duminică, 28 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 2634

Cărămizile Bisericii „Sfântul Dumitru” sunt oamenii

de
Ioan Bîșcă
-

Șed puțin smerit, în spatele unui șir de credincioși rămași după slujba de dimineață. Să-și ostoiască, prin binecuvântare, păsurile. Sunasem cu o zi înainte la numărul de telefon, afișat la intrarea în Biserica

Sf. Dumitru din Bacău. În capul listei, preot paroh Ioan Pleșcău, urmat de un număr de telefon. Nu credeam că este numărul lui personal. Când a intrat mesageria vocală… am închis. Simțeam nevoia unei comunicări directe, nu cea a unui simplu mesaj. La o așa măreție, cum să nu dai o tură de recunoaștere, prin și pe lângă biserică. Liniște și pace pe la zece și ceva.

Invitație la reculegere dacă vii cu gânduri pașnice și nu te temi de camerele de luat vederi. Te încearcă o profundă trăire pășind singur, peregrin într-un măreț lăcaș. Mirare și bucurie că omul mai poate crea așa ceva, menit să reziste ca simbol. Lumina filtrată prin vitralii, privirile sfinților intrați în veșnicie, covorul moale. O energie care te înalță sau te apasă exact așa cum te gâdilă conștiința. Un domn, cu un mop în mână, mă oprește când deschid ușița de trecere pe lângă altar.

„Pe cine căutați?”… „Este părintele?” „Abia a plecat.” Veniți dimineață, la slujbă, de la 6.30 sau la 12.30, când este masa pentru copii”. De asta stau la rând, la o oră mai matinală. Colaborarea noastră e veche. Mă vede și îmi face un semn din care am înțeles să mai am puțintică răbdare. Un bătrânel și o doamnă mai fermă prin atitudine, mult mai în etate, așteaptă în față. Intru la spovedanie, dar nu pentru păcatele pe care le am. Așa așează Cel de Sus lucrurile. De sărbătoarea Sfântului Dumitru cotidianul „Deșteptarea” numără 8.000 de apariții. Ar fi păcat părinte, zic, să nu apară și o poveste despre cum s-a pus piatra de temelie și a evoluat, până la felul cum arată acum, biserica. Știți cel mai bine cât de „ușor” a fost drumul până aici. L-am luat puțin prin surprindere.

Cei care vin la acea ușă frumos sculptată, caută altfel de răspunsuri. Primesc un refuz politicos, spus cu blândețe. „Nu se cade! Așa, de principiu, câteva cuvinte despre sărbătoare, da! Dar nu! Nu vreau să apar eu la ziar. Nu asta-i important.” Totuși, câteva date de referință trebuie să am părinte, tot insist. Păcat să nu se știe! Stabilim o întâlnire, de discutat în liniște, peste o săptămână. Spre bucuria cititorilor, până la apariția acestui reportaj, ne-am mai întâlnit de patru ori.

Părintele

Să nu pleci la drum după premisa că nu se poate. O cale urmată de părintele Ioan Pleșcău. Nu este genul de om care să vorbească despre el sau să-și asume vreo laudă, privitor la tot ce s-a clădit și există acum. A pus și el umărul. Aliura fizică, impunătoare, te poate induce în eroare până apuci să-l cunoști. Vocea îi este blândă, caldă, înșiruită domol, cu accente și tonalități exersate ani la rând, la slujbe și predici. Îl percepi a fi un om printre oameni, care știe să-ți zâmbească. S-a născut în județul Bacău, în apropiere de Moinești, în anul 1963.

„Am venit pe lume în ajunul Sântămăriei, pe 14 august 1963, când băteau clopotele la vecernia Adormirii Maicii Domnului. Casa în care m-am născut se afla chiar lângă biserica din Ardeoani. Curtea bisericii a fost de altfel și spațiul de joacă al copilăriei mele. De unde chemarea? N-am avut în familie rude care să fi îmbrăcat haina preotească. Primele lucruri de care îmi aduc bine aminte au fost glasul clopotelor și imaginea părintelui preot Mitică Antohie. Sigur, și educația părinților a contat foarte mult. Mama este o femeie foarte, foarte evlavioasă, cititoare permanentă de psaltire. Singura ei mare dorință era să avem gândul la Dumnezeu. Atunci nu știam ce înseamnă asta. În clasa întâi, când învățătoarea ne-a întrebat pe fiecare ce vrem să devenim, eu am spus… preot! O femeie deosebită doamna învățătoare Maria Stratulat! Am înmormântat-o în această toamnă… Era mândră de mine, că am fost singurul din clasă care m-am ținut de cuvânt. De atunci m-au strigat copiii «popa» tot timpul prin școală, până în clasa a zecea.”

Voința face ca lucrurile importante să pară firești. A pornit pe drumul către Seminar, nu înainte de a face un an de ucenicie la Episcopia Romanului. „Acolo am lucrat într-o echipă de 5 restauratori, condusă de maestrul Viorel Grimalschi, veniți din București, care lucrau la prima restaurare a monumentului Catedrala Episcopală Roman. Eram ucenicul lor și mă îngrijeam și de biserică. Episcop era părintele Eftimie, numit Cel Bun. Nu lua niciodată o hotărâre până lucrurile nu se așezau. Am susținut anul următor examen la seminar, la Neamț, și am reușit. Dar zece dintre noi am fost trimiși la Cluj și zece de acolo au venit în Moldova.” Funcționa atunci o strategie, mai mult geo-politică, de a nu ține la un loc tinerii care își continuau studiile, născuți în aceeași zonă. Să nu le treacă alte idei prin cap. Recruții din armată își cărau valizele din lemn departe de casă, absolvenții cu diplome primeau repartiții oriunde în țară, numai în orașul unde aveau adresa de pe buletin, nu.

Anii de formare

„La Cluj, unde am învățat din 1981, până în 1986, având experiența anului de ucenicie de la Roman, mi-a venit mai ușor. M-au numit cântăreț bisericesc. Întâi la biserica unde se cununase Veronica Micle cu profesorul Ștefan Micle, iar în anul trei la Catedrala din Cluj. Acolo am avut o mare șansă, adolescent fiind, într-un centru universitar precum Clujul, să cunosc oameni deosebiți. Preoții de la catedrală, personalitățile mai importante ale orașului care veneau să se roage sau pentru anumite servicii, cununii, sfințiri.

Mergând cu preoții prin centrul orașului, cu Ajunul Bobotezei, am fost surprins să văd că oameni, cu responsabilități și funcții înalte pe vremea aceea, erau atât de profunzi din punct de vedere religios. Abia când intrai cu preotul în intimitate, în casa lui, el își arăta fața lui adevărată. Avea acolo, undeva după o ușă, o candelă aprinsă. Asta mi-a dat curaj. Simțeam România profundă, dincolo de ce se afișa de fațadă. M-a făcut să înțeleg că oamenii adevărați nu-l scot pe Dumnezeu din sufletul lor și nu-l pun pe locul doi. Mai ales că în perioada aceea, Icoana Maicii Domnului de la Nicula, Icoana făcătoare de minuni, era cumva discret așezată în altarul Catedralei de la Cluj. Se suflase, din vorbă în vorbă, că este acolo. Fiind cântăreț, tot timpul în biserică, vedeam multe personalități cum vin să se închine la ea. A fost o șansă pentru mine de a înțelege realitățile vieții, dincolo de ce era la suprafață.”

Viitorul preot nu putea sta deoparte nici de mișcarea studențească. Seminariștii din anii terminali aveau învoire generală, ca seara, în postul Crăciunului, să meargă să colinde pe la toate căminele studențești. „Ne primeau foarte frumos. Studenți la Medicină, la Litere, la toate facultățile care erau. Schimbam impresii, ne făceam prieteni. Apoi, pe 24 ianuarie, în Cluj era o manifestație de amploare care ținea toată noaptea.

Se mergea într-un pelerinaj, în centrul orașului. De la Catedrală, la Piața Matei Corvin, la Piața Mihai Viteazul, cântând imnuri patriotice. Noi, seminariștii, mai concentrați și mai bine puși la punct cu muzica, eram în fruntea grupurilor de studenți, care se tot înșiruiau. Coborau din Hajdeu și din Observator, interminabili. Corul Seminarului era invitat pe scenă în spectacolele care se organizau în Cluj, și la Cenaclul Flacăra a lui Adrian Păunescu.

Ținuta noastră nu era una foarte strictă. Nu neapărat o uniformă. Părintele director ne spunea să fim întotdeauna curați, îmbrăcați decent, chiar dacă haina nu era neapărat nouă. Și ne bucuram de un adevărat respect din partea cetățenilor. Sunt bucuros și că, la vârsta aceea, i-am cunoscut pe arhiepiscopul Teofil Herineanu, un om excepțional, care a fost cândva episcop la Roman, și pe episcopul Iustinian Maramureșanu, vicar, un om al dragostei și al bunătății, responsabil cu seminarul.

Părintele Iustinian oficia slujbele într-o manieră care te transpunea efectiv. Parcă te hipnotiza. Aveai impresia că vorbește, în șoaptă, cu Maica Domnului. În 1986, am terminat seminarul și am fost hirotonit. Între anii 1990 – 1994, am urmat cursurile Facultății de Teologie Dumitru Stăniloaie din Iași, apoi Cursurile de promovare și definitivat.”

Promisiune de suflet

Greu să-ți găsești o parohie. Mai ales când dorești să te întorci mai aproape de origini. A reușit. A ajuns la Lipova, Bacău, unde a slujit până în 1995. „Concurența era foarte mare. Pentru toată Moldova funcționa un singur Seminar la Mânăstirea Neamț. Erau doar 20 locuri… iar candidați, numai din județul Bacău, 123. Parcă mi s-a pus așa, deodată, o povară. Și atunci m-am dus în fața Icoanei Maicii Domnului, m-am așezat în genunchi și am făcut o făgăduință a mea, de suflet, pe care să n-o spun la nimeni. I-am cerut lui Dumnezeu, în ultimul sat să ajung, numai să fiu preot. Dacă nu luam examenul, eram hotărât să mă duc la mânăstire, să mă fac călugăr. La Sihăstria.”

S-a împlinit un vis

Se vede că ruga i-a fost ascultată și nici examenul ușor. S-a căsătorit cu o clujeancă, pe care o cunoscuse prin anul 3, absolventă de Științe economice. Seminarul era alături de facultatea ei. Cu dragoste și încredere, Marilena Aurica a consimțit să-i fie soție. A lăsat aura orașului universitar și l-a urmat pe drumurile colbuite de la țară. Aici, la Lipova, aerul curat, liniștea, respectul enoriașilor pentru tânărul preot și soția lui, au creat condițiile propice să se nască doi copii într-un an, dar nu calendaristic. Ionuț și Felicia.

