Un cetatean a primit un „cadou” mai putin dorit de la Iepuras dupa ce a parcat masina pe pietonalul din fata blocului Select din centrul Bacaului.
Imagine a fost surprinsa chiar cand o patrula ii inmana „darul”soferului neinspirat, in dimineata primei zile de Paste.
Economia de piata e cat se poate de ok in Romania doar ca nu duce nicaieri. Pentru ca ideologia a dispus eliminarea reglementarilor si a oricarei forme de interventie a statului in economie pe motiv ca perturba jocul in afaceri. Si rezultatul este cel de astazi: ne invartim in cerc.
Nu exista nici o directie in care sa se mearga. Economia se misca haotic, fiecare sector trage in cate o directie si toata treaba este lasata asa pentru ca, chipurile, piata se va autoreglementa si regla. Uite, ca nu se regleaza sau, daca, totusi o face, acest lucru se petrece in dezavantajul cetateanului.
Sa luam un exemplu cat se poate de simplu: stomatologia. Statul s-a retras complet din acest domeniu, lasand cale libera initiativei private. Rezultatul a fost ca, da, cabinetele stomatologice au devenit cat se poate de bine dotate, stralucesc de curatenie dar in ele nu intra decat cine-si permite. Pentru ca preturile au fost ridicate atat de sus incat accesul la medicina stomatologica a devenit un lux iar Romania se situeaza pe primele locuri in cadrul tarilor in UE cu cele mai mari probleme din acest punct de vedere. Romanul a ajuns sa mearga la stomatolog doar in ultima instanta, cand durerea de masea il face sa turbeze.
Teoria spune ca o concurenta mai puternica este in avantajul consumatorului, pentru ca va duce la scaderea preturilor. Or, asta nu s-a intamplat in stomatologie.
Revenind la ideea necesitatii unui plan cincinal, acesta este necesar pentru a pune ordine in haosul din economie. Un plan cincinal nu presupune o economie planificata, ci o planificare a economiei. Statul trebuie sa-si reintre in atributii si sa joace rolul de gestionar al riscurilor colective si al avutiei nationale.
Statul trebuie sa decida ce sectoare economice sunt competitive, ce resurse are la dispozitie pentru a le sprijini si masurile pe care le va adopta pentru aceasta. Sa spuna, de exemplu, Romania e competitiva pe piata masinilor ieftine si ca va sprijini prin diferite politici, acest sector. Desigur, in masura in care aceasta interventie nu incalca legislatia comunitara.
Planificarea economiei trebuie sa stabileasca niste cai viabile de dezvoltare a tarii. Pentru ca, daca vom continua in acest stil, in 10-20 de ani, vom deveni o tara de tarani care vor practica agricultura de subzistenta. Deja, resursele naturale nu ne mai apartin, industria grea a fost facuta praf, nu mai exista banci de stat, forta de munca nu mai este calificata iar educatia e compromisa.
Problema este ca nici un partid nu va avea curajul sa vorbeasca despre asa ceva. Niciuna din fortele politice actuale nu va avea curajul sa se desprinda de dogma si sa enunte necesitatea revenirii statului ca forta economica in economie.
O mare de bacauani a inundat, la miezul noptii, zona centrala a orasului, intre biserica Sf. Neculai si catedrala Inaltarea Domnului pentru a lua din lumina adusa de la Ierusalim.
Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă, sâmbătă, la ora 19,55, cu un avion special, de o delegație a Patriarhiei Române, condusă de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul.
Preotii celor doua biserici s-au reunit, apoi, sub statuia lui Stefan cel Mare, pentru a celebra slujba de Inviere.
Dupa, insa, doar cateva minute, o mare parte din cei veniti sa ia lumina au inceput sa plece catre case.
[wonderplugin_gallery id=”213″]
VIDEO: Liviu Terinte
Credinciosii ortodocsi de pe tot cuprinsul Bacaului au venit vineri in numar mare in lacasurile de cult ca sa retraiasca ultimele clipe din viata lui Hristos-Omul. Ultima denie din Saptamâna Patimilor s-a incheiat cu rugaciunile din Vinerea Mare, momente liturgice care readuc in inimile credinciosilor sacrificiul Mântuitorului.
Dis-de-dimineata, preotii au scos in fata altarului Sfântul Epitaf, sau Sfântul Aer, o icoana pictata pe pânza ce reprezinta punerea in mormânt a Domnului. Acesta a fost asezat pe o masa, in fata Sfintei Cruci, pentru ca toti credinciosii sa poata sa se inchine si sa treaca pe sub el. La venirea serii, crestinii si-au unit glasurile in cântec, savârsind Prohodul Domnului.
Aceasta denie cuprinde o serie de cântari impartite in trei stari care exprima durerea pentru rastignirea si moartea Mântuitorului, lucrare liturgica alcatuita la sfârsitul secolului al VIII-lea si atribuita imnografului bizantin Iosif Studitul.
La final, in cântari de ingropaciune si cu lumânari aprinse in mâna, toti cei prezenti l-au petrecut pe Hristos spre mormânt, inconjurând bisericile, purtând Sfântul Epitaf ca pe trupul Mântutorului.
„Astazi ne intristam, privind spre Patimile Domnului, pentru ca mâine (sâmbata seara – n.a.) sa ne bucuram si sa cântam «Hristos a inviat!»” a spus, in cuvântul sau de invatatura, parintele Petru Dinu, preot-paroh al Bisericii „Invierea Domnului” din Bacau.
[wonderplugin_gallery id=”212″]
Pastorală
la Sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos
Roman – 2015
Iubitului nostru cler, cinului monahal şi tuturor dreptmăritorilor creştini din această de Dumnezeu păzită şi binecuvântată eparhie, har, milă şi pace de la Îndurătorul Dumnezeu, iar de la noi părintească dragoste!
Iubiţii mei fii duhovniceşti,
Hristos a înviat!
În noaptea de Paşti, credincioşii ortodocşi, potrivit tradiţiei statornicite de veacuri, se adunăîn lăcaşurile de închinare, purtând în mâinifeluritelumânări şi aşteptă tăcuţi ca ceasornicul care măsoară timpul curgător spre veşnicie să marcheze miezul nopţii.
