Lucrările la pasajul peste calea ferată din zona localității Cleja, parte a lotului 3 al Autostrăzii A7 Focșani – Bacău, au intrat în etapa finală, odată cu așternerea ultimilor metri de asfalt. Constructorul execută în această perioadă și montarea rosturilor de dilatație, a parapetelor, realizarea marcajelor rutiere și alte lucrări de finisare, în timp ce stadiul fizic al întregului lot Răcăciuni – Bacău se apropie de 90%.
Sursa video: DRDP Iași
Într-un moment economic în care antreprenorii se confruntă deja cu presiunea costurilor, schimbări fiscale, investiții amânate și nevoia de lichiditate, România nu își poate permite să construiască mecanisme care pornesc de la ideea că orice abatere identificată de un algoritm ascunde un comportament incorect. Combaterea fraudei este necesară. Dar contribuabilul corect nu poate deveni suspect doar pentru că nu se încadrează într-un tipar statistic.
de MIRABELA BUJOR VAȘLOVANU | Expert contabil • Auditor financiar • Consultant fiscal • Membru fondator PACT.ro
Cred că există momente în economie în care mesajul transmis antreprenorilor contează aproape la fel de mult ca măsurile adoptate.
Iar mesajul de care România are nevoie acum este unul de încredere, predictibilitate și parteneriat.
Nu este momentul să îi transmitem antreprenorului care investește, creează locuri de muncă, plătește salarii și taxe și încearcă să își țină afacerea competitivă că statul îl privește, înainte de orice, ca pe un posibil suspect.
Și cu atât mai puțin cred că putem permite ca această suspiciune să fie generată aproape mecanic, prin algoritmi și criterii care nu surprind întotdeauna realitatea economică din spatele cifrelor.
Proiectul de Ordin al președintelui ANAF pentru modificarea și completarea OPANAF nr. 352/2022 privind Procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, aflat în procedură de adoptare, a deschis tocmai această discuție.
Ca profesionist contabil, auditor financiar și consultant fiscal, privesc proiectul din perspectiva experienței directe a relației dintre companii și administrația fiscală.
Ca membru fondator PACT, îl privesc și dintr-o altă perspectivă: cum putem construi, prin consultare și dialog social, reguli mai bune înainte ca ele să producă efecte nedorite?
Să spunem foarte clar: frauda fiscală trebuie combătută.
Cei care fraudează afectează bugetul statului, dar îi afectează și pe antreprenorii corecți. O companie care își plătește taxele nu poate concura în condiții egale cu una care își construiește avantajul prin fraudă.
Așadar, administrația fiscală trebuie să aibă instrumente eficiente de analiză și control.
Dar între existența unor instrumente de control și transformarea anumitor comportamente economice într-o prezumție de risc există o distanță pe care trebuie să avem grijă să nu o parcurgem prea ușor.
Nu orice companie care iese dintr-un tipar statistic este o companie care fraudează.
Nu putem pune în aceeași categorie antreprenorul care investește și operatorul care încearcă să obțină o rambursare necuvenită.
Nu putem privi la fel o firmă care efectuează o regularizare prevăzută de legislație și una care construiește artificial operațiuni.
Nu putem considera simplul fapt că o societate este nouă drept o dovadă de comportament fiscal incorect.
Un exemplu simplu: o investiție importantă poate genera în mod firesc o creștere puternică a TVA deductibile. O achiziție de utilaje de 2 milioane de lei poate genera 420.000 de lei TVA deductibilă și o variație foarte mare față de istoricul obișnuit al firmei.
Pentru algoritm poate fi o anomalie. Pentru antreprenor este o investiție. Iar această diferență este esențială.
Digitalizarea administrației fiscale este necesară și am susținut-o. Dar digitalizarea nu poate înlocui discernământul.
Un algoritm este foarte bun la identificarea diferențelor. Poate observa că TVA solicitată la rambursare a crescut. Poate identifica neconcordanțe între baze de date. Poate semnala că au existat mai multe corecții sau regularizări. Dar algoritmul nu trebuie să fie cel care pronunță verdictul, pentru că în spatele acelei diferențe poate exista o investiție.
În spatele unei regularizări poate exista o obligație prevăzută chiar de Codul fiscal: pro-rata definitivă, ajustări pentru bunuri de capital, regularizarea avansurilor sau alte situații perfect legitime.
Iar în spatele unei neconcordanțe dintre sisteme pot exista diferențe de calendar, stornări, TVA la încasare sau alte explicații care trebuie mai întâi verificate.
De aceea, cred că principiul trebuie să fie foarte simplu: algoritmul poate ridica o întrebare, dar nu trebuie să dea singur răspunsul.
Există și o dimensiune mai profundă a acestei discuții.
Relația dintre stat și contribuabil.
Dacă pornim de la premisa că orice abatere este suspectă și că antreprenorul trebuie permanent să demonstreze că activitatea lui este legitimă, construim o relație fiscală bazată pe neîncredere.
Iar neîncrederea costă.
Costă timp. Costă bani. Costă resurse administrative atât pentru companie, cât și pentru ANAF.
Și, poate cel mai important, afectează disponibilitatea de a investi.
TVA de rambursat înseamnă lichiditate pentru o companie. Înseamnă bani care se întorc în circuitul economic, către furnizori, salarii, investiții și dezvoltare.
De aceea, atunci când construim criterii care pot influența procesul de rambursare, trebuie să fim extrem de atenți la proporționalitatea lor.
Contribuabilul corect nu trebuie să fie obligat să își dovedească nevinovăția de fiecare dată când cifrele lui nu seamănă cu media.
Un alt punct sensibil privește situația furnizorilor.
Este firesc să cerem unei companii să își aleagă partenerii cu diligență. Dar trebuie să existe o limită rezonabilă.
Contribuabilul nu are acces la toate informațiile pe care le deține administrația fiscală și nu poate deveni inspector fiscal pentru fiecare furnizor cu care lucrează.
Jurisprudența europeană analizată în documentația de fundamentare subliniază că neregulile unui furnizor nu sunt suficiente, prin ele însele, pentru a transfera consecințele asupra beneficiarului, în lipsa unor elemente obiective care să arate că acesta știa sau ar fi trebuit să știe despre implicarea într-o fraudă.
Mi se pare o delimitare sănătoasă. Diligența aparține contribuabilului. Controlul fiscal aparține administrației. Nu trebuie să transferăm responsabilitatea instituțională asupra antreprenorului.
Companiile și profesioniștii contabili au făcut, în ultimii ani, un efort uriaș de adaptare: e-Factura, SAF-T, case de marcat conectate, raportări electronice, sisteme și proceduri interne noi. Toate acestea înseamnă costuri de conformare, dar și ceva foarte valoros: ANAF are astăzi mult mai multe date decât avea în trecut.
Atunci, haideți să folosim aceste date inteligent: nu doar pentru a genera alerte, ci și pentru a le elimina pe cele care au explicații legitime.
Una dintre propunerile formulate în documentele transmise ANAF și Ministerului Finanțelor este tocmai concilierea cu informațiile D406/SAF-T înainte ca anumite diferențe să fie calificate drept risc.
Aceasta mi se pare filosofia corectă a digitalizării: identificăm diferența, verificăm informațiile disponibile, cerem explicații, dacă este necesar, și abia apoi stabilim dacă există un risc real — nu invers.
Pentru mine, aceasta este poate cea mai importantă parte a întregii dezbateri.