„Când a împlinit băiatul un an, fata avea 6 zile”. Prima slujbă ca preot, în parohia lui, pentru care se pregătise atâta timp, avea să-i fie iarăși lecție de viață. „Începutul activității mele ca preot a fost în duminica cu pescuirea minunată. Eram foarte entuziasmat, tânăr venit de la catedrala de la Cluj, m-am trezit într-o biserică… goală. Și am citit din evanghelie, cum apostolii au trudit toată noaptea, se străduiseră și n-au prins nimic.

Dimineață Iisus le poruncește să arunce mrejele și ei spun: Doamne, toată noaptea ne-am străduit, dar la porunca ta le vom arunca. Erau sceptici, dar au făcut ascultare. Atunci îi spune lui Petru, nu te teme, de-acum vei fi pescar de oameni. În clipa aceea am intrat în altar, puțin descumpănit, pentru că mă așteptam la o altă atmosferă, oamenii să fie curioși și entuziasmați de noul lor preot. Din păcate, erau foarte puțini și puțin interesați de viața bisericii lor. Cuvântul acela al Domnului am avut impresia că îmi era adresat mie, pentru a mă încuraja. Minunea Domnului vine dacă este însoțită de osteneala ta.”

Oamenii sunt cărțile vii, sufletele credincioșilor noștri

„În 1995, văzând că lucrările la biserica de la Narcisa stagnau, m-am dus la Prea Sfințitul Ieftimie și l-am rugat să-mi dea un transfer, de la Lipova aici. Aici totul era la stadiul de început. Nu știam ce pot face. Parohia de la Izvoare a vrut să ridice, din 1990, o biserică nouă. Acolo aveau o capelă mică și cartierul acesta mare avea nevoie de un lăcaș, pe măsură”. Știu că săpăturile au început în 1991. Am fotografii de atunci. Enoriași, fețe bisericești, reprezentanți de la primărie de pe vremea CPUN-ului (Consiliului Provizoriu de Uniune Națională), au fost prezenți lângă piciorul podului de la Narcisa, când s-a turnat primul cancioc la fundație.

Inițiativa a aparținut parohiei din Izvoare, preot Valerian Chelaru. Piatra de temelie a fost pusă în 1991. În timp, cu ajutorul oamenilor și a părintelui Ioan Pleșcău, care a dus mai departe truda, având ca temelie credința că nu poziționarea, puțin atipică, a construcției în sine, ar creea îndoială. „Răsăritul este Hristos. Aici nu puteai demola nici blocurile, nici podul. Am primit binecuvântarea ierarhului pentru asta”. Perioada de tranziție, trecerea la economia de piață, țepele date la bănci și lipsa fondurilor, au oprit lucrările. Nici biserica Sf. Neculai din centru, gândită ca o viitoare catedrală, începută un an mai târziu, nu depășise la cinci ani după Revoluție, stadiul de fundație.

Dumnezeu n-o să-ți ceară ce nu poți face

„Am pornit atunci cu încredere în Dumnezeu și în oameni. Nu poți să impui nimic, nimănui. Dar dacă mergi în frunte, pentru o faptă bună, și ei vin după tine, totul decurge de la sine. Eram primul pe șantier și plecam ultimul, în fiecare zi. Am construit prima dată un paraclis, din lemn. Și apoi tot am continuat. Aici era o cruce, la care candela nu se stingea niciodată, indiferent de vreme, și florile erau proaspete. Era un grup de femei care purtau grijă, sperau și se rugau. Pe 2 iulie 1995, într-o duminică, am ținut prima slujbă după ce am fost numit. Pe un teren viran, sub cerul liber, înconjurat de sute de oameni.

La liturghie, sărbătoream și ziua lui Ștefan cel Mare, am cântat: s-arătați prin fapta voastră/ tuturor necontenit/că prin neamul lui în lume/ Ștefan Vodă n-a murit. A doua zi ne-am apucat de treabă.” Părintele a realizat organizare proprie de șantier și a demarat lucrările. Și-a alcătuit o echipă de meseriași, ferari betoniști, oameni care lucraseră la Casa Poporului, dulgheri, zidari. A tras curent, a achiziționat scule și mașini de prelucrat, fasonat, circular, ghilotină. În felul acesta a redus din costuri.

„Noi n-am avut un ordonator de credite să ne ajute. Și să te uiți dimineața spre cer și să întrebi: Doamne? Cu ce și cum să facem? Gândul bun vine. Pentru că Dumnezeu n-o să-ți ceară ce nu poți face.” Veneau și enoriașii din zonă să dea o mână de ajutor la descărcat, cărat. Ideea era să se lucreze constant. Era greu cu materialele pentru construcție. Prețurile crescuseră. „Nu mai aveam beton. M-am dus la CASBETON, firma care producea. Era atunci acolo, contabil șef, un domn pe care-l chema Guță Știucă. Îl respect mult. Avea să ajungă apoi primar la Parincea. Omul acesta m-a învățat efectiv să pescuiesc. În ce sens? Mi-a dat o listă. Uite părinte aici numerele de telefon de la toți directorii de la firmele din Bacău și fiecare cu ce-ar putea să te ajute. Și de acolo am pornit, bătând pe la uși.

Am avut șansa să întâlnesc oameni deosebiți, cu credință în Dumnezeu: Constantin Radu la SCUT, Ion Samachiș, la IMU, Dumitru Cojan, la Subex. Grigore Filip și Doru Damaschin la Aerostar, Viorel Rusu la Rustrans, Călin Mihai Șlic și Corneliu Saftiuc, la Conbac, Viorel Șoșu, la Soma, și mulți alții. M-au ajutat la transport, cu macara, cu pietriș, ciment, cărămizi, forță de muncă. Atât ei, cât și angajații acelor întreprinderi. Ajutor am primit și din partea primăriei. Când am venit eu, erau dați de Consiliul Local doar 1200 de metri pătrați pentru parohie.

Puțin pentru ce gândeam că ne trebuie aici. Primarul Dumitru Sechelariu, aflat atunci la primul mandat, ne-a venit în sprijin. În 1996, am mai primit o suprafață de teren, diferența până la 4.208 metri pătrați, pe care îi avem intabulați astăzi. Când s-a înălțat biserica, tot Dumitru Sechelariu a propus spre aprobare în Consiliul Local, ca o suprafață de 5.000 de metri pătrați din cimitirul de la Sarata să fie acordați spre folosință parohiei Sf. Dumitru, pentru locurile de veci. De ajutor ne-au fost și enoriașii, prin contribuțiile lor, precum și împlicarea Consiliului Parohial. ”

Moaștele Sfântului Dumitru

În luna lui august 2003, aeroportul din Iași era în reparație. Delegația din Grecia, venită să stabilească aducerea sfintelor moaște ale Sfântului Dumitru acolo, de sărbătoarea Sfintei Parascheva, a venit să ia avionul de la Bacău. Coloana de mașini a oprit în dreptul bisericii, la semafor. Înalt Preasfințitul Ioachim, care-i însoțea, a fost întrebat ce hram are biserica. Părintele Ioan Pleșcău a aflat a doua zi, că în aeroport, cât stăteau în așteptare, Preafericitul Daniel, Mitropolitul Moldovei, Arhiepiscopul Hristodoulos al Greciei și actualul Arhiepiscop Ioachim Băcăuanul au hotărât sfințirea ei… în octombrie.

„Am fost întrebat dacă sunt în stare să pregătesc totul și am spus da. După care am început să mă dezmeticesc și să înțeleg ce înseamnă da-ul acela. Aveam macaraua aici, curtea nu era betonată, gardurile nu erau făcute. Doar două luni să gestionez sfințirea bisericii! A fost un timp pe care n-am să-l uit niciodată. Nu știam dacă e zi, dacă-i noapte, dacă am mâncat, dacă n-am mâncat. Culmea, oamenii mă întrebau în primăvară, când am să sfințesc biserica. Parcă presimțeau ceva. Nu știau cât mai e de muncă. Trebuia pictat interiorul. Am terminat pregătirile la timp. Momentul acela a fost cel mai frumos eveniment din viața mea. Ca o încununare. O biserică este ca o mireasă. Atunci trebuia să se întâmple, când au venit și moaștele Sfântului.

Cred că o să plec în veșnicie cu imaginea aceea, în seara de 17 octombrie, când totul era gata și au început să sosească delegațiile, invitații. Intersecția s-a umplut de popor și fanfara jandarmeriei a făcut o primire excepțională când a ajuns racla. Ploua torențial dar nimeni nu a plecat. Pelerinajul la moaștele Sfântului a durat trei zile. Biserica a fost sfințită a doua zi. Vedeți, când Dumnezeu picură ajutorul lui, toate se rezolvă. Pentru acestea trebuie să mulțumesc administrațiilor din Bacău pentru sprijinul pe care l-au acordat bisericii. Ar mai fi ceva. La sfințirea bisericii, a fost un gest frumos…

A rămas numai Dumitru Sechelariu, însoțit de fratele Sergiu și de Neculai Lupu, președintele Consiliului Județean. Atunci au intrat prima dată împreună în biserică. Impresionați de măreția construcției, m-au întrebat: Ce urmează să faceți? Am răspuns: să pictăm biserica! Pe loc Dumitru Sechelariu a oferit un sprijin financiar cu care am început pictura și vitraliile. A fost un om cu suflet bun și credință în Dumnezeu, alături de noi și biserică.”

În acel an, părintele Ioan Pleșcău a primit Premiul de Excelență al ziarului „Deșteptarea”. Titlul de Cetățean de Onoare al orașului Bacău fiindu-i decernat anul trecut.

Minunea vine dar trebuie și tu să te ostenești

După ce slujbele au început să se țină în biserică, a apărut necesitatea ca în preajma ei să existe un așezământ unde să se poată desfășura și activitățile specifice unei comunități de creștini. Așa a apărut așezământul social filantropic Mitrovița. Unde copiii, cei cu anumite nevoi sociale, să poată servi o masă caldă. În medie, cam 50 de persoane zilnic. Așezământul este dotat cu o linie de bucătărie modernă, oferită de Dedeman, bibliotecă, sală de conferințe și spațiu pentru activități extrașcolare. Ulterior s-a construit și Paraclisul bisericii, care a primit numele Sfântului Dimitrie Basarabov. Pictura a fost realizată de artistul

Mihai Gabur, acoperind o suprafață de peste 4.000 metri pătrați iar vitraliile și mozaicurile sunt creația artistei Cristina Pantazi Dadalica. Promisiunea tânărului viitor preot, Ioan Pleșcău, păstrată pentru sine, făcută în fața icoanei sfinte la Mânăstirea Neamțului, a fost… să înalțe o biserică!

Fotbal feminin/ Liga 2: Au spart gheața

de
Dan Sion
-

Prima victorie stagională pentru divizionara B de fotbal feminin a Bacăului, Măgura 2012.