Momentul cel mai aşteptat este cel în care, preotul slujitor,după ce aprinde lumânarea sa din candela nestinsăce se află pe Sfânta Masă – simbol al mormântului lui Hristos –iese în faţa Sfântului Altarşi străpunge întunericul din bisericaînţesată de credincioşi zicând: Veniţi de luaţi lumină!Credincioşii, rând pe rând, aprind făcliile lor din cea a preotului, apoi unii de la alţii,încât, dupăcâteva minute, o mare de lumină inundăîntregulsfânt lăcaş, risipind întunericul, iar feţele tuturor se scaldăîn lumina suavă a lumânării pascale. În melosul cântării Învierea Ta, Hristoase Dumnezeule, îngerii o laudăîn ceruri, iar noi pe pământ cu inimi curate Te slăvim, clerul şi credincioşii ies din biserică până la locul unde trebuie săproclame Învierea Domnului. De fapt, din punct de vedere liturgic, se începe slujbaUtreniei cu o binecuvântare doxologică specială: Slavăsfintei celei de o fiinţăşi de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi,totdeauna acum şi purureaşi în vecii vecilor. Apoi mulţimea credincioşilor intoneazăcântarea cea mai simplă,dar în acelaşi timp cea maiplină de densitate duhovnicească:Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. Reverberaţiile cântului pascal,împreună cu lumina linăa făcliilor aprinse, se împletesc şise propagăîn universul infinit pentru a face joncţiune cu acel sunet primordial de la începutul creaţiei când,în întunericul vidului non-existenţial,s-a auzit vocea UniculuiDumnezeu, Celui necauzat şi veşnic:Să fie lumină! (Facerea, 1.3). Aşadar, slujba învierii se săvârşeşte în afara spaţiului cultic arătând prin aceastacăîntreaga comunitate ecleziastică este integratăînuniversul lui Dumnezeu şi este acoperită de mantia luminii cares-a propagat dintru început în nonexistenţă, când Cuvântul, adică Verbul creator, a fost auzit şi s-au făcut toate după felul lor (cf. Ioan, 1. 3). Lumina aceasta necreatăapoi împărtăşită creaturilor, cuDuhul lui Dumnezeu ce Se purta odinioarăpe deasupra oceanului infinit, s-a odihnit în Cuvântul lui Dumnezeu,care,la plinirea vremiiS-a făcut trupşi S-a sălăşluit întru noi, şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr (Ioan 1,14). Acest Cuvânt s-a prezentat lumii ca fiind Lumina tuturor celor care vin în lume ca fiinţe psiho-somatice, conştiente:Eu sunt lumina lumii; Cel care Îmi urmează Mie, nu va umbla întru întuneric, ci va avea lumina vieţii (Ioan 8, 12).
Prin urmare, Învierea Domnului,pe care oretrăim în fiecare an ca eveniment unic,a fost asociatăîntotdeauna cu lumina. De aceea Paştele este sărbătoarea luminii, iarîn perioadace urmează până la Înălţarese vorbeşte tot mai mult despre lumina necreată ce izvorăşte din mormântul lui Hristos. Suntem chemaţi să primim luminăşisuntem îndemnaţi să prăznuim această sărbătoare a luminii, făcându-ne în acelaşi timp purtători de lumină. De aceea, în această noapte transformatăîn zi, veşmântul luminii pascale îmbracăîntreg Universul, ca semn al biruinţei vieţii asupra morţii, aşa cum se cântă la slujba din noaptea Învieriişi întoată perioada care urmează până la Înălţare: ”Acum toate s-au umplut de lumină: şi cerul, şi pământul, şi cele dedesubt”.
Dumnezeu -”Părintele luminilor” – este spirit îmbrăcat în veşmântul luminii, a Cărui lumină se regăseşte şi în persoana Fiului Său, Care este lumină din lumina Tatălui şi Care, prin lucrarea Duhului,împărtăşeşte şi învăluie în luminăşi bucurie pe cei care se apropie cu evlavie de El, transfigurând chipurile lor în lumini spre luminarea tuturor.
Preaiubiţi fraţi în Hristos Domnul,
Perioada Postului Mare, care tocmai s-a încheiat, a fost un timp al curăţirii fiinţei noastre întregi prin mărturisirea păcatelor şi unirea cu Hristos euharistic. Postul şi rugăciunea fac sufletul curat şi chipul luminos, adună mintea şi concentrează fiinţa creştinului, făcându-l pelerin spre înviere. Astfel, în perioada postului, am adunat multă luminăîn suflet, pe care am cules-o din trăirea liturgică a slujbelor, din citirea Evangheliei şi primirea Tainelor, luminându-ne şi adăpându-ne existenţa cu harul divin.
Pentru întâlnirea cu Hristos înviat am urcat treptele postului, îmbrăcându-ne în veşmântul luminos al prezenţei Lui. Am cinstit icoana vie a nevăzutului Dumnezeu, am experiat vederea luminii necreate a Împărăţiei cerurilor, aşa cum susţin cugetările Sfântului Grigorie Palama, ne-am odihnit la umbra crucii, pentru a gusta din fructul jertfirii de sine, corectând astfel neascultarea lui Adam şi asumându-ne crucea personală, am urcat apoi cele treizeci de trepte ale desăvârşirii, învăţând rigoarea despătimirii şi împlinirea virtuţilor, precum şi că efortul ascetic de a întâlni pe Dumnezeu este infinit, apoi am înţeles rolul pocăinţei şi valoarea regăsirii de sine în vederea câştigării plenitudinii fiinţei noastre.
Astfel, duminicile Postului Mare ne-au vorbit despre necesitatea urcuşului duhovnicesc, pregătindu-ne pentru a simţi aprinderea luminii Învierii în sufletele noastre. Toată această perioadă a fost, pentru cei mai mulţi dintre noi, o călătorie duhovnicească spre Sărbătoarea Sărbătorilor, ce nu este doar o comemorare a unui eveniment, întâmplat acum două mii de ani, ci este noaptea ”mai luminoasă decât ziua” în care Hristos înviază biruind moartea, noaptea în care ne umplem de lumina prezenţei lui Hristos preaslăvit, cu trupul scăldat în lumina neînserată, noaptea în care suntem chemaţi să devenim lumină a lumii şi lumini spre luminarea acestui veacatât de încercat de întunericul intoleranţei, indiferentismului şi ignoranţei.
De asemenea, cadrul liturgic specific acestei perioade, ce are ca centru sărbătoarea Învierii, ne ajută săînţelegem importanţa schimbării noastre lăuntrice şi vieţuirea ca făptură nouă. De altfel, întreaga succesiune a sărbătorilor din calendar graviteazăîn jurul Paştelui, transformând anul liturgic într-un pelerinaj spre Înviere. Dacăîn Biserica primarăîn această perioadă liturgicăneofiţii se pregăteau prin post pentru primirea botezului, astăzi Postul Mare este un prilej de adâncă meditaţie duhovnicească la propriul botez,în încercarea de a recâştiga lumina curăţiei iniţiale a fiinţei noastre.
Învierea lui Hristos înseamnă sfărâmarea iadului, omorârea morţii şi începutul unei vieţi noi, de o altă calitate, o viaţă transfigurată ce se deschide veşniciei. Prin actul Botezului noi interiorizăm moartea şi învierea Domnului, care au puterea de a ne schimba modul de înţelegere a realităţii lumii în care trăim, făcând din tragedia tragediilor o trecere spre împărăţia cerurilor, un fenomen secundar ce anticipează veşnicia.
Încordarea duhovnicească ce adună luminăîn interiorul fiinţei noastre are darul de a ne face transparentă fiinţa în care se poate contempla prezenţa lucrătoare a lui Hristos. Astfel, învierea Domnului este paradigma înţelegerii vieţii ca mediu al trăirii bucuriei prezenţei lui Dumnezeu în noi. Tot efortul duhovnicesc de iluminare a sufletului pe care l-am depusîn aceastăperioadă de timp se regăseşte în chip simbolic, în noaptea Sfintelor Paşti, în întreitul îndemn al preotului care ne cheamă să primim lumină din lumina neapusă a lui Hristos, să ne aprindem fiinţa de prezenţa focului dumnezeiesc care arde întinăciunea din fiinţa noastrăşi ne transfigureazăîn rug aprins, plini de prezenţa slavei lui Dumnezeu.