Rolul unei organizații patronale nu ar trebui să fie să spună „nu” oricărei inițiative a statului.
Dar nici nu ar trebui să tacă atunci când profesioniștii pe care îi reprezintă identifică probleme în aplicarea unei măsuri. Rolul nostru este să venim la masa dialogului cu argumente, cu experiența din economie, cu exemple și, mai ales, cu soluții.
În cazul proiectului de modificare și completare a OPANAF nr. 352/2022, PACT a transmis ANAF și Ministerului Finanțelor observații tehnice și propuneri concrete: praguri și criterii verificabile, analiză individuală în locul automatismelor, posibilitatea contestării încadrării, utilizarea datelor disponibile pentru conciliere, analiză de impact și organizarea unei dezbateri publice.
Aceasta este forma de dialog social în care cred: nu un dialog în care fiecare parte vine doar să își apere poziția, ci unul în care întrebarea este:
Cum facem ca regula finală să fie mai bună?
Uneori există percepția că dezbaterea publică și consultarea profesioniștilor întârzie reformele.
Eu cred exact contrariul. O consultare realizată înainte de adoptarea unei măsuri poate evita luni sau chiar ani de probleme ulterioare. Profesionistul contabil vede situații pe care un text normativ nu le poate anticipa întotdeauna. Antreprenorul poate explica efectul unei măsuri asupra lichidității și investițiilor, iar administrația fiscală poate explica riscurile pe care încearcă să le combată.
Dacă aceste perspective sunt puse împreună înainte de adoptarea unei reguli, șansele de a obține o reglementare mai bună cresc.
Acesta este dialogul social pe care PACT îl susține. Nu împotriva instituțiilor, ci împreună cu ele.
Există, în final, și o realitate economică pe care nu avem voie să o ignorăm.
În perioade de incertitudine, investițiile se fac mai greu.
Antreprenorul calculează mai atent fiecare decizie. Se uită la costuri, la fiscalitate, la finanțare și, inevitabil, la predictibilitatea mediului în care își pune capitalul.
Într-un asemenea moment, statul trebuie să combată ferm frauda, dar trebuie în același timp să îi transmită contribuabilului corect: „Dacă respecți regulile, statul te tratează ca pe un partener.”
Nu putem construi dezvoltare economică pornind de la o suspiciune generalizată. Nu putem pune toți antreprenorii în aceeași oală și nu putem permite unui algoritm să confunde automat o investiție, o regularizare sau o diferență explicabilă cu frauda.
Tehnologia trebuie să ajute administrația să identifice mai bine riscul, nu să transforme excepția statistică într-o vinovăție prezumată.
Cred că aceasta este, în fond, adevărata miză.
România are nevoie de un nou contract de încredere între stat și contribuabil — un contract nescris, în care fiecare parte își asumă responsabilitatea.
Contribuabilul trebuie să se conformeze, să fie transparent și să își plătească obligațiile. Administrația trebuie să controleze ferm acolo unde există indicii reale, dar să respecte proporționalitatea, predictibilitatea și dreptul contribuabilului de a oferi explicații și de a contesta o decizie. Iar profesioniștii și organizațiile reprezentative trebuie să participe activ la construirea regulilor.
Obiectivul comun trebuie să fie construirea unui filtru care să lovească frauda, nu economia corectă, bazat pe praguri clare, faptă proprie, analiză individuală și o cale efectivă de atac.
Nu trebuie să alegem între un ANAF puternic și un mediu de afaceri protejat de excese. Avem nevoie de amândouă.
Un stat puternic nu este statul care îi suspectează pe toți. Este statul care are suficiente date, competență și discernământ pentru a ști pe cine trebuie să controleze.
Iar un antreprenor corect nu trebuie tratat ca un potențial „hoț” până când demonstrează contrariul.
Trebuie tratat ca un partener al economiei românești, atât timp cât nu există motive reale și verificabile care să indice contrariul.
De aici ar trebui să înceapă noul contract de încredere dintre stat și contribuabil.
Tronsonul Adjud – Bacău al Autostrăzii Moldovei (A7) ar putea fi deschis circulației în data de 31 august, dacă lucrările de racordare cu Varianta Ocolitoare Bacău vor fi finalizate conform graficului, au declarat reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru Economica.net.
„Pe 31 august cred că deschidem circulația. Trag tare să realizeze conexiunea cu VO Bacău”, au precizat reprezentanții CNAIR pentru Economica.net.
În prezent, constructorul UMB și-a concentrat forțele pe realizarea conexiunilor dintre Varianta Ocolitoare Bacău și noile tronsoane ale Autostrăzii Moldovei. Lucrările se desfășoară la ambele capete ale centurii, care va asigura legătura între lotul 3 al secțiunii Focșani – Bacău (Răcăciuni – Bacău) și lotul 1 al secțiunii Bacău – Pașcani (Săucești – Trifești).
Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași a publicat imagini aeriene de pe șantierul din zona nodului rutier Bacău Nord, unde sunt executate lucrările de racordare dintre centură și autostradă.
Pentru desfășurarea acestor lucrări, Varianta Ocolitoare Bacău este închisă complet circulației în perioada 17–31 august. Restricția a fost instituită pentru a permite realizarea conexiunilor cu noile tronsoane ale A7.
Centura Bacău, construită tot de grupul UMB, a fost inaugurată în decembrie 2020 și include primii kilometri de autostradă realizați în regiunea Moldovei.
Potrivit estimărilor directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, odată cu deschiderea circulației pe cei 47 de kilometri dintre Adjud și Bacău, rețeaua de autostradă circulabilă pe relația București – Moldova va ajunge la aproximativ 297 de kilometri, de la București până la Bacău.
Vă adresez această scrisoare pentru a atrage atenția asupra unei situații care privește direct siguranța rutieră pe DN2, în zona localității Sascut, și care ridică întrebări legitime privind fundamentarea deciziilor luate de autoritățile responsabile.
În ultimele săptămâni, indicatoarele de intrare și ieșire din localitate au fost relocate, astfel încât un sector de aproximativ 650 de metri, situat în dreptul stației de carburanți Ștefan Lucian Impex, a revenit în regimul de circulație din afara localității. Consecința imediată este creșterea vitezelor legale permise într-o zonă intens circulată, lipsită complet de trotuare și utilizată zilnic de pietoni.
Ceea ce face această schimbare cu atât mai dificil de înțeles este faptul că exact acest sector a fost analizat în anul 2019 de Inspectoratul de Poliție Județean Bacău. La acel moment, autoritățile au identificat zona drept una cu risc ridicat, afectată de accidente grave și de restricții de circulație necorelate. Soluția recomandată a fost clară: mutarea indicatoarelor astfel încât sectorul să fie inclus în localitate și limitarea vitezei la 50 km/h.
Administratorul drumului a pus în aplicare recomandările, iar rezultatele au fost remarcabile. Potrivit datelor disponibile, în anii care au urmat nu au mai fost înregistrate accidente mortale în sectorul respectiv. Pentru o zonă considerată anterior un „punct negru”, aceasta reprezintă un indicator important că măsura și-a atins scopul.
Astăzi, aceeași soluție a fost inversată.
Nu discutăm despre o simplă mutare a unor indicatoare, ci despre modificarea regimului de circulație într-o zonă unde pietonii merg pe marginea drumului, iar vehiculele intră și ies permanent dintr-o stație de carburanți. În lipsa trotuarelor, fiecare kilometru în plus la viteza de deplasare înseamnă un risc suplimentar pentru oameni.