Duminica trecută, „Pisicile roșii” s-au impus în fața unei alte formații aflate pe sec, Navobi Iași, trecându-și în cont primele 3 puncte din actuala ediție a Ligii 2. Ieșencele au condus cu 1-0 și 2-1, gazdele egalând prin Roxana Mateuță în min. 48, respectiv Anca Bărbulișteanu, în min. 63.

Pe final, „Pisicile” au zgâriat din nou, de data aceasta decisiv, Roxana Mateuță transformând pentru 3-2 penalty-ul acordat de Sergiu Mavriche în urma unui fault comis asupra Amaliei Aldea.

Băcăuancele urcă pe locul 6 (din 8) și se pregătesc de o deplasare la Reghin, pe terenul „lanternei” Viitorul. Contra Iașiului, „Pisicile” au evoluat în formula: Iulia Jitaru- Larisa Botezatu (’90 Corina Chelmuș), Irina Andrieș, Roxana Mateuță, Anca Bărbulișteanu, Diana Burcă (’53 Maria Panțîru), Amalia Aldea, Alina Ardeleanu, Andrea Bujor, Andra Cernat (’72 Anca Pintilie), Adina Cernat (’46 Diana Rotaru).

Peste 9.000 de băcăuani poartă numele Dumitru și derivate din acesta

    de
    Ramona Ionescu
    -

    Curiozitatea ne-a împins anul acesta să aflăm câte persoane din județul Bacău poartă numele Dumitru și derivate din acesta. Conducerea Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din subordinea Ministerului Afacerilor Interne ne-a satisfăcut curiozitatea și a căutat în statistici.

    Astfel, în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP), în județul Bacău există 8.791 de bărbați și 352 de femei cu numele Dumitru/Dumitra sau derivate din acestea.

    Bărbații care poartă numele Dumitru sunt 8.638, Mitică (77), Dimitrie (35), Mitruț (10), Mitu (9), Dimitri (6), Mitru (5), Mitrică (3), Dumitrache (3), Dima (2), Dimitru (1), Dumitrică (1), Mituș (1).

    În ceea ce privește prenumele feminine, Dumitra este în top cu 260 de purtătoare. Urmează Dumitrana (40), Dumitrița (24), Mița (18), Dimitra (3), Demetra (3), Dumitrica (2), Mitica (1), Mitra 1.

    Dacă ar fi să ne raportăm doar la municipiul Bacău, datele statistice arată că avem persoane cu următoarele prenume: Demetra (6), Dimitra (1), Dumitra (38), Dumitrana (1), Dumitrica (8), Dumitrița (81), Mitica (1), Mița (8), Dima (5), Dimitri (2), Dimitrie (84), Dumitrache (2), Dumitriu (2), Dumitru (1.751), Mitică (81), Mitrea (4), Mitrel (1), Mitrică (1), Mitru (2), Mitruț (4), Mitu (1), Mituș (2).

    Datele ne-au fost furnizate de comisar șef de poliție, Aurel-Cătălin Giulescu.

    Diamantul din Carpați

    de
    Florin Ștefănescu
    -

    Așa este recunoscut în literatura de specialitate barajul de la Poiana Uzului din județul Bacău, denumire pe care obiectivul a căpătat-o atunci când a fost construit, fiind primul baraj de acest tip, cu contraforți, din România. Așa cum ne-a povestit șeful de obiectiv, inginerul Mihai Gheorghiu, spre deosebire de marea majoritate a barajelor din lume, acesta este format din mai multe bucățele, fiecare pilon din aval lucrând independent față de ceilalți, ceea ce-l face foarte elastic și rezistent la cutremure.

    Lucrările la baraj au fost începute în anul 1965, iar prima umplere a lacului a fost făcută în 1972. Scopul principal a fost crearea unei acumulări care să asigure alimentarea cu apă potabilă a județului Bacău. Suplimentar, se poate produce energie electrică. În acest sens, sunt montate două turbine, una de 0,75 MW/h care este funcțională non-stop, cu excepția perioadei de revizie, și una de 3,5 MW/h care este pusă în funcțiune când este surplus de apă. Energia electrică obținută intră în sistemul național de energie.

    Satul de sub lac

    Puțină lume știe că denumirea barajului, Poiana Uzului, vine de la un sat, care a fost inundat în 1967 și care acum se află pe fundul lacului. Da! Satul există și astăzi, sub apă, la o adâncime de aproximativ 70 de metri, barajul având înălțimea de 82 de metri. Când s-a întâmplat nenorocirea, locuitorii acelui sat au fost strămutați într-un cartier periferic, care ulterior a luat aceeași denumire – Poiana.

    Zona de la Barajul Valea Uzului este și acum absolut fabuloasă, cu un potențial turistic pe măsură, pentru cei care ar vrea să investească aici. Peisajele îți taie respirația, iar tabloul de toamnă este de-a dreptul mirific. Oamenii locului spun că pe vremuri mai erau unele restaurante și terase de unde puteai să admiri priveliștea și să petreci un timp de bună calitate. Din păcate, astăzi nu mai e mare lucru.

    „Turismul este slab dezvoltat în zonă în primul rând din cauza drumurilor foarte proaste”, ne-a spus șeful barajului de la Poiana Uzului. Inginerul Mihai Gheorghiu totuși speră că lucrurile se vor îndrepta din acest punct de vedere, mai ales că a înțeles că în următorii doi, trei ani, drumurile vor fi reparate, poveste pe care a mai auzit-o în ultimii ani, mai ales în preajma alegerilor.

    Baraj păzit

    Barajul are în momentul de față 20 de angajați. În urmă cu 25 de ani, când a venit prima dată la acest obiectiv, inginerul Gheorghiu spune că a găsit 48 de angajați. Între timp s-a modificat modul de lucru, multe instalații s-au automatizat, cam 60%, dar personalul este în acest moment la limită. Interesant este că accesul efectiv la Barajul de la Poiana Uzului este interzis. Explicația o primim tot de la șeful acestui obiectiv… strategic: „Fiind obiectiv pentru alimentare cu apă potabilă, spre deosebire de Bicaz de exemplu, este interzis prin legea apelor agrementul. După atentatele din 11 septembrie 2001 din America s-au introdus niște restricții. Barajul nostru s-a încadrat la «obiective speciale» care trebuie păzite de unități speciale.”

    Imagini care nu pot fi văzute

    Mai intersante decât imaginile cu barajul și lacul, dintr-un anumit punct de vedere, sunt zonele de jos și interiorul barajului, care nu pot fi vizitate fiind obiectiv strategic. Despre acestea putem să vă spunem că acolo, la interior, sunt toate instalațiile de captare și transport a apei la care se adaugă o mulțime de aparate de măsură și control prin care se verifică starea barajului. A fost interesant să aflăm și faptul că s-au făcut tot felul de calcule și simulări cu ce s-ar întâmpla dacă barajul de la Poiana Uzului ar ceda. Scenariu este demn de un film SF în toată regula, în care toată zona spre Adjud ar fi rasă de pe fața pământului de viitură.

    Cea mai mare viitură

    Privind către viitor, inginerul Gheorghiu nu vede ceva ieșit din comun în ceea ce privește creșterea productivității explicația fiind foarte simplă: „Mai mult nu prea este nevoie pentru că necesarul de apă a scăzut după 1989 cam de șapte ori. Înainte, cam 7 metri cubi pe secundă livram către industrie, către platforma Borzești. Cum aceasta nu mai există, nu mai este nevoie de debitul pe care noi îl dădeam.”

    În același timp am primit și răspunsul la întrebarea despre debitul necesar din acest moment pentru județul Bacău, un metru cub pe secundă, mult sub posibilitățile obiectivului. Șeful barajului ne-a mai povestit fugitiv și de anul 2005 când s-a înregistrat cea mai mare viitură din istoria acumulării, o situație gestionată foarte bine în urma căreia s-a evitat ajungerea sub ape a unei mari părți din Dărmănești.

    Modest însă, inginerul Mihai Gheorghiu nu ne-a spus și faptul că pentru modul în care a gestionat situația creată de inundațiile din 2005, chiar de ziua sa de naștere, a fost decorat de președintele Traian Băsescu la Cotroceni cu „Ordinul pentru Merit în grad de Cavaler”.

    Barajul de la Poiana Uzului, caracteristici:
    – baraj cu contraforți,
    – înălțime 84 m,
    – lungime 507 m,
    – lungimea lacului 3,75 km,
    – suprafața lacului 334 hectare,
    – volum 98 milioane mc,
    – adâncimea maximă a lacului 64,7 m.

    „Vrem un patronat reprezentativ pentru comunitatea de afaceri băcăuană”

    de
    Petru Done
    -

    interviu cu Dan-Paul Mălin Popa, noul președinte al Patronatului județean al IMM

    Noul președinte al Patronatului Județean Bacău al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (PJIMM) este, din luna septembrie, dr. ing. Dan-Paul-Mălin Popa, directorul Direcției Resurse Umane și Inginerie Industrială al Aerostar Bacău. Este de 30 de ani angajatul fabricii de avioane din Bacău, inițial inginer proiectant, după care, la absolvirea Facultății de Drept, consilierul directorului general. Apoi a devenit șeful Departamentului Resurse Umane, unde a lucrat 20 de ani. A urmat, și un MBA în Managementul și Administrarea Afacerilor și are un doctorat în management și inginerie industrială cu o teză pe managementul resurselor umane. Concomitent a predat, timp de zece ani, în învățământul superior, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Este și președintele Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) Bacău și a condus mai multe proiecte cu fonduri europene, iar în altele a fost partener.

    – Cum ați ajuns, domnule președinte, de la marea industrie din care face parte compania Aerostar în sfera IMM-urilor?

    – Eu lucrez în societatea Aerostar, care este membru în PJIMM pornind de la faptul că la nivelul județului Bacău celelalte patronate nu mai au reprezentativitate recunoscută. Astfel, pentru anumite conjuncturi de reprezentare locală, Aerostar valorifică o colaborare cu PJIMM. În plus, am cunoscut-o pe doamna Gina Plantos, președinta de până acum a organizației, ca pe un om în care poți avea încredere și a fost ușor să legăm o colaborare. Dar, pentru că Aerostar este o întreprindere foarte mare, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), din care face parte PJIMM, ne-a introdus într-o structură elitistă, în Consiliul de Excelență, din care fac parte firme reprezentative din toată țara. Astfel am avut anumite activități împreună cu PJIMM, dar relația s-a apropiat și mai mult acum doi ani când eu, desemnat de Aerostar, am intrat în CLDPS pentru promovarea învățământului profesional și tehnic. M-am implicat activ, pentru că noi avem interese în formarea forței de muncă. Aveam nevoie si de o structură de tip ONG pentru atragerea de fonduri și astfel am ajuns la colaborarea cu PJIMM.