Iubiţii mei fraţi întru Hristos Domnul,
Fericitul Augustin a sesizat căîn viaţa fiecăruia dintre noi nimic nu este întâmplător, ci totuleste har, totul providenţă!Lumea văzutăşi nevăzută nu pot fi produsul hazardului. Însuşi Hristos a precizat că nici un fir depăr nu cade din capul nostru fărăştirea lui Dumnezeu (Luca, 21.18). Consider căşi pentru smerenia mea nu întâmplător a rânduit Dumnezeu ca întâiul cuvânt pastoral adresat clerului şi credincioşilor să fie cel pentru Înviere. Prin rugăciunile voastre, Dumnezeu m-a rânduit spre a fi instalat pe scaunul chiriarhal al acestei eparhii în duminica dinainteapraznicului împărătesc al TeofanieiDomnului. În cuvântul rostit atunci am făcuttrimitere la spusele Sfântului Ioan Înaintemergătorulşi Botezătorul Domnului, care,în duh, a văzut în Iisus, Cel ce Se apropia de Iordan să fie botezat,pe Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridică păcatele lumii(Ioan, 1.29), Care începea marea lucrare de predicare a Evangheliei mântuirii. Aşaîncep şi eu,ca un smeritul urmaş al Apostolilor, să port cu demnitate misiunea lui Hristos încalitatea mea de arhipăstor al sufletelorpreoţilor şi credincioşilor acestei istorice eparhii. Spuneam atunci cădeoarece „prin harul lui Dumnezeu, am fost învestit, la rându-mi, vă chem şi eu pe toţi ca să mă urmaţi şi să credeţi cu tărie în Dumnezeu, (…căci) de la mine nu veţi auzi altăînvăţătură decât cea a lui Hristos, a Sfinţilor Apostoli şi a Sfinţilor Părinţi.”. De aceeaşiîn contextul acestui praznic luminat al învierii văîndemn părinteşte săveniţisă luaţi lumină din lumina lui Hristos şi săduceţi această luminăîn mijlocul lumii pentru căşi Voi sunteţi lumina lumii. Fiţi purtătorii acestei luminişi nu o puneţi sub obroc, ci în sfeşnic ca să lumineze tuturor celor din casă. Faceţi-vă fii ailuminiişi aşa să lumineze lumina voastrăînaintea oamenilor încât ei să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatălvostru cel din ceruri.(cf.Matei, 5, 14-16). Prin urmare luaţi din lumina lui Hristos şi aşezaţi-o mai întâi în sufletele voastre, pentru ca la lumina aceasta să puteţi vedea şi curăţanegura păcatelor care s-a aşezat în cămara propriilor suflete.Apoi invitaţi pe Hristos înviat sălucreze cu voi şi în voi. Faceţi viaţavoastră conformă cu viaţa Lui.Şi atunci, iluminaţi de Hristos, mergeţi ca şi apostolii în mijlocullumii şi povestiţi cât bine v-a făcut Dumnezeu de când aţi acceptat să vădesfăşuraţi viaţa întru lumina Lui. Lăsaţi pe copiii voştri să vină la Hristos, ca săse deprindă cu învăţătura Lui plină de luminăşi înţelepciune.Ştiţi cu toţii cătinerii sunt bogăţia cea mai importantă a unui neam. Aveţi grijă de ei şi nu-i lăsaţi pradă indiferentismului şi educaţieiîndoielnice.
Folosesc prilejul sărbătorilor pascale pentru a mulţumiîncă odatătuturor acelora care au optat pentru menţinerea orelor de religie în învăţământul primar şi gimnazial, părinţi, profesori de religie, inspectorişcolarişi directori,rugând pe Hristos înviatsă binecuvânteze pe toţi, iar copiilor să le lumineze sufletele şi minţile spre dobândirea învăţăturilor folositoare şi a formării lor ca fii de nădejde aiBisericii şi neamului.
Vă reamintim că anul acesta Sfântul Sinod ahotărât să fie Anul omagial al misiunii şi evocării personalităţilor bisericeşti care au marcat viaţa bisericii noastre de-a lungul veacurilor. În acest context am stabilit ca, prin Centrul eparhial, să organizam o serie de manifestări cultural-religioase menite a pune în luminăfigurile emblematice ale Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, ierarhi sau demnitari creştini ce au promovat de-a lungul veacurilor valorile spirituale şi culturale ale neamului nostru. Văîndemn părinteşte ca voi,în parohiile de care aparţineţi, să faceţi la fel. Fiecare comunitate are în panteonul de suflet preoţi, duhovnici, dascăli, moşi şi strămoşi care au ştiut la vremea lor săadauge o piatră la edificiul sfânt al bisericii şi al valorilor ei. Pomenindu-i, intraţi în comuniune cu ei şi vă structuraţi identitatea voastră spirituală, identitatea noastră naţionalăîn aceastălume plină de instabilitate şi din ce în ce mai secularizată.
Pentru că 2015 este şi anul omagial al parohiei şi mănăstirii,vă sfătuiesc să organizaţi pelerinaje la mănăstirile noastre româneştişi să cinstiţi pe sfinţii români care s-au nevoit în ele. Acesta e un bun prilej ca să se statornicească legături trainice între comunităţi, pentru ajutorarea celor nevoiaşi sau pentru cunoaşterea şi promovarea obiceiurilor sănătoase care împodobesc sfânta noastră Ortodoxie.Iubiţi-vă unii pe alţii căciaşa veţi plini legea lui Hristos!Lumina Luisă străluceascăîn sufletele voastre!
Hristos a înviat!
Adevărat a înviat!
Al vostru păstor şi pururea către Domnul rugător,
† IOACHIM
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului
Dată în reşedinţa noastră arhiepiscopală de la Roman, 12 aprilie 2015.
Peste 30 de metri cubi de cherestea au confiscat polițiștii din Bacău, în cadrul unei acțiuni de verificare a respectării normelor legale referitoare la transportul materialelor lemnoase.
La data de 9 aprilie a.c., polițiștii Serviciului de Ordine Publică – Compartimentul Delicte Silvice, au acționat pe linia verificării respectării condițiilor legale privind transportul materialului lemnos.
Pe DN 2G – Mărgineni, polițiștii au depistat un bărbat de 54 de ani, din comuna Brusturoasa, care transporta cu un autocamion 15,69 mc cherestea rășinoase, pentru care a prezentat un aviz care nu corespundea din punct de vedere cantitativ și calitativcu materialul transportat.
Față de conducătorul auto s-a dispus sancționarea contravențională și s-a luat măsura confiscării celor 15,69 mc cherestea, care a fost predată O.S. Fântânele, în vederea valorificării.
Pe DJ 119B – Hemeiuș a fost identificat un bărbat care transporta, 6,91 mc cherestea rășinoase fără a deține documente de proveniență.
S-a dispus sanctionarea contravențională a conducătorului auto și confiscarea cantitatii de 6,91mc cherestea, care a fost predată O.S. Fântânele, în vederea valorificării.
Pe DN 2A- Agăș a fost identificat un alt bărbat care trasnporta 6,57 mc cherestea rășinoase pentru care nu detinea aviz de însoțire secundar.
Cheresteaua a fost confiscată și predată O.S. Comănești, în vederea valorificării, iar conducătorul auto a fost sancționat contravențional.
În perioada 10 – 13 aprilie a.c., cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, aproximativ 330 de poliţişti vor acţiona zilnic în județul Bacău, suplimentar față de dispozitivul curent, pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, a patrimoniului acestora, precum şi pentru prevenirea oricăror fapte antisociale.
Poliţia Română va fi la datorie cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti. Pe lângă activităţile de asigurare a unui climat de ordine şi siguranţă publică, poliţiştii băcăuani vor fi prezenţi şi în cadrul dispozitivelor suplimentare instituite în zona lăcaşurilor de cult, precum şi în locurile unde se desfăşoară manifestări publice circumscrise Sfintelor Sărbători de Paşti.
