiune in anul 2009. La inaugurarea noii instalatii au fost prezenti, alaturi de constructori si chimisti, partenerii Chimcomplex in acest proiect, reprezentanti ai unor institutii si autoritati locale, ai mediului academic si bancar si ziaristi. Panglica inaugurala a fost taiata de Stefan Vuza, omul de afaceri care controleaza Chimcomplex prin Societatile Comerciale Române (SCR), de Virgiliu Bancila, presedintele Consiliului de Administratie al SCR, si de inginerul Horia Chelariu, consilier tehnic la Chimcomplex.
Instalatia Cogenerare II, considerata un vârf al tehnologiei la nivel mondial, produce mai multa energie electrica si termica decât consuma orasele Onesti sau Râmnicu Vâlcea. In urma investitiilor in cele doua instalatii, Chimcomplex si-a redus costurile energetice cu 42% si a devenit unul dintre cele mai performante combinate chimice. De asemenea, prin economiilor anuale de gaze naturale generate de proiect, emisiile de CO2 se reduc cu peste 17.800 de tone pe an. “Prima instalatie de cogenerare, o creatie proprie dezvoltata cu un partener din Elvetia, Turbomach, a primit in anul 2010 un premiu de excelenta si un cec de 375.000 de euro pentru instalatia cu cea mai inalta eficienta energetica dintre proiectele finantate in Europa de BERD si de Fondul European de Eficienta Energetica. La instalatia Cogenerare 2, testele au aratat ca eficienta globala depaseste 91%”, a spus directorul general al Chimcomplex, Dumitru Coman. Investitia a fost apreciata si de presedintele SCR, Stefan Vuza, care a a remarcat ca Chimcomplex are, acum, cele mai eficiente doua instalatii de cogenerare din Europa si cel mai eficient consumator de energie electrica intr-o instalatie de electroliza cu membrana schimbatoare de ioni de generatia a V-a, conform clasamentului prezentat de cea mai importanta revista de specialitate, editata de Eurochlor.
Instalatia Cogenerare II este compusa dintr-o turbina cu gaze cu o putere electrica nominala, la 100C, de 7.68 MWe si un cazan recuperator capabil sa furnizeze abur supraincalzit cu parametrii de presiune 16 bar si temperatura de 2500C, precum si apa calda la o temperatura de 950C. Instalatia are o putere electrica de 7,68 Mwe, o putere termica de 11,7 MWt, un randament electric de 33% si un randamentul global de 91,4%. Proiectul “Instalatie de Cogenerare II” a fost cofinantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, valoarea totala a proiectului fiind de 63,7 milioane de lei.
Am intrat deja in luna lui Cuptor si mai mult ca oricând, indiferent la ce vârsta ne aflam, ne dorim cu ardoare sa avem un corp suplu, cu piele frumoasa, catifelata, fara pete, acnee, cicatrici sau vergeturi. Ne place sa mergem la plaja, la mare ori la piscina, in aceasta perioada caniculara, dar unii dintre noi avem complexe legate de modul cum aratam ori probleme dermatologice, care nu ne permit sa ne expunem la soare sau ne provoaca multe alte mari necazuri. Dar pentru toate acestea exista solutii medicale la care aveti acces si va sunt oferite cu profesionalism si cea mai mare disponibilitate la DERMACENTER, un renumit centru de medicina estetica si dermatologie, situat in Bacau, pe strada Marasesti, nr.94, telefon 0234576339, e-mail: foxstanescu@clicknet.ro; www.dermacenter.ro
UN CENTRU MEDICAL CU TRADITIE IN DOMENIU
Aceasta clinica medicala are o traditie in domeniul dermatologiei si medicinei estetice ( specialitate vasta si complexa) de aproape 20 de ani. Este printre primele unitati medicale private care au aparut in Bacau dupa anii ’90. A fost infiintata in 1992 de catre dr.Cristina Stanescu, medic primar dermato-venerolog ( pe atunci, seful sectiei cu acelasi profil din Spitalul Judetean de Urgenta). Despre inceputurile clinicii careia a avut curajul sa-i dea viata intr-o perioada destul de tulbure si instabila, dr.Cristina Stanescu isi aminteste: „Am pornit la drum cu consultatii medicale de specialitate si tratamente dermatologice. In ceea ce priveste dotarea, am plecat cu un electrocauter. Atât aveam si era in domeniu, in tara, ca aparatura, pentru terapiile dermatologice. De-a lungul anilor, insa, dupa numeroase cursuri, workshop-uri in tara si in strainatate, activitatea noastra a devenit mult mai complexa, respectând tendintele internationale in dotare. Preocuparea noastra permanenta este de a asigura aparatura moderna, in concordanta cu evolutia tehnologiei in domeniu. Ne implicam in programele de depistare precoce a cancerului de piele, dar si in cele de estetica medicala. Venim in intâmpinarea pacientilor nostri cu proceduri medicale si estetice care sa le asigure o piele sanatoasa si frumoasa”.