    – Cum vedeți mișcarea patronală de la noi?

    – E o mare efervescență în lumea IMM-urilor, care sunt într-o mare dinamică a domeniului lor. Unele apar, alte dispar. Însă, în Bacău mai avem o problemă: Camera de Comerț, care nu e un patronat, are unele probleme, iar legătura cu mediul de afaceri va fi foarte greu de făcut. Deci, cel mai important lucru de urmărit în perioada următoare este legat de o coeziune mai mare între membrii PJIMM, dar și atragerea de noi membri pentru a întări puterea lui. Urmează reprezentarea intereselor membrilor pe plan local și național, implicarea în activități care să promoveze firmele, produsele și serviciile lor. Ne vom implica într-o activitate nouă din punct de vedere al inițiativei în Bacău, anume că, prin susținerea CNIPMMR, dar și cu implicarea Ministerului Economiei, vom organiza aici, pe 16 noiembrie, manifestarea „Invest in Romania”, pentru care trebuie să facilităm participarea unor investitori care sunt interesați de Bacău, contacte între mediul de afaceri și posibilii investitori sau posibilitatea ca unii oameni din mediul de afaceri să reinvestească tot în Bacău, în alte domenii de interes. Trebuie să vedem dacă se cristalizează idei pentru următoarele programe de infrastructură, care sunt o problemă în Bacău (a se vedea Centura Bacăului, legătura de transport rutier cu Ardealul etc.). Poate am putea fi un facilitator pentru a împinge acest subiect la o rezolvare mai rapidă, cu ajutorul investitorilor.

    – Practic, prin „Invest in Romania” începeți mandatul cu o acțiune în forță.

    – E o problemă de conjunctură, dar va fi o acțiune în forță. CNIPMMR a discutat, în acest sens, cu Ministerul Economiei și a stabilit pentru Bacău data de 16 noiembrie. Ne-a cam luat din scurt, noi fiind acum în reașezare cu noua echipă de conducere a PJIMM, dar vom încerca să avem un eveniment util și bine organizat, să ne mândrim cu el la nivel de comunitate. Vom fi sprijiniți de Prefectură, de Consiliul Local, de primar, de câțiva sponsori. Vom avea invitați, inclusiv atașați economici de la ambasadele din România. După această acțiune va trebui să punem în operă obiectivele pe care ni le-am stabilit pentru următorii patru ani, care sunt consistente pentru consolidarea PJIMM.

    – La ce obiective vă gândiți?

    – Avem o listă de priorități aprobată în Adunarea Generală a PJIMM, din care primul obiectiv este Creșterea coeziunii membrilor patronatului județean, pornind de la faptul că până acum, deși președintele lui a făcut multe lucruri bune, unii membri nu s-au implicat. Vrem să venim acum cu un suflu nou, să lucrăm mai mult împreună. De aceea, al doilea obiectiv este Identificarea intereselor comune ale membrilor, pentru a găsi metodele și căile potrivite pentru promovarea lor. Cred că în ultimii ani au dispărut unele interese și au apărut altele noi. Oricum, nu cred că e cineva care ar putea să spună care ar fi cele mai importante cinci-șapte tipuri de interese de care un patronat cu o structură destul de diversificată de firme e preocupat pentru interesele afacerilor lor, care să conducă la dezvoltarea sau consolidarea firmelor, la obținerea de profit, la promovarea produselor etc.
    Alte obiective prioritare sunt Promovarea, susținerea și apărarea intereselor PJIMM la nivelul structurilor administrației publice locale și centrale reprezentate la nivel județean, Promovarea și susținerea intereselor membrilor care țin de legislativ sau de politicile naționale ori regionale.
    Sunt și alte obiective importante pentru consolidarea poziției noastre: Atragerea de noi membri sau Contribuția patronatului la organizarea unor evenimente care să promoveze firmele și produsele lor.

    – Anvergura PJIMM este una județeană. Câți membri are acum?

    – Circa 150 de firme afiliate, dar eu cred că pot fi mult mai multe. Cu multe firme s-a colaborat, dar probabil nu s-a insistat pentru aderarea lor la patronat. Cu mai mulți membri pot apărea idei noi, lideri noi. Pentru că s-a modificat Legea dialogului social și reașezarea patronatelor și a sindicatelor s-a făcut pe sectoare de activitate, s-a creat o mare bulversare, dar în Bacău nicio altă confederație patronală nu a ajuns să aibă reprezentativitate. Noi vrem să atragem în rândul nostru inclusiv firmele foarte mici, microîntreprinderile. Dar și mai mult m-ar interesa să atragem firmele din mediul industrial. Industria în Bacău reprezintă circa 60% din PIB. Nu-i ignorăm nici pe cei din agricultură, o ramură economică foarte importantă. Nici serviciile, turismul, transporturile, comunicațiile etc.

    Solonţ: Proiecte finalizate, proiecte majore în derulare

      de
      Gheorghe Bălțătescu
      -
      primarul Eusebiu Alexandrescu

      Consiliul Local şi Primăria Solonţ şi-au propus, pentru anul 2017, câteva proiecte ambiţioase, majoritatea fiind axate pe refacerea şi modernizarea infrastructurii rutiere din cele trei sate ale comunei (asfaltare drumuri, construirea de poduri, podeţe), altele care privesc infrastructura şcolară, dotarea instituţiilor de cultură etc.

      După finalizarea, în 2016, a investiţiei de modernizare şi asfaltare a drumurilor comunale 183 şi 183A (Solonţ – Sarata- Cucuieţi), pe o lungime de 5,7 km, cu o valoare de aproape şase milioane de lei, peste două luni, inundaţiile din acel an au distrus o mare parte din lucrări, fiind necesari alţi 200.000 de lei, pentru refacerea lor.

      Cu toate acestea, administraţia locală a continuat programele de investiţii propuse, astfel a fost complet modernizată Biblioteca comunală (acoperiş, termoizolaţie exterioară, tâmplărie interioară şi exterioară, parchet etc.), s-a achiziţionat o autospecială necesară Serviciului Public pentru Situaţii de Urgenţă, în valoare de 426.022 lei fără TVA. A fost inaugurat şi dat în folosinţă un cabinet stomatologic, Aşezământul filantropic de la Sarata, a acordat un sprijin financiar substanţial bisericilor din comună, iar la Cucuieţi a fost construită o biserică romano-catolică nouă. Pentru asigurarea apei potabile, la Şcoala Solonţ a fost forat un puţ, iar la Şcoala din Cucuieţi a fost montată o centrală termică modernă.

      Acum sunt în faza finală de depunere a şase proiecte prin PNDL, de modernizare a DC 183, DC 184 Cucuieţi, a DJ 117A, construirea unui pod peste pârâul Cucuieţi, modernizarea iluminatului public, primele două având deja finanţare, urmează proiectarea şi execuţia lucrărilor.

      „Suntem încrezători că proiectele noastre vor deveni eligibile, pentru două deja am semnat contractele de finanţare, alte două sunt incluse pe lista de investiţii noi prin subprogramul „Aşezăminte culturale”, finanţat prin Compania Naţională de Investiţii. Urmează, aşa cum m-am angajat în campania electorală, să finalizăm şi proiectul pentru construirea unei baze sportive la Şcoala Solonţ”, ne-a declarat Eusebiu Alexandrescu, primar al comunei Solonţ.

      Selgros caută Pasiunea.ro

      de
      Florin Ștefănescu
      -

      Despre celebrul hypermarket Selgros cred că toată lumea știe câte ceva. Poate că cei mai mulți cunosc și sloganul „Club pentru profesioniști și pasionați. De bunătățuri”. Un slogan care de ceva timp conține acest termen – „pasionați”, care stârnește oarecum interes. Ce să înțelegem prin „pasionați”? Evident, ne putem gândi la foarte multe. Eu cred că e vorba de pasiune pură. Acolo unde cei pasionați cu adevărat merg până la capăt. Și asta face din Selgros un loc în care oamenii, pasionați, se întâlnesc și crează legături, socializează, fac schimb de impresii, practic evoluează împreună. Nimic din toate astea nu ar fi putut exista dacă la mijloc nu ar fi oamenii. Oamenii de la Selgros, care dincolo de orice, sunt o echipă. O echipă bine sudată, o echipă bine pregătită, o echipă dedicată pasiunii lor. Nu sunt cuvinte mari, ci sunt cuvinte constatate din discuțiile pe care le-am purtat cu o parte din oamenii de la Selgros Bacău. Să-i cunoaștem împreună!

      CRISTI BUCUR

      Cristi Bucur este șef de departament la Selgros Bacău de 10 ani. Își amintește că a venit la Selgros în 2007, la un an după ce hypermarketul s-a deschis în Bacău. După ce a trecut de interviuri a început munca și timp de șase ani a făcut naveta Onești-Bacău. A fost foarte greu pentru că două ore pe zi le pierdea numai cu transportul, dar avea motivația că la serviciu se simțea împlinit. „Practic, într-o lună o zi o pierdeam pe drum”, mai spune Cristi Bucur care ne-a povestit cum începea fiecare zi din acea perioadă: „Mă trezeam la ora 3.00 pentru că la 4.30 trebuia să fiu la magazin.” Era o perioadă titanică și era foarte greu pentru toată familia lui. Fiica sa avea doar un an, însă după ce soția a terminat rezidențiatul la Iași au hotărât să se mute în Bacău, un oraș cu mult mai mult potențial. Asta s-a întâmplat în 2013 și de atunci lucrurile s-au schimbat. Cristi își amintește cu plăcere momentul când a simțit că este locul în care trebuie: „Era în 2009 și eram la primul meu inventar anual. A ieșit bine sută la sută și am avut satisfacția că lucrurile au decurs cum trebuie. Astfel, am avut confirmarea că se poate și mai mult. Am primit încredere din partea conducerii și de atunci totul a fost pe o pantă ascendentă.” Apoi ne-a povestit cum s-a dezvoltat magazinul din Bacău, cum conducerea a reușit să sudeze echipa și să promoveze oamenii în funcții superioare ceea ce a dus la creșterea performanțelor profesionale. Recunoaște că „s-au făcut compromisuri și sacrificii, dar fără aceste elemente nu ai cum să răzbați, pentru că nu-ți pică de nicăieri”. A învățat foarte multe aici și i-ar plăcea să deschidă un bussines pe parte de parteneriat. Cu toate acestea, nu știe unde-l va purta viitorul. Cert este că-și duce pasiunea mai departe!

