Spitalul Județean de Urgență Bacău a prezentat, în cadrul Secției de Ortopedie și Traumatologie, un robot ortopedic avansat destinat intervențiilor de protezare a genunchiului, șoldului și umărului, într-un proiect aflat în fază de evaluare și testare.

Reprezentanții unității medicale susțin că introducerea tehnologiei asistate robotic ar putea reprezenta un pas important în modernizarea serviciilor ortopedice și în creșterea preciziei intervențiilor chirurgicale.

Potrivit conducerii spitalului, sistemele robotice permit o planificare mai exactă a operațiilor și o personalizare a intervenției pentru fiecare pacient, ceea ce poate contribui la poziționarea optimă a implanturilor, reducerea traumatismelor tisulare și o recuperare mai rapidă.

Managerul SJU Bacău, ec. Ion-Marius Savin, a declarat că proiectul face parte din strategia de dezvoltare a serviciilor medicale moderne în cadrul spitalului.

„Ne propunem să aducem la Bacău cele mai moderne tehnologii medicale și să oferim pacienților acces la tratamente la cele mai înalte standarde. Medicina viitorului se construiește astăzi, iar SJU Bacău trebuie să fie parte activă a acestei transformări”, a afirmat acesta.

Conducerea unității medicale a evidențiat și implicarea echipei Secției de Ortopedie și Traumatologie, coordonată de dr. Radu Panfil, medic șef al secției, în procesul de implementare și evaluare a noii tehnologii.

Potrivit reprezentanților spitalului, proiectul ar putea deschide perspective pentru dezvoltarea serviciilor ortopedice la standarde comparabile cu cele ale marilor centre medicale europene și ar reprezenta o investiție atât în performanța actului medical, cât și în siguranța pacienților.

În zi de mare sărbătoare creștină – Înălțarea Domnului – la Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși, grija pentru pacienți a însemnat mai mult decât un act administrativ, transformându-se într-un gest de respect și apropiere față de cei aflați în suferință.

Conducerea unității medicale a pregătit pentru pacienți un meniu special, menit să aducă nu doar hrană, ci și o atmosferă de sărbătoare și normalitate în saloane. Preparatele au fost atent pregătite și servite în condiții speciale, astfel încât pacienții internați să simtă că această zi importantă nu trece neobservată.

Meniul festiv a inclus preparate tradiționale și deserturi specifice perioadei pascale, într-un demers prin care personalul spitalului a dorit să transmită că empatia și atenția față de pacient rămân esențiale în actul medical.

Reprezentanții unității medicale subliniază că, dincolo de tratamente și proceduri, contează și grija față de starea sufletească a celor internați, mai ales în zilele cu încărcătură spirituală aparte.

Gestul a fost apreciat de pacienți și aparținători, contribuind la crearea unei atmosfere calde și apropiate într-o zi importantă pentru comunitatea creștină.

Tragedie într-o unitate de învățământ din județul Bacău.

Casa Memorială „Nicu Enea” va participa sâmbătă, 23 mai, la ediția 2026 a Noaptea Muzeelor 2026, oferind publicului o serie de activități culturale dedicate memoriei pictorului Nicu Enea. Evenimentul se va desfășura în intervalul orar 18:00 – 01:00, iar accesul vizitatorilor va fi gratuit.

Punctul central al programului va fi expoziția foto-documentară „Ipostaze din viața lui Nicu Enea”, care reunește fotografii rare de arhivă, documente și mărturii vizuale despre viața și activitatea artistului. Organizatorii anunță că expoziția își propune să readucă în atenția publicului legătura profundă dintre pictor și orașul Bacău, precum și sensibilitatea artistică ce i-a definit opera.

Vizitatorii vor putea descoperi momente importante din biografia lui Nicu Enea și vor avea ocazia să exploreze universul creator al artistului, considerat una dintre personalitățile reprezentative ale artei românești.

Evenimentul este organizat de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, cu sprijinul Consiliul Județean Bacău. Reprezentanții instituției precizează că inițiativa urmărește transformarea Nopții Muzeelor într-o experiență culturală accesibilă tuturor generațiilor și un prilej de promovare a patrimoniului local.

Polițiștii din cadrul Poliției municipiului Moinești au desfășurat, în perioada 19-20 mai, o amplă acțiune pentru prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere, precum și pentru menținerea unui climat de siguranță pe drumurile publice.

În cadrul activităților desfășurate, oamenii legii au verificat peste 80 de autovehicule, iar pentru abaterile constatate au aplicat 77 de sancțiuni contravenționale la regimul circulației rutiere.

Totodată, polițiștii au reținut 5 permise de conducere și au retras 2 certificate de înmatriculare, ca măsuri complementare dispuse conform legislației în vigoare.

Unul dintre cele mai grave cazuri depistate în trafic a avut loc în comuna Berești-Tazlău, unde un echipaj de poliție a surprins un tânăr de 19 ani conducând un autoturism cu viteza de 144 km/h, cu 94 km/h peste limita legală admisă pe acel sector de drum.

Șoferul a fost sancționat contravențional cu o amendă în valoare de 4.050 de lei, iar dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice i-a fost suspendat pentru o perioadă de 120 de zile.

Polițiștii reamintesc participanților la trafic importanța respectării regulilor de circulație și adaptării vitezei la condițiile de drum, pentru prevenirea accidentelor rutiere și protejarea vieții tuturor participanților la trafic.

În fiecare an, odată cu marea sărbătoare creștină a Înălțării Domnului, România marchează și Ziua Eroilor, una dintre cele mai importante zile dedicate memoriei celor care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea și demnitatea națională. În anul 2026, această zi a fost celebrată în Bacău printr-un complex de manifestări, pe timp de trei zile – 19-21 mai 2026. Marți, 19 mai, la Cercul Militar, a avut loc un simpozion organizat de Filiala „Colonel Corneliu Chirieș” Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor (ANCE) „Regina Maria”, miercuri, 20 mai, a avut loc ediția a VII-a a „Marșului pentru Eroi”, organizat de Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău, în parteneriat cu Protoieria Bacău, cu Parohia Ortodoxă Lazaret și Asociația Cultul Eroilor – Filiala Bacău și cu 30 de instituții de învățământ din municipiu, iar joi, 21 mai, în Cimitirul „Eternitatea” (Cimitirul Central) a avut loc ceremonialul depunerii de coroane la Monumentul Eroilor.

În fiecare an, în a patruzecea zi de la Sfintele Paști, sărbătorim Ziua Eroilor (dată stabilită prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920). În această zi celebrăm ostașii și luptătorii români care s-au jertfit pe câmpurile de luptă pentru dobândirea și păstrarea independenței naționale, întregirea neamului și perpetuarea credinței strămoșești, afirmarea demnității și libertății poporului.

Decizia ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită de Înălțare datează din perioada de după Primul Război Mondial, când România, profund marcată de pierderile umane ale războiului pentru întregirea neamului, a dorit să lege comemorarea eroilor de una dintre cele mai importante sărbători creștine. În anul 1920, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, această zi a fost consacrată pomenirii eroilor căzuți pe câmpurile de luptă.

Ulterior, prin diferite acte normative și tradiții păstrate peste decenii, Ziua Eroilor a devenit un simbol al recunoștinței naționale față de soldații și luptătorii care au murit în războaiele purtate de România – de la Războiul de Independență din 1877, până la cele două războaie mondiale și misiunile militare contemporane.

Ziua Eroilor rămâne, dincolo de ceremonial și discursuri, o lecție de memorie colectivă și de respect pentru istorie. Este momentul în care generațiile de astăzi își pleacă fruntea în fața celor care au pus mai presus de propria viață idealurile de libertate și unitate ale României.

Lecții de istorie și recunoștință la simpozionul dedicat Zilei Eroilor

Prima zi a programului de manifestări dedicate celebrării Zilei Eroilor 2026 a aparținut unui simpozion organizat la Cercul Militar din Bacău, la care au participat reprezentanți ai Protopopiatului Ortodox Bacău, reprezentanți ai unor unități militare băcăuane, între care comandorul Virgil Iftode – locțiitorul Comandantului Garnizoanei Bacău și Șef de Stat Major, reprezentanți ai unor organizații ale militarilor activi sau în rezervă și retragere, profesori și elevi de la Colegiul Național „Ferdinand I”. A fost prezent și Consilierul local Ilie Bîrzu.

Simpozionul a fost precedat de intonarea Imnului de Stat și a Imnului Eroilor, interpretate de Muzica Militară a Garnizoanei Bacău, după care s-a păstrat un moment reculegere în memoria membrilor Filialei „Cultul Eroilor” Bacău trecuți la Domnul.