SINGURA UNITATE DIN ZONA CARE PRACTICA DERMATOSCOPIA DIGITALA
DERMACENTER, prin personalul medico-sanitar, competent si profesionist, coordonat de catre dr.Cristina Stanescu, ofera consultatii pentru diagnosticarea bolilor pielii si a mucoaselor. Pentru diagnosticarea cu certitudine a acestor boli si daca este necesar, foloseste dermatoscopia sau biopsia cutanata. Este primul cabinet care a utilizat in Bacau dermatoscopia simpla si este unica unitate medicala privata de profil din judet care practica dermatoscopia digitala (Moll Max), cea mai moderna metoda de diagnosticare si monitorizare a evolutiei alunitelor, care permite prevenirea si descoperirea precoce a cancerului de piele. Aceasta este o tehnica avansata pentru depistarea melanomului, cel mai agresiv dintre formele de cancer de piele, cu o rata mare de mortalitate, Sistemul Moll Max dându-i dermatologului posibilitatea de a examina pielea in profunzimea stratului ei superficial, detectând modificari care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Aceasta este o metoda neinvaziva si nedureroasa, ce poate fi urmarita pe ecran de catre pacient si face mai usoara diagnosticarea precoce a melanomului, esentiala pentru prognosticul bolii. Totodata, este foarte utila pentru monitorizarea leziunilor precanceroase si a alunitelor care ar putea crea probleme de sanatate. In acest fel, medicul dermatolog poate stabili masuri inca din stadiile incipiente ale bolii. In acest context, trebuie sa remarcam faptul ca personalul medico-sanitar de la aceasta clinica a participat in fiecare an si la campaniile nationale gratuite, organizate in Bacau, pentru diagnosticarea precoce a cancerului de piele.
TERAPII MODERNE
Inca de la inceputul activitatii sale private, centrul de medicina estetica si dermatologie-DERMACENTER a folosit si tratamentul cu radiofrecventa. Totodata, la acest centru medical se practica si radiochirurgia dermatologica, procedura care confera siguranta si rezultate estetice net superioare bisturiului, laserului sau electrocauterului. Interventia se realizeaza fara sângerare si durere, cu vindecare rapida. Prin radiochirurgia dermatologica se rezolva leziunile de la nivelul pielii, atât benigne (nevi pigmentari, veruci etc.) cât si maligne (carcinoame, melanoame) si se pot preleva biopsii cutanate. Un alt tratament folosit la aceasta clinica, pentru diverse leziuni cutanate, este crioterapia. Mecanismul consta din congelarea si decongelarea celulelor bolnave, care astfel sunt distruse. La acelasi centru, alaturi de procedurile enumerate mai sus, se utilizeaza cu rezultate foarte bune si terapia soft laser si cu lumina albastra, pentru tratarea acneei si a altor afectiuni inflamatorii cutanate (herpes, zona zoster). Tratamentul cu laser este practicat, de exemplu, in terapia onicomicozei, o boala a unghiilor, provocata de ciuperci. In aceasta afectiune, procedura amintita are o rata de succes de pâna la 75-80 la suta.
SERVICII DIVERSE DE ESTETICA MEDICALA
Un alt domeniu complex abordat cu rezultate remarcabile la DERMACENTER este estetica medicala. Serviciile oferite aici, in aceasta specialitate, sunt diverse. Ele constau in injectari pentru corectarea ridurilor (injectii cu toxina botulinica si acid hialuronic) si a aspectului pielii (tonus, stralucire, pete), peeling-uri chimice, epilare IPL, tratament telangiectazii, mezoterapie, electrostimulare, masaj anticelulitic, tratamente dermato-cosmetice si radiofrecventa tripolara. Aceasta din urma determina cresterea tonusului pielii, corectarea ridurilor, rezolvarea celulitei si a vergeturilor aparute dupa sarcina. Este un procedeu foarte eficient pentru tinerele mame, corectându-le vergeturile si tonusul cutanat scazut, la nivelul abdomenului, care apare in timpul sarcinii. Radiofrecventa tripolara, o metoda neinvaziva, este utilizata cu succes in reducerea celulelor de grasime, a celulitei. Prin acest procedeu se obtine tonifierea pielii, pentru brate, abdomen si coapse, prin formarea de fibre de colagen si elastina tinere. Procedeul este folosit cu succes pentru cresterea tonusului fetei si reducerea ridurilor. Aceasta tehnica este eficienta pentru fata, gât, brate, abdomen, coapse si fese. Se obtine o piele cu tonus bun, cu aspect tânar. Acest tratament a fost numit si “calcatorul de riduri”.