      CELINA ASAVEI

      Atunci când deschizi ușa de la compartimentul „Personal” ești întâmpinat de chipul blând și surâzâtor al Celinei Asavei. „Colega de la personal”, așa cum îi spun colegii, în ciuda faptului că poți spune că e abia ieșită de pe băncile liceului, are deja 10 ani de când e în Selgros. „Sunt mulți ani de când sunt aici. Și spun asta pentru că inițial, în primele zile, când m-am angajat aici, am zis că stau trei luni și plec”, a povestit Celina, absolventă de Facultate pe profil matematică-fizică, care a vrut să predea, dar… nu a fost să fie. A devenit salariatul acestui magazin urmare a unui anunț de angajare pe care Selgros l-a publicat în ziarul Deșteptarea. S-a prezentat și s-a angajat pe postul de casier. „Cred că patru ani am stat la case, după care am primit propunerea să mă duc la supraveghere case, un fel de șefa casierelor”, și-a continuat povestea „colega de la personal”, care într-o primă fază a fost în dubii dacă să accepte sau nu noua funcție. După ce a spus „da”, a fost chiar încântată, iar după trei ani în această poziție a primit și cheile de magazin, ținând locul șefilor de departament când aceștia erau plecați din unitate urmare a unor motive obiective. Apoi a primit o nouă propunere, de această dată din partea directoarei, urmând să-i fie asistentă, lucru care s-a și întâmplat pentru o perioadă de un an și jumătate. „Doamna director avea întâlniri mereu cu diverși oameni, interesanți, importanți, de la care am avut foarte multe de învățat. După cum observați, tot timpul am lucrat cu oameni. Cred că toate acestea m-au dus la resurse umane, un loc unde-mi place”, a încheiat Celina Asavei de descris traseul profesional de la Selgros Bacău, specificând că toate funcțiile pe care le-a ocupat le-a făcut cu plăcere și că toată experiența pe care a acumulat-o au făcut-o să devină profesionistul de azi. „Explicația este simplă. Trebuie să faci totul din pasiune și să nu privești ce ai de făcut ca pe o corvoadă. Pentru mine nu e greu. Nu mai spun că aici este cel mai potrivit loc în care să te dezvolți și este locul în care orice problemă are rezolvare”, a mărturisit Celina. Concluzionând, cei zece ani n-au fost mulți pentru că a muncit din plăcere. De altfel, nu se vede în altă parte pentru că face parte dintr-o companie puternică, stabilă, care îi asigură un viitor liniștit. Mai mult decât atât, echipa cu care lucrează este un grup de profesioniști pe care-i leagă, printre altele, pasiunea pentru jobul lor.

      DANIEL HERCIU

      O situație oarecum similară am întâlnit la Daniel Herciu, șeful departamentului Relații cu Clienții, care este în Selgros Bacău de 11 ani. „Imediat după ce am terminat liceul, m-am angajat aici, la Selgros, pe funcția de lucrător comercial pe raionul băuturi”, își începe povestea Daniel Herciu, care ne-a mărturisit că s-a angajat în primă fază ca să devină independent din punct de vedere financiar față de părinți: „era trecerea de la liceu la facultate, trebuia să am bani să ies în oraș… și au trecut 11 ani de atunci”. După ceva timp a avansat pe postul de adjunct șef raion băuturi, a preluat funcția de șef raion băuturi după care a ajuns consilier Relații pe Partea de Distribuție Clienți. După toate acestea, a urmat provocarea cea mai mare și a avansat în funcția pe care o ocupă și în ziua de astăzi. Cum au fost cei 11 ani în Selgros? „Au fost cu de toate. A fost și perioada cu criza (economică, n.r.) când a fost o presiune mai mare și a trebuit să supraviețuim, am supraviețuit și chiar am crescut. A fost dificil, dar nu greu”, a continuat Herciu care a specificat că cele mai mari bucurii din punct de vedere profesional le-a avut când avansa în funcție, pentru că pe lângă faptul că făcea ceea ce-i plăcea, făcea totul și bine. Iar avansarea venea ca o recunoștință pentru tot ce făcea, ceea ce îi dădea și încredere. Dar să fi fost totul pe roze? „Totul a fost în regulă. Poate la început, când eram în primul an și nu stăteam prea bine, tehnic vorbind. Am mai spart niște sticle și a trebuit să scot niște bani din buzunar. Dar așa am învățat”, a mai spus șeful departamentului Relații cu Clienții de la Selgros Bacău. Tânăr fiind, a avut modele de urmat. Atunci îl admira profesional pe șeful de raion Dan Hârlea, care astăzi este șef departament la divizia Food, iar acum, când este șef la Relații cu Clienții, o are model pe Irina Stănciuc, director Selgros Bacău. „Este firesc să fie așa, pentru că de când este dumneaei director, vorbesc cifrele, dar și oamenii. Este director de vreo 7-8 ani, iar noi suntem vreo 30 de oameni care avem 10 ani vechime și foarte mulți cu 5-7 ani. Suntem o echipă, pot să afirm, o echipă de succes”, își justifică afirmațiile Daniel Herciu, care a mai spus că de aproape patru ani, de când ocupă o funcție de conducere, are mai multă interacțiune cu directorul Irina Stănciuc și a început să vadă altfel lucrurile. Și se referă aici la… pasiune. „Sunt de 11 ani aici. Când am venit prima dată am zis că stau 3 luni. Și astăzi sunt aici pentru ca fac lucrurile cu pasiune. Cât va exista pasiune voi fi aici”, ne-a mărturisit Daniel Herciu.

      Și astfel, stând de vorbă cu oamenii de la Selgros Bacău, am aflat ce se înțelege prin „pasionați”. Oameni tineri, oameni frumoși, oameni care pun ceva din sufletul lor în ceea ce fac. Ei sunt oamenii de la Selgros. „Club pentru profesioniști și pasionați. De bunătățuri”.

      Laurențiu Munteanu, primarul din Blăgești: „Am comuna lipită de suflet”

        de
        Ion Fercu
        -

        În urmă cu mai bine de un an am publicat un interviu în care sintetizam dorurile primarului din Blăgești, Laurențiu Munteanu. Am revenit, pentru a vedea cum se mai zvârcolesc aceste doruri în portofoliul său managerial…

        „Școala îmi este lipită de suflet, zice primarul. Toate școlile au wireless. După-amiaza și seara poți vedea mulți copii care vin în jurul școlilor și butonează, butonează… În școlile din Blăgești și Buda am instalat camere de supraveghere în interior și exterior. Ne interesează securitatea copiilor.

        Avem peste tot asigurate combustibilul, accesul la apă, autorizațiile sanitare, împrejmuirile. Am investit în material didactic, aparatură IT. Școala veche din Buda a fost termic anvelopată, are acoperiș nou. Școala din Valea lui Ion e pe cale să aibă aceste bucurii. La Blăgești am pus la dispoziția CNI o suprafață de 4000 de m.p. pe care va fi construită o sală de sport cu o tribună de 180 de locuri. Suntem cu documentația în avizări optimiste.

        La Poiana Negustorului, în mijloc de codru, avem o explozie demografică interesantă. Am depus documentații la M.E.N. pentru extinderea spațiului școlii. Tot aici, în această toamnă vom avea, ca urmare a unei investiții de 45.000 lei, încălzire centrală. Colaborăm fericit, în acest sens, și cu asociația «Împreună», coordonată de dl Gelu Duminică.”

        „Infrastructura se află la faza ofensivei… în cătune. Vom moderniza încă 3,6 km de drumuri de interes local (asfalt, șanțuri betonate), prin PNDL (3,26 milioane de lei), în strada Gârlei (Blăgești), str. Pârâul Podului (Valea lui Ion), str. George Chirilă (Buda), str. Țârdeni și Poiana Negustorului (strada principală).

        Luna aceasta semnăm contractul cu Ministerul Dezvoltării, urmează licitațiile”, a adăugat interlocutorul.

        „Rețeaua de apă potabilă și cea de canalizare au un orizont plin de speranțe. Proiectul gestionat de CRAB și ADIB are un chip generos. Vom avea, în toate localitățile comunei, o rețea de 43 de km pentru apa potabilă și de 42 de km pentru canalizare. 2020 este termenul de finalizare. Ne interesează mult securitatea cetățenilor.

        Au fost rezolvate în comună problemele care prezentau riscuri de inundații. Acum am investit în securitatea care vizează potențialele incendii. Am cumpărat recent o autospecială de pompieri, am angajat trei persoane care o vor deservi. Vom colabora în acest sens și cu Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Buhuși. Către cimitirele comunei am dus peste tot asfaltul. Recent, în cimitire am finalizat lucrările de amplasare a unor lampioane care asigură un iluminat foarte bun. Am comuna lipită de suflet. Încerc s-o ajut”, a încheiat primarul.

        Curățenie profesională de toamnă, cu Propas Cleaning

        de
        Roxana Neagu
        -
        Ion și Liliana Pascaru, administratorii SC Propas SRL Bacău

        Curățenia de toamnă aduce un plus de energie pozitivă, purifică aerul și te ajută să te simți mai confortabil acasă ori la serviciu, chiar dacă vremea de afară îți induce o stare de moleșeală.

        Dacă vrei să trăiești într-un mediu ambiant plăcut, iar casa ta să fie impecabilă, dacă ai nevoie de o atmosferă productivă, dar, în același timp, sănătoasă, la birou, poți apela la serviciile PROPAS Cleaning, firmă de curățenie profesională din Bacău, o afacere de succes, administrată de soții Ion și Liliana Pascaru.

        Curățenie în reședințe private, în birouri de firmă, pe terase, în grădinile interioare, în halele de producție, peste tot. Dezinfecție, dezinsecție și deratizare, în subsoluri de blocuri și clădiri, în clinici medicale private, în spații comerciale și industriale mari, în ferme de animale și depozite de cereale. Toate aceste servicii sunt oferite, la cea mai înaltă calitate, de PROPAS Cleaning. Cu o experiență de 11 ani, firma utilizează programe de control ale acestei calități, care includ și inspecții la fața locului, de aceea activitatea este permanent monitorizată pentru a se interveni prompt în orice situație. Și materialele folosite sunt la standarde europene, autorizate de Ministerul Sănătății, conform normativelor Uniunii Europene, iar personalul este calificat și de maximă seriozitate și discreție.

        SC PROPAS Cleaning asigură servicii complete, fără a pierde din vedere nici măcar cel mai mic detaliu: de la spălat și curățat geamuri, pardosele, mochete și covoare, saltele, fotolii și scaune tapițate, până la faianță și gresie care strălucesc, băi și suprafețe fără urme și microbi, fără pânze de paianjen la colțuri, cu perdele călcate și aranjate, cu electrocasnice dezinfectate și curate, cu uși, tocuri, balustrade și mobilă șterse de praf și mizerie. PROPAS Cleaning lucrează cu cele mai noi tehnologii și echipamente, atât pe partea de curățenie, cât și pe tot ce înseamnă dezinfecție, dezinsecție și deratizare, unde substanțele folosite au o prevalență îndelungată.

        Afaceri adiacente

        Societatea PROPAS Cleaning Bacău s-a înființat în 2006, iar în timp și-a extins aria de activitate, în funcție de comenzi și la cererea clienților, în toată zona Moldovei, dar și la nivel național, oriunde este nevoie de curățenie. Tot pentru a fi mai aproape de clienți, firma deține și un business de distribuție PIN&PAS Services, pentru produse și echipamente de curățenie, inclusiv accesorii și consumabile (www.ppdistribution.ro), dar și o societate de transport intern de marfă paletată. (Roxana Neagu)

        Dacă vrei să beneficiezi de serviciile PROPAS Cleaning sună la 0758.587. 979 sau 0753.321.766 ori accesează www.propascleaning.ro.

        „ Trăim într-o lume care este mereu în schimbare și în care cerințele oamenilor sunt din ce în ce mai mari și mai pretențioase. Tocmai de aceea, ținem pasul cu tehnologia și suntem permanent acolo unde nevoie de noi și de curățenie.”

        Cum arată cele 55 de clase pregătitoare modernizate de Primăria Bacău cu peste 300.000 euro

          de
          Ioana Bour
          -

          Investiția făcută de municipalitatea băcăuană în modernizarea și dotarea cu echipamente de ultimă generație a 55 de clase pregătitoare din 23 școli se dovedește un real succes. Noile incinte școlare au un aer occidental, mii de copii învățând primele buchii în condiții de nivel european. Lucrările de reabilitare la aproximativ 60 la sută din clasele modernizate în acest an au fost executate de angajații Societății de Servicii Publice deținute de municipalitate, costurile lucrărilor fiind astfel mult diminuate. Programul de modernizare început în acest an va continua și în 2018, alte 50-60 de clase urmând a trece prin lucrări de reabilitare.

          Aproape un milion de euro a investit Primăria Bacău în infrastructura școlară, înainte de începerea noului an școlar, sumă din care peste 300.000 de euro reprezintă doar banii direcționați spre modernizarea și dotarea, cu aparatură și echipamente de ultimă generație, a 55 de clase pregătitoare. Este cea mai importantă sumă de bani investită de Primăria Bacău în modernizarea claselor din ciclul primar, obiectivul anunțat de primarul Cosmin Necula, înainte de începutul noului an școlar, fiind ca „școlile să nu mai stea cu mâna în buzunarul părinților”.

          Cele 55 de clase dispun de mobilier nou, videoproiector și ecran de proiecție, tablă magnetică, calculator și imprimantă, dar și bănci/scaune cu dimensiuni reglabile. Vor fi montate peste 1000 de bănci și scaune în clasele modernizate, mobilierul fiind în curs de livrare, după ce în cursul verii nicio firmă nu a depus ofertă la procedura organizată de Primărie în acest sens. Lucrările de reabilitare a claselor au presupus înlocuirea parchetului (unde acesta era deteriorat), înlocuirea ușilor, respectiv montarea de corpuri de iluminat și instalații noi.

          „Prin această investiție am arătat două lucruri: preocuparea reală a Primăriei pentru susținerea educației băcăuane și, mai ales, a claselor «mici», respectiv că ne-am ținut de cuvânt și ce am promis, am făcut. Cu alocări bugetare bine chibzuite, fără a arunca bani pe fereastră în cheltuieli iresponsabile, am modernizat 55 de clase aducându-le la un nivel decent. Un rol important în menținerea costurilor la o dimensiune rezonabilă l-a constituit faptul că peste 30 de clase, din totalul de 55, au fost modernizate de Societatea de Servicii Publice Municipale, firma Municipiului Bacău”, a declarat primarul Cosmin Necula pentru cotidianul Deșteptarea.

          „Prin această investiție am arătat preocuparea reală a Primăriei pentru susținerea educației băcăuane și, mai ales, a claselor «mici», respectiv că ne-am ținut de cuvânt și ce am promis, am făcut.”
          Cosmin Necula, primarul Bacăului

          Edilul a adăugat că programul de modernizare a claselor va continua și anul viitor, Primăria având drept obiectiv aducerea infrastructurii educaționale din Bacău la standarde cu adevărat europene. „Investițiile pe care le-am realizat și care vor continua și în anii ce vor veni nu sunt întâmplătoare. Am spus în septembrie că am un obiectiv personal din a determina școlile să nu mai stea cu mâna în buzunarele părinților, și așa se va întâmpla în final. Trebuie să schimbăm mentalități, altfel rămânem închistați în practici păguboase. Pe de altă parte, urmărim să aducem actul educațional, încă din zona învățământului primar, mai aproape de rigorile secolului XXI”, a arătat primarul Necula.

          Săli de sport reabilitate

          Patru săli de sport, două aparținând unor școli (Școala „M. Sadoveanu” și Școala „S. Haret”), iar alte două unor colegii (Pedagogic „Ștefan cel Mare” și Tehnic „N.V. Karpen”) au trecut prin reabilitări, lucrările la aceste obiective fiind acum pe final. Au fost reparate acoperișurile sălilor, înlocuite suprafețele de joc (acolo unde acestea erau deteriorate), reabilitate vestiarele și schimbate instalațiile electrice și de utilități. Primăria a alocat 745.000 lei pentru aceste lucrări. Alți 640.000 lei au fost alocați pentru întocmirea documentațiilor necesare obținerii autorizațiilor de securitate la incendiu pentru mai bine de 20 de unități școlare (7 școli gimnaziale, 3 grădinițe, 14 colegii și o creșă).

          Convorbiri literare, la Alecsandri

            de
            Deșteptarea
            -

            Elevii Colegiului Național „Vasile Alecsandri” au primit, săptămâna trecută, vizita echipei editoriale a Revistei „Convorbiri literare”, eveniment prilejuit de sărbătorirea a 150 de ani de existență a publicației.

            Întâlnirea a fost parte a unui proiect derulat de Protopopiatul Bacău, proiect ce cuprinde mai multe evenimente cultural-educative. Pentru luna în curs, instituția religioasă a înlesnit poposirea la Bacău a unor personalități de prim rang la nivel național: poetul și eseistul Casian Maria Spiridon, prof. univ. dr. Mircea Platon și criticul literar Marius Chelaru, aceștia reprezentând întreaga echipă de conducere a prestigioasei reviste. Lor li s-au alăturat conf. univ. dr. Ioan Dănilă și prof. Marius Manta, redactor al revistei de cultură băcăuane „Ateneu”.

            Criticul literar Casian Maria Spiridon, cel care conduce de două decenii destinele prestigioasei publicații literare ieșene, le-a motivat elevilor importanța dăinuirii în timp a revistei, subliniind faptul că aceasta a urmărit în permanență idealul național specific fiecărei epoci.

            Prof. Mircea Platon le-a prezentat elevilor participanți la întâlnire o istorie ilustrată a traseului în timp al „Convorbirilor literare”, comitetele redacționale, marile personalități care au semnat articole acoperind o largă arie culturală și momentele istorice când s-a sistat editarea din cauza conflagrațiilor mondiale și a dictaturii comuniste. Totodată, Mircea Platon le-a vorbit elevilor despre nevoia de a ne cunoaște rădăcinile, insistând pe necesitatea înlăturării mentalității dăunătoare de a ne desconsidera.

            Protopopiatul Bacău a fost reprezentat de un fost elev al CNVA, preotul Costică Busuioc, acesta arătându-se emoționat de personalitatea invitaților. Aceleași sentimente le-au trăit și gazdele. Prof. Ramona Mocanu, coordonatoarea catedrei de Limba și literatura română, ne-a declarat: „Ne onorează o astfel de vizită, pentru că ea le oferă alecsandrienilor o formidabilă ocazie de a-și îmbogăți cunoștințele, lărgindu-le totodată sfera din care să își aleagă modele pentru viață”.

            Theodora Ladaru, clasa a X-a G

            Campania „Cupoanele cu reduceri Farmaciile Sf. Spiridon” se lansează în Cotidianul Deșteptarea

              de
              Deșteptarea
              -

              Începând de astăzi, 26 octombrie 2017, Farmaciile Sf. Spiridon lansează pentru unitățile sale de pe tot cuprinsul județului Bacău o nouă și specială campanie promoțională.

              Campania oferă clienților lanțului băcăuan de farmacii accesul la prețuri speciale, pentru unele dintre cele mai solicitate produse, prin intermediul cupoanelor de reducere, care pot fi decupate din interiorul cotidianului Deșteptarea.
              Campania se desfășoară până pe 22 decembrie 2017, în fiecare ediție de vineri a cotidianului băcăuan.

              „În calitate de farmaciști, ne dorim să răspundem zilnic la principalele nevoi ale pacienților noștri, pe care îi încurajăm să ne transmită dorințele și așteptările lor. În acest mod am aflat că una din solicitările lor este legată de aparatura medicală de calitate, disponibilă la un preț accesibil. Această dorință ne-a motivat ca pentru primul cupon din campania «Cupoanele cu reduceri Farmaciile Sf. Spiridon» să oferim un tensiometru automat de braț, la un preț de numai 135 lei. Ceea ce înseamnă o reducere de 75 de lei, aplicată doar pe baza cuponului decupat din Cotidianul Deșteptarea”, ne-a precizat Irina Iuțuc, farmacist coordonator Farmaciile Sf. Spiridon.

              Primul cupon decupabil al campaniei, se găsește în ediția tipărită a ziarului Deșteptarea de astăzi, iar următoarele vor putea fi decupate din ziar în fiecare zi de vineri, începând cu data de 3 noiembrie 2017. Fiecare ediție va oferi o reducere semnificativă pentru câte un produs de interes, selectat pe baza solicitărilor venite din partea pacienților Farmaciilor Sf. Spiridon.

              Acest talon se găsește în pagina 7 a cotidianului Deșteptarea de astăzi.

              Tot ceea ce trebuie să faceți pentru a vă bucura de beneficiile acestor cupoane este să le decupați și să vă prezentați cu ele în oricare din unitățile Farmaciile Sf. Spiridon de pe raza județului Bacău.

              „Intenția noastră este ca prin intermediul acestei campanii să oferim șansa de a beneficia de produsele dorite la prețuri speciale, unui număr cât mai mare de băcăuani”, a continuat Irina Iuțuc, farmacist coordonator Farmaciile Sf. Spiridon.
              Sub deviza „Universul sănătății”, în oricare dintre Farmaciile Sf. Spiridon sunteți întâmpinați de o echipă de profesioniști pregătiți să vă ofere sfaturi și soluții farmaceutice competente, campanii de sezon cu produse la prețuri foarte mici, reduceri permanente pe baza cardului de fidelitate Farmaciile Sf. Spiridon, campanii de măsurare a osteoporozei, consultații la ochi (optometrie), precum și servicii gratuite de măsurare a tensiunii arteriale.

              Rețeaua de Farmacii Sf. Spiridon este o companie 100% băcăuană care deține unul dintre cele mai importante lanțuri farmaceutice din zona Moldovei, incluzând 21 farmacii și unități farmaceutice amplasate în județele Bacău, Iași și Neamț. Lista completă cu locațiile farmaciilor este disponibilă pe site-ul www.farmaciilesfspiridon.ro. (C.L.)

              Pagina 1

                de
                Deșteptarea
                -

                Hepatite și afecțiuni digestive în Secția de Gastroenterologie

                  de
                  Roxana Neagu
                  -
                  – prin această specialitate medicală se investighează lunar peste 200 de pacienți în Spitalul Județean de Urgență Bacău – aici sunt efectuate diferite metode endoscopice de înaltă performanță – mai multe detalii ne-au fost oferite prin amabilitatea dr. Elena Luminița Popovici, medic șef secție

                  – Doamna doctor, să începem cu întrebările care mi-au fost și mie deseori adresate, în dialogul cu unii prieteni sau cu anumite persoane: Gastroenterologia? Ce înseamnă, de fapt? Ce metode se folosesc în această specialitate?

                  – Gastroenterologia este o ramură desprinsă din Medicina Internă, care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor tubului digestiv, respectiv cu patologia esofagului, stomacului, duodenului, intestinului subțire, intestinului gros (colonul), dar și a organelor anexe, glande salivare, ficat, splină, pancreas și colecist (vezica biliară). Această specialitate folosește fie metode imagistice – ecografie, computer tomografie, RMN (rezonanță magnetică nucleară), dar și metode endoscopice, adică acele vizualizări ale organelor cu lumen, în cadrul endoscopiilor digestive superioare, și ale colonului, prin endoscopia digestivă inferioară sau colonoscopie. Prin aceste manevre se permite atât precizarea diagnosticelor, de multe ori chiar depistarea precoce a unor afecțiuni, dar și efectuarea unor metode terapeutice. Aici putem vorbi, de exemplu, de metode efectuate în urgență, cum ar fi ligatura variceală sau injectarea de substanțe vasoconstrictoare în baza craterului ulceros, precum și de efectuarea de polipectomii endoscopice, adică acele extirpări de polipi, prin rezecție și cauterizare, evitând astfel o intervenție chirurgicală majoră.

                  – Secția de Gastroenterologie este dotată și cu aparatura necesară pentru astfel de intervenții. Despre ce este vorba, mai concret?

                  – Da, avem pe secție tot ce ne trebuie. Pe lângă unitatea video-endoscopică, ce ne permite efectuarea colonoscopiei și gastroscopiei, avem electrocauter Söring, dar și posibilitatea de fototerapie sau fotocoagulare cu Plasmă argon, care permite hemostaza (oprirea sângerărilor, n.r.) fie pe o hemoragie mai mare, fie chiar preventiv. Toate aceste intervenții se fac în laboratorul de endoscopie a secției, deci practic noi, medicii de aici, suntem și niște mici chirurgi. Secția este dotată cu aparatură performantă; avem și ecograf tridimensional cu modul Doppler, aparate pentru monitorizarea permanentă a pacienților gravi, injectomate. Desigur că, pentru un diagnostic complet, având în vedere că vorbim de o patologie complexă și cu foarte multe urgențe, acolo unde este cazul, colaborăm cu toate celelalte secții ale spitalului – Terapia Intensivă, Chirurgia, Cardiologia, Medicina Internă, Neurologia, Radiologia, Laboratorul de analize. Există însă și o foarte bună relaționare cu întreaga echipă managerială a spitalului care mereu ne-a înțeles necesitățile și ne-a achiziționat aparatura care ne ajută în această specialitate.

                  – Știu că vă doriți pe această secție și un FibroScan, un aparat de circa 70.000 de euro, pe care conducerea spitalului deja l-a prins în bugetul de achiziții pentru anul viitor.

                  – FibroScan-ul este un dispozitiv ultramodern neinvaziv care permite evaluarea afecțiunilor ficatului. Este un aparat pentru determinarea gradului de fibroză a ficatului (acumularea în exces de țesut cicatricial, fibros, nefuncțional la nivelul ficatului, n.r.), care ne ajută foarte mult în efectuarea unor terapii pe afecțiunile hepatice și, în mod special, pe hepatitele cronice virale, cu virus B sau C. Este nevoie de acest FibroScan mai ales în tratamentul fără interferon al hepatitelor cu virus C, care în acest moment se face doar în clinicile universitare. Și noi, în Bacău, avem toată logistica necesară pentru a afectua acest tratament, avem deja o experiență bogată în tratamentul acestor pacienți cu hepatite cronice virale și ne dorim să venim mai mult în ajutorul lor, pentru a putea fi diagnosticați și tratați la ei acasă, dacă putem spune așa. FibroScan-ul ne-ar conferi tocmai acea imagine care ne ajută și în acest sens, iar pacientul care ajunge în spital și beneficiază de aceste investigații nu va plăti nimic.

                  – Gastroenterologia este o secție cu 35 de paturi pe spitalizare continuă și încă două pe spitalizare de zi. Sunt suficiente, dacă luăm în considerare și adresabilitatea pe această specialitate medicală?

                  – Secția noastră e relativ mai nou apărută în Spitalul Județean de Urgență Bacău. Am pornit în 1999, inițial cu 25 de paturi pe spitalizare continuă, dar, tocmai din cauza adresabilității foarte mari și a patologiei complexe care este diagnosticată și tratată pe această secție, anul trecut s-a suplimentat numărul de paturi la 35, la care s-au adăugat și cele două paturi în regim de spitalizare de zi, unde vin pacienții care beneficiază de investigații și analize complete, dar care totuși nu necesită o internare de lungă durată. De exemplu, o colonoscopie sau o gastroendoscopie se face prin spitalizarea de zi.

                  – Dacă tot am vorbit de patologie, de complexitatea cazurilor, ce pacienți ajung pe paturile Secției de Gastroenterologie?

                  – În primul rând, toate hemoragiile digestive care ajung în urgență, din Bacău, dar și din teritoriu, din Buhuși, Comănești, Onești, sunt internate la noi pe secție. Hemoragia digestivă este o mare urgență medico-chirurgicală, iar frecvența acestei afecțiuni, mai ales la nivel superior – esofag, stomac, duoden -, a crescut foarte mult în ultimii ani urmare a utilizării a anticoagulantelor și antiagregantelor în patologia cardiovasculară și neurologică. De multe ori însă o astfel de hemoragie poate evidenția o patologie digestivă asociată, care se dovedește a fi foarte severă, de tipul cancerelor, polipilor, ulcerelor.
                  Prin endoscopia digestivă avem posibilitatea recoltării de biopsii, dar se poate determina și infecția cu Helicobacter Pylori, o bacterie care colonizează stomacul și duodenul.
                  Pe de altă parte, studiile de specialitate arată că o treime din populație suferă de o afecțiune digestivă, ceea ce este foarte mult. Așadar, la noi ajung pacienți și cu hepatite cronice virale sau toxice, ciroze hepatice, steatoze hepatice, colicistite cronice, pancreatite, dischinezii biliare, tulburări funcționale digestive sau anemii, dar și cu alte afecțiuni cum sunt: boala ulceroasă, gastrita, boală de reflux, boli inflamatorii intestinale (ex.rectocolită ulcero-hemoragică și Boala Crohn).
                  Într-o lună, de pe Secția de Gastroenterologie se efectuează aproximativ 200 de externări, în regim de spitalizare continuă, cu o durată medie de spitalizare de circa 4 zile, din care se exclud spitalizările îndelungate pe patologiile complexe, și alte 120, pe spitalizarea de zi.

                  – Există însă un program de consultații și intervenții endoscopice digestive și în Ambulatoriul de specialitate, în policlinica spitalului, unde este și un cabinet de Gastroenterologie.

                  – Da. Și aici cei patru medici de pe secție oferă consultații, prin rotație, pe o singură tură, de la 8.00 la ora 14.00. Și în ambulatoriu înregistrăm aproximativ 400 de consultații pe lună. Tot într-o lună aici se fac în jur de 150 de endoscopii digestive superioare și 80 de colonoscopii, deci aproape toți pacienții care trec prin Secția de Gastroenterologie, că sunt pe spitalizare continuă sau de zi, beneficiază de aceste metode endoscopice.

                  „Obiectivul principal al nostru este satisfacția pacienților, și asta se obține nu doar printr-o cât mai corectă diagnosticare, nu doar prin prescripții medicale și indicații terapeutice, ci și prin crearea unui climat de încredere și speranță. Permanent ne dorim să reușim acest lucru, prin munca în echipă și prin profesionalism.”
                  dr. Elena Luminița Popovici, medic șef secție

                  Medicii care lucrează pe această secție (în ordine alfabetică)
                  dr. Carmen Daniela Chiper – medic primar
                  dr. Elena Mihaela Oboroceanu – medic primar
                  dr. Elena Luminița Popovici – medic primar (șef secție)
                  dr. Roxana Aura Bocan – medic specialist
                  Contract doar pe gărzi: dr. Constantin Petraru

                  Numele străzilor, după vremuri

                  de
                  Răzvan Bibire
                  -

                  Americanii au scăpat de o grijă: au pus numere. Străzile din România, însă, îşi schimbă numele la fiecare schimbare de regim. Eroii burgheziei sunt înlocuiţi cu eroii clasei muncitoare, care, la rândul lor, sunt înlocuiţi de poeţi, scriitori sau flori.

                  Înainte de a se numi Mioriţa, strada a purtat, o vreme, numele „Domniţa Bălaşa”, după cel al fiicei lui Constantin Brâncoveanu, torturată de turci şi exilată o bună bucată de vreme.

                  Apoi, strada a luat numele altei femei cu destin tragic: Elena Pavel, tânăra comunistă condamnată la moarte pentru activitatea sa antifascistă. Sentinţa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă, însă avea să moară după gratii, în bombardamentul american din 1943 de la Ploieşti.

                  Celebrul berar Felix Grivel, cel care, potrivit monografiilor oraşului, i-a invățat pe băcăuani gustul berii, a dat numele unei străzi în perioada capitalistă, însă, ulterior, numele a fost schimbat în „Progresului”.

                  Ştim cu toţii strada Aeroportului, dar, pe vremuri, strada cu acest nume se afla în Gherăiești, numindu-se, azi, strada Speranţei. Aeroportul de astăzi datează din anii ’50, în vreme, ce înainte de război, aerodromul se afla în partea de nord a oraşului.

                  Strada 9 Mai are o istorie şi mai zbuciumată. A purtat numele de „Pavel şi Ana Cristea”, după numele boierilor filantropi care au fondat spitalul din Bacău.

                  S-a numit, apoi, Poet Grandia, după numele unui suplinitor al gimnaziului din Bacău, care, fără nici o înclinaţie spre medicina pe care o terminase, s-a dedicate literelor. La 1866 publică o poezie patriotică în care evocă trecerea Carpaţilor de către trupele române, eliberarea Ardealului şi crearea României Mari.

                  Mai apoi, strada se numeşte Bernath Andrei, după numele unui comunist ilegalist român, tatăl diplomatului Mircea Răceanu, condamnat la moarte în 1989, sub acuzaţia de spionaj.

                  Strada Energiei a fost „Gheorghe Buzdugan”, după numele regentului din vremea când Regele Mihai era minor, a devenit strada „Vultur” apoi Gheorghe Dimitrov, după numele liderului comunist bulgar.

                  Strada George Bacovia s-a mai numit Gimnaziu, Regina Maria, Filimon Sîrbu (comunist, condamnat la moarte pentru sabotaj antifascist), Calea Moineşti.

                  Dacă faptul că „Alexandru Lăpuşneanu” s-a numit anterior „Drumul socialismului” poate fi socotit ironic, de ce strada „Vasile Conta” a devenit „Cezar Bolliac”, pare de neînţeles.

                  În toată această nebunie, faptul că strada Cimitirului din Gherăiești a devenit strada Liniştii pare să fie singură decizie logică.

                  Notarii au oferit consultanță gratuită de „Ziua porților deschise”

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Zeci de băcăuani s-au îndreptat, ieri, către birourile notarilor publici din județ pentru a solicita consultații gratuite pe teme notariale diverse. Totul s-a desfășurat în cadrul acțiunii „Ziua porților deschise”, derulată la nivel național în cadrul tuturor circumscripțiilor județene din țară.

                    Astfel, la nivel de județ, s-au implicat nu mai puțin de 14 notari, afiliați la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR).

                    Băcăuanii au dorit să afle răspunsuri la probleme legate de moșteniri, vânzări de terenuri, construcții și apartamente, partaje succesorale, divorțuri, partaje între soți în timpul căsătoriei, acte necesare pentru înstrăinări etc.

                    Totodată, aceștia și-au arătat interesul față de întocmirea contractelor pentru întreținerea persoanelor în vârstă, în special a pericolelor care rezultă din aceste contracte, primind sfaturi pentru încheierea sau neîncheierea unor astfel de contracte.

                    „În mai multe cazuri, s-au solicitat chiar și relații de natură avocățească, cum ar fi, de exemplu, cele pe care părțile le-ar folosi într-un eventual proces în instanță, cazuri în care, evident, notarii s-au abținut, sugerându-le, totodată, necesitatea angajării unui apărător avocat”, a spus Ștefan Isachi, șeful Camerei Notarilor Publici Bacău – Neamț.

                    Interesant de amintit faptul că neașteptat de mulți băcăuani au fost interesați să afle mai multe despre convențiile matrimoniale.

                    „Acestea sunt înțelegeri pe care le fac soții în privința regimului juridic al bunurilor după încheierea căsătoriei. Când doi tineri se căsătoresc, prima întrebare care li se pune este legată de acest aspect al bunurilor, adică vor fi supuse regimului comunității – 50 % la 50 %, al separației – ce-i al tău e al tău – sau regimului comunității convenționale, introdus de-abia din 2011, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil.

                    Or, noua lege prevede că, la un an de la data căsătoriei, soții au dreptul să meargă la notar pentru a încheia o convenție prin care hotărăsc care va fi regimul bunurilor dobândite în viitor”, a mai punctat Ștefan Isache.

                    Camera Notarilor Publici din Bacău este o organizație profesională care reunește peste 100 de notari publici din raza județelor Bacău și Neamț.

                    Harta online a CJ Bacău, exemplu la nivel național

                      de
                      Silvia Patrascanu
                      -

                      Președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, Sorin Brașoveanu, a participat la Conferința Regională „Calitatea serviciilor adresate persoanelor cu dizabilități”, desfășurată, marți, în Iași.

                      S-a discutat despre realizarea serviciilor de recuperare de calitate, a parteneriatului public-privat pentru implementarea în mediul rural a unui model integrat de servicii, implicarea companiilor în susținerea serviciilor sociale, modelele de cartografiere a nevoilor pentru furnizarea integrată a serviciilor, mecanismele de finanțare ale acestora.

                      „Harta serviciilor sociale și de sănătate din județul Bacău”, realizată în parteneriat cu UNICEF, a trezit interesul participanților la conferință. „Implementată în premieră în județul Bacău, «Harta Serviciilor Sociale» vine în sprijinul copiilor vulnerabili și al familiilor acestora, dar și în ajutorul profesioniștilor locali care au acces în timp real la informații despre serviciile necesare și disponibile.

                      Această hartă online reprezintă un exemplu de bună practică care poate fi extins la nivel regional și național în beneficiul tuturor copiilor și familiilor acestora. De asemenea, ne arată cât de important este parteneriatul dintre autorități, organizații neguvernamentale, sectorul privat și profesioniști de la nivel local”, a declarat Sorin Brașoveanu, președintele CJ Bacău.

                      Conferința a avut drept scop principal găsirea de soluții pentru finanțarea serviciilor destinate persoanelor cu dizabilități și creșterea calității acestor servicii.

                      Noua Generație a Teatrului Municipal „Bacovia”

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Dragi Cititori, Stimaţi Spectatori,

                      Pentru că dumneavoastră mă cunoaşteţi mai mult în postura de actriţă, permiteţi-mi să vă împărtăşesc, astăzi, gândurile unui director de teatru.

                      Aceste rânduri le aștern în semn de mulţumire.

                      Încă mai am accese de actor, încă răspund la provocări, dar de un lucru nu m-am vindecat – Credinţa şi Iubirea pentru Teatru.

                      De fiecare dată când cineva şi-a propus angajarea sau colaborarea, am cerut un singur lucru – să iubească teatrul. Acest teatru, Municipal „Bacovia”. Am început să pun în capul listei acest Criteriu, după chipul și asemănarea mea.

                      Nu, fireşte, nu vorbim de cel mai bun teatru, nu vorbim despre un teatru de succes permanent, vorbim de o viaţă de Oameni. Care, asumându-şi Criteriul, au reuşit să ţină teatrul acesta la suprafaţa vremii şi a vremurilor.

                      Încă de anul trecut am căutat să-i prelungesc viaţa, să i-o îmbogăţesc, să-i dau noi sensuri…

                      În prag de sărbătoare – 70 de ani de existenţă – Teatrul Municipal „Bacovia” poate să vă prezinte noua generaţie de actori. Atât la Dramă, cât şi la Animaţie. Au aplicat Criteriul şi au îmbrăţişat Bacăul. Unii sunt încă studenţi, alţii băcăuani, alţii sunt mândri că i-am ales. Sunt tineri şi pasionaţi, visători şi dedicaţi, educaţi, muncitori şi talentaţi. Îi veţi cunoaşte, rând pe rând, de-a lungul stagiunii.

                      Ce ne dorim? Să creăm împreună, să visăm, să facem un teatru pe măsura sufletelor Dumneavoastră. Să dăruim din ceea ce simţim despre lume şi viaţă. Să existăm în şi pentru aplauzele Dumneavoastră. Să găsiţi în noi liniştea, revolta, iubirea, tandreţea, speranţa, Viaţa. Să veniţi să ne cunoaşteţi, să ne îndrăgiţi, să ne oferiţi încrederea dumneavoastră.

                      Un suflu nou. Continuitate. Perpetuare a ideii în care cred – Teatrul este singura formă de Artă care te-nalţă, chiar aruncându-te la ultima culisă, te-ngăduie în existenţa ta de Om. Cu toate simţurile acasă.

                      Acum suntem o trupă nouă. Acum visăm mai înalt. Acum avem curaj. Acum vrem, mai mult ca oricând, să ne ascultaţi, să ne simţiţi, să ne iubiţi cu vârf şi-ndesat. Nu e o poruncă. E o promisiune.

                      Eliza Noemi Judeu, managerul Teatrului Municipal „Bacovia”

                      Animaţie
                      Beatrice Teişanu, Andi Andriucă, Alex Giuseppe Torboli, Ilinca Istrate

                      Dramă
                      Andreea Darie, Minodora Broscoi, Eduard Burghelea, Tudor Hurmuz, Dragoş Stan

                      Ivona Lucan-Secretariat Literar
                      Horia Suru-regizor
                      Colaboratori – Mihăiţă Cornea, Adi Hostiuc, actori
                      Adrian Istrati – grafică design
                      Mihaela Nazarie-foto

                      Rezerva de apă devine o certitudine pentru Bacău

                        de
                        Răzvan Bibire
                        -

                        Ieri s-a aprobat alocarea a circa zece miliarde de lei vechi pentru realizarea rezervei de apă a orașului. Această sumă va fi folosită alături de cele șapte milioane de euro promise de Guvern pentru a construi o conductă care să aprovizioneze Bacăul cu apă în cazul unei avarii la magistrala principală. 

                        Problema aprovizionării cu apă potabilă a municipiului Bacău, ajunsă pe agenda politică după câteva episoade în care oraşul a rămas pe uscat din cauza unor avarii la conducta magistrală care aduce apă de la Valea Uzului, a mai făcut, ieri, câţiva paşi spre rezolvare.

                        Consiliul local a luat în discuţie şi a aprobat două hotărâri referitoare la această problemă: a fost, pe de o parte aprobată documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie la obiectivul „Rezerva de apă a Municipiului Bacău” şi, pe de altă parte, s-a aprobat cofinanţarea de la bugetul local a investiţiei.

                        Este vorba despre suma de 933.000 de lei cu care municipalitatea băcăuană va participa alături de Guvern, care va aloca circa şapte milioane de euro.

                        Pentru o stare de normalitate

                        „Este păcat că la 27 de ani de la evenimentele din 1989 o nouă administraţie a trebuit să se gândească la această rezervă de apă. Acest proiect trebuia să existe deja”, a spus primarul Cosmin Necula.

                        El a precizat că nu vede acest proiect ca fiind unul electoral, ci unul necesar, care să creeze o stare de normalitate în Bacău.

                        „Aşa cum vom face şi iluminatul public, vom face şi grădiniţe pentru că e important ca Bacăul să fie un oraş normal în care cetăţeanul să se simtă bine acasă”, a mai spus el. Consilierul PNL Ilie Bîrzu a anunţat că liberalii vor sprijini acest proiect: „Apa municipiului Bacău nu trebuie să aibă culoare politică”, a spus acesta.

                        Legea care pune frână

                        Dar, mai e mult până departe pentru că în România legislaţia achiziţiilor publice este extrem de greoaie. Dacă nu vor fi contestaţii, proiectarