joi, 1 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 3470

„Nonconformistul fatalist” printre elevii de la Colegiul „Mihai Eminescu”

    In aceasta Saptamâna Altfel, in scoli, cu genericul „Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”, elevii claselor a IX-a D si a X-a E de la Colegiul „Mihai Eminescu” au fost provocati sa participe la concursuri de prezentari pe teme ca: Personalitati din Romania cu contributii deosebite in stiinta, Personalitati ale culturii nationale si Stiintele mediului / Ecologia.

    „La inceputul saptamânii, printre prezentari am descoperit ca o eleva a citit in «Desteptarea» despre «Nonconformistul fatalist», adica despre conferentiarul universitar dr. Catalin Petre Rang, care mi-a fost si mie profesor. Elevii si-au dorit foarte mult sa-l cunoasca, asa ca am avut onoarea ca joi dimineata sa vina printre noi, pentru aproximativ doua ore”, ne-a declarat prof. Constantina Hulea, directorul colegiului. Mai o gluma, mai cu date clare stiintifice, povestea profesorului Catalin Rang s-a depanat si parea fara sfârsit.

    Elevii au aflat astfel despre calatoriile sale minunate in Zair, despre cercetarea stiintifica, vânatoare, viata la muzeu, activitatea sa ca profesor la universitatea bacauana. Povesti reale de viata, argumente pro si contra modificarii naturii, vânatorii, distractiei… Pe scurt, elevii au avut ocazia sa cunoasca un OM, cu o adevarata „tolba” de amintiri, trairi, experiente, despre care au citit si in cotidianul Desteptarea, intr-o editie de colectie a suplimentului ACCENTE, scrisa de colegul meu Ioan Bisca.

    Comparatiile de joi s-au facut in direct, elevii cu ziarul in fata, profesorul Rang, cu crâmpeie de momente din propria-i viata. Iar concluzia a fost una singura – au spus-o elevii la finalul intâlnirii: „Nonconformistii de azi poate nu vor fi asa fatalisti ca dumneavoastra, domnule profesor!”.

    Urgente pediatrice: varsaturile

      Numim varsatura eliminarea continutului stomacului, in mod violent, in jet, la distanta, prin gura (uneori si prin nas). Varsaturile sunt frecvente in perioada copilariei si se pot manifesta ca fenomen unic sau pot face parte din tabloul clinic al unei boli, atragând atentia parintilor asupra micutului, care are o suferinta. Cea mai frecventa confuzie pe care o fac parintii se refera la regurgitare, care consta in eliminarea pasiva a continutului gastric, in cantitate mica, de obicei dupa alimentatie, si este specifica sugarului mic (sub 6 luni); daca sugarul creste in greutate, regurgitarile sunt inofensive; daca sugarul nu creste, e indicat sa va adresati medicului, singurul in masura sa stabileasca cauza (eventual refluxul gastro-esofagian).
      De ce este varsatura o urgenta pediatrica? Dupa cum probabil stiti corpul uman este compus aproximativ 70% din apa, iar prin varsatura se pierde apa, dar si alte elemente esentiale vietii (potasiu, sodiu, calciu). Cu cât copilul are vârsta mai mica, cu atât deshidratarea este mai rapida si efectele sunt mai dramatice; organele cele mai afectate sunt: creierul, rinichiul, ficatul, inima. Va descriu câteva semne ale deshidratarii care va anunta ca micutul are urgenta nevoie de asistenta medicala specializata: ochii sunt infundati in orbite (ochi „dusi in fundul capului”), buzele sunt uscate, limba este acoperita de un depozit albicios, pielea de pe burtica e uscata, copilul nu urineaza, respira adânc si repede (in repaos), respiratia are miros intepator de acetona, poate fi somnolent sau agitat, slabeste „vazând cu ochii”.
      Când varsa copilul? Varsaturile care apar izolate (neinsotite de alte semne) pot functiona ca un sistem de aparare: de exemplu, eliminarea substantelor toxice in cazul ingestiei accidendale de pastile, detergent; la fel se intâmpla când dati copiilor multe dulciuri de cumparat (contin conservanti care pot irita stomacul) sau preparate culinare laborioase, care nu pot fi digerate de stomacul copilului (maioneza, drob, sarmale).
      Varsaturile pot fi un semn important si precoce al unor boli, pe care ar fi bine sa le luati in calcul când amânati vizita la medic, in speranta ca se vor opri: faringoamigdalita, otita, enterocolita, apendicita, hepatita, meningita, infectii urinare inalte, tumori cerebrale, malformatii ale tubului digestiv, parazitoze.
      Cum putem preveni varsaturile? Pastrati regulile de igiena alimentara si invatati-va copiii sa se spele pe mâini, cu apa si sapun, dupa ce folosesc toaleta, vin de la joaca, au luat contact cu animale, inainte sa manânce, sa spele fructele. Folositi alimente proaspete, procurate din locuri care va inspira incredere privind igiena. Atentie la medicamente si detergenti – copii sunt atrasi de ambalajele colorate.
      Daca varsatura este semn in cadrul unei boli – se insoteste de febra, diaree, dureri abdominale, dureri de cap, convulsii, urina inchisa la culoare – puteti preveni deshidratarea severa adresându-va medicului sau serviciului de urgenta, cât mai repede.
      Când copilul varsa, nu-l lasati singur, tineti-l ridicat sau culcat pe burtica, cu capul inspre lateral, pentu a evita aspirarea lichidului de varsatura in plamâni – care poate cauza pneumonie de aspiratie, ce necesita spitalizare. Dati copilului sa bea ceai indulcit moderat (o lingurita de zahar la 100 ml apa), in cantitati mici (2-4 lingurite) la 10-15 minute, pentru a-l hidrata; nu-i dati mâncare solida, deoarece o va varsa. Daca timp de aproximativ 2-3 ore copilul nu a mai varsat, dar l-ati hidratat cu ceai, puteti sa-i dati mâncare solida, protejând insa stomacul: pâine prajita, orez fiert, morcov fiert, supa de legume. Copilul care varsa la orice tentativa de hidratare, cu lingurita, sau lichidul varsat are culoare galben – verzui, maroniu, cu striuri de sânge, va fi dus direct la serviciul de urgenta pediatrica, deoarece situatia poate fi una severa, cu urmari dramatice.
      Reperele de mai sus sunt menite sa va informeze, nu sa va sperie; ajutati-va copiii, actionând in cunostinta de cauza!
      Sarbatori cu lumina in suflet!