Din totalul poliţiştilor angrenaţi în misiuni în această perioadă, 207 sunt de la ordine publică, 58 de la poliţia rutieră, 31 sunt poliţişti de investigaţii criminale, restul fiind de la alte structuri.
Astfel, 108 de patrule de siguranţă publică, vor acţiona în această perioadă, zilnic, pentru prevenirea şi descurajarea faptelor antisociale.
Pe drumurile publice se va asigura prezenţa activă a agenţilor de poliţie rutieră, pe principalele artere pentru combaterea excesului de viteză, prevenirea accidentelor şi ambuteiajelor rutiere, fluidizarea şi controlul circulaţiei în marile oraşe şi pe principalele căi de comunicaţie spre zonele turistice şi de agrement.
Poliţiştii de la rutieră vor acţiona, în perioada Sfintelor Sărbători de Paşti, pentru prevenirea evenimentelor rutiere şi asigurarea fluenţei traficului. Poliţia Română le recomandă participanţilor la trafic să conducă prudent şi să respecte regulile de circulaţie şi indicaţiile poliţiştilor rutieri.
În perioada 10-12 aprilie a.c., cu ocazia Paştelui Ortodox, poliţiştii de la rutieră vor fi prezenţi în trafic pentru asigurarea fluenţei traficului, combaterea excesului de viteză, prevenirea accidentelor şi ambuteiajelor rutiere, fluidizarea şi controlul circulaţiei.
Astfel, în această perioadă, în județul Bacău , peste 50 de polițiști de la rutieră, sprijiniţi de poliţiştii de la ordine publică, vor acţiona în medie, zilnic, pe tronsoanele de drumuri naţionale, pentru fluidizarea traficului rutier.
Poliţiştii vor folosi echipamente de supraveghere video a traficului rutier şi de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor pentru a depista în trafic conducătorii de autovehicule care nu respectă regimul legal de viteză.
Conducătorii auto vor fi informaţi permanent cu privire la condiţiile de trafic rutier şi eventualele rute ocolitoare prin intermediul Centrului INFOTRAFIC – Inspectoratul General al Poliției Române.
* * *
Poliţia Română atrage atenţia asupra importanţei respectării regimului legal de viteză întrucât viteza excesivă şi cea neadaptată la condiţiile meteo, de drum sau trafic, reprezintă principalul factor generator al accidentelor rutiere în România.
Poliţiştii recomandă conducătorilor de vehicule să circule cu viteză adaptată permanent condiţiilor concrete din trafic, să evite depăşirile riscante, în special când se circulă în coloană. De asemenea, pentru un plus de siguranţă, se impune şi mărirea distanţei în mers între vehicule, mai ales atunci când carosabilul este umed.
ÎNAINTE DE A PLECA LA DRUM:
Verificaţi starea autovehiculului, asiguraţi-vă de buna funcţionare a frânei de serviciu, a celei de mână, a instalaţiilor de iluminare-semnalizare!
Nu uitaţi triunghiurile reflectorizante şi trusa medicală de prim-ajutor!
Discuţiile intense în timpul conducerii autovehiculului, vorbitul la telefonul mobil, vă pot distrage atenţia în momente vitale.
Folosiţi corect luminile pe timp de zi, de noapte sau ploaie abundentă!
Respectaţi normele rutiere privind prioritatea de trecere, indiferent că este vorba despre pietoni sau vehicule!
Oboseala la volan vă poate fi fatală! Planificaţi-vă în aşa fel călătoriile, încât să nu parcurgeţi într-o zi mai mult de 300 de kilometri.
CENTURA DE SIGURANŢĂ POATE SALVA VIAŢA!
Centura de siguranţă constituie un factor de primă importanţă în ceea ce priveşte configuraţia dinamicii accidentelor rutiere.
Folosirea centurii de siguranţă este obligatorie. Ataşaţi-vă centura de siguranţă înainte de plecarea la drum, vă poate salva viaţa în caz de accident!
CONDUCEREA UNUI AUTOVEHICUL ŞI ALCOOLUL SUNT INCOMPATIBILE!
Nu conduceţi sub influenţa băuturilor alcoolice! Consumul de băuturi alcoolice reduce viteza de reacţie şi precizia mişcărilor şi poate determina scăderea acuităţii vizuale şi auditive a şoferilor.
Legea pedepseşte aspru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul după ce şoferul acestuia a consumat băuturi alcoolice, iar concentraţia de alcool în sânge depăşeşte limita legală!
În apropierea sărbătorilor pascale, polițiștii din județul Bacău și-au îndreptat atenția către persoanele cu dizabilități auditive.
Astfel, la data de 9 aprilie a.c., polițiștii au mers cu daruri și tradiționalul cozonac la sediul Asociației Nationale a Surzilor din România – filiala Bacău.
50 de persoane aflate în acest centru au primit cu bucurie darurile oferite de polițiști cu sprijinul Asociației DONIT Brașov, partener al IPJ Bacău în derularea proiectului cu finanțare europeană ce vine în sprijinul persoanelor defavorizate.
Conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău urează tuturor cetăţenilor un Paşte Fericit, sănătate, belşug şi bucurii alături de familie şi prieteni!
Doi tineri care isi faceau cumparaturile intr-un supermarket de langa Autogara Bacau acuza agentii de la firma care asigura paza magazinului ca i-au agresat si le-au distrus bunuri.
Vlad G., 22 de ani, povesteste ca se afla cu inca doi prieteni la cumparaturi. In timp ce se aprovizionau pentru un gratar, au cumparat doua felii de pizza de la raionul specializat.
Pentru ca le era foame, au mancat una din felii si, cand sa guste din a doua felie, tanarul spune ca s-a trezit cu un ins in civil care a inceput sa le faca scandal si sa-i acuze ca vor sa fure, amenintandu-i ca le va pune interdictie la intrarea in magazin.
„Am mancat felia aia in vazul tuturor, nu m-am ascuns. Am lasat ambalajul cu pretul in cos, ca sa platesc la casa, nu aveam nici o intentie sa fur doua amarate de felii de pizza”, a declarat Vlad.
Dupa ce au platit toate cumparaturile, inclusiv cele doua felii de pizza, tanarul spune ca a fost asteptat la iesire de trei persoane, dintre care una singura imbracata in uniforma.
„Le-am aratat bonul sa vada ca am platit feliile de pizza, pentru ca stiam ce vor ei. Dar pe cei trei ii interesa mai mult sa ne ia la ei in birou si sa ne perchezitioneze, ceea ce am refuzat. Unul din ei m-a bruscat, a scos un spray si a incercat sa-mi dea in ochi, eu m-am ferit si m-a nimerit in ureche de jumatate d eora nu am mai simtit-o”, povesteste Vlad G.
Fratele sau, Codrin, de 19 ani, care astepta afara s-a trezit bruscat si el si a scapat telefonul din mana, care s-a spart. „Era un iPohne 5 nou. N-am inteles ce au avut cu el, care nu avea nici o treaba cu scandalul”, povesteste Vlad.
Tinerii au sunat la 112 si au chemat politia. Un echipaj de la Sectia 2 a ajuns la fata locului si a investigat incidentul. Cei doi tineri au plecat, apoi, sa depuna plangere la Politie, hotarati sa nu lase acest incident fara urmari.
Managerul de zona al societatii de paza a refuzat sa comenteze incidentul. El a spus ca ancheta a fost preluata de Sectia 2 Politie Bacau.