TRATAMENTE CU LASER
In acelasi domeniu, al esteticii medicale, la aceasta clinica se fac si tratamente cu laser pentru leziuni vasculare, precum angioamele, cuperoza si vasele sparte de pe picioare. In acest caz, procedura este completata de investigatii si tratament pentru oprirea evolutiei bolii venoase cronice (varice, in termeni populari). Tratamentul cu laser se practica si pentru rezolvarea cicatricilor, ridurilor (intinerire cutanata), vergeturilor si a onicomicozei (ciupercilor de unghii). In felul acesta, in cazul micozelor unghiei, se pot elimina posibilele efecte adverse ale tratamentului cu tablete. Potrivit statisticilor medicale, procentul de vindecare este de 80 la suta pentru terapia cu laser, 60 la suta, cu tablete, si de numai 8 la suta, pentru tratamentul local. Pentru vergeturi, centrul medical dispune de un laser echipat cu lungimea de unda aprobata de FDA in America.
APARATURA DE ULTIMA GENERATIE
DERMACENTER mai are in dotare ca aparatura un Hydrafacial , Octoline si Dermapen. Acestea sunt aparate de ultima generatie folosite pentru tratamentul ridurilor, acneei si a petelor pigmentare de la nivelul fetei. Sunt proceduri pe care personalul medico-sanitar de aici le practica, de asemenea, cu succes de mai multi ani. Hydrafacialul este un aparat care este indragit de multe vedete, pentru tratamentul tenului. Totodata, la aceasta unitate exista programe anti aging personalizate care, pe lânga tratamentele faciale, se adreseaza buzelor, dosului mâinilor, bratelor, cearcanelor, decolteului si gâtului. De remarcat si faptul ca DERMACENTER este singura clinica din Bacau unde se scot tatuajele, cu laser. Tot aici pacientii pot beneficia de tratamente pentru caderea parului. Mai intâi se face diagnosticarea cauzei si apoi se efectueaza tratamentul pentru stimularea cresterii parului, constând in iontoforeza, crioterapie si dermapen. Pe de alta parte, cu ajutorul luminii pulsate sau al laserului se reduce parul nedorit. La DERMACENTER pot apela si persoanele care au o transpiratie excesiva la nivelul palmelor, talpilor si axilelor, pentru a trata aceasta problema.
PENTRU VIITOR, ALTE PROIECTE INDRAZNETE
In viitorul apropiat, conducerea centrului medical DERMACENTER intentioneaza sa organizeze intâlniri de grup pentru categorii de pacienti carora sa le prezinte materiale demonstrative practic, in legatura cu afectiunea lor. Despre viitoarele proiecte dr.Cristina Stanescu ne-a mai spus: “Ne vom adresa in mod deosebit mamicilor cu copii cu dermatita atopica si celor care sunt interesati de folosirea unui machiaj medical care permite corectarea unor defecte cutanate, cu produse specifice”.
Asadar, clinica DERMACENTER va sta la dispozitie cu servicii profesioniste in domeniile dermato-venerologiei si medicinei estetice!
Trecatorii grabiti prin centrul municipiului Bacau au putut observa joi, pe la prânz, aparitia instalatiilor de sonorizare si a militarilor intr-un colt al Parcului Trandafirilor. La inceput mirati, ei si-au amintit ca in aceasta zi românii il praznuiesc pe Stefan cel Mare si Sfânt, binecredinciosul voievod al Moldovei.
Reprezentanti ai autoritatilor locale si judetene, in frunte cu prefectul Dorian Pocovnicu, alaturi de militari din Garnizoana Bacau, precum si membri ai asociatiilor si institutiilor de cultura bacauane au venit la statuia din centrul orasului sa aduca un omagiu domnitorului. Un sobor de trei preoti militari a rostit rugaciunile de pomenire a binecredinciosului voievod.
Despre importanta acestei zile a vorbit prof. univ. dr. Ioan Mitrea, membru de marca al Asociatiei Culturale „Stefan cel Mare si Sfânt”. „Datorita acestui mare voievod s-a vorbit cu veneratie despre Moldova in toata Europa acelor vremuri”, a subliniat istoricul Ioan Mitrea in cuvântul sau.
Apoi, pe acordurile muzicale ale „Marsului lui Stefan” interpretat de muzica militara a Garnizoanei Bacau, cei prezenti au depus coroane de flori la picioarele statuii impunatoare care-l reprezinta pe Sfântul Voievod Stefan cel Mare. Freamatul cotidian a facut ca prezenta la aceasta manifestare sa fie una modesta, unele foruri admininstrative, precum Consiliul Judetean, alegând sa nu trimita la eveniment niciun reprezentant.
In traditia meleagurilor Borzestiului, loc unde s-a nascut voievodul Stefan cel Mare se inscrie si comemorarea personalitatii acestuia la biserica voievodala pe care a inaltat-o aici.
Astfel, printr-un parteneriat incheiat intre Arhiepiscopia Romanului si a Bacaului si mai multe asociatii culturale (Asociatia Betleemul Stefanian, Asociatia Culturala „Filomelos”), precum si cu Colegiul National „Dimitrie Cantemir” si Scoala Gimnaziala „Sfântul Voievod Stefan cel Mare” din Onesti, aici a avut loc cea de-a III a editie a „Zilelor Betleemului Stefanian”.
In cadrul acestui eveniment s-au savârsit slujbe religioase intru cinstirea marelui voievod Stefan cel Mare si au fost sustinute alocutiuni de catre profesori onesteni pentru redescoperirea valorilor istorice si de legenda ale neamului românesc.
Prof. Ionel Abaza, a prezentat expunerea „Contributia binecredinciosului voievod Stefan cel Mare la dezvoltarea culturii”, iar prof. dr. Emilia Boghiu a sustinut o comunicare ce a evidentiat legatura lui Vasile Alecsandri cu plaiurile Borzestilor.
Totodata, micii actori de la de la Trupa de teatru „Alfa” de la Biblioteca Municipala „Radu Rosetti” (coordonata de Doina Bruma si Nicoleta Salbatecu) au prezentat si ei sceneta „Stefan Voda din legenda”, iar pelerinii care au ajuns in zona au fost incântati cu un concert de cântece patriotice.
Intr-o lume agitata, in care existenta e marcata de taxe si rate la banca, iar oamenii sunt din ce in ce mai ocupati, plecarea in concediu e „oaza din desert”.
Luam sau nu copiii cu noi in concediu? Ca mama, am observant ca un copil lasat acasa in grija bunicilor se imbolnaveste dupa ce parintii absenteaza din mediul familial. Ca medic, pot sa explic acest fenomen, pe care sigur l-ati constatat si dumneavoastra: plecarea parintilor e perceputa de copil ca un stress, care afecteaza mecanismele de aparare ale micutului si acesta face febra. Cu cât copilul constientizeaza mai mult absenta parintilor, febra apare mai repede. Unii copii fac febra, in primele zile de concediu, chiar daca sunt alaturi de parinti, deoarece percep schimbarea mediului de acasa tot ca pe un stress. Alegerea va apartine.
Indiferent unde plecati in vacanta, in tara sau in afara ei, luati cu dumneavoastra trusa medicala, potrivit criteriului „mai bine sa fie si sa n-o folosesc”.
Daca plecati in afara tarii, alegeti locatiile care au facilitati pentru copii, facilitati care includ si asistenta medicala de urgenta; interesati-va de numarul telefonic de urgenta al tarii respective (de exemplu, Grecia nu e racordata la numarul european de urgenta 112; echipajul medical de urgenta raspunde la 116). Daca alegeti o locatie din România, tineti cont de cel mai apropiat punct medical, localizati-l, pentru a câstiga timp, in caz de urgenta.
Care sunt cele mai frecvente pericole pentru sanatatea copiilor, când suntem in concediu? Dupa febra, care poate aparea datorita stress-ului, aerului conditionat prea rece, comparativ cu temperatura aerului de afara, deshidratarii, raului de miscare, urmeaza diareea, asa numita „diaree a calatorului”, cauzata inclusiv de apa pe care o bea copilul si de multele tentatii culinare. Diareea poate fi insotita de varsaturi (fie de la mâncare sau de la insolatie) si este intotdeauna o urgenta, cu pericol major de deshidratare, cu cât copilul e mai mic (sub 3 ani). Alergiile pot fi cauzate de intepaturile de insecte sau alimente netolerate de copil sau expirate. Afectiunile din sfera ORL (otita, faringita, amigdalita), secretii purulente ale ochilor (conjunctivita) si, nu in ultimul rând, arsurile solare si micile accidente legate de cazaturi, copiii fiind energici si activi.
Ce ar fi util sa contina trusa medicala? Daca copilul are rau de miscare, mergeti mai mult noaptea când copilul doarme si sunt eficiente bratarile care functioneaza pe principiul presopuncturii (le gasiti in farmacii). Medicatia impotriva febrei, la care raspunde cel mai bine copilul dumneavoastra (paracetamol, ibuprofen) iar de rezerva pentru febra peste 39°C – novocalmin supozitor sau fiola algocalmin, diluata in 200 mililitri apa sau ceai; atentie! algocalminul se da dupa vârsta de 2 ani, este medicatie de rezerva (nu-l administrati primul) si poate fi extrem de alergizant (nu-l folositi pentru prima data, in concediu).
Supozitoarele de paracetamol sau novocalmin se topesc la caldura (folositi o geanta frigorifica sau formele de sirop sau pastile). Diareea poate fi prevenita folosind numai apa imbuteliata, laptele praf luat de acasa (aceeasi marca de lapte praf are compozitie diferita de la tara la tara), nu experimentati mâncaruri noi cu copilul, cu scuza „i-a fost pofta” si nu-l „indopati” cu dulciuri, folositi fructe de sezon, prospete si bine spalate. Sarurile pentru hidratare orala, calciu carbonic, smecta, probiotic, furazolidon, diarex pot fi de mare ajutor; nu uitati plicurile cu menta, ceaiul de menta poate face minuni in diaree. Pentru varsaturi folositi metoclopramid, cu prudenta si doza strict indicata. Alergiile reactioneaza bine la siropurile antialergice (aerius) si pentru uz extern mixtura antialergica sau unguent cu hidrocortizon.
Picaturile pentru nas infundat, pe care le tolereaza copilul dvs., picaturi pentru urechi, picaturi pentru ochi pe baza de gentamicina. Rugati medicul sa va prescrie un antibiotic cu spectru larg, pe care l-a mai folosit copilul dvs. si asigurati-va ca tratamentul ajunge pentru 7 – 10 zile si notati dozele de administrare pe cutie. Pentru eventualele plagi survenite in timpul jocului, folositi apa si sapun pentru a indeparta pamântul sau nisipul, puteti folosi apa oxigenata, deoarece „nu ustura” apoi tamponati cu betadina si comprese sterile; nu puneti crema pe o rana deschisa. Arsurile solare pot fi prevenite pregatind pielea copilului prin expunere treptata la soare si acoperita periodic cu factor de protectie; daca totusi se intâmpla, folositi dermazin (pe baza de argint), calmeaza arsura.
Faceti o vizita la medic cu copilul inainte sa plecati si puneti toate intrebarile legate de sanatatea copilului. Indiferent de locatie sau buget, lasati grijile acasa si bucurati-va de vacanta, alaturi de copii!
Dr. Ana Olinic, medic primar pediatru
Valencienii spun ca, paradoxal, totul a inceput cu un dezastru. Valencia a fost traversata, pâna in a doua jumatate a secolului trecut, de fluviul Turia. Albia sa, navigabila, era precum Sena, iar farmecul Turiei era exploatat cu talent managerial. Restaurantele pe apa, vaporasele de croaziera, podurile pline de istorie si romantism, o arhitectura minunata a locului reprezentau puncte mari de atractie. In 1957 a venit prapadul. O furtuna turbata a provocat iesirea furioasa a fluviului din matca. Inundatiile au fost catastrofale. O parte a orasului a fost scufundata. In unele zone, adâncimea apei era de cinci metri. Vreo 80 de personae au murit. O dezbatere publica foarte aprinsa a adus in prim-plan mai multe propuneri, printre care si aceea de a construi o autostrada pe albia râului. Dupa caderea dictatorului Franco, valencienii au fost cuceriti de ideea realizarii unui parc. Administratia a luat o hotarâre istorica: devierea completa a cursului Turiei. Efortul de deviere a fost urias. Astazi, Turia se varsa in Mediterana prin doua canale care ocolesc Valencia.
Parcul Turia (sau Gradinile Turia) are o lungime de peste 8 km si latimi cuprinse intre 100 si 300 de metri. A fost realizat, pe o suprafata de aproximativ 120 de hectare, dupa proiectul arhitectului catalan Ricardo Bofill. Gradinile parcului au fost definite ca fiind ,,o compozitie care utilizeaza puterea simbolica a unor ritmuri si referintele gradinilor arabe”. Desi este foarte lung, nu este taiat de bulevarde, deoarece au ramas intacte toate podurile vechi de peste râu si au mai fost construite si alte câteva foarte moderne. Este un parc foarte nimerit pentru plimbari lungi cu bicicleta, pentru practicarea de sporturi in aer liber. Doua alei il insotesc pe toata lungimea, cu piste distincte pentru biciclisti. Parcul are foarte multe terenuri de tenis, fotbal, handbal, volei etc.
Locurile de joaca pentru copii sunt superbe. Imaginatia celor care le-au amenajat este de-a dreptul cuceritoare. Parcul Gulliver, asezat intre centrul nou si cel vechi, este superb. Gulliver, eroul lui Jonathan Swift, este surprins aici in tara liliputanilor. A fost construit un urias Gulliver, care sta intins pe nisip, având statutul de prizonier al liliputanilor. Copiii, dar si adultii, au scari de acces pentru a se urca pe acest Gulliver. De jur-imprejur sunt amenajate multe tobogane care se incadreaza minunat in peisaj. Pe cel mai mare dintre acestea pot urca simultan chiar si zece copii. Parcul Turia este accesibil din mai multe parti ale orasului. Pot fi inchiriate, la preturi… spaniole, biciclete pentru a strabate lungile alei ale parcului, care au chiar si borne kilometrice. Preturile pentru inchirieri: o bicicleta obisnuita:o ora, 5 euro; o zi, 15 euro. Pentru bicicletele duble, jumatate de ora, 8 euro… Vizitarea Valenciei cu bicicleta este o alternativa foarte potrivita, dar nu am vazut pe nicaieri oferte de sub 15 euro/zi. O alta atractie a parcului sunt constructiile din fier vechi reciclat, foarte la moda in centrul nou al Valenciei. Aici poate fi admirat un pian realizat numai din otel, cu tot cu clape, pedale si scaun…
Jardi del Turia, un parc superb amenajat intr-o uriasa albie parasita, un imens lant verde compus din gradini de flori, fântâni, grupuri statuare, parcuri luxuriante cu palmieri si plante exotice, centre sportive in aer liber cu acces gratuit, locuri generoase de joaca si circuite de jogging, sali de concerte precum El Palau de la Musica Valenciana, dar si celebrul Oras al Artelor si Stiintelor … Aici am inteles de ce Spania are performante grozave in arta, in sporturi precum fotbalul, handbalul, tenisul de câmp, in ciclism si nu numai… Ion Fercu
Când prind un pic de timp liber, ceea ce nu se întâmpla prea des, mai ales în timpul din urma, las deoparte lecturile serioase si ma relaxez rasfoind reviste glossy. Nu am, desigur, pretentii de la ele, stiu ca îmi ofera minime informatii, si acelea sunt din zona modei, a cosmeticelor, a can-can-urilor mondene, dar nu le dispretuiesc nici pe acestea, fiindca fac parte tot din viata. Pe care eu refuz sa o vad într-un singur fel, în stereotipuri, prejudecati si culori sumbre. Nu o vad în astfel de culori chiar când trec prin momente foarte grele, pentru ca m-as simti stoarsa de toate puterile. Or, eu am un fel anume de a ma optimiza singura, evadând putin din real. Dupa ce am scris data trecuta despre cea mai delicios feminina vedeta de la Hollywood, Marilyn Monroe, intrata definitiv în mitologia cinema-ului, care e ravisanta în reclama de la Coca-Cola (I kissed Marilyn), zilele trecute dau peste niste pagini rupte dintr-o revista, cu niste poze mari pe ele. În care o recunosc pe superbissima Ava Gardner, despre care se zicea ca este „cel mai frumos animal de la Hollywood”. Are un aer de femeie fatala, si ceva salbatic în ea, de mare felina. De altfel, asa a si fost, teribil de vie, nestapânita, ca o vietate pe care nu o poti tine în frâu. A devorat viata, a avut o multime de iubiti celebri, scriitori, muzicieni, actori, toreadori (Frank Sinatra, Ernest Hemingway, Howard Hughes…), recunoscând ca-i place la nebunie sexul, a baut mult, a fumat, ca o serpoaica, si a dansat dezlantuita, ca în „Contesa desculta” chiar pe ruine. A lansat si câteva vorbe de duh, cum e aceea foarte cunoscuta despre înzestrarea naturala a lui Sinatra, la capitolul „bijuteriile familiei”. Ea spunea, cu un umor nebun, ca Frank e mic, slab, un sfrijit de vreo 50 de kile doar, dar din care 5 cântaresc amintitele podoabe. Ava era o fata din popor, care vorbea pe sleau, nesfiindu-se sa fie, în orice situatie, cât se poate de naturala. Cu limba ei ascutita a întepat pe multi, zicând întotdeauna ceea ce gândea, fara nicio opreliste. Era constienta de aerul ei fatal, maiestuos, irezistibil, astfel ca-si permitea sa o taxeze pe Liz Taylor, alta mare diva a vremii, drept „draguta”. La vârsta amintirilor avea sa comenteze sec: „Liz a fost draguta. Eu am fost frumoasa”. Ceea ce e cu totul altceva. Dar în fine, aici e vorba despre gusturi si de o multime de nuante. Apropo de gusturi, vreau sa spun ca moda din vara asta mi le satisface pe ale mele în cea mai mare parte. Îmi plac imprimeurile cu flori exotice, cu dungi, cu picouri, dar si cele cu motive tribale, încântatoarele rochite simple, în genul câmpenesc, dar si feciorelnicele rochii albe, si toate piesele din denim. Pentru ca denimul e la putere în acest sezon estival. Un material vechi si practic, care nu a parasit, de altfel, niciodata scena modei, acum revine în mare forta, e vedeta absoluta. L-am vazut în multe combinatii interesante, franjurat, asociat cu piele, voal, dantela etc. Un trend de neocolit în vara aceasta. Uitându-ma la poze cu diferite modele, ma amuza, de multe ori, comentariile cunoscatorilor, ma rog, ale stilistilor. Cica niste pantofi bej (cred ca erau purtati de Amal Clooney) sunt „versatili”. Chestie pe care nu am înteles-o deloc si ma tot framânta. Cum pot fi niste niste pantofi schimbatori? Poate se referea la nuanta, ca la una schimbatoare, în ape, sa zicem, dar nu reiesea asta. În fine, versatili sunt în schimb, adica labili sau de-a dreptul cameleonici, multi ipochimeni de pe scena noastra politica. Ce show-uri ofera ei, mama mia!
Un post de televiziune a demarat o campanie de sensibilizare a celor responsabili de starea jalnica a invatamântul rural, unde analfabetismul si abandonul scolar sunt la ordinea zilei. Unde dascalii demotivati se straduiesc totusi (cu unele exceptii), sa ii tina la scoala pe micuti. Unde, in ochii parintilor, multi dintre ei de asemenea analfabeti, muncile gospodaresti primeaza in fata „pierdutului de vreme” cu scoala.
Si zau ca ti se rupe inima la vederea acestor copii, carora taticul nu le-a cumparat manual fiindca a cheltuit banii la birt, ori care nu au incaltari sau haine cum trebuie sau care umbla prin ploaie sau soare, glod sau praf, ca sa mai desluseasca o buche in scolile subrede.
Intr-un cu totul alt registru, vedem cât de usor se poate transforma omul din analfabet in erudit scriitor. Este vorba, bineinteles, despre pleiada de autori aparuta din beciurile domnesti, unii dintre ei mafioti de-a binelea, dar care brusc s-au aplecat cu gândul si penita asupra hârtiei, sa insire cunostinte vaste pe care le-au tinut ascunse in subconstient, in vreme ce furau cu ambele mâini de pe unde apucau.
Carti pe banda rulanta ies din puscariile tarii, insa care ori sunt suspecte de plagiat, ori nu au nici o valoare stiintifica. Un escroc dintr-asta a scris patru lucrari stiintifice din domenii total diferite, ceea ce doar colective multidisciplinare de specialisti ar fi putut face. Un alt puscarias milionar a scris patru carti despre jurnalism. Asa considera statul ca este util societatii. Si toate astea, in vreme ce oamenii onesti si coatele tocite pe bancile scolilor se chinuiesc ani de zile sa scrie o lucrare.
Mai sunt si plagiatorii care isi pun in CV diplome cumparate pe bani si influenta. Doctori facuti la apelul de seara, dar mai rau decât atât, personaje publice care nici macar bacalaureatul nu au fost in stare sa il ia daca nu l-ar fi cumparat. Exemple sunt si doi primari din judetul nostru, care condamnati penal fiind, in loc sa isi dea demisia au trebuit dati afara. Iar acum isi vor scaunele inapoi.
La talpa tarii, niste copii se straduiesc sa razbata in viata, intr-o vreme când cartea a devenit mai importanta decât banuiesc amarâtii lor parinti. Insa de acesti copii statul nu pare sa aiba nevoie asa cum are nevoie de infractorii cu diplome.
SONG, REDIVIVUS. Dupa 20 de ani, Grupul „Song” – condus atunci de legendarul Ioan Luchian Mihalea – reînvie. RRC de luni, 29 iunie, saluta evenimentul si cere detalii de la un fost membru al formatiei, caruia, sub presiunea pluralitatii (corul este prin definitie o expresie a colectivului), aproape ca i se iarta un dezacord: „Grupul Song s-a ivit în interiorul Facultatii de Limbi Straine din Bucuresti, ai *caror studenti au tinut sa întemeieze un grup vocal al lor“. De fapt, orice facultate ai carei studenti iubesc frumosul poate intra astfel în istorie.
LITERE… VORBITOARE. „Am învatat bine germana si am dat examen la IATC sectia germana, dar am intrat la sectia româna. A trebuit sa ma instruiesc pe limba româna, rostind toate sunetele. Necazuri mi-a facut litera t, dar si litera s, cu care se aseamana“ (RRA, 9 iunie). E adevarat: consoana (nu litera) /t/ e alcatuita din t si s, dar orice am face, literele nu au glas.
PROCES-VERBAL, PROCES DE CONSTIINTA. Am obiceiul ca la inspectiile speciale sa cer directorului de scoala cea mai veche condica de procese-verbale, pentru a-mi face o imagine asupra unitatii de învatamânt respective. La 26 oct. 1970, un inspector îl certa pe profesorul de româna ca a ales cea mai nefericita cale de a le preda elevilor, transformându-i în „scriitori“. „Sistemul dictarii antreneaza plictisul“, decreteaza blând asistentul, dar în fapt dezvaluie ignoranta cuiva.
DE TOLERAT. Dis-de-dimineata, Postul de Radio Itsy-Bitsy FM difuzeaza o bine-venita rubrica de limba româna. Sfatos, didactic cu masura, redactorul alege situatii dificile cu frecventa ridicata: „Azi (24 apr., ora 7.40) ne ocupam de cuvântul înnorat, care se scrie cu doi de n, pentru ca în- este prefix, adica o particica asezata în fata unui cuvânt de baza“. „Sa nu uitati însa ca înot se scrie cu un n“, încheie tânarul, pe care l-am si iertat ca a spus „doi de n“, în loc de „doi n“, pentru a fi mai precis fata de micii ascultatori.
DE MEDITAT. În cancelaria Scolii Gimnaziale Racaciuni, un text de la avizier ne pune pe gânduri: „Mintile luminate discuta idei; mintile mediocre discuta evenimente; mintile mici discuta oameni“ (Roosevelt).
PAUL GRIGORIU TRAIESTE. „Arena nationala“, emisiune sportiva duminicala la RRA, are un editorialist de succes: Paul Grigoriu-junior. Paralela sport-jurnalism radiofonic pe care a facut-o pe 28 iunie a fost bine sustinuta, atent conceputa si cu aplomb prezentata. „Pe 2 aprilie, înainte ca inima sa i se opreasca, la ce meci de fotbal se gândea Paul Grigoriu?“, încheie fiul, amintindu-ne în prealabil ca pe 29 iunie sunt celebrati Sfintii Apostoli Petru si Pavel…
ERASMUS MINUS. Coordonatorul Departamentului de comunicare al unui organism central, foarte bine intentionat si cu un discurs angajant, da exemple de judete unde Programul ErasmusA a avut mai mare audienta: Bucuresti, Dolj, Iasi, Bacau, Cluj… Acestea s-au remarcat „din *punct de vedere al eficientei proiectelor depuse“ (RRC, 20 iun.). Da, dar din punctul de vedere al exprimarii, Departamentul e pe minus.
Declaratiile tot mai belicoase ale liderilor politici europeni, transferul de armament greu american catre Europa de Est si schimbarile politice ce au loc in regiune – inclusiv lupta pentru impunerea in punctele-cheie din România ale unor anumite persoane – ne duc la concluzia ca asistam la pregatirea declansarii unui conflict.
Nu este greu sa presupunem ca fortele americane, impreuna cu cele ale Tarilor Baltice, ale Poloniei, Ucrainei si României (si, probabil, ale Bulgariei) vor ataca Rusia. Nu direct, ci, probabil, in urma unei operatiuni de tip „false flag”, de genul celei puse in scena de Germania ca pretext pentru atacarea Poloniei.
S-a vazut in ultima perioada ca incercarile SUA de a crea o coalitie vest-europeana contra Rusiei nu au avut sorti de izbânda. Europa de Vest nu are chef de razboi. Si din acest motiv, SUA apeleaza la „aliatii” din Europa de Est, zona in care a reusit, cu succes, sa penetreze conducerea politica si sa-si subordoneze serviciile secrete.
Dealtfel, tarile din zona raspund, mai degraba, la comenzile americane decât la cele ale UE, politica externa fiind dirijata de la Washington si nu de la Bruxelles. E de ajuns sa ne uitam pe lista tarilor care au aderat la banca pentru infrastructura infiintata de China si sa vedem ca, in vreme ce tarile din vestul Europei au aderat, cele din est au refuzat, dupa indicatiile americane.
Se spune ca razboiul poate pune capat crizelor economice; in acelasi timp, un conflict poate redesena hartile. Oricât ar fi de bine echipate trupele care ar ataca Rusia, nu e ca si cum ar fi primul sau al doilea razboi din Irak.
Sa nu uitam ca anul 2014 a fost ceea ce a fost 1968 pentru noi: anul in care poporul s-a unit in fata amenintarilor unei agresiuni externe. Cu un moral ridicat si cu o armata bine antrenata, Rusia poate respinge orice atac terestru.
Problema care se pune este ce va face dupa. Unde se va opri? Pentru ca, se pare, cam acesta este si calculul american: o Rusie agresiva la granitele Europei de Vest poate face minuni in materie de economie…
|
|