De aceea, întrebarea esențială nu este dacă indicatoarele puteau fi mutate. Întrebarea este alta: ce document, ce analiză tehnică sau ce reevaluare a siguranței rutiere justifică renunțarea la o măsură care, timp de aproape șapte ani, a contribuit la eliminarea accidentelor mortale din acel sector?
În orice stat care pune pe primul loc siguranța cetățenilor, modificarea unei măsuri introduse pentru reducerea accidentelor ar trebui explicată public și argumentată prin date, nu lăsată să nască suspiciuni și incertitudini.
Viața oamenilor nu poate depinde de amplasarea unui indicator rutier și nici de lipsa unor explicații oficiale.
Până când autoritățile vor prezenta documentele care au stat la baza acestei decizii, întrebarea rămâne la fel de actuală și de legitimă:
Ce s-a schimbat, concret, între 2019 și 2026, astfel încât o măsură adoptată pentru creșterea siguranței rutiere să fie anulată?
Siguranța rutieră trebuie să rămână criteriul principal în orice decizie privind administrarea infrastructurii, iar transparența este singura modalitate prin care comunitatea poate avea încredere că astfel de schimbări sunt făcute în interesul public.
Cu stimă,
Ionel Ana
Senatorul AUR Daniela Ștefănescu a depus o propunere legislativă de modificare și completare a art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care mecanismul de acordare a facilității fiscale pentru motorina utilizată în agricultură ar urma să fie simplificat.
Potrivit expunerii de motive, proiectul nu modifică nivelul sprijinului fiscal acordat fermierilor și nu introduce o nouă facilitate, ci schimbă modalitatea de acordare a acesteia. Inițiativa prevede înlocuirea actualului sistem de rambursare ulterioară a unei părți din acciză cu aplicarea directă a nivelului redus al accizei la momentul livrării motorinei către beneficiarii eligibili.
Inițiatorul susține că actualul mecanism obligă fermierii să suporte integral costul combustibilului și al accizei până la finalizarea procedurilor administrative de rambursare, afectând în special lichiditățile exploatațiilor agricole mici și mijlocii.
Conform documentului, noul sistem ar utiliza datele existente în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), ar reduce volumul documentelor solicitate beneficiarilor și ar facilita schimbul electronic de informații între APIA, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Autoritatea Vamală Română și operatorii economici autorizați.
Expunerea de motive arată că modificările urmăresc, totodată, simplificarea procedurilor administrative, reducerea numărului de verificări ulterioare și creșterea gradului de digitalizare a administrării facilității fiscale, fără a genera noi obligații bugetare pentru stat.
Proiectul prevede un termen de 90 de zile pentru adoptarea normelor metodologice necesare implementării noului mecanism, în cazul în care inițiativa va fi aprobată de Parlament.
Passengers departing from George Enescu International Airport in Bacău were treated to a surprise cultural performance on Aug. 19 as Romania marked the 145th anniversary of the birth of composer George Enescu with a musical event held inside the airport terminal.
Shortly before boarding a flight to Brussels, travelers waiting in the departure lounge became the audience for „Românescul dor” („Romanian Longing”), an artistic production presented by the George Apostu Culture Centre. The event was organized to commemorate Enescu’s 145th birth anniversary while bringing Romanian culture closer to the public through performances in unconventional venues.
The audience enjoyed a selection of works from the centre’s original production, performed by soprano Gabriela Iștoc, accompanied on piano by Oanda-Aida Avram. The repertoire featured compositions by George Enescu and Tiberiu Brediceanu, highlighting the richness of Romania’s musical heritage.
The performance also included a ballet recital by Prof. Andra Florea-Romașcanu, adding a visual dimension to the tribute.
The celebration was complemented by the video presentation „Enescu 145”, provided by the George Enescu National Museum, which showcased images and milestones from the composer’s life and artistic legacy.
„Bacău celebrated George Enescu Day today through a special event. I would like to thank Mr. Bogdan Tănăsescu, director of the George Enescu National Museum, and Mr. Radu Bezniuc, director of George Enescu International Airport Bacău, for their openness and for this partnership, which we hope to continue through new projects. I also thank the artists and the audience who joined us,” said Ovidiu Ungureanu, director of the George Apostu Culture Centre.
The event transformed the airport terminal into an unexpected cultural venue, offering travelers an opportunity to experience Romanian classical music, dance and the legacy of one of the country’s most celebrated composers before their departure.
Consiliul Județean Bacău a semnat contractele de finanțare nerambursabilă pentru 24 de proiecte din domeniile Educație și Social, selectate în baza prevederilor Legii nr. 350/2005, valoarea totală a sprijinului acordat din bugetul instituției fiind de 1.154.045,74 lei, potrivit informațiilor transmise de administrația județeană.
Președinta Consiliului Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț, a declarat că proiectele sunt inițiative dezvoltate de organizații neguvernamentale și urmăresc să răspundă unor nevoi identificate în comunitățile locale.
În domeniul Educației au fost selectate 17 proiecte, care vor beneficia de o finanțare totală de 600.000 de lei. Acestea vizează activități educaționale, programe after-school, robotică, educație financiară, dezvoltare personală, incluziune și educație non-formală.
Pe componenta Social au fost aprobate șapte proiecte, finanțate cu 554.045,74 lei. Proiectele sunt destinate sprijinirii persoanelor vârstnice și vulnerabile, dezvoltării serviciilor sociale, acordării de îngrijiri paliative la domiciliu și promovării inițiativelor de solidaritate între generații.
„În total, 24 de proiecte primesc anul acesta 1.154.045,74 lei din bugetul Consiliului Județean Bacău. Dincolo de valoarea financiară, important este ceea ce aceste resurse vor reuși să genereze în comunitățile noastre: educație, grijă, solidaritate, oportunități și, uneori, sprijin exact în momentul în care un om are cea mai mare nevoie de el”, a afirmat Cristina Breahnă-Pravăț.
Președinta Consiliului Județean a mulțumit organizațiilor neguvernamentale pentru implicarea în comunitate, precum și consilierilor județeni și angajaților instituției care au gestionat procesul de evaluare, contractare și vor monitoriza implementarea proiectelor.
Artele s-au reîntâlnit duminică, 16 august, la Tescani, în spațiul în care George Enescu a lucrat la opera ”Oedipe”, și au intrat într-un dialog care a celebrat 50 de ani de arte vizuale, prin taberele de creație plastică desfășurate aici, și 145 de ani de la nașterea compozitorului român.
Evenimentul, căruia gazdele și participanții i-au atribuit o însemnătate istorică, a fost conceput și organizat de Gabriela Ilaș, coordonator proiecte culturale în cadrul Secției ”Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” Tescani, a Muzeului Național ”George Enescu”, și a avut ca invitați muzicieni, artiști vizuali, actori, scriitori, iubitori de artă din județul Bacău ș.a.m.d., care au împărtășit atât fascinația pentru spiritul și energia creatoare a locului, cât și sentimentul că la Tescani se întâmplă în continuare, între aleea de plopi, Capela ”Sfântu Gheorghe”, Galeria de Artă ”Ilie Boca”, Merărie și Salonul ”Oedipe”, întâlniri providențiale.