      dr. Ana Olinic, medic primar pediatru

      De ce mai scrieti?… (IV)

      Am adresat unor scriitori, poeti, dramaturgi, istorici si critici literari, profesori universitari, intrebarea: ,,De ce mai scrieti, într-o vreme în care nici macar scriitorii nu se (prea) citesc unii pe altii?” Raspunsurile sunt minunate…

      Reintrarea în marsupiu

      Cornel Galben (foto), scriitor, critic si istoric literar: ,,E o intrebare pe care si-au pus-o, probabil, majoritatea scriitorilor contemporani si indiferent daca au gasit sau nu un raspuns, continua sa scrie. Tot învârtindu-ma în jurul ei, blocat si de ideea ca initiatorul anchetei asteaptă, din parte-mi, nu un raspuns oarecare, ci un «ospat al cugetului», mi-am amintit de un sclipitor joc de cuvinte al filosofului de la Paltinis, cel care, apelând la hâtrul humulestean, nota: Toata viata am asteptat sa coboare peste mine harul, sa-mi vina acea idee care sa dea sens îndaradniciei mele intru gândire. Am trecut de mult de 60 de ani si ideea n-a mai venit, dupa câte vad. Dar totusi spun cu extraordinara vorba a lui Creanga: «Se vede (totusi) c-a venit, de vreme ce n-a mai venit».
      Extrapolând, în micimea mea as putea afirma ceva asemanator, mai ales ca si eu, nevrednicul, am trecut binisor de 60 de ani, ca de mai bine de o jumatate de veac mâzgalesc – într-un fel sau altul – hârtia si ca de exact 45 de ani, de când poetul Constantin Th. Ciobanu si-a dat girul, publicându-mi primele doua poezii în revista Preludiu, ma tot întreb de ce scriu si daca mai are rost sa-mi sacrific pretioasele clipe daruite de Dumnezeu pentru a asterne mereu alte si alte pagini. Spre edificare, iată ce-mi notam în jurnal în ziua de 23 august 2014: «Sigur, mă întreb adeseori pentru ce atâta zbatere, când as putea foarte simplu sa procedez ca Ionut si sa dau dintr-odata totul la cos». Masochist cum sunt, n-o fac iar un gând al doamnei Lidia Vianu îmi da ghes: Există un mic ghiont al destinului in lucrurile cele mai marunte. Poate asa mi-a fost mie harazit, sa ma ocup de altii si mai putin de mine. Ca si dumneaei, n-am citit nici a mia parte din câte mi-am dorit, dar poate cele citite vor fi de folos, de vor ramâne. Vorba traducatoarei, Viata e scurta, pe când literatura nu se incheie niciodata.
      E, însa, literatura ceea ce scriu? Sa-i las, totusi, pe altii sa judece, dar de o sintagmă a aceleiasi e bine sa tin cont: Marile adevaruri în critica – peste tot, in fond – sunt cele limpezi si simple. Limpede si simpla e si poezia pe care am scris-o ieri, dar pâna la a incropi un grupaj mai e cale lungă.
      Scriu, asadar, nu atât pentru mine, cât mai ales pentru cei ce ar putea gasi in paginile mele câteva gânduri de folos, fie că e vorba de o fisa de dictionar, o cronica, o poezie sau un interviu. Si, intrucât in acest inceput de primavara sufletul mi-e cam gol de idei, voi proceda aidoma criticului Constantin Călin, care, aflat într-o situatie similara, a apelat la filele jurnalului. Asadar, iata încă o notatie, datată 5 octombrie 2014: «Intrebat ce înseamna sa fii scriitor, George Balaita a raspuns: Sa traiesti pâna la capat timpul care ti-a fost dat. Cu orice risc! Observi, pui la pastrare. Tot ce simturile înregistreaza, tot ce mintea baga în seama (eventual, judeca!). E rezerva ta. Esti acolo ziua si noaptea. Veghe si somn. Esti gusa pelicanului. Esti marsupiul Marelui Cangur! Etc…, etc. (Te cearta careva pentru, i se pare lui cinism? Nu-l baga in seama. E problema lui!) Si tot el: Totul trebuie scris… De ce? Pentru ca sa fie scris. In rest, doar timpul decide. (Pro Saeculum, nr. 5-6/2014).» Cu alte cuvinte, sa lasi urme…
      Desi nu cu mult timp în urma nu fusesem de acord cu Irina Petras, care era preocupata intens de acest lucru, iata ca ma darui cu totul slavei desarte si le urmez exemplul. Ei, macar, au o operă unanim recunoscuta, pe când eu înca bâjbâi si sunt sigur, de pe acum, ca „scrierile“ mele n-au nicio sansa de supravietuire. La ce bun atunci atâta zbatere? Poate pentru ca, involuntar, în subconstient mi-am zis la fel: «Ca să fie scris!»
      Iar ca sacrificiul sa fie total, am ales, vorba Rodicai Lazarescu, «mântuirea prin creatie», revenind în lume pentru a fi «gusa pelicanului» si «marsupiul Marelui Cangur», pentru a-mi continua proiectele utopice si a aduce un strop de bucurie celor ce înca citesc.”