Prea tarziu, prea putin
SC Bacau ramane fara victorie in play – off dupa ce vineri, in etapa a doua, a pierdut cu scorul de 2-1 jocul de acasa cu FC Voluntari.
Meciul de pe Letea a avut doua reprize distincte, oaspetii adjudecandu-si prima parte, cand s-au si distantat la 2-0, in timp ce bacauanii au trecut la carma jocului in mitanul secund, cand au marcat, insa un singur gol si acela prea tarziu.
FC Voluntari a deschis scorul in minutul 18, prin Achim, care a speculat o eroare in flanc a defensivei bacauane, si a majorat diferenta cu zece minute inainte de pauza, gratie super-executiei lui Marius Matei, autorul unei foarfeci de senzatie la coltul lung.
Dupa pauza, Voluntariul a facut pasul inapoi, din dorinta de a conserva rezultatul, iar Sport Club si-a creat mai multe ocazii imense din pozitie de 1-1 cu portarul.
Din pacate, nici una dintre acestea nu a fost valorificata, Curiliuc, Neagu si Pavel ratand cu nonsalanta din pozitie de 1-1 cu portarul Balauru.
Cu cinci minute inainte de final, la un al duel de 1-1, Balauru l-a faultat pe Neagu, arbitrul dictand penalty dar nu si eliminarea portarului din Voluntari.
Vraciu a transformat penalty-ul reducand din handicap si aprinzand sperantele unei remize care nu a venit.
„Victorie importanta pe terenul unei echipe bine organizate. Sport Club mi se pare o echipa mult mai buna decat in toamna, cand am intalnit-o ultima data in deplasare. O echipa ca Bacaul ar trebui sa joace pe terenul ei si nu aici, pe Letea”, a declarat antrenorul oaspetilor, Ilie Poenaru.
„Au fost doua reprize diametral opuse. Din nefericire, golul de 2-1 care ne-a readus in jos a venit mult prea tarziu”, a afirmat tehnicianul gazdelor, Cristi Popovici.
[wonderplugin_gallery id=”211″]
Peste 300 de carti au fost donate de jandarmii bacauani scolii din localitatea Coman, comuna Sanduleni.
Jandarmii au prezentat elevilor tehnica si echipamentul din dotare, le-au vorbit despre istoricul jandarmeriei, despre aniversarea a 165 de ani de la infiintare si le-au facut cateva recomandari pentru perioada vacantei.
„Cartile si chiar jocuri pentru cei mai mici au fost donate bibliotecii scolare din satul Coman, cu sprijinul doamnei director prof Ciubotaru Ramona, a prof. Ouatu Ana MAria si prof. Diaconescu
Codrina , avand in vedere ca fondul de carte al bibliotecii este minimal”, a declarat locotenent-colonel Cretu Sebastian – Laricu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bacau.
[wonderplugin_gallery id=”210″]
Cimitirul din localitatea Balaneasa, din comuna bacauana Livezi, a fost vandalizat in noaptea de miercuri spre joi. Mai multe monumente funerare au fost distruse. Oamenii spun ca nu este prima data cand se intampla acest lucru si de fiecare data distrugerile au fost facute in preajma Pastelui.
Pare simplu. Ai o groapa nu prea adânca, in suprafata de câtiva zeci de metri patrati, o sursa de apa la indemâna si vrei sa devii pescar la tine-n batatura. Se poate, pentru recreere, daca investesti ceva si ceri parerea unui specialist. Daca vrei mai mult peste, si iti faci un helesteu, povestea se schimba.
Pentru pescarii sportivi este insa nevoie de spatiu, de miscare. Minimum zece hectare, ca sa nu pescuiasca si sa se bucure de unii singuri… când prind ceva. Cel mai mare iaz artificial pentru peste de la noi din tara, „Dracsani”, este in comuna Sulita, Botosani. Se pare ca a fost amenajat pe vremea lui Stefan cel Mare. Are si astazi o suprafata de aproape sapte sute de hectare si este revendicat, de peste o mie cinci sute de proprietari si mostenitori. La noi in judet, cel mai mare, nouazeci de hectare, este alimentat de râul Pereschiv, in satul Fichitesti, Podu Turcului. Urmeaza Bibiresti cu saizeci de hectare, Motoseni – cincizeci si sapte, Horgesti – cincizeci si doua, Gaiceana – douazeci si patru, Antohesti – cincisprezece hectare.
Cele doua iazuri de la Oniscani, mai reduse ca suprafata, sunt amenajate pe o veche meandra (brat) a Siretului. Le-am enumerat doar pe cele cu „vechime”, pentru ca, in ultimii douazeci de ani, au mai aparut si altele, mai mici. Fiecare proprietar stabileste daca il intretine pentru distractie sau vrea sa ii aduca si profit. S-au dezvoltat si ferme, care au ca profil acvacultura in regim intensiv, pentru cultura anumitor specii mai rare de peste, dar cu potential din punct de vedere comercial: pastrav, sturion. Pescarul sportiv este interesat, insa, de locurile unde poate prinde el pestele. Abia seara, daca mai gaseste deschis la magazin, se intreaba de unde provine cel cumparat pentru familie.
Povestea aparitiei lor
Iazurile din judetul Bacau au o strânsa legatura cu politica de la inceputul anilor ‘50. Aceea de amenajare a Deltei Dunarii, in visul de a o face grânar si orezarie. Prin construirea de diguri si decolmatari masive, s-a ajuns la desecarea a peste patru sute de mii de hectare. Practic, s-a distrus mediul in care se reproduceau majoritatea speciilor de peste din Dunare.
Ideea de piscicultura a inceput sa se materializeze datorita necesitatii de a repopula, initial, cursurile de apa naturale si, apoi, viitoarele lucii de apa, create artificial. Primele pepiniere au aparut in zona lacului Razelm, extinzându-se treptat in toate marile bazine hidrografice.
Au inceput lucrari pentru infiintarea de iazuri si crescatorii piscicole, cât si de baraje pentru lacuri de acumulare, necesare producerii de energie electrica si irigare a terenurilor agricole. Datorita „epopeii” economice si a evolutiei industriale accelerate din acea vreme, natura nu a putut tine pasul.
Iazurile au ajuns crescatorii de reproducere si productie a pestelui, pentru a satisface cererea tot mai mare de consum. Viiturile, prin efectul de preaplin si curentii turbionari, creati in baraje, au maturat, la intervale din ce in ce mai dese, pestele, lasând marile lacuri pline cu apa chioara. Noroc ca avem si ape curgatoare, iar natura, capricioasa, isi reface singura fortele. Multi braconieri se jura, pe buna dreptate, ca nu au furat ei tot pestele.
Marii poluatori industriali din zona au disparut. Unii din fostii angajati, ramasi pe drumuri, s-au reprofilat. De la fostele setci, ave, taliene si vintire, din in, cânepa si rachita, s-a trecut la reloane, nailoane si plase monofilament, ce decimeaza puietul. Intr-un circuit, verificat de milenii, ca tot ce creaza omul, trebuie sa se mai si distruga, conform planului nescris al evolutiei.
Unde ne ducem
Pornim la drum, spre cel mai mic iaz ca suprafata dintre cele enumerate. Antohesti. Distanta, saizeci de kilometri, plecând din centrul Bacaului. Timp, putin peste o ora. Traseul de urmat: Serbanesti – spre Traian, Secuieni, Izvorul Berheciului, pe DJ 241A. De aici, tot inainte (nu la stânga), inca jumatate de kilometru spre Oncesti. Se vad apa si digul, imediat in dreapta. Taxa de intrare, cincizeci de lei.
Cantitatea de peste de prins, cinci kilograme. De specificat ca fiecare administrator al unui luciu de apa isi stabileste propriul regulament de exploatare si conditiile de acces. Sunt exemplare frumoase de crap, somn si caras care se umplu de icre. S-a inmultit mult stiuca, ocazie de a testa blinkerele sau voblerele. Locurile bune pentru unditari sunt pe partea satului, lânga salcii. Apa fiind curata, mai poti scoate din cârlig un rac… o beldita. Despre cum au ajuns carasii in baltile noastre, implicit acolo, ne explica specialistul in piscicultura, inginerul Neculai Zaharia.
Suta la suta femele
Carasul este un peste destul de lent. Il prinzi la râma, viermisor, boaba de porumb. Trebuie sa-i stii locul, perioada, dar inhata momeala, tot timpul anului, mai ales daca nu te zgârcesti la nadit. „Pâna la amenajarea primelor lacuri, de pe valea Bistritei, carasul era ca si inexistent in zona Bacaului. In urma inundatiilor din ’70 – ‘72, când s-au deversat apele din foarte multe iazuri piscicole, acestia au ajuns in tot bazinul hidrografic. S-au inmultit exploziv, devenind astfel o preocupare a pescarilor.
Pâna in ‘75, in statisticile de pescuit industrial din Delta Dunarii, carasul nu aparea. In cinci ani, ponderea carasului din capturile consemnate a ajuns la saptesprezece procente, ca in urmatorii ani, sa mai creasca. Aceasta inmultire rapida se explica prin rezistenta si adaptabilitatea la conditiile de mediu.
Supravietuieste in namol, in ape mici cu turbiditate, lipsite de oxigen. Sa zicem ca este una dintre particularitati. A doua, cea mai importanta, ii este specifica, si tine de capacitatea de reproductie. Ea le permite femelelor de caras sa se reproduca, fara unirea nucleelor proprii, cu cele ale masculilor de la alte specii, rezultând descendenti de caras, numai femele. Sunt ape, mai ales in zonele Deltei, unde nu exista niciun mascul.”
Carasul a pacalit caracuda
Ramân in dilema, ca in povestea cu cucul. De ce gen este? Cum sa-i spuna pescarul dolofanitei cu icre…? Carasuca, carasoaica?! Oricum are carnea dulce (cam multe oase), iar bilutele, frecate cu ulei si ceapa tocata, stropite cu putina zeama de lamâie, merg excelent pe feliute de pâine prajita. Domnul Zaharia ma linisteste.
„In apele noastre se regasesc, in numar mic, si masculi. Asta ca o curiozitate. Plus ca de la o anumita dimensiune si greutate, cincizeci de grame, sapte-opt centrimetri, se inmulteste necontrolat, consumând din hrana crapului. Aparitia carasului a dus si la disparitia altei specii, frecvente anterior in aceste ape, caracuda.
Ca infatisare, se aseamana. Poate ca e putin mai lata. Mai exista foarte putine exemplare. Pentru cei care se lauda ca au prins caracuda, exista un criteriu stiintific de diferentiere. Aceasta are pe peretii interiori abdominali, o membrana argintie. La caras este neagra. Multi o spala, crezând ca din cauza ei carnea este amara.” Interesante lucruri. O trecere de la fabulatie la realitate. Pentru alte curiozitati din domeniu sau informatii care nu presupun neaparat sustinerea doctoratului, prietenii acestei rubrici, specializati in diferite domenii, pot raspunde cu detalii. Vreau sa mai aud un pescar ca a prins caras sau caracuda. Nu-l cred, pâna nu degust proba.
Paul Grigoriu a fost unul dintre cei mai cunoscuti oameni de radio din România. Era ascultat in intreaga tara, in special pentru emisiunea sa „Matinal”, pe care a realizat-o ani buni la Radio România Actualitati. O voce simbol a radioului românesc. Paul Grigoriu – un om si un profesionist de exceptie, al carui crez si l-a marturisit in doar câteva cuvinte: „Am simtit ca ii sunt dator radioului public pentru toata devenirea mea”. Paul Grigoriu s-a nascut in Bacau. Aici a crescut, aici a urmat liceul.
A incetat din viata, in locuinta sa din (Buciumeni) Dâmbovita, in urma cu o saptamâna. „A fost voce care ne-a tinut mereu aproape. La fel ca si tatal nostru. Eram uniti, ne completam unii pe altii”, o spun acum fratii sai, conferentiar doctor Monica Grigoriu, de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, si medicul primar Radu Grigoriu, cunoscutul doctor cardiolog din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau.
Radu Grigoriu
„Am avut o copilarie frumoasa, care s-a petrecut in perioada aceea cenusie a anilor ’50. Casa era pe Ionita Sandu Strudza de acum. Dar ca orice copil, fara minte si experienta, noi ne bucuram de viata de zi cu zi. Paul era cel mare. El era si un fel de lider de opinie in mahala. A terminat Filologia in Bucuresti, eu Medicina, desi tata si-a dorit foarte mult ca baietii lui sa se faca ingineri. Tata a fost profesor si doar sora mea, Monica, l-a urmat, fara niciun dubiu. Noi ne-am urmat drumul, asa cum ne-am dorit. Paul a facut un an de Politehnica, in Brasov, dar nu i-a placut. A inceput cu radioul in 1969, la 24 de ani. Si acolo a ramas, la Radio România.
La inceput, la REPS, redactia emisiunilor pentru strainatate, in limba franceza, iar dupa 1989 a fost trecut la Radio România Actualitati, iar vara, cu toti redactorii mergea la Radio Vacanta. Dar Bacaul a fost pentru el radacina. Niciodata nu te poti rupe de orasul in care ai crescut, in care ai amintiri. Sunt realitati pe care abia in timp le constientizezi. Nu venea des aici. Isi petrecea mai mult timpul la Buciumeni, un loc linistit, cu oameni particulari, extrem de vioi la minte, spumosi, spontani, asa cum erau, odata, oamenii din jurul nostru, in copilarie. Probabil ca de aceea a si ales sa locuiasca acolo, pentru atmosfera care ii amintea de copilarie. Acolo si-a dorit sa fie si inmormântat. La 94 de ani, cum spunea. Numai ca s-a intâmplat mult mai devreme.
Dupa Revolutie, dupa vântul libertatii, care a venit cu vântul de gloante la Radio România, a gasit acea libertate la care aspira. Sase zile nu am stiut nimic de el atunci. Ei transmiteau de pe burta, aveam sa aflam ulterior, dupa ce am fost sunati, prin actrita Valeria Gagealov, sotia lui Andrei Magheru, care lucra tot acolo.
Când venea in Bacau, desi nu era un mare umblaret, ma punea sa-l duc prin diferite locuri sa-si aminteasca de viata de aici. Desi nu a mai ramas mai nimic din ce era odata. In spatele casei noastre, unde e acum strada Soimului, erau doua livezi imense, cu carari serpuite, unde era raiul nostru, locul de joaca, acolo ne faceam ascunzisuri, acolo lansam barcute la apa. Acolo el, impreuna cu un prieten de-al lui, Nucu Lates, care s-a prapadit cu o saptamâna inaintea lui, fost ofiter de marina, se urcau in turla bisericii, prin copaci. Copilaria care se petrece la casa, la curte, oricum e minunata.
Era si o fire altruista, intelegea mai bine omul in necaz. Acum am aflat asta, ca a ajutat foarte multi oameni acolo, in Buciumeni.
Regrete? Poate ca da, desi nu si le manifesta. Era un tip extrem de discret. Ar fi avut ocazia sa ramâna in strainatate. A fost cu o bursa la Pau, in Franta, dar a revenit in tara. Nu a putut sa ramâna acolo, din cauza familiei. Tot tata i-a spus: «Gândeste-te bine la Radu si la Monica. Daca tu ramâi acolo, ei nu se vor mai putea realiza aici». Asa erau vremurile atunci. Emigratia frauduloasa era nu numai un blam, ci si o sanctiune dura pentru restul membrilor familiei. Asta a fost tot. O idee, uitata inca de atunci.
E greu sa-l uiti pe Paul Grigoriu. Pentru ca modul lui de a se impune in constiinta publica este profund. Oamenii l-au perceput ca pe o autoritate morala. Iar asta am observat-o si acum, la Buciumeni, in trista zi din saptamâna trecuta.”
Monica Grigoriu
„A fost un rebel al vietii. Putem spune si asa. Nu a fost un subordonat, ci un tip spontan, de foarte multe ori spectaculos. Motiv pentru care a si fost dat de doua ori afara din radio pe timpul lui Ceausescu. O data, pentru ca a dat la Sala Radio un film cu Mick Jagger in Hyde Park, si o data, pentru ca a avut pareri deosebite, fara a fi un contestatar fatis, fata de regimul comunist. Atunci Adrian Paunescu l-a ajutat sa-i fie anulata a doua sanctiune. Dar nu a iesit in fata cu lucruri deosebite, nu-i placea. De aceea nici nu a vrut sa auda de certificate de revolutionar sau alte asemenea. Nu agrea manifestarile de spectacol desart. Ce nu avea continut, nu avea pentru el niciun sens.
Eram foarte legati unii de altii, ca frati, in ciuda distantei. La doua zile, ne auzeam la telefon. Daca nu vorbeam eu, vorbea Radu. Vorbeam de toate, chiar si despre nimicuri, dar imi dadea teme – etimologii de cuvinte, plurale ale unor substantive mai rare, discursuri, nume de personalitati, chiar si din Bacau. Avea o legatura foarte strânsa cu cei de la «Cadrane», o emisiune pe care a realizat-o intre anii 2004 – 2008. Acolo vorbea si despre oamenii din Bacau. Deci, era in Bacau mereu, chiar daca nu era.
Isi adora fiii, pe Jean Luc, acum de 42 de ani, care lucreaza in domeniul IT, si pe Paul, de 36 de ani, interpret – traducator la Comisia Europeana de la Bruxelles, care au fost crescuti de el in spiritul cartii.
Eram asa de legati toti trei, eu, el si Radu, incât ne completam unii pe altii. Când am dat admiterea la Iasi, nu stiu de unde, a venit si el cu mine si ma asculta gramatica lui Sara. Pe Radu se supara mereu ca face prea multe garzi si ca se oboseste. Pe mine ma trimitea mereu sa ma coafez, sa ma aranjez si sa ies in târg, la diverse manifestari. Poate ca prin asta ducea si dorul Bacaului. De aceea a fost emotionat ca in 2012 a primit si titlul de cetatean de onoare al Bacaului.
Notorietatea aceasta a lui Paul sigur ca a venit si prin prisma meseriei, dar motorul, suportul a fost de fapt munca foarte multa. A lucrat la «Matinal» din 1990 pâna in 2003, de la 5.00 la 8.00 dimineata, apoi la «Noaptea Albastra», intre anii ’92 – ’99, lucra de la 12.00 noaptea la 3.00, au fost si «Sfertul academic», intre 1997 si 2008, si «Cadrane», intre 2004 – 2008. Sa nu uitam ca in tot acest timp, din 1995 pâna in 2002 a fost si director general adjunct al Radiodifuziunii Române. Era foarte mult de munca, iar el stia cum sa se organizeze.
Iar acum, la Buciumeni, am fost foarte emotionata când am vazut ca cei de la «Cadrane» i-au adus, discret, microfonul. Demisia si-a dat-o la suparare. A vazut cum se lucra la dosarul lui de pensionare, fara sa i se spuna.
A plecat de la Radio, fara sa-si fi dorit sa plece. Multa lume nu stie asta. Avea 62 de ani atunci. Si nici nu s-a mai intors. A plecat si nu a dorit deloc sa mai revina. S-a retras la Buciumeni. A scris carti. Asa cum l-a invatat tata, desi erau firi complet diferite, dar de a carui parere a tinut mereu cont: in stil scurt, clar, sobru si elegant.
Tata a fost pentru toti un model, fara a fi, de altfel, un parinte autoritar. Eram familia in care copiii tineau paltonul tatei, atunci când pleca. Tata era privilegiat, iar noi am gasit in el modelul. La fel, si Paul.”
Pedagogia sociala
Marturiseste Paul Grigoriu ca nu a avut niciodata vocatie pedagogica. Nu i-a fost dat sa bage el de seama aceasta, ci tatal sau, care i-a spus-o cu cruzime. Terminase Filologia si se trezise descumpanit de remarca celui rodat total intre-ale scolii, ca dascal (de franceza) si director al actualului Colegiu National „Ferdinand I” din Bacau. Asa a ajuns sa dea concurs pentru un post la Radiodifuziunea Româna si sa faca din aceasta nu un mod de a presta o munca oarecare, ci o cariera profesionala remarcabila. Antologice sunt emisiunile purtând semnatura sa: „Matinal”, „Sfertul academic” si „Cadrane” (toate din si dupa 1990), care inmagazinau un volum de munca urias. Dupa plecarea la ceruri (3 aprilie 2015), i-am ascultat pe membrii echipelor care realizau productiile publicistice numite mai inainte. „De la Paul Grigoriu am invatat sa fiu punctuala, sa primesc observatii, sa aspir la perfectiune”, marturiseste unul dintre acestia. „La el nu puteai veni cu un material de un minut si 59 de secunde sau de doua minute si 3 secunde”, isi aminteste un altul. Oare nu pedagogie sociala se numeste aceasta si oare nu este de aceeasi calitate cu pedagogia directa?
Ascultând/vizionând in reluare emisiunile Marinei Constantinescu (la TVR 1) si Corinei Negrea (la RRC), pe de o parte, si rememorând amintirile avându-l in centru pe unul dintre cei mai importanti jurnalisti radio de la infiintarea in 1928 a institutiei, pe de alta parte, m-am tot gândit care sa fie sursa perfectionismului sau si cred ca am gasit-o. Ea se afla in orasul natal, dupa cum ne scria in 2004: „Bacaul a avut dintotdeauna scoli de mare isprava, cu dascali si invatacei pe masura lor”. De la tatal sau, Ioan Grigoriu, si de la nasul sau de botez, Dumitru Alistar – cariatide ale invatamântului filologic bacauan -, a deprins rigoarea, exigenta, respectul pentru cel caruia te adresezi. Cu o zi inainte de a marca, la Facultatea de Litere, centenarul nasterii lui Dumitru Alistar (17 iulie 2014), l-am sunat la Buciumeni (Dâmbovita) si i-am cerut o amintire despre cel omagiat. Din cele 5 minute de dialog telefonic, am retinut ca l-a impresionat vasta sa cultura. Aici isi au radacinile si pedagogul clasic, si cel social. (Ioan Danila)
Institutie – etalon de invatamânt in municipiul Moinesti, Liceul Teoretic “Spiru Haret” este locul unde se intâmpla multe lucruri minunate. Astfel, dupa ce in luna martie a debutat o actiune deosebita (ce va continua in tot semestrul scolar), numita “Cinema Edu” prin care elevii acestui liceu au putut viziona la Sala Mare a Primariei Moinesti filmele artistice “Filantropica”, “Straina” si “Un eveniment fericit”, luna aprilie are o alta provocare pentru liceenii moinesteni de la “Spiru Haret”. Ea a fost numita “Luna Eco – Atitudine”, in cadrul careia, o data cu activitatile cuprinse sub genericul “Scoala, altfel”, aici s-a desfasurat Concursul “Eco – Moda”.
La aceasta inedita intrecere Liceul Teoretic “Spiru Haret” a prezentat un numar de noua tinute cu tematica “Flower Power”, una dintre ele fiind apreciata cu un premiu de excelenta. Mentionam ca la desfasurarea acestui concurs si-a adus o mare contributie profesoara Claudia Apostu. Un alt cadru didactic al Liceului Teoretic “Spiru Haret”, prof. Lorina Lazarica este initiatoarea unui proiect cu totul inedit nu numai pentru urbea moinesteana ci si pentru judetul Bacau. Numit “Job shadow day”, prin acest proiect li se propune liceenilor petrecerea unei zile alaturi de un angajat (la locul sau de munca) in domeniul pe care si-l doresc elevii.
Demn de remarcat este faptul ca dupa ce recent elevii au gasit solutii ca din materiale refolosibile sa faca o bucurie celor dragi, la Liceul Teoretic “Spiru Haret” din Moinesti a avut loc , sub forma unui concurs, o campanile de colectare a maculaturii. Aceasta s-a desfasurat sub imboldul “Iti pasa de viitor? Implica-te!”
In perioada Scoala Altfel, „Sa stii mai multe, sa fii mai bun”, in ziua de 8 aprilie, la Colegiul National Catolic „Sf. Iosif” Bacau a fost efectuat un exercitiu de simulare in cazul producerii unui cutremur.
Dupa instruirea cadrelor didactice, urmata de instruirea elevilor, s-a trecut la efectuarea exercitiului de simulare a unui cutremur si evacuarea elevilor din incinta scolii. Elevii colegiului, coordonati de profesori, au efectuat exercitiul propus si au evacuat scoala in timp de 5 minute, in mod organizat, deplasându-se in ordinea claselor pe terenul de sport (locul de adunare al liceului).
La aceasta activitate au participat 360 elevi si 20 de cadre didactice. Locotenent Ionut Hincu, reprezentantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau, a felicitat intregul liceu pentru buna coordonare si desfasurare a actiunii de simulare. (prof. Erica Mihaes)
In Saptamâna Mare a Pastelui, jandarmii de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi (IJJ) Bacau le intind o mâna de ajutor celor aflati in suferinta, pe un pat de spital. Militarii au mers la Centrul de Transfuzie Sanguina (CTS) Bacau unde au donat sânge, atât de necesar pentru a salva vieti. Nu sunt la prima actiune de acest gen si a devenit chiar o traditie pentru ei sa treaca pragul centrului. Printre jandarmii donatori se numara si capitanul Adrian Dima, care a raspuns la fiecare campanie demarata de unitate. „Donez cam de doua ori pe an si facem acest lucru din constiinta si din dorinta de a-i ajuta pe cei care au nevoie. Sunt multe persoane care sufera si de câte ori s-a anuntat ca este criza de sânge ne-am mobilizat si am venit. Trebuie sa ne gândim ca si noi putem ajunge in situatia de a avea nevoie de sânge si ne-am bucura daca am fi ajutati”, spunea cpt. Dima, un ofiter care a participat la misiuni internationale in Kosovo si Afganistan, unde riscurile erau la tot pasul.
O actiune laudabila
Conducerea Centrului de Transfuzie Bacau spera ca exemplul jandarmilor sa fie urmat de cât mai multi bacauani. „Este o actiune laudabila si ne dorim ca si alte institutii sa procedeze la fel. Recent am avut un grup de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Nevoia de sânge este in spitalele din toata tara si ne bucuram ca avem donatori”, ne-a declarat dr. Adriana Ghinda, directorul CTS Bacau. Orice bacauan sanatos poate dona sânge daca are o greutate de peste 50 de kg. Inainte de a dona este examinat medical si i se testeaza hemoglobina si glicemia. Sângele recoltat este supus apoi unor analize amanuntite, iar o data pe an donatorul poate solicita buletinul de analize medicale pentru a sti care-i este starea de sanatate. (Geta P.)
„Pentru a veni în ajutorul persoanelor în suferinta, aproximativ 50 de jandarmi din cadrul IJJ Bacau vor dona sânge. Activitatea a demarat la Centrul de Transfuzie Bacau si continua în municipiile Onesti si Moinesti în perioada urmatoare. Speram sa sensibilizam cât mai multi cetateni cu privire la importanta donarii de sânge.”
lt. col. Sebastian Cretu – ofiter relatii publice IJJ Bacau
Beneficiile materiale ale donarii
– 7 tichete de masa pentru produse alimentare (val. 9,35 lei/bucata)
– o zi libera de la serviciu, in ziua donarii, pentru salariati si o zi de scutire de frecventa la cursuri pentru elevi si studenti
– 50% reducere la abonamentul pentru transportul in comun pentru o perioada de o luna.
Din aceasta saptamâna, fermierii bacauani pot depune cererile de subventie pe anul in curs, ultima zi fiind 15 iunie 2015. Beneficiarii platilor directe sunt fermierii activi persoane fizice si/sau persoane juridice care desfasoara o activitate agricola în calitate de proprietari, arendasi, concesionari, asociati administratori în cadrul asociatiilor în participatiune sau locatari. „Astfel, fermierii care, în anul anterior de plata, au primit plati directe care nu depasesc cuantumul de 5.000 euro sunt considerati fermieri activi. Daca în anul anterior de plata, un fermier a beneficiat de plati directe care depasesc cuantumul de 5000 euro, trebuie sa fie înregistrat la Oficiul National al Registrului Comertului sau sa detina actul normativ de înfiintare, din care sa reiasa activitatea agricola, sau sa prezinte documente din care sa rezulte veniturile totale si cele din agricultura”, a precizat Raluca Damian, purtator de cuvânt la APIA Bacau. Partea buna este si faptul ca taranii nu vor mai fi obligati sa faca mai multe drumuri pentru fiecare cerere de plata, din acest an fiind posibila depunerea unei singure cereri pentru toate tipurile de sprijin, respectiv plata pe suprafata si sprijinul cuplat si ajutoarele nationale tranzitorii. In plus, beneficiarii sprijinul din agricultura vor avea mai mult timp la dispozitie pentru depunerea solicitarilor, termenul final fiind extins pâna la 15 iunie, fata de 15 mai (fara penalitati), cum era pâna acum, si iunie, cu penalitati. „Centrul Judetean Bacau al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, împreuna cu centrele locale, au facut programarea fermierilor, pe zile, pentru a se prezenta cu documentele necesare în vederea depunerii cererii unice”, a adaugat Raluca Damian. APIA pune gratuit la dispozitia fermierilor aplicatia online IPA. Pe baza numelui si a unei parole, agricultorii vor putea completa si online cererea, iar apoi formularul va fi tiparit si va fi depus, tot pe hârtie, la centrele judetene APIA.
 |
 |