Manifestarea a fost moderată de Dănuț Voicu, Președintele Filialei Județene „Cultul Eroilor”. Au susținut alocuțiuni general (rtr.) dr. Vasile Jenică Apostol, Președintele de onoare al Filialei județene a ANCE („Jertfa grănicerilor în cea de-a treia bătălie de la Oituz”), Prof. Mihaela Savin, Colegiul Național „Ferdinand I” („Sub semnul Eroilor crește o generație puternică”), istoricul militar Sorin Grumuș („Epopeea Eroului Necunoscut”), col. (rtr) Costel Ciupercă, Președintele Filialei „General Nicolae Șova” Bacău a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”, și Dănuț Voicu.

De asemenea, Părintele Răzvan-Dimitrie Radu a transmis participanților mesajul Protopopului de Bacău, PC Părinte Eugen-Ciprian Ciuche, iar criticul de artă și muzeograful Iulian Bucur a transmis salutul conducerii Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”.

La final, muzica Militară a prezentat un scurt program de imnuri și marșuri militare.

Gr. (rtr) dr. Vasile Jenică Apostol: „Am participat la noi momente de adâncă vibrație patriotică, în care ne înclinăm cu venerație în memoria eroilor români din toate timpurile, a Măriei Sale, Ostașul Român, erou din toate vremurile, pentru demersul lor istoric, legendar de apărare a independenței și suveranității țării, a integrității ei teritoriale, a ființei naționale a poporului român și a celorlalte valori fundamentale ale acestuia. Într-un moment de inspirație, printr-un Decret-lege, în anul 1920 s-a stabilit ca în ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos la ceruri să fie sărbătorită și Ziua Eroilor. A fost un moment de inspirație pentru că și eroii noștri, când și-au dat viața, s-au înălțat la ceruri. România este una din țările care are mulți eroi, dar numărul celor necunoscuți este incomparabil mai mare decât al celor cunoscuți.

Între ei, grănicerii au fost unii dintre cei mai bravi luptători din armata română. Au participat la toate acțiunile militare, dar faptele lor de eroism au fost mai puțin, să zic așa, subliniate, mai puțin evidențiate. Au fost trimiși în bătălia catastrofală de la Turtucaia, la Dunăre, carne de tun împotriva bulgarilor. Au contribuit în Primul Război Mondial, în toamna anului 1916, în cele mai importante bătălii. Până în iarna anului 1916-1917, efectivele unităților de grăniceri au fost înlocuite de două ori. Aveau o unitate de 1.500-2.000 de oameni, dar în campanie piereau toți și efectivele erau reîmprospătate cu recruți sau rezerviști aduși din altă parte. Piereau din cauza unor greșeli de comandament, din cauza unor orgolii și neînțelegeri între capii armatei.”

Prof. Mihaela Savin: „«Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții» – spunea Nicolae Iorga. Prin acesta trebuie să înțelegem că este o lege fundamentală: fără trecut nu există identitate, fără memorie nu există continuitate. De aceea ne-am aflat aici, nu doar pentru a respecta o tradiție sau pentru a împlini o solemnitate oficială. Ci pentru a ne opri măcar pentru câteva clipe din graba prezentului și pentru a ne întreba, cu sinceritate, cine a făcut posibilă libertatea de care ne bucurăm astăzi și a apărat demnitatea acestui popor? Cine a făcut ca noi, cei de acum, să putem vorbi despre viitor într-o țară liberă? Răspunsul îl găsim în jertfa eroilor. Ziua eroilor nu înseamnă doar coroane de flori depuse, discursuri sau ceremonii, înseamnă memorie vie, înseamnă recunoștință. Înseamnă întâlnirea dintre generații în fața unui adevăr simplu și profund. Libertatea nu este un dar primit fără preț, ea a fost câștigată, apărată și păstrată prin sacrificiu în spatele fiecărui nume. În scris, pe un monument, se află un om, un fiu, o fiică, un elev, poate un tânăr care a avut visuri, speranțe și care, într-un moment decisiv, a ales patria mai presus de sine. Aici se află marea lecție a zilei de astăzi pentru militari. Eroismul înseamnă onoare, disciplină și credință în datorie. Pentru profesori, el înseamnă misiunea de a forma caractere pentru oficialități, responsabilitatea față de Comunitate, iar pentru tineri, eroismul trebuie să devină mai mult decât o lecție de istorie. Trebuie să devină o lecție despre demnitate, curaj și apartenență, de a-i învăța pe tineri să respecte trecutul. Nu înseamnă a-i ține prizonieri în el, înseamnă a le oferi rădăcini, înseamnă a le arăta că identitatea nu se construiește doar din aspirații, ci din memoria celor care au făcut posibil drumul de astăzi. Un tânăr care își cunoaște istoria va privi altfel Drapelul, va înțelege profund pacea, va respecta mai sincer libertatea, va ști că apartenența la această națiune nu este doar un drept, ci o responsabilitate. Istoria României nu s-a scris ușor, s-a scris cu sacrificiu în războaie, în lupte pentru independență. În momente de restriște, în clipe în care oamenii obișnuiți au devenit eroi tocmai pentru că au ales să nu renunțe. De aceea, Ziua Eroilor nu este doar despre trecut.”

Sorin Grumuș: „Primul Război Mondial a fost un război al Tranșeelor, al luptelor de pe poziții, iar noi, aici, în 1917, am reușit să ținem România întreagă. În Franța, în 1920, încep demersurile pentru construirea de monumente dedicate eroilor Primului Război Mondial, iar tot în Franța, în același timp și în Anglia, se pune problema Eroului Necunoscut, pentru că la mai mult de jumătate din zeci de milioane de oameni care au pierit nu le era cunoscută identitatea. România se încadrează în avangarda acestui proces încă din 1920. Demarează acest proces, astfel încât în 17 mai 1923 are loc un moment emoționant: o ceremonie militar-religioasă deosebită, la Mărășești, unde sunt alese zece sicrie și se aduce un omagiu și eroismului băcăuan, pentru că din cele 330.000 de victime ale războiului, 80.000 de ostași români își dorm somnul de veci în opere comemorative și în cimitire aflate pe raza județului Bacău. Nu este întâmplător că din cele zece sicrie aliniate la în fața criptei de la Mărășești, trei sunt din zona Bacăului. Ceea ce ne face să credem că atunci când tânărul elev de liceu militar Amilcar Săndulescu elev premiant, orfan de război, al cărui tată murise în război, cu merite deosebite la învățătură, a ales dintre cele zece sicrie unul singur, a îngenuncheat în fața sicriului cu numărul 4, a pus mâna pe el și a spus: «Acesta este tatăl meu. Doamne Dumnezeul meu, păzește eroii neamului românesc și pe tatăl meu!».”

Col. (rtr.): Costel Ciupercă: „Bacăul și Moldova întreagă au dat României ostași, comandanți, martiri și eroi, care au scris cu sângele lor pagini de neuitat în Cartea Neamului. De pe aceste meleaguri au plecat la datorie generații întregi de fii ai Moldovei, crescuți în cultul credinței, al muncii și al dragostei de țară. Ei au adus cu ei în tranșee glasul clopotelor de la Biserica Precista, liniștea Bistriței, demnitatea satelor Moldave și puterea morală a unei comunități care nu și-a pierdut niciodată nădejdea. Astăzi, în această zi de adâncă trăire sufletească, ne plecăm frunțile în fața celor care au apărat cu prețul vieții ființa națională, Libertatea și demnitatea României. Eroii noștri au ridicat, prin sacrificiul lor, temelia unei țări libere, demne și respectate.”

Dănuț Voicu: „Este un prilej fericit pentru comemorarea tuturor eroilor neamului românesc, fără deosebire de naționalitate sau confesiune. Faptele lor de arme au rămas adânc înrădăcinate în conștiința ființei noastre, ca fiind expresia deplină a eroismului național. Amintirea lăsată de sacrificiul tuturor acestor păzitori ai hotarelor românești, morți la datorie în serviciul Armatei Române, se păstrează și trebuie păstrată în memoria colectivă a acestui neam. Pentru noi toți, Ziua Eroilor nu trebuie să constituie doar ocazia comemorativă de omagiere a celor care și-au sacrificat viața pentru neam și patrie, ci ar trebui să fie o zi de angajament solemn că luptăm mai departe pentru apărarea identității spirituale și naționale a poporului nostru.

Îndemnăm toți fiii și fiicele neamului să nu uite niciodată jertfa înaintașilor și faptul că poartă pe umeri crucea acestui neam și că au înalta responsabilitate de a apăra cu înțelepciune patrimoniul spiritual pe care părinții acestei națiuni l-au ocrotit cu prețul suprem al vieții lor jertfelnice. Iar omagierea și pomenirea tuturor celor care s-au jertfit pentru drepturile și libertățile de care beneficiem astăzi sunt acte necesare fiindcă, oricât i-am venera, niciodată nu va fi prea mult.

Avem datoria sfântă de a păstra neatinsă moștenirea lăsată de cei ce s-au sacrificat pentru înfăptuirea ei și de a o îmbogăți prin demnitatea faptelor noastre. Fapte izvorâte din convingerea fermă că această moștenire sacră ne obligă perpetuu, ne consolidează sănătatea morală și ne sporește mândria de a fi români. Fiind nemuritori prin sentimentul dăinuirii ce ni-l insuflă neîncetat, eroii neamului ne cultivă spiritul dragostei de țară devenind unificatori în posteritate, eterni inspiratori ai generozității noastre și iubirii de ceilalți. Mai mult, sădesc în noi speranța că, la nevoie, le putem urma exemplul.”