Expoziție retrospectivă ”Ilie Boca, prin ani, la Tescani”
Un moment important al evenimentului desfășurat duminică, 16 august, l-a constituit celebrarea a 50 de ani de la înființarea Taberei de pictură de la Tescani, un proiect fondat în 1976 de către Alexandru Popovici și Ilie Boca, dezvoltat în timp într-un atelier de arte vizuale și un fenomen cultural unic în România, specific prin studiul naturii și creația în plein air, care a generat un patrimoniu important de lucrări de pictură realizate aici de creatori din țară și din străinătate și a constituit o școală de artă pentru noile generații.
Seara evenimentului aniversar a debutat cu vernisajul expoziției retrospective de peisaj ”Ilie Boca, prin ani, la Tescani”, care valorifică lucrări din patrimoniul Muzeului Național ”George Enescu” – Secția ”Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” Tescani, expuse în Capela ”Sfântu Gheorghe”, dar și lucrări din colecția particulară a familiei, expuse în Galeria ”Ilie Boca”, de la parterul Merăriei.
Vernisajul, desfășurat în intimitatea capelei, în prezența fiicei artistului Ilie Boca, a avut o încărcătură emoțională și spirituală deosebită, singurele ”icoane” de pe pereții interiori, în curs de renovare, fiind lucrările expuse și, în suflet, amintirile despre Tescani ale celor prezenți, iar ”rugăciunea” rostită în finalul evenimentului, după rememorarea câtorva episoade esențiale pentru istoria taberei de la Tescani și, implicit, pentru istoria artei, a fost: ”Sperăm ca această tabără să continue!”.
”Am foarte mari emoții, recunosc. Dacă spunem ”Tescani ’50”, adică anul ’50 de pictură la Tescani, spunem automat ”Ilie Boca”. Și mai trebuie adus aminte un nume: Alexandru Popovici. Când am fost la domnul Boca săptămâna trecută, mi-a spus un lucru care mi-a rămas la suflet: ”Eu m-am dus, de fapt, la Tescani să-i țin de urât prietenului meu Sandu Popovici”. Asta îmi va rămâne pe vecie în minte. Le mulțumesc Ioanei și mulțumesc domnului Boca! Au fost foarte deschiși și au ieșit două expoziții panotate de artiștii din tabără de anul ăsta. Am avut ajutor din toate părțile și iată ce a ieșit, un lucru grozav!”, a spus în cuvântul său de deschidere Gabriela Ilaș, în calitate de inițiator și coordonator al evenimentului.
”Cred că aici era o oază mică de libertate”
Prin amintirile rememorate, dintr-o copilărie care a coincis cu începuturile Taberei de pictură de la Tescani, Ioana Boca, fiica artistului Ilie Boca, a creat nu doar un moment emoționant în cadrul vernisajului, ci a transmis celor prezenți, artiști, prieteni, sentimentul că sunt martori la un nou moment important din istoria artei. ”Eu nu pot decât să fiu bucuroasă că, la 50 de ani de când tata și cu Sandu Popovici au început acest proiect, încă există atâta efervescență culturală la Tescani! Mulțumesc Gabrielei și mulțumesc Muzeului Național ”George Enescu”, secția Tescani, pentru invitația de a face o expoziție Ilie Boca cu acest prilej! Pentru tata, Tescaniul este un loc absolut special. Toate verile de la Tescani erau pline de plasticieni, de muzicieni, de scriitori. Și ne simțeam cu toții foarte bine într-o Românie foarte gri a anilor ’80. Cred că aici era o oază mică de libertate. Și cred că de asta ne-o amintim și cu atâta nostalgie. Cred că tata este fericit că acest proiect, început în urmă cu 50 de ani, sub egida Uniunii Artiștilor Plastici, continuă. Vă mulțumesc foarte mult!”, a declarant Ioana Boca, în cadrul vernisajului.
”Ilie Boca voia să arate ce are mai frumos țara asta”, a subliniat, la eveniment, artistul vizual Ileana Ploscaru Panait.
”Îl recunosc ca pe un mentor. Avea acea putere de a ne arăta că totul e posibil. Deci totul este cum percepi ceea ce vezi în jurul tău. Pavel Șușară spunea: „Domnule, Tescaniul este o lecție de plein air, așa cum în anii buni ai impresionismului și postimpresionismului se petreceau în alte locuri din lume.” Surprinzător, într-o perioadă în care arta contemporană abordează concepte abstracte sau lucruri de cu totul alt tip, datorită acestor noi media, totuși apropierea de natură și studiul naturii la Tescani își păstrează intactă subtilitatea asta a percepției. Și asta este un lucru extraordinar”.
Între cele două expoziții Ilie Boca, participanții la eveniment au putut admira, pe pereții exteriori ai capelei, lucrări ale artiștilor care au luat parte la ediția 2026 a Atelierului de arte vizuale, ca un dialog continuu între trecutul și prezentul spațiului de creație de la Tescani, dar și între diferite generații de artiști.
Artistul Marcel Lupșe: „Tescani, locul împărăției”
”Tescani are o conotație specială pentru mine, și mă bucur că fac parte, în acest context, dintr-o mare pleiadă de artiști care, timp de 50 de ani, au venit și au lucrat aici, la Tescani, și au creat opere importante, zic eu, pentru că în urma lor a rămas o colecție foarte importantă, pe care Muzeul Național ”George Enescu” o are, și, la fel, Muzeul de Artă din Bacău. Eu i-am spus „Tescani, locul împărăției”, într-o expoziție pe care am organizat-o acum doi ani aici, cu lucrări din 20 de ani de participări la taberele de la Tescani. Cred că Tescani are îndreptățire să își revendice un loc important între mari centre internaționale de artă, organizatoare de simpozioane, pentru că întrunește toate condițiile”.
Artistul Dumitru Macovei: ”Tescani, un fenomen, o adevărată școală”
”Tescani este un miracol, un fenomen, de fapt. Un loc pe care îl frecventez, din fericire, de mulți ani. După anii 2000, am început să vin aproape anual, în una, două sau chiar trei tabere, consecutiv. E un loc plin de autenticitate, în care se poate face plein air, chiar dacă poate e un cuvânt desuet la ora actuală, dar natura îți oferă posibilitatea de a face lucruri extraordinare. Plus că am întâlnit aici oameni minunați, de la Ilie Boca, la Marin Gherasim, Teodor Moraru, și mulți, mulți, mulți artiști pe care i-am întâlnit și care mi-au produs o deosebită plăcere. Plus că discuțiile și toată relația dintre noi nu fac decât să devină o adevărată școală, iar fenomenul cred că a depășit limita județului, țării, și chiar a ajuns să fie cunoscut pe plan internațional. Cum și la Moinești se întâmplă cu fenomenul Dada, cu tot ce a fost acolo. Și este extraordinar, pentru că într-o lume atât de frământată cum este astăzi, avem o oază de liniște, un loc unde ne simțim extraordinar și vin oameni minunați. Nu pot să uit seara asta cu Marcel Iureș și cu Cătălin Răducanu!”.