      Bricolaje / Cât mai dureaza dragostea în vremurile noastre? (II)

      Carmen Mihalache
      Carmen Mihalache

      Ma uitam la un film, într-una din serile trecute, un film emotionant despre pasiunea unui adolescent pentru regie si ciudata prietenie a acestuia cu niste domni în vârsta, retrasi la un camin, niste „fosti” de la Hollywood. Si, la un moment dat, unul dintre ei îi spune tânarului care se visa „omul din scaun”, regizorul adica (si care chiar face, ajutat de extraordinarii si mult mai vârstnicii lui prieteni, un film de licean, foarte sensibil, despre trista viata, despre mizeria din caminele de batrâni) urmatoarele: Nu puterea îi face pe oameni mari, ci persistenta sentimentelor. E din Nietzsche si contine un mare adevar, pe care nu multi oameni îl stiu. În niciun caz, nu cei care vad numai suprafata lucrurilor si sunt ahtiati dupa putere, vrând sa ajunga neaparat cineva. Mai ales în dragoste, batalia pentru putere, pentru dominatie, competitie, nu are ce cauta. Alain Finkielkraut, în cartea despre care am vorbit, Si daca dragostea ar dainui, pune mare accent pe descoperire, pe sentimentul de uimire permanenta în relatia de iubire, marturisindu-si credinta ca exista fiinte infinit demne de a fi iubite. El însusi a avut norocul sa întâlneasca o astfel de fiinta, traind cu partenera sa de viata de peste trei decenii. În opinia sa, cuvântul ar trebui sa-l angajeze pe indragostit. „Spunem te iubesc, dar nimeni nu se mai socoteste obligat sa respecte aceasta fagaduiala de eternitate. Mi se pare ca dragostea lipsita de orice fagaduiala nu e decât o modalitate a consumului.” Bun, si vine Frédéric Beigbeder si recunoaste ca si el este de acord cu aceasta chestiune, facând aceeasi dureroasa constatare în romanul sau Dragostea dureaza trei ani. Carte scrisa într-o stare de „profunda depresie”. El remarca legatura strânsa dintre sentimentul dragostei si cuvânt, insistând pe faptul ca generatia mai tânara se fereste sa foloseasca vorbe prea mari, preferând sa rosteasca „te pretuiesc” în loc de „te iubesc”. Nuanta foarte importanta, nu-i asa? Beigbeder se recunoaste un „romantic frustrat, un exasperat tenace”, un pesimist care vede cum dorinta se toceste, de la o vreme, într-un cuplu, pentru ca traim într-o lume a seductiei permanente. Si adauga: „Totul contribuie la asta: cultul hedonismului, posibilitatea întâlnirilor virtuale, eliberarea tuturor imaginilor sexuale, în publicitate, în lumea modei… Aduce în discutie apoi ideea ca mai toti scriitorii contemporani importanti, si aminteste de Houellebecq, de Ph. Roth, înregistreaza în scrierile lor acest „sfârsit al dragostei”, punctând cu umor faptul ca el însusi nu a reusit sa treaca pragul fatidic al celor trei ani în relatiile sale. Dialogul dintre cei doi scriitori (pe care l-am descoperit într-o revista) este unul foarte placut, relaxat, amuzant si provocator.
      Ce-i raspunde pesimistului Beigbeder amicul sau Alain Finkielkraut? Ei bine, el se arata convins de caracterul ireductibil al dragostei, vazuta si înteleasa ca o posibilitate umana esentiala, de faptul ca un partener poate fi unic, de neschimbat, inimitabil. Cât priveste dragostea adevarata, aceea care va dainui, ea presupune exigenta, dar si iertare, respect reciproc si agapè. De-ar fi asa de simplu! Sa le poti avea pe toate acestea! Mai ales agapè ma atrage, pentru ca presupune un partener care este interesat de fericirea ta, are grija de asta, fara niciun pic de egoism. Agapè este o dragoste spirituala, care se construieste ca o uniune ce poate dura toata viata. Trebuie sa ai însa sansa sa întâlnesti acea persoana spirituala…
      Carmen Mihalache

      Scoala „Al. I. Cuza”, campioana judeteana la tetratlon

      Dubla reusita pentru Scoala Gimnaziala „Alexandru Ioan Cuza” la faza judeteana a Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar la tetratlon.

      „Cuza” a reusit sa-si adjudece titlul de campioana judeteana la gimnaziu atât la feminin, unde a totalizat 6864 puncte, devansând Scoala „Grigore Tabacaru” Hemeiusi (5971 p.), Sc. „Al. Safran” (5642 p.), Sc. „Mihai Dragan” (4573 p.) si Sc. nr.1 Rosiori (3819p.), cât si la masculin, unde, cu 6535 puncte, a fost urmata de Sc. „Letea Veche” (4451p.), Colegiul National „Dimitrie Cantemir” Onesti (4404 p.), Sc. „Mihai Dragan” (4094p.) si Sc. „Al. Safran” (3453p.).

      „Sc. Al. I Cuza” (profesor coordonator Constantin Paduraru) a fost reprezentata la feminin de echipa compusa din Raluca Fântâna, Lorena Damian, Antonia Mazilu, Denisa Andries si Iuliana Cocu, iar la masculin de: Rares Paulet, Razvan Puscuta, Marian Tufa, Mihai Cârlan si Alexandru Brezan.

      Handbal masculin/ Liga Nationala: Stiinta MD- Minaur in play-off

      Caderea de cortina peste sezonul regulat al Ligii Nationale la handbal masculin a ridicat perdeaua care acoperea cadrul meciurilor din play-off. Astfel, Stiinta Municipal Dedeman Bacau va intâlni in prima faza a play-off-ului gruparea de pe locul secund, Minaur Baia Mare, calificarea urmând sa fie decisa dupa sistemul „doua victorii in trei jocuri”.

      Primul meci va avea loc in Bacau, miercuri, 15 aprilie, de la ora 18.00, urmatoarele doua fiind programate pe terenul baimarenilor, pe 6 si 7 mai. Minaur, care a invins in ultima etapa cu 30-26 pe Energia Tg. Jiu, a incheiat sezonul regulat cu 48 de puncte, la fel ca si Dinamo si HCM Constanta. In urma unui clasament „in trei”, facut pentru departajare, Minaur si Dinamo au câte 7 puncte, iar HCM Constanta 3.

      Beneficiind de un golaveraj superior in disputele directe, Minaur a depasit-o pe Dinamo in clasament, adjudecându-si locul 2, care ii permite sa intâlneasca in play-off gruparea de pe pozitia a saptea, adica Stiinta MD Bacau.

      De notat faptul ca, daca va reusi sa treaca de Minaur, echipa bacauana va intâlni in semifinalele campionatului pe invingatoarea dintre Dunarea Calarasi si Dinamo. Cadrul primei faze a play-off-ului este completat de confruntarile Potaissa Turda- HC Odorhei si CSM Bucuresti – HCM Constanta.

      Box / Se ciocnesc inainte de Paste

      Vineri, la Ploiesti, reprezentativa de box a României va sustine o confruntare cu nationala de seniori a Frantei, cele doua loturi aflându-se pâna joi in Bacau, pentru un stagiu de pregatire in comun. Miercuri seara, in Sala de Atletism, cele doua reprezentative au sustinut si un sparring.

      „A fost un test foarte util. Exact ceea ce ne trebuia in aceasta faza a pregatirilor”, a declarat coordxonatorul loturilor nationale ale României, Relu Auras.

      „Bilaterala” de la Ploiesti, dintre România si FRanta cade chiar inaintea Pastelui si exact de ziua presedintelui Federatiei de Box, Leonard Doroftei, care va implini vârsta de 45 de ani.

      „Cu aceasta ocazie, ii vom ura si noi ‘La Multi ani’ presedintelui, mai ales ca meciul cu Franta se disputa chiar in orasul sau”, a precizat Relu Auras.

      Irina. Povestea fetitei care s-a nascut la 6 ani

      Ca orice poveste care are menirea de a ramâne doar o poveste, si aceasta incepe cu „a fost odata ca niciodata”… Povestea Irinei, fetita care s-a nascut la 6 ani este, insa, adevarata, oricât de incredibil ar parea si continua asa…

      „M-am nascut intr-o gradina frumoasa la vârsta de 6 ani. Pâna la 6 ani, nu am amintiri. Prima mea amintire este din ziua in care, la 6 ani, am ajuns intr-o gradina unde am fost adusa alaturi de doua dintre surorile mele. S-a intâmplat dupa ce mama a murit. Nu mi-o aduc aminte pe mama, nu stiu de ce. Nu am niciun resentiment pentru ca eu, pâna la vârsta de 6 ani, atunci când am ajuns in acea gradina, nu am amintiri”…

      Asa si-a inceput Irina Ghiurcusor, care acum are 20 de ani, povestea. Cu capul sus, cu privirea fixata in privirea mea, cu nicio inflexiune a vocii, cu niciun tremur, foarte clar, vorbe raspicate, frapant de lucide, ca si cum totul, absolut totul in ea, in viata ei este, dintotdeauna, calculat matematic. Matematica, pasiunea ei.

      De altfel, ea este convinsa ca „toate se intâmpla cu un scop”, iar daca ar fi sa spuna ceva, din senin, unui oarecare trecator pe strada, acel ceva ar fi „viata trebuie traita!”. Iar viata incepe in momentul in care tu te-ai hotarât sa te (re)nasti…

      Renasterea

      Gradina in care Irina a renascut se afla in incinta Asociatiei Casa de Copii Sf. Maria din sat Barati, comuna Margineni, judetul Bacau. Acolo, la vârsta de 6 ani, a ajuns Irina, de loc din comuna Gioseni, dupa moartea mamei ei, impreuna cu alte doua surori. In total, sunt 9 frati, 8 fete si un baiat, cel din urma beneficiar al Centrului de Recuperare si Reabilitare a Persoanei cu Handicap Ungureni, cea mai mica dintre fete, aflata in plasament familial, eleva in clasa a VIII-a, patru dintre ele sunt cu familiile lor in Germania, unde lucreaza cu contract de munca in domeniul agricol, iar celelalte sunt beneficiare, de asemenea, de protectie sociala. Irina este cea de-a VII-a din familie, dupa 13 ani de protectie la Casa Sf. Maria, fiind, in prezent, beneficiara a proiectului Centrul de Integrare a Tinerilor din cadrul Asociatiei Betania din Bacau unde si locuieste. Este studenta in anul II, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau, la Contabilitate si Informatica de Gestiune si voluntar totodata al Asociatiei Casa de Copii Sf. Maria, acolo unde, ne spune ea, a renascut.

      „Am stat acolo circa 13 ani, a fost atât de frumos, ca nu stiu cum sa povestesc. Surorile (maicile, n.r.) s-au purtat foarte frumos cu noi din prima secunda, iar lor le datorez dragostea mea pentru carte, faptul ca la vârsta mea stiu sa iau o decizie si sa ma descurc si faptul ca… eu cu fratii mei suntem cu adevarat o familie”, a povestit Irina. Desi separati de soarta, intre cei noua frati exista o legatura extrem de puternica si atât de sanatoasa ca… pare greu de crezut.
      „Fetele sunt un model. Sunt devotate trup si suflet una, celeilalte. Este ceva ce rar intâlnesti in familii nedestramate. Lupta una pentru cealalta, sunt una pentru cealalta”, ne-a marturisit si Claudia Lovin, asistent social la Asociatia Betania, cea fara de care, Irina, desi o putea face, n-a vrut sa vorbeasca.

      Despre viata ei la Casa Sf. Maria, Irina nu se poate opri din vorbit. Acolo a fost casa ei. Acolo a renascut, acolo a descoperit si a inteles ce inseamna iubire neconditionata, iertare si acceptare a ceea ce esti si-ti este dat. „Surorile (maicile, n.r.) au avut mare grija de mine, cu rândul, acolo, ne ocupam unii de altii, acolo am invatat sa cred in mine, sa cred in umanitate. Eram, toti cei de acolo, o familie adevarata, faceam lectii impreuna, ne jucam impreuna. Faceam pictura, teatru, lectura…”, a povestit, de data aceasta cu licar in priviri, Irina.

      La Casa Sf. Maria, Irina a descoperit si gustul de carte, mai mult, in clasa a VII-a – primii opt ani i-a facut la Scoala din Barati – si-a dat seama ca-i place matematica, iar aceasta tot printr-o sora care ii ajuta pe copii la teme, dupa ce ei se intorceau de la ore.

      „Eram in clasa a VII-a si, o sora (maica) care iubea matematica, a venit la noi sa ne ajute la teme. Ea a descoperit ca sunt buna la matematica, ea m-a facut sa inteleg ca-mi place matematica. Am inceput apoi, intens, pregatirea si, dupa clasa aVIII-a, am urmat Colegiul National Catolic Sf. Iosif din Bacau, profilul Matematica-Informatica”, a continuat Irina, propria-i poveste.

      Mereu acasa

      Odata cu implinirea vârstei de 18 ani, Irina a parasit Casa Sf. Maria, venind la Betania, la Centrul de Integrare a Tinerilor.

      A parasit-o „pe hârtie”, pentru ca, beneficiar acum al proiectului de la Betania, Irina, si nu doar ea, ci toti prietenii ei de asemanatoare copilarie, sunt totodata voluntari ai Casei Sf. Maria din Barati si voluntari ai Asociatiei Betania.

      „Este impresionant de-a dreptul sa-i cunoasteti pe acesti tineri. Toti cei care au iesit din centru, cel putin o data pe an, pun mâna de la mâna si se duc la copiii aflati acum la Sf. Maria, pentru a le darui din putinul lor. Le fac spectacole, se joaca impreuna, este impresionant”, a tinut sa marturiseasca asistent social Claudia Lovin, din cadrul Asociatiei Betania.

      Irina se simte si acum, la Betania, tot acasa. „Cred ca sunt foarte norocoasa. La Sf. Maria am fost acasa, la Betania sunt acasa. Gândul meu de recunostinta este pentru toti acesti oameni care m-au tinut aproape de surorile mele, care nu ne-au lasat sa ne destramam, sa fim o familie, sa ne iubim. Pentru noi toate, acesti oameni care ne sunt alaturi de atâtia ani inseamna acasa!”, a spus tânara studenta. O studenta care promite. Care, de fapt, isi promite. Care viseaza la casa ei, la familia ei, la afacerea ei.

      Despre vise

      „Dar cine nu viseaza, doamna?”, a zâmbit Irina. „Poate ca daca nu as fi renascut la Sf. Maria, n-as fi avut vise. Asa, n-am amintiri. Sunt la prezent, iar viata mea este extraordinara. Am primit atâta dragoste ca n-am timp sa ma lamentez, sa ma ingrijorez. Cred in umanitate si mai cred ca pentru a reusi, un om are nevoie de minte, de constiinta, de indrumatori. Desigur, uneori ma gandesc ce-as fi fost daca n-ar fi fost asta povestea mea. Poate ca, daca nu ajungeam in acea gradina, acum, la 20 de ani, as fi avut cel mult opt clase si o mare de copii carora n-as fi stiut sa le fiu un indrumator…”.

      Irina isi inghite lacrimile, isi ridica fruntea si zâmbeste, definind demnitatea…

      „Visez, cum sa nu visez – continua Irina. Imi promit sa fiu cuminte si vreau ca dupa ce termin facultatea, sa ma duc in Germania, la surorile mele, sa invat limba germana, ca ele, sa fac un curs de specializare in domeniul contabil si sa ma stabilesc acolo. Mai am un an de facultate si plec…”. In Germania, surorile o asteapta. Povestea Irinei este povestea lor. Au plecat la munca legal, una dintre ele s-a stabilit definitiv, au familii, sunt implinite, sunt fericite.

      Pâna sa ajunga in Germania, Irina mai are insa, ceva misiuni pe aici. Crearea de amintiri la prezent pentru copiii care, in fiecare an, renasc, independent de vointa lor, „totul cu un scop insa, matematic”, in vreo gradina sau alta…

      Hristos a înviat!

      Perioada de dinaintea Pastelui este, pentru majoritatea dintre noi, un bun prilej pentru a privi introspectiv spre ceea ce a fost rau si ne-am dori sa devina bine. E momentul când incercam sa devenim asa cum ne-a placut de multe ori sa fim – mai buni – sperând, totodata, ca si restul lumii sa fie ca noi. Sa ne curatam de tot raul, aducând spre sine albul, puritatea, adevarul. Unii o fac, si deseori, reusesc, prin post, altii doar incercând sa se departeze de gândurile necurate, de dusmanii, pizme de tot felul, de bârfe si rautati fata de semeni.

      In aceste zile, crestineste ar fi ca inima si gândul sa se îndrepte mai ales spre prietenie, pace si dragoste frateasca, respect fata de toti. Dar mai ales sa ne umplem de compasiune si bunatate fata de cei mai slabi decât altii, cazuti în greseala, ingropati in griji si lipsuri, ori cei care nu-i mai au lânga ei pe cei dragi, o mama, un frate, un copil, o familie. Si la fel de bine cred ca putem extinde aceasta atitudine si in restul zilelor de peste anotimpuri, nu „din an in paste”, caci Dumnezeu nu e altfel decât acum, nici apa nu e mai diferita, sau aerul, ori pomii, cerul, dumicatul de pâine si mai stiu eu ce.

      Doar oamenii se poarta altfel. Ma gândesc cu insistenta la soferii care-si injura colegii de asfalt când acestia le taie calea, trecând peste linia continua, la vânzatorii din piete care te fura la cântar zâmbind amabil, la supermarketurile care te mint cu promotii inexistente, dar si la vecinul care iti indoaie stergatoarele masinii pe motiv ca i-ai ocupat locul de parcare care, oricum, nu ii apartine, ori la Gigi devenit Gheorghe care nu prea arata ca s-ar fi schimbat fata de acum un an si ceva.

      Si mi-as dori, realmente, ca toti acestia, dar si altii ca ei, sa-si doreasca sa fie oameni inzestrati cu modestia si bunatatea atât de placute mie si nu numai. Sa încerce sa-si regaseasca echilibrul, linistea si bucuria de a trai împreuna cu lumea, in armonie. Macar in aceste zile sa învatam cu totii sa apreciem lucrurile cu adevarat valoroase. Iar când ne vom aseza la masa de Paste, plina de cozonaci, pasca, miel si nelipsitul ou incondeiat, sa rostim cu inima deschisa „Hristos a înviat!”, iar ecoul imediat sa sune fara gres, ca de milenii, „Adevarat a înviat!”. Caci nu e mort, ci El trăieste vesnic pentru noi ca mijlocitor la dreapta Tatalui. Sarbatori cu bine!

      O comemorare uitata

      S-au implinit, la inceputul lunii aprilie, 71 de ani de la primul bombardament american asupra Bucurestiului. Aproape 3.000 de civili au fost ucisi de bombele „fortaretelor zburatoare”, multe dintre victime fiind ucise in vagoanele de tren in care venisera din Moldova, fugind din fata rusilor.

      Aniversarea a trecut neobservata, chiar ascunsa, as putea sa spun, pentru ca actuala conducere a tarii este mai preocupata sa stearga pantofii trimisilor SUA. E o veche meteahna a românilor sa se faca pres in fata strainilor; asa am facut-o in fata nemtilor, apoi, in fata rusilor.

      Bombardamentul de pe 4 aprilie 1944 a fost doar primul dintr-o lunga serie, in urma carora au fost ucisi zeci de mii de civili; n-am auzit pâna in ziua de astazi vreo scuza pentru macelarirea populatiei nevinovate. In schimb, in Bucuresti sunt doua monumente in memoria aviatorilor americani doborâti de artileria antiaeriana sau de aviatia de vânatoare.

      E drept, uciderea populatiei civile pentru demoralizarea inamicului era o strategie la moda in WW2. In martie 1945, 120.000 de locuitori ai orasului Tokyo aveau sa fie ucisi intr-un singur raid american, dupa ce, in februarie, britanicii omorâsera 25.000 de locuitori ai Dresdei.

      Astazi suntem aliati cu americanii. Politicienii primesc ordine de la ambasada SUA, Justitia se misca la comanda americana, militarii români mor la comanda americana, politica noastra externa este dirijata de SUA. Cum spuneam, nimic nu este nou; in anii ’50 Romania era comandata de la Moscova dupa cum, in anii ’40, tara era comandata de la Berlin.

      Nu zic ca e bine sau rau. Am fost cu rusii si bine nu ne-a fost. Am fost si cu nemtii, si tot am iesit in pierdere. Poate cu americanii sa ne fie mai bine. Dar asa cum ni s-a impus sa ne recunoastem vina in privinta Holocaustului, poate nu ar fi rau sa primim niste scuze in cazul bombardamentelor din razboi. Ar fi un gest de normalitate…

      Programul de Pasti al principalelor magazine

      Magazinul Metro a fost primul care s-a adresat segmentului corporatist din Bacau

      Magazinele Agricola

      10 aprilie: program normal;
      11 aprilie: 7,30 – 18,00;
      12 aprilie: inchis
      13 aprilie: inchis;
      14 aprilie: program normal.

      Magazinele Pambac Caffe si Bacania de pe Str. Mihai Viteazu

      10 aprilie: program normal;
      11 aprilie: 8,00 – 18,00;
      12 aprilie: inchis;
      13 aprilie: inchis;
      14 aprilie: program normal.

      Pambac caffe Bistro Bacau

      10 aprilie: program normal;
      11 aprilie: program normal;
      12 aprilie: inchis;
      13 aprilie: 14,00 – 22,00;
      14 aprilie: program normal.

      Hello Shoping Park Bacau

      9 – 10 aprilie: 9,00 – 21,00;
      11 aprilie: 9,00 – 18,00;
      12 aprilie: inchis;
      13 aprilie: 10,00 – 21,00.

      Auchan Bacau

      9 – 10 aprilie: 8,00 – 23,00;
      11 aprilie: 8,00 – 18,00;
      12 aprilie: inchis;
      In celelalte zile: zilnic 8,00 – 22,00.

      Cora Bacau

      9 aprilie: 8,00 – 23,00;
      10 aprilie: 8,00 – 24,00;
      11 aprilie: 7,00 – 18,00;
      12 aprilie: inchis;
      13 aprilie: 10,00 – 22,00.

      Kaufland Bacau, Onesti, Comanesti

      9 – 10 aprilie: 7,30 – 22,30;
      11 aprilie: 7,30 – 22,30;
      12 aprilie: inchis.

      Metro Cash & Carry Bacau

      9 – 10 aprilie: 6,00 – 23,00;
      11 aprilie: 6,00 – 23,00;
      12 aprilie: inchis.

      Selgros Bacau

      9 – 10 aprilie: 7,00 – 22,00;
      11 aprilie: 7,00 – 22,00;
      12 aprilie: inchis.

      Billa Bacau

      9 – 10 aprilie: 8,00 – 21,00;
      11 aprilie: 8,00 – 21,00;
      12 aprilie: inchis.

      Lidl Bacau, Onesti, Moinesti, Buhusi

      9 – 10 aprilie: 8,00 – 21,00;
      11 aprilie: 8,00 – 21,00;
      12 aprilie: inchis;
      13 aprilie: inchis.

      Petru Done

      S-a incheiat Olimpiada Nationala Tehnica 2015

        In aceasta seara a avut loc festivitatea de premiere a Olimpiadei Nationale de Tehnica 2015, eveniment gazduit de Colegiul Tehnic de Comunicatii “N.V. Karpen” Bacau. La olimpiada au participat 156 de elevi de la 42 de colegii si licee din toata tara, acestia concurand la doua specializari: “Electronica-Automatizari-Telecomunicatii” si “Electric-Electrotehnic-Electromecanic”.

        Competitia scolara a presupus doua sesiuni, una scrisa si una practica, iar la final s-au atribuit un numar total de 12 premii si 15 mentiuni acordate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice plus alte 27 de premii speciale acordate de catre sponsori.

        Detalii despre Olimiada Nationala Tehnica 2015, veti afla din editia de marti, 14 aprilie, a cotidianului Desteptarea.

        Un buhusean a dat foc la un adapost de animale ca sa se razbune. Patru vite au murit

          În urma investigațiilor efectuate cu privirea la producerea unui incendiu la un saivan de bovine situat în lunca Bistriței, polițiștii au depistat un bărbat de 35 de ani, din Buhuși, bănuit de săvârșirea infracțiunii de distrugere prin incendiere.

          Din cercetările polițiștilor a rezultat că la data de 5 aprilie a.c., în jurul orei 01.00, pe fondul consumului de alcool și a unor neînțelegeri mai vechi, bărbatul de 35 de ani s-a deplasat la proprietatea persoanei vătămate, incendiind stuful şi cocenii de porumb folosiți ca izolație termică la un saivan de animale.

          În urma incendiului au ars 4 bovine, o mulgătoare electrică, un generator electric și 40 m.p. din acoperișul saivanului, prejudiciul fiind estimat de persoana vătămată la suma de 7000 lei.

          Față de bărbatul în cauză s-a luat măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere prin incendiere, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lânga Judecatoria Buhuși cu propunere de arestare preventivă.

          Doi tineri, acuzati ca au furat un televizor

            La data de 8 aprilie a.c., polițiștii au depistat doi tineri de 18 și 27 de ani, bănuiți de săvârșirea unei infracțiuni de furt din locuință.

            Din cercetările polițiștilor a rezultat că cei doi ar fi pătruns prin efracție într-o locuință din comuna Balcani și ar fi sustras un televizor în valoare de 1200 de lei.

            Bunul sustras a fost găsit la locuința tânărului de 27 de ani și a fost restituit persoanei vătămate.

            In cauză se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

            Bacauan, cercetat pentru ca incerca sa vanda un pistol

              Un băcăuan de 31 de ani este cercetat de polițiști pentru contrabandă și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. El a fost depistat în timp ce încerca să comercializeze, fără respectarea cadrului legal, un pistol neletal introdus ilegal în țară.

              Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase din cadrul I.P.J Bacău au depistat, la data de 8 aprilie a.c., în jurul orei 20.00, în municipiul Bacău, un bărbat care oferea spre comercializare o armă, fără respectarea cadrului legal.

              Polițiștii au stabilit în urma cercetărilor efectuate că bărbatul de 31 de ani a procurat în anul 2014, din afara țării, un pistol neletal cu gaze, pe care l-a introdus ilegal în țară. Cel în cauză intenționa să comercializeze pistolul pentru suma de 350 de lei.

              Arma a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor.

              În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și contrabandă.

              Cadouri de Paste de la Pompieri

                În fiecare an, premergător sărbătorii pascale, instituţia noastră, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău, iniţiază un proiect prin care sprijină copiii cu dizabilităţi, din Centrul de Recuperare Neuromotorie „Daniel”.

                Miercuri, 08 aprilie 2015, la ora 12.00, 45 de copii din Centrul de Recuperare Neuromotorie „Daniel”, s-au bucurat de cadourile oferite de comanda Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al Judeţului Bacău, cu ocazia sărbătorilor pascale.
                Cadourile oferite copiilor au constat în produse tradiţionale specifice sărbătorilor de Paşti. Valoarea cadourilor oferite a fost de aproximativ 900 lei, sumă adunată prin contribuţia umanitară a cadrelor unităţii.

                Încă din anul 2003, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău sprijină copiii cu dizabilităţi din Centrul de Recuperare Neuromotorie „Daniel”.

                Sfaturi de la Pompieri pentru Sarbatorile de Paste

                  Apropierea Sfintelor Sărbători de Paşti şi a Învierii Domnului aduc bucurie şi purificare sufletească tuturor credincioşilor de pretutindeni.

                  Festivităţile religioase organizate cu ocazia apropierii măreţului eveniment se desfăşoară în lăcaşurile de cult, mare parte dintre acestea fiind intrate în patrimoniul cultural şi istoric al poporului român.

                  Mărturie vie a spiritualităţii româneşti, lăcaşurile de cult adăpostesc adevărate valori artistice şi de cult, cum sunt icoane, sculpturi, fresce, tapiţerii ori manuscrise şi tipărituri.
                  Nu de puţine ori moştenirea culturală şi religioasă lăsată de înaintaşi a căzut pradă flăcărilor, distrugând valorile materiale şi spirituale.

                  Astfel, se impune cunoașterea și respectarea următoarele măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor:

                  aprinderea lumânărilor de către enoriaşi se va face în locurile stabilite şi amenajate, amplasate la distanţă corespunzătoare de elemente combustibile din interiorul bisericii. Permanent, o persoană desemnată va supraveghea focurile din sobele lăcaşurilor de cult, precum şi stingerea lumânărilor căzute sau consumate;

                  periodic sobele cu acumulare de căldură şi coşurile de evacuare a fumului vor fi curăţate şi verificate, remediindu-se totodată defecţiunile constatate;

                  se va interzice folosirea instalaţiilor electrice de iluminat cu defecţiuni sau improvizaţii, precum şi suprasolicitarea acestora. La tablourile electrice de distribuţie se vor folosi numai siguranţe calibrate. Se va interzice utilizarea pentru încălzire a aparatelor de tip radiator, reşou sau a altor improvizaţii;

                  la terminarea programului religios vor fi scoase de sub tensiune aparatele electrice şi instalaţia de iluminat;

                  în funcţie de suprafaţa construibilă, lăcaşele de cult vor fi dotate cu mijloace de primă intervenţie şi menţinute în stare de funcţionare. Pe timpul slujbelor religioase, accesul credincioşilor va fi limitat la capacitatea lăcaşului de cult. De asemenea, uşile de pe căile de evacuare vor fi poziţionate deschis;

                  personalul desemnat pentru organizarea şi desfăşurarea ceremonialului religios va fi instruit asupra respectării normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi a evacuării credincioşilor în situaţie de urgenţă;

                  angrenarea personalului din cadrul Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă în acţiuni de prevenire şi stingere a incendiilor pe perioada sărbătorilor pascale.

                  Respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor la lăcaşurile de cult, organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la un nivel corespunzător şi respectarea măsurilor de protecţie la foc enumerate mai sus pot constitui premise pentru apărarea împotriva focului a acestor obiective.

                  Competitie sportiva la Sarata

                    Joi, 9 aprilie, Şcoala Gimnazială Nr.1 Sărata a organizat prima ediţie a competiţiei locale de fotbal ”Cupa Elevilor”, destinată scolarilor de gimnaziu din judeţul Bacău. Elevii de la şcolile participante – Luizi-Calugara, “Ion Strat” Gioseni, Filipeşti, Roşiori, Săuceşti, Strugari, Berzunti si Sărata – au participat cu entuziasm la meciurile de fotbal ce s-au disputat la Balonul de Fotbal ElmakysPlay.

                    Ionuţ Vetrea, directorul societatii, ne-a declarat că îsi doreste ca această competitie să aibă continuitate, să atragă copiii către fotbal, arătând că aceasta întrecere sportivă poate deveni un reper al fotbalului juvenil.

                    Competitia s-a desfăsurat într-un ritm antrenant. Pe primul loc s-a situat Scoala Gimnaziala Ion Strat Gioseni, locul al doilea a fost ocpuat de Scoala Berzunti, iar pe locul trei s-a situat Scoala Luizi Calugara. Mentiune a obtinut Scoala Gimnziala Nr 1 Sarata. Elevii şcolilor participante au promis că anul viitor se vor pregăti mult mai bine.

                    Această iniţiativă competitională îsi doreste să atragă cât mai multi copii spre sport, să îi scoată din faţa calculatorului, arătându-le numeroasele beneficii pe care le poate aduce o viaţă sportivă. Activitatea sportivă a fost coordonată de profesoara de educatie fizică Ionela Ciolan, sustinută de directorul prof. Cristina Elena Neagu, colaboratori fiind Inspectoratul Şcolar Judetean Bacău, Primăria Comunei Sărata, S.C. ElmakysPlay şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Bacău.

                    Pagina 1

                      pagina-1

                      Pe podiumul olimpiadei

                        Fratii Severin si Quirin Brunhuber, din Bacau, au câstigat premiile I si II, la Olimpiada Natinala de Coregrafie, desfasurata in aceasta saptamâna.

                        „Ma simt mândru de aceasta realizare. Concurenta a fost destul de puternica, iar faptul ca am reusit sa câstig acest premiu vine ca o incununare a muncii pe care am depus-o si o indeplinere a ceea ce mi-am propus. Dedic acest rezultat profesoarei mele, doamna Simona Baicu, si parintilor mei”, a declarat Severin Brunhuber, imediat dupa festivitatea de premiere.

                        Miercuri la prânz, la Teatrul de Vara „Radu Beligan”, au avut loc gala si festivitatea de premiere a Olimpiadei Nationale de Coregrafie. Au participat la acest eveniment 114 elevi de la cele opt colegii si licee din tara care au sectii de coregrafie, respectiv Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Constanta, Galati, Braila si Bacau. Participantii la olimpiada s-au intrecut la cele doua sectiuni, dans contemporan si dans clasic.

                        „A cazut cortina peste Olimpiada Nationala de Coregrafie care a avut loc la Bacau anul acesta. A fost un eveniment de mare anvergura, cu multi concurenti foarte buni. Juriul a spus ca nivelul a fost mai bun decât in alti ani, ca atare, clasamentul a fost foarte strâns. Au fost premii, mentiuni si premii speciale, dar marele câstig a fost faptul ca acesti copii au participat la o competitie de calitate, cu cei mai buni balerini din tara. Pentru noi urmeaza concursul national «Primavara artelor», la care avem si sectiune de coregrafie, asa ca pe 22 si 23 mai vom avea iar un concurs de dans in Bacau”, a declarat prof. Daniela Birzu, directorul Colegiului National de Arta „GeorgeApostu” Bacau.

                        In total, la Olimpiada Nationala de Coregrafie 2015 s-au acordat 12 premii I, 13 premii II, 16 premii III si 29 de mentiuni. Dintre acestea, 9 premii I s-au acordat la sectiunea dans clasic si 3 premii I la dans contemporan. 10 premii II s-au atribuit participantilor la sectiunea dans clasic si alte 3 premii II la dans contemporan. 13 premii III au mers la participantii la dans clasic si 3 premii la dans contemporan. Mentiunile au fost intr-un numar de 25 pentru elevii de la dans clasic si doar 4 pentru dans contemporan.

                        Pe lânga premiile obtinute de fratii Brunhuber, Bacaul si-a mai trecut in cont si trei mentiuni, toate la categoria dans clasic, prin Andrei Mancas, la clasa a VII-a, Ilinca Pascu, la clasa a VIII-a, si Andra Romascanu, la clasa a IX-a.