Marșul pentru Eroi: „Sub semnul Eroilor crește o generație puternică!”

Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău, în parteneriat cu Protoieria Bacău, cu Parohia Ortodoxă Lazaret, cu Asociația Cultul Eroilor – filiala Bacău și cu peste 20 de instituții de învățământ din municipiu, au organizat, miercuri, 20 mai 2026, „Marșul pentru Eroi”, eveniment dedicat comemorării celor care s-au jertfit pentru țară și desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop al Romanului și Bacăului Ioachim.

Evenimentul a început în Parcul Catedralei Ortodoxe din Bacău, de unde coloanele de peste 2500 de participanți, în frunte cu preoții, cu profesorii elevilor participanți și cu reprezentanții Filialei Județene „Cultul Eroilor”, s-au deplasat spre Parohia Ortodoxă „Lazaret”. Coloana a fost însoțită de o caravană din difuzoarele căreia s-au auzit imnuri și marșuri dedicate manifestării.

În incinta Parohiei Lazaret a avut loc o Ceremonie publică, o manifestare care a debutat cu intonarea Imnului Național (interpretat de Muzica Militară a Garnizoanei Bacău) și cu un ceremonial religios de comemorare a eroilor, oficiat sub protia PS Teofil Trotușanul – Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

Cu acest prilej, au fost rostite alocuțiuni oficiale, urmate de un moment artistic prezentat de elevii băcăuani, iar la final au fost depuse coroane de flori la Monumentul Eroilor din curtea Bisericii Lazaret, pe acordurile Imnului Eroilor.

Depuneri de coroane la Monumentul Eroilor din Cimitirul „Eternitatea”

Chiar în ziua Praznicului Înălțării Domnului, joi, 21 mai 2026, în Cimitirul „Eternitatea” (Cimitirul Central) din Bacău este celebrată Ziua Eroilor printr-un moment solemn de recunoștință dedicat celor care și-au jertfit viața pentru credința, libertatea și unitatea națională.

La manifestare vor fi prezenți reprezentanți ai autorităților locale și județene, ai Garnizoanei Bacău și ai Filialei Județene „Cultul Eroilor”.

După un serviciu religios săvârșit de preoți ortodocși și romano-catolici, vor fi rostite alocuțiuni din partea reprezentanților oficiali și de către Dănuț Voicu, Președintele Filialei „Colonel Corneliu Chirieș” din Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

La final, la Monumentul Eroilor vor fi depuse coroane de flori.

Petru Done, UZPR Bacău

‒ Parincea e în sărbătoare: creștinii prăznuiesc azi pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, patronii bisericii din satul reședință de comună. E hram (cuvânt cu biografie rotundă: a intrat în limba română prin Mineiul din 1776, adică acum un sfert de veac) și măcar pentru acest dialog al nostru, timpul e silit să ne dea ascultare. Doamnă Mina Drogu, cum ați prezenta Parincea creștinească? 

‒ Hristos S-a înălțat! Cinste lor, cinste lor, eroilor! Bun venit la hram! Astăzi întreaga comunitate, „Parincea creștinească” adică, se bucură de Înălțarea Domnului, omagiază Ziua Eroilor ‒ zi de respect, tăcere și reculegere ‒ și prăznuiește pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena. Spiritul de ospitalitate este la el acasă; cu câteva zile înainte au început curățenia generală și înfrumusețarea în zona publică centrală a satului, prin grija „gospodarului comunei”, primarul Sorin Roșu, aflat la al patrulea mandat de demnitate publică; în ultimele trei, edilul nostru. Fiecare gospodar și-a înfrumusețat curtea și casa, a tuns iarba și arbuștii, iar gospodinele au început pregătirile culinare (hramul implică mese, la care sunt așteptați oaspeți și din alte sate, rude și prieteni. Apoi creștinii participă la rânduiala religioasă, încununată cu Sfânta Liturghie. În prima zi de după hram, ne pomenim morții, prilej cu care aducem un omagiu bine meritat tuturor celor care s-au jertfit pentru țară, libertate și idealuri naționale. După slujba specială, se merge în cimitirul satului împreună cu preotul, care trece pe la fiecare mormânt. În semn de respect și apreciere, se roagă pentru cei dragi adormiți și împart bucate, trăind împreună momente de aducere aminte. Fiind și Înălțarea Domnului, printre bucate se împart pască, cozonac și ouă roșii. Parincea creștinească, cu cele zece sate componente, după ultima organizare administrativă din 1968, dispune de două parohii ortodoxe (Parincea și Nănești), două parohii romano-catolice (Văleni și Vladnic) și doua biserici ortodoxe, la Mileștii de Sus și la Poieni. Cetățenii noștri ortodocși și catolici din toate satele colaborează în permanență și își respectă reciproc religia. Este foarte frumos aspectul, care a luat amploare, de întemeiere a familiilor dintre tineri ortodocși și catolici. Înregistrăm oficial căsătorii dintre ei, prilej cu care observăm bucuria întâlnirii și armonia deplină. Tot în satul Parincea avem Biserica de Lemn „Sfântul Nicolae”, monument istoric. Se află pe Valea Răcătăului și a fost ridicată în anul 1702, în cătunul Cucuieţi. A fost adusă aproape de Parincea spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, iar azi este cunoscută drept Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae din Câmp”, fiind unul dintre cele mai frumoase obiective turistice şi religioase. Pentru toate aceste lăcașuri de cult, administrația locală, anual, după aprobarea bugetului, are în vedere sprijinirea proiectelor de dezvoltare și întreținere. 

1 de 20

‒ Dar Parincea școlară cum arăta? Cum arată? „Îndrumătorul în Arhivele Statului” din 1989, dedicat învățământului băcăuan, dă întâietate satului Nănești, „pomenit într-un document din timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1490)”. Aici școala a fost deschisă într-un an simbolic: 1859, iar la Parincea, în 1865, odată cu cea din Mileștii de Jos. Cele din Năstăseni și Vladnic s-au deschis la început de secol XX. 

‒ Atunci și acum! Mi-au rămas întipărite în minte mărturisirile bătrânilor satului despre școală, care era doar primară, și învățătorul avea locuința în aceeași clădire la Parincea, la Nănești, la Mileștii de Jos. Fascinant, de poveste! Pe acest prototip, în anul 2009, în satul Barna, s-a finalizat obiectivul de investiție „Construire Școala Barna, cu două săli de clasă + casa învățătorului”, prin fonduri Phare. Acum în „Parincea școlară” funcționează unități școlare începând cu grădinița și terminând cu liceul. Clădirile sunt reabilitate, modernizate și dotate corespunzător menirii fiecăreia. În Parincea frumos spus creștinească, școlară și adaug eu administrativă, s-au finalizat și sunt în curs proiecte de dezvoltare locală precum:

1. Reabilitarea moderată a Școlii Gimnaziale Vladnic, finanțată prin Programul Național de Redresare și Reziliență, pentru a îmbunătăți serviciile publice prestate la nivelul unităților administrativ-teritoriale (proiect finalizat);

2. Proiectul pentru infrastructura școlară „Sală de sport” (finanțator, Adr Nord-Est ‒ contract în desfășurare);

3. Creșterea performanței energetice la clădirile C1 și C2 ale Liceului Tehnologic „Georgeta Jurgea

Cancicov” Parincea (prin PNCCRS ‒ procedură de finanțare în desfășurare);

4. Dotarea laboratoarelor, sălilor de clasă, grădinițe (finanțator, PNRR; obiectiv finalizat);

5. „Finanțarea bibliotecilor din județul Bacău pentru a deveni huburi de dezvoltare a competențelor digitale și dotarea cu echipamente IT”; lider de asociere cu Consiliul Județean Bacău: reabilitare și dotare Biblioteca Comunală „Georgeta Mircea Cancicov” (finanțator, PNRR; contract în desfășurare);

6. Proiect pentru infrastructura administrativă: construire Centru Comunitar Integrat (finanțator,

Adr Nord-Est; obiectiv finalizat);

7. Înființarea sistemului public de apă și de apă uzată (canalizare) sat Parincea (finanțator, PNDL; obiective finalizate); înființarea sistemului public de apă și de apă uzată (canalizare) în satele Nănești și Vladnic (în procedura de finanțare).

1 de 8

‒ Am tresărit citind tot într-o lucrare arhivistică numele lui Constantin Țurcanu, născut în 1854 în Parincea, căzut în luptele de la Grivița din 31 august 1877. Mai este această familie în comună? Gândul ne îndeamnă la potrivirea cu eroul rămas drept „Sergentul”: același nume, Constantin Țurcanu, același an al nașterii, 1854, același context istoric (Războiul pentru Independență), dar personajul literar nemurit de Vasile Alecsandri, vasluian de origine, a trăit până în 1932.

‒ Nu mai avem în comuna Parincea familii cu numele Țurcanu. Totuși în arhiva stării civile de până în 1960 există două acte de stare civilă înregistrate cu acest nume, dar am observat că locul nașterii părinților acestora este comuna Filipeni sau Ungureni. Poate au fost familii în trecut care au locuit în fostul sat Pârlituri, care pentru o scurtă perioadă a fost arondat comunei Filipeni, acum localitatea Satu Nou a comunei noastre. În Parincea, sat-târg, au fost familii care au locuit doar temporar. Mai multe familii cu numele Țurcanu se regăsesc acum în comuna vecină, Horgești.

‒ Comuna Parincea este una dintre cele mai înzestrate sub raportul tradițiilor populare, al meșteșugurilor și al personalităților ivite din acest areal. O monografie de acest fel înregistrează doar cinci nume: Valeriu Bârgău, Georgeta Mircea Cancicov, Gheorghe Iorga, Constantin Lozincă-Milești și Gheorghe Tăzlăuanu. Știu că dețineți, nu doar dintr-o obligație profesională, o listă cvasicompletă, cu accent pe contemporani.

‒ Am reușit să identificăm în fiecare dintre cele zece sate ale comunei nume remarcabile cu rădăcini părincene: preoți, dascăli, medici, artiști, avocați, meșteri populari. Lista este încă deschisă și urmează o analiză în cadrul aparatului de specialitate cu finalitate în promovarea unui proiect de hotărâre în vederea acordării titlului de Cetățean de onoare al comunei. Proiectul de debut a fost în anul 2025, când distinsul profesor și traducător din persană Gheorghe Iorga a fost onorat cu titlul de Cetățean de onoare al comunei Parincea. O parte dintre personalităţile locului le-ați inventariat chiar dv. în paginile ziarului „Deșteptarea” din 23 ianuarie 2025. Aș reveni asupra câtorva nume de oameni dragi, părinceni: părintele Vasile Dima, din satul Nănești, pensionar dar care mai slujește, (tatăl preotului Nicolae Dima, de la Radio/TV Trinitas și slujitor la Biserica „Sfântul Nicolae dintr-o Zi” din București, monument istoric,cunoscut pentru legenda construcției sale într-o singură zi și pentru arhitectura brâncovenească), distinsa interpretă de muzică populară Maria Tataru, cu fiica ei, Vasilica Tataru, care transmit atât de frumos prin cântec despre satul natal și al bunicilor, Poieni, locul nașterii Mariei și unde Vasilica a copilărit, apoi Smaranda Macarie (născută Cațiche, din satul Mileștii de Jos), remarcabil cadru didactic, și lista continuă…

‒ 2026 este un an special în CV-ul dumneavoastră: sunt trei decenii de când dețineți funcția de secretar general al Primăriei Parincea. Ediția 2025 a Zilei Culturii Naționale, 15 Ianuarie, ținută în comuna pe care o slujiți, ne-a etalat un portret exemplar pentru pasiunea cu care respectați atribuțiile și responsabilitățile postului . Cum v-ați construit acest soclu? 

‒ Pot spune că a început de la naștere. În anul 1972, m-am născut, la propriu, în clădirea unde acum funcționează Primăria. Acolo era Spitalul Parincea, cu sală de maternitate. Copilăria și adolescența le-am petrecut aici, în satul Mileștii de Jos. Am revenit la primărie în 1996, prin concurs, numită de prefect ca secretar al consiliului local atunci, potrivit Legii nr.69/1991 a administrației publice locale; apoi secretar al unității administrativ-teritoriale, potrivit Legii nr.215/2001, și acum secretar general al comunei conform Codului administrativ, aprobat prin O.U. nr.57/2019. În activitatea mea, am încercat să nu mă împotrivesc proiectelor comunei și să găsesc soluții pentru dezvoltarea lor cu temeinicie și legalitate. De la început mi-am înțeles rolul și rostul, transmise atunci, la instalarea în funcție, de către reprezentanții prefectului (la acea vreme, Gheorghe Hură și Constantin Temneanu), continuând activitatea cu mentori de excepție de la Consiliul Județean Bacău: Ion Ciobotici, dl Bunescu, dl Jămneală, pe domeniile juridic și administrativ, și Silvestru Budău, pe domeniul stării civile. Mă bucur acum de experiența a trei decenii de activitate profesională neîntreruptă, exercitată cu responsabilitatea punerii în practică a ideii de dreptate, cu măsură și toleranță, alături de respectul pentru cetățenii comunei, principii adoptate de actualul primar, Sorin Roșu, de un colectiv al consiliului local și al aparatului de specialitate al primarului bine structurat și organizat, potrivit cu nevoile și voința comunității, cărora le mulțumesc și de care sunt mândră.

Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Parincea își cinstește ocrotitorii

În fiecare an, ziua de 21 mai aduce o profundă bucurie și căldură sufletească în inimile credincioșilor din Parincea. Este momentul în care ne cinstim ocrotitorii: Sfinții Mari Împărați Constantin și mama sa, Elena, moment ce ne face să medităm, totodată, la istoria vie a sfântului nostru locaș. Ridicată cu trudă pe parcursul a 16 ani și finalizată în anul 1869, biserica îl are ca ctitor principal pe Anastie Ioan, proprietarul de la acea vreme al moșiei Parincea. Slujba de sfințire de atunci a fost oficiată de un ales sobor de preoți, în frunte cu Înaltpreasfințitul Mitropolit al Moldovei, Calinic Miclescu. Trecerea timpului a cerut jertfă și măsuri pentru protejarea acestui monument de credință. După reparațiile succesive din anii 1940, 1952 și 1963, o intervenție majoră a avut loc în anul 1988, sub pastorația Părintelui Gheorghe Tătaru. Pentru salvarea structurii de rezistență, s-au realizat lucrări complexe: Dublarea fundației de temelie și ridicarea a 16 stâlpi de susținere; turnarea unor centuri de siguranță deasupra ferestrelor și la streșină și înlocuirea integrală a celor două turle, respectându-se cu strictețe stilul bizantin.

Acest amplu efort de restaurare a fost încununat în ziua de 2 noiembrie 1997, când a avut loc resfințirea bisericii de către Preasfințitul Eftimie al Romanului, alături de un impresionant sobor de preoți slujitori. Păstrăm aceste însemnări cu sfințenie, ca pe o mărturie de credință și demnitate care ne face cinste peste generații. Bunul Dumnezeu să le răsplătească din ceruri osteneala tuturor celor care au ctitorit, sprijinit și înfrumusețat această biserică. Amin! 

Preot Paroh Vasile Bujor

Românii care plătesc abonamente la telefonie mobilă, internet sau televiziune în funcție de tarife exprimate în euro ar putea scăpa de diferențele de curs valutar aplicate de operatori. Senatul a adoptat un proiect legislativ care obligă companiile telecom să emită facturile exclusiv la cursul oficial al Băncii Naționale a României, fără adaosuri sau comisioane suplimentare.

Inițiativa vine pe fondul nemulțumirilor tot mai frecvente legate de modul în care unele firme convertesc în lei abonamentele stabilite în valută. În prezent, fiecare operator își poate stabili propriul curs de schimb, iar în multe cazuri acesta este mai mare decât cursul oficial BNR.

Potrivit proiectului adoptat de Senat, operatorii de comunicații electronice vor avea obligația să informeze clar clienții, înainte de semnarea contractului, că facturile vor fi calculate în lei folosind cursul oficial comunicat de BNR pentru ziua lucrătoare precedentă emiterii facturii. Cursul luat în calcul va fi cel publicat la ora 13:00.

Textul legislativ interzice explicit aplicarea unor marje suplimentare, comisioane sau alte adaosuri la conversia valutară. Practic, furnizorii nu vor mai putea utiliza cursuri comerciale mai dezavantajoase pentru clienți.

Inițiatorii proiectului susțin că măsura este necesară pentru a elimina diferențele dintre operatori și pentru a crea reguli clare și transparente pe piața telecomunicațiilor. Aceștia arată că, în prezent, doi clienți care au abonamente similare pot ajunge să plătească sume diferite doar din cauza cursului ales de companie.

În cazul în care legea va intra în vigoare, verificarea respectării noilor reguli va reveni Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Operatorii care nu respectă obligațiile privind conversia la cursul BNR ar putea fi sancționați contravențional.

Proiectul a fost inițiat de mai mulți parlamentari USR și de un senator POT. Totuși, pentru ca măsura să producă efecte, aceasta trebuie să fie adoptată și de Camera Deputaților, care este for decizional. Ulterior, legea va trebui promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.

Dacă va fi adoptată în forma actuală, schimbarea ar putea avea impact asupra milioanelor de români care plătesc lunar servicii telecom calculate în funcție de euro, într-un context în care diferențele de curs pot însemna costuri suplimentare constante pe termen lung.