Artistul multimedia Ovidiu Ungureanu: ”Avem documente care vor dăinui”
”Ceea ce s-a întâmplat astăzi la Tescani e un moment, din punctul meu de vedere, istoric. 50 de ani de arte plastice, un fenomen creat de marele nostru artist Ilie Boca și de domnul Popovici. Nu-mi vine să cred că fac parte din această inedită poveste! Am venit la Tescani pentru prima dată să documentez. Mă bucur că acum, în 2026, mă pot lăuda cu mult patrimoniu multimedia. Avem interviuri de colecție, avem film, avem fotografii. Eu am pășit aici la 40 de ani de Tescani, acum suntem la 50 de ani de Tescani, dar avem documente care probabil vor dăinui. Asta ne-am dorit, și ăsta a fost rolul meu. Și astăzi, la Tescani, am trăit, din punctul meu de vedere, un moment de excepție, un moment istoric și un moment de glorie al celor care trudesc în cadrul Muzeului Național ”George Enescu” – Secția ”Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” Tescani. Îi felicit și mă bucur pentru reușita lor”.
Pe 26 august, la Muzeul Național al Țăranului Român din București, va fi deschisă expoziția retrospectivă ”TESCANI 50. 1976 – 2026”, concepută de Secția ”Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” Tescani, a Muzeului Național ”George Enescu”, cu lucrări ale celor mai importanți artiști vizuali care au creat la Tescani.
Un medic din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Bacău a intervenit, după încheierea unei gărzi de noapte, la un accident rutier produs în localitatea Sănduleni, în care au fost implicate două autoturisme și cinci persoane au fost rănite, potrivit informațiilor transmise de instituție.
Conform sursei citate, dr. Sirrieh Ahmad, directorul medical al SAJ Bacău, se deplasa spre domiciliu în momentul în care a întâlnit accidentul și a acordat primul ajutor până la sosirea echipajelor de intervenție.
În urma coliziunii, cinci persoane au suferit policontuzii. Patru victime, între care și un minor, au necesitat transportul la spital pentru investigații și îngrijiri medicale.
La locul evenimentului au intervenit două ambulanțe de tip B ale Serviciului de Ambulanță Județean Bacău și un echipaj de prim ajutor (EPA) din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bacău.
Reprezentanții SAJ Bacău au transmis un mesaj de susținere persoanelor implicate în accident și au mulțumit echipajelor de intervenție pentru promptitudinea și profesionalismul de care au dat dovadă.
„O intervenție care nu se oprește la finalul gărzii”, au transmis reprezentanții Serviciului de Ambulanță Județean Bacău, subliniind implicarea medicului chiar și după încheierea programului de lucru.
Orașul Comănești a îmbrăcat straie de sărbătoare weekendul trecut, chiar dacă vremurile nu sunt tocmai prielnice, în condițiile în care România traversează o perioadă economică dificilă, așa cum a ținut să precizeze primarul localității, Viorel Miron.
Ca atare, în acest an nu s-au mai organizat cu fast Zilele Orașului Comănești, însă o serie de evenimente nu au lipsit, pentru a marca faptul că întreaga comunitate este în sărbătoare. Unul dintre primele momente dedicate comunității a fost conferirea unor distincții și premii simbolice pentru cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie. Primarul Viorel Miron a explicat că perechile premiate au primit diplome de recunoștință, buchete de flori, alte cadouri, dar și o sumă de bani – fără a preciza valoarea exactă –, sumă care ar acoperi însă o ieșire la restaurant.
„Sunt oameni cărora le port un mare respect, pentru că ei fac parte din generația care a construit orașul și sunt adevărate modele pentru noi”, a subliniat Viorel Miron. Cu acest prilej a fost susținut și un scurt program artistic, în prim-plan fiind artiștii locali Adrian Olaru și Marius Spoială, dar și perechea de dansatori sportivi Matei Dorneanu – Antonia Tarcău.
Cel mai important eveniment al weekendului a avut loc în ziua de 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, la Palatul Ghika din Comănești, care a găzduit ediția a XV-a a Simpozionului Național „Dimitrie Ghika”, un spațiu de dialog între tradiție și era inteligenței artificiale.
Sala Coloanelor din cadrul Palatului Ghika a devenit centrul dezbaterilor academice și culturale regionale, găzduind cea de-a XV-a ediție a Simpozionului Național „Dimitrie Ghika – Comănești – In Memoriam”. Evenimentul de elită a reunit academicieni, profesori universitari, cercetători, scriitori, istorici, precum și tineri dornici de afirmare din comunitatea locală. Ediția din acest an a reconfirmat Comăneștiul ca un spațiu al dialogului între patrimoniu, educație și noile tehnologii. La simpozion au participat, în calitate de invitați și speakeri, academicieni, universitari, cercetători, profesori și elevi, dar și membri ai comunităților locale de pe Valea Trotușului.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Cultural-Științifică „Dimitrie Ghica” Comănești, Primăria orașului Comănești, Inspectoratul Școlar Județean Bacău și Biblioteca Orașului Comănești. În ultima zi de sărbătoare a Comăneștiului, localnicii, dar și invitații lor, s-au bucurat, după orele prânzului, de un program artistic desfășurat în apropierea Centrului de Agrement Trotuș – Ionuț Iftimoaie, în cadrul Festivalului Cărunta.
Cei prezenți au savurat produse specifice în cadrul unui târg gastronomic și au petrecut în aer liber, urmărind momente artistice susținute de artiștii locali Adrian Olaru, Ansamblul Brădulețul, Ansamblul Valea Muntelui, Laura Militaru, DJ Teodor Ambăruș și AS Valea Muntelui. Tot duminică, 16 august, la Centrul de Agrement Trotuș – Ionuț Iftimoaie, a avut loc un meci demonstrativ de fotbal old boys între Minerul Comănești și Petrolul Moinești.
În vederea executării lucrărilor de remediere a unei avarii survenite la nivelul sistemului de alimentare cu apă, de pe strada Daciei din orașul Onești, județul Bacău, echipele RAJA sunt nevoite să reducă presiunea furnizării apei potabile, astăzi, 20 august 2026.
Astfel, în intervalul orar 10:00 – 14:00, se furnizează apă cu presiune scăzută pe străzile: Daciei, Pinului, Trotușului, Cireșoaiei, Calea Slănicului, Calea Mărășești (nr.1 – 6), Buciumului (nr.10 – 19), Bulevardul Republicii 43 (Complex). La etajele superioare ale imobilelor se poate înregistra lipsa totală a acesteia.
Ne cerem scuze tuturor abonaților afectați, pe care îi asigurăm că echipele RAJA fac tot posibilul pentru remedierea avariei și reluarea furnizării apei potabile în parametri optimi, în cel mai scurt timp.
Biroul de Comunicare RAJA SA
Înființată în 1956, sub denumirea de Victoria IRA, gruparea fotbalistică a „aviatorilor” care a promovat pentru prima oară în liga secundă în 1985, având titulatura Aripile, aniversează 70 de ani de la înființare printr-un eveniment de gală programat joi, 20 august, de la ora 18.30, la baza proprie, modernizată în mod special. Pe lângă inaugurarea arenei, publicul, care va avea acces gratuit, va putea asista la prezentarea echipei de seniori a clubului, la „Meciul Generațiilor”, dar și la momente artistice oferite de Moon Light Dance Studio, trupă de dans aflată în Top 5 Mondial
„1956: s-a născut Victoria. 2026: continuă istoria”. Aduce cu un spot publicitar, dar reprezintă mult mai mult decât un simplu slogan. E o realitate cu însemne de reper: CS Aerostar Bacău constituie cea mai longevivă grupare fotbalistică a județului. Înființată în 1956 drept Victoria IRA, echipa tutelată de fabrica de avioane din Bacău care, după ce a pășit la mijlocul anilor 80 pentru prima oară în B sub denumirea Aripile și care a preluat după 1989 titulatura cu valoare de brand Aerostar, aniversează în acest an șapte decenii de existență. Iar din cei 70 de ani, nu mai puțin de 67 i-a petrecut pe terenul de joc (inclusiv cu opt sezoane de B), singura perioadă de pauză fiind cea dintre 1994 și 1997. O pledoarie pentru continuitate, un exemplu de bună practică în ceea ce privește păstrarea identității și o reverență în fața tradiției și a stabilității.
Așadar, este vreme de sărbătoare, iar CS Aerostar chiar are ce sărbători! Joi, 20 august, de la ora 18.30, „aviatorii” băcăuani vor organiza o manifestare de ținută în care, cu ocazia celor șapte decenii de existență, vor inaugura noua bază sportivă, modernizată în această vară. Beneficiind de sprijinul financiar exclusiv al președintelui CS Aerostar, directorul Doru Damaschin, arena „Aerostar” se prezintă cu investiții de aproximativ 350.000 de euro sub forma unui teren de joc sintetic de ultimă generație, instalație de nocturnă și un sistem de monitorizare video non-stop.
Inaugurarea arenei „Aerostar” nu este însă unicul punct de atracție al evenimentului de joi seara la care suporterii „aviatorilor” și iubitorii fotbalului băcăuan sunt așteptați în număr cât mai mare, accesul fiind gratuit. Confirmându-și predispoziția pentru formarea tinerelor talente, clubul care i-a lansat către fotbalul mare și echipa națională a României pe Costel Fane Pantilimon și Andrei Burcă (pentru a lua doar cele mai recente nume cu impact sub tricolor) va oficia premierea formației sale U15, câștigătoare a Seriei I a Campionatului Național la această categorie de vârstă în ediția precedentă, 2025-2026. Pe lângă micii campioni naționali, în fața fanilor vor păși joi seara și componenții echipei de seniori a Aerostarului, ce vor începe campionatul Ligii 3 weekendul viitor. Astfel, trupa antrenată de Andrei Întuneric va fi prezentată în mod oficial publicului.
Nu vor lipsi nici momentele artistice asigurate de Moon Light Dance Studio, trupă de dans aflată în Top 5 Mondial și care, deloc întâmplător, are una din locațiile sale (prima cu care a pornit la drum, de altfel), amplasată chiar în cartierul „Aviatori”. Capul de afiș al manifestării „CS Aerostar 70” va fi ținut însă de „Meciul Generațiilor”.
Programat în nocturnă, jocul care va trage cortina peste această sărbătoare va readuce pe gazon și în proximitatea sa nume de rezonanță ce au contribuit de-a lungul timpului la reușitele fotbalistice ale echipei: Gheorghe Poenaru, Doru Botez, Gogu Munteanu, Petre Grigoraș, Dan Manea, Lulu Pilat, Iulian Munteanu, Giani Florean, Cristi Popovici, Radu Ciobanu, Lucian Bîșcă, Ghiță Chitic, Petre Firici, Gabi Hodină, Iulian Trofin, Costel Manase, Vali Cioancă, Cornel Codreanu, Andrei Vatră, Marius Doboș, Cosmin Pintilie, Cătălin Vraciu, Ionuț Mihălăchioae sau Gabriel Boghian, pentru a aminti doar câteva dintre ele. Nume iubite și respectate de fanii băcăuani, nume care au asigurat continuitatea unui club cu șapte decenii de activitate prolifică. „1956: s-a născut Victoria. 2026: continuă istoria”. Iar istoria continuă cu Aerostar aflată pe Aripile Victoriei!
„Sărbătorirea a șapte decenii de activitate a asociației sportive Aerostar aduce în fața noastră o lecție simplă: performanța se construiește pe respect față de tradiție și investiții în viitor. Înlocuirea gazonului natural cu unul artificial, modern, reprezintă angajamentul nostru față de tinerii din Bacău. Meciul Generațiilor și rezultatele de la grupele de copii și juniori ne arată că spiritul clubului este mai viu ca niciodată. La mulți ani tuturor celor care simt și trăiesc pentru Aerostar”
Doru Damaschin, președintele CS Aerostar Bacău
„Acest club mi-a fost mereu aproape, m-a format -așa cum a făcut-o și cu alți sportivi de performanță- în perioadele în care am evoluat la Aripile Bacău și, ulterior, la Aerostar Bacău- iar acest legătură continuă și acum, când dețin funcția de manager general. 70 de ani de tradiție reprezintă un simbol al profesionalismului și al dedicării în sport, performanță pe care nicio altă echipă din Bacău nu a reușit să o atingă. Această longevitate reflectă valorile solide, munca și pasiunea care au definit clubul nostru de-a lungul deceniilor. Contribuția definitorie a președintelui clubului, domnul Doru Damaschin, ale cărui eforturi financiare au făcut posibilă realizarea noului teren cu gazon artificial și instalația de nocturnă constituie o garanție a excelenței, seriozității și profesionalismului”.
Remus Mihail Pozînărea, manager general al echipei de fotbal Aerostar
„70 de ani de existență fotbalistică reprezintă o aniversare care ne face să privim cu respect către trecut, dar și cu responsabilitate spre viitor. Pentru mine și pentru toți cei ce reprezintă această echipă este o onoare să fim parte din poveste. Ne dorim ca sezonul pe care îl începem să fie unul în care să ne exprimăm diferit față de stagiunea precedentă și să arătăm pe teren cât mai multe din ceea ce ne dorim să devină identitatea clubului: tinerețe combinată cu pasiune, energie și mentalitate de învingători. Obiectivul nostru este să formăm o echipă competitivă, constantă în evoluții și rezultate și, bineînțeles, o clasare în partea superioară a clasamentului”.
Andrei Întuneric, antrenor principal al echipei de Liga 3 Aerostar
Președinte: Doru Damaschin. Manager general: Remus Mihail Pozînărea. Contabilitate: Vlad Petcu. Secretariat: Maria Ciobanu.
Antrenor principal: Andrei Întuneric. Antrenor secund: Claudiu Filip. Preparator fizic: Paul Soroceanu. Organizator competiții/ responsabil marketing: Florin Oteliță.
Portari: Vlad Negrea, Tudor Vernica.
Fundași: Adrian Olteanu, Marian Prențu, Mario Ganea, Vlad Bighescu, Denis Ganea, Tudor Antohi, Dragoș Plămadă, Luca Budău, Cristian Coroi.
Mijlocași: Paulian Banu, Teodor Sprențeroiu, Darius Ciubotaru, Eric Hârjan, Marian Pruteanu, Andrei Mazilu, Luca Bălan, Ștefan Oancea, Alin Hrușovschi, Teodor Roman, Victor David, Alexandru Băisan, Edi Hârjan.
Atacanți: Patrick Pantelei, Alexandru Corban, Andrei Solomon.
Manager: Dănuț Constantin Crețu. Antrenor U19: Giani Ciprian Florean. Antrenor U17: Valentin Cioancă. Antrenor U16: Eduard Ciulin. Antrenor U15: Radu Sascău. Antrenor U14: Anton Coșa. Antrenor U13: Vasile Ferică. Antrenor U9/ Inițiere: Ionuț Senteș. Antrenor cu portarii: Andrei Stratulat.
Kinetoterapeut: Ionuț Puiu Nițoi. Nutriționist: Livia Întuneric. Medic: Emanuel Cezar Florin.
Administrator bază: Viorel Bălan. Responsabil ordine și siguranță: Gabriel Vlăduț Băisan.
-sezoane a bifat echipa „aviatorilor” băcăuani în Liga 2. A promovat pentru prima dată în vara lui 1985, sub conducerea tehnică a lui Mircea Nedelcu și Nicolae Florea, evoluând în B pentru două ediții consecutive: 1985-86 (locul 14 în Seria I) și 1986-87 (locul 15). Conduși de același Mircea Nedelcu (secondat de Mihai Bîlc), băcăuanii au revenit în divizia secundă în 1988, legând nu mai puțin de patru stagiuni în acest eșalon: locul 13 în 1988-89, locul 8 în 1989-90, locul 13 în 1990-și locul 16 în 1991-92. A urmat o așteptare de 26 de ani, Aerostar făcând din nou pasul către Liga 2 la finalul sezonului 2017-2018, atunci când, antrenată de Cristi Popovici, a câștigat Seria 1 a Ligii 3. Permanența în B s-a limitat la o singură stagiune, „aviatorii” încheiind ediția de campionat 2018-2019 a Ligii 2 pe loc retrogradabil, 17. În fine, ultima prezență a Aerostarului în cel de-al doilea eșalon fotbalistic al României a fost în 2020-2021.
Un model de tatuaj poate arăta foarte bine pe ecran și totuși să nu funcționeze la fel de bine pe zona aleasă. Diferența vine din spațiul disponibil, forma corpului, mișcarea pielii și nivelul de detaliu pe care îl cere desenul. Dacă modelul de tatuaj preferat pare prea aglomerat, prea lung sau greu de citit pentru locul dorit, soluția nu este automat să renunți la idee. De multe ori se pot ajusta dimensiunea, proporțiile, orientarea sau unele elemente secundare. Important este să păstrezi ceea ce face conceptul recognoscibil și să adaptezi restul înainte de programare, nu după ce decizia devine greu de întors.
Primul pas este să separi ideea centrală de detaliile care pot fi negociate. Dacă tatuajul are un simbol principal, un nume, o siluetă sau un element cu valoare personală, acela ar trebui să rămână punctul de pornire. Ornamentele, fundalurile, liniile decorative sau elementele foarte mici pot fi simplificate fără ca sensul să dispară.
Dimensiunea este cel mai evident compromis, dar nu este singurul. Un desen foarte vertical poate deveni mai echilibrat dacă este reorganizat pe orizontală, iar o compoziție circulară poate necesita altă orientare pe antebraț decât pe umăr. Amplasarea schimbă și modul în care privitorul vede desenul din diferite unghiuri.
Merită să verifici separat câteva lucruri înainte să te atașezi de o singură versiune:
O verificare utilă este să privești tatuajul ca pe o compoziție, nu ca pe o imagine izolată. Un model cu multe linii fine are alte nevoi decât un simbol simplu, iar o frază lungă se comportă diferit față de un element compact. Raportul dintre contur, spațiul liber și detalii trebuie să rămână lizibil la dimensiunea reală.
Poți porni de la mai multe referințe vizuale și să observi ce elemente se repetă în variantele care îți plac. Asta ajută la definirea unei direcții fără să copiezi mecanic un desen și face mai ușoară discuția despre ce poate fi păstrat, simplificat sau mutat.
Un reper concret este proba la scară aproximativ reală. Pentru această comparație, poți consulta și idei pentru alegerea și adaptarea unui model de tatuaj, apoi să verifici ce soluții se potrivesc proporțiilor tale. O schiță tipărită sau o simulare vizuală poate arăta dacă un detaliu care părea clar pe telefon devine prea mic pe piele.
Înainte de a fixa ziua, discuția ar trebui să pornească de la rezultat, nu doar de la reproducerea fidelă a unei imagini. Spune ce parte a modelului este obligatorie pentru tine, ce elemente sunt negociabile și ce zonă ai în minte. Dacă există două amplasări posibile, cere să fie comparate prin prisma proporțiilor și a vizibilității desenului.
Întrebările practice pot evita decizii luate din grabă. De exemplu: cât de mult poate fi micșorat modelul fără să se piardă claritatea? Ce elemente devin greu de redat la dimensiunea dorită? Ar ajuta schimbarea orientării? Există o variantă mai simplă care păstrează aceeași idee? Răspunsurile depind de desen și de zona corpului, deci merită discutate pe cazul concret.
Nu este obligatoriu ca versiunea finală să fie identică cu prima referință. De fapt, o adaptare bine argumentată poate fi mai coerentă decât forțarea unei imagini într-un spațiu care nu o avantajează. Compromisul bun păstrează intenția, dar acceptă că pielea nu este o coală plată și perfect dreptunghiulară.
Imaginează-ți un model cu o floare, o dată și două linii decorative, gândit inițial pentru încheietură. La dimensiunea dorită, data devine greu de citit, iar liniile se aglomerează. O soluție este să mărești ușor tatuajul și să-l urci pe antebraț. Alta este să păstrezi zona, dar să renunți la ornamente și să simplifici forma florii.
Niciuna dintre variante nu este automat mai bună. Prima păstrează mai multe detalii, dar ocupă mai mult spațiu și devine mai vizibilă. A doua păstrează amplasarea discretă, dar cere un desen mai simplu. Alegerea depinde de ce contează mai mult pentru tine: fidelitatea față de compoziția inițială sau menținerea zonei și a dimensiunii.
Merită să continui cu modelul ales atunci când elementul central rămâne clar și adaptarea nu schimbă sensul dorit. Merită să reconsideri varianta dacă ar trebui eliminate tocmai elementele care dau identitate tatuajului sau dacă dimensiunea necesară depășește mult ceea ce ești confortabil să porți. În acel punct, schimbarea zonei sau revenirea la schiță este o decizie mai coerentă decât un compromis forțat.
Concluzie. Când un model nu se potrivește zonei alese, soluția este să decizi ce trebuie păstrat și ce poate fi adaptat. Dimensiunea, proporțiile, orientarea și nivelul de detaliu pot fi ajustate, dar ideea centrală ar trebui să rămână ușor de recunoscut și asumată pe termen lung.
Pot păstra exact același model dacă îl fac mult mai mic?
Uneori da, dar nu pentru orice desen. Micșorarea reduce spațiul dintre linii și poate face ca detaliile fine sau textul să devină greu de citit. O variantă simplificată poate păstra ideea principală mai bine decât o copie miniaturizată a unei compoziții foarte încărcate.
Ce fac dacă modelul arată bine doar într-o zonă mai mare?
Compară ce este mai important pentru tine: zona sau nivelul de detaliu. Dacă vrei să păstrezi compoziția aproape integral, o amplasare mai generoasă poate fi mai potrivită. Dacă zona este prioritară, poți reduce elementele secundare și păstra doar partea esențială a desenului.
Este util să vin cu mai multe variante la discuția despre tatuaj?
Da, dacă variantele te ajută să explici ce îți place. Două sau trei referințe pot arăta mai clar preferințele pentru proporții, stil, poziție sau densitatea detaliilor. Important este să le folosești ca puncte de orientare și să rămâi deschis la ajustări pentru zona aleasă.
Cum îmi dau seama că adaptarea a schimbat prea mult ideea inițială?
Compară versiunea adaptată cu motivul pentru care ai ales modelul. Dacă simbolul, textul sau forma principală nu mai transmite ceea ce voiai, compromisul a mers prea departe. În acest caz, este mai logic să schimbi dimensiunea ori amplasarea decât să păstrezi o versiune care nu te mai reprezintă.
La Zagreb, gimnasta SCM Bacău, Alexia Blănaru a obținut calificarea, cu lotul național de senioare la Mondialele din toamnă, din Olanda, colega sa de club, Elena Cerguță a bifat, alături de reprezentativa de junioare a țării, primul său concurs internațional de anvergură, în timp ce antrenoarea Vasilica Agop a oficiat, în calitate de arbitră, concursul continental la junioare
Gimnastica băcăuană rămâne conectată la cele mai importante evenimente internaționale de profil. A dovedit-o și cu prilejul Campionatelor Europene pentru senioare și junioare derulate în această lună la Zagreb. În capitala Croației, Bacăul a avut trei ambasadoare. Toate trei de la SCM Bacău. Este vorba de gimnastele Alexia Blănaru și Elena Maria Cerguță și de antrenoarea Vasilica Agop, prezentă la Europenele de la Zagreb în calitate de arbitră internațională.
Medaliată anul trecut cu bronz la Mondialele de Junioare de la Manila, Alexia Blănaru, gimnastă formată la SCM de antrenorii emeriți Cornel și Vasilica Agop, a participat în Croația la primul său Campionat European ca senioară. Iar debutul a fost unul încununat cu realizarea obiectivului trasat: calificarea lotului național de senioare (de pe locul 11), la Campionatul Mondial programat în toamnă la Rotterdam, în Olanda.
Ca urmare a unui concurs fără ratare, Alexia (16 ani) s-a clasat pe locul 21 la individual compus din 193 de sportive: o poziționare meritorie în condițiile unui nivel ridicat și al faptului că, așa cum aminteam, băcăuanca se află în primul său an de seniorat.
Colega de club a Alexiei, Elena Maria Cerguță (gimnastă formată și antrenată la SCM de Mihaela Bucur și Alexandra Roșu și componentă, din acest an, a CNOPJ Deva), a bifat la Zagreb primul său concurs internațional de anvergură. Echipa de junioare a României din care face parte Elena s-a clasat pe locul 12 în ierarhia generală.
În ceea ce o privește pe Vasilica Agop, aceasta a arbitrat concursul de calificare la junioare din poziția de execuție la bârnă și în finalele pe aparate, paralele și sol. Această prezență importantă a SCM Bacău la una dintre cele mai prestigioase competiții internaționale cu două sportive și o arbitră este un nou semn că gimnastica băcăuană continuă să aibă resurse la nivel de mare performanță
Astăzi, 19 august 2026, pentru a marca 145 de ani de la nașterea lui George Enescu, Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău a devenit spațiul unei întâlniri cu muzica românească și cu universul cultural pe care Enescu l-a reprezentat.
Cu puțin timp înaintea îmbarcării spre Bruxelles, pasagerii aflați în sala de așteptare au devenit, pe neașteptate, publicul producției artistice „Românescul dor” a Centrului de Cultură „George Apostu”.
Manifestarea a fost dedicată împlinirii a 145 de ani de la nașterea lui George Enescu și a avut ca scop aducerea actului cultural mai aproape de public, în spații neconvenționale.
Călătorii aflați în tranzit au urmărit un moment muzical din producția proprie „Românescul dor”, interpretat de soprana Gabriela Iștoc, acompaniată la pian de Oanda-Aida Avram, cu un repertoriu care a adus împreună creații de George Enescu și Tiberiu Brediceanu. Muzicii i s-a alăturat dansul, printr-un moment de balet susținut de prof. Andra Florea-Romașcanu.
Proiecția video „Enescu 145”, oferită de Muzeul Național „George Enescu”, a adus în același spațiu imagini și repere din viața și creația compozitorului, completând muzica și dansul cu memoria marelui compozitor român.
„Bacăul a celebrat astăzi Ziua George Enescu printr-un moment special. Mulțumesc domnului Bogdan Tănăsescu, manager al Muzeului Național „George Enescu”, și domnului Radu Bezniuc, managerul Aeroportului Internațional „George Enescu” Bacău, pentru deschidere și pentru acest parteneriat pe care ne dorim să îl continuăm prin noi proiecte. Le mulțumesc, de asemenea, artiștilor și publicului care ni s-a alăturat”, a adăugat Ovidiu Ungureanu, managerul Centrului de Cultură „George Apostu”.
Învingătoare cu 3-0 în deplasare contra celor de la Popești-Leordeni prin golul lui Mitrică (min.11) și „dubla” lui Oasenegre (min. 65 și 75), gruparea „alb-roșie” face parte din cele mai bune 24 de echipe ale competiției KO
Învinsă în etapa a doua a Ligii 2, la Clinceni, de CS Popești Leordeni, FC Bacău s-a răzbunat cu vârf și îndesat pe ilfoveni. Nu în campionat, ci în Cupa României. Miercuri, 19 august, băcăuanii (impulsionați și de recentul succes categoric cu scorul de 3-0 împotriva Stelei, în Liga 2), au revenit la Clinceni unde, în play-off-ul Cupei, a dat de pământ (și) cu cei din Popești-Leordeni.
„Alb-roșii” s-au impus cu un sec 3-0 (1-0), grație golului marcat de Paul Mitrică în min. 11 și a „dublei” semnate de Codrin Oasenegre în minutele 65 și 75. Grație acestei victorii obținute în formula de start Anton- Bordea, Juric, Inglada, Coajă- R. Albu, Cîrstean, Lacerda- Mitrică, R. Ciobanu, P. Petre (au intrat pe parcurs: R. Moise, T. Axinte, Oasenegre, A. Pavel și F. Baciu), FC Bacău s-a calificat în premieră în grupele Cupei României, figurând astfel printre cele mai bune 24 de echipe ale competiției KO.
Tragerea la sorți a grupelor va avea loc vineri, 21 august. A doua zi, sâmbătă, 22 august, băcăuanii se vor deplasa la Râmnicu-Vîlcea, unde vor întâlni formația locală, SCM în cadrul etapei a patra a Ligii 2.
Înainte jocului de la Vîlcea, FC Bacău ocupă locul șase în clasamentul eșalonului secund, cu șapte puncte. Vâlcenii, în schimb se află pe poziția 12, cu o zestre de patru puncte.
Pompierii au intervenit luni, 18 august, pentru stingerea unui incendiu de vegetație uscată izbucnit în satul Viișoara, comuna Ștefan cel Mare.
La locul intervenției au fost mobilizate două autospeciale de stingere, fiind solicitat și sprijinul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență.
Incendiul a fost lichidat, însă flăcările au afectat aproximativ patru hectare de vegetație uscată, lăstăriș și mărăciniș.
Potrivit primelor evaluări, cauza probabilă a producerii incendiului a fost utilizarea focului deschis în spații deschise.
Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență reamintesc că arderea vegetației uscate este strict interzisă, iar nerespectarea prevederilor legale se sancționează cu amenzi cuprinse între 7.500 și 15.000 de lei pentru persoanele fizice și între 50.000 și 100.000 de lei pentru persoanele juridice.
Totodată, pompierii avertizează că astfel de practici pot genera incendii de amploare, punând în pericol vieți omenești, bunuri materiale și mediul înconjurător.
|
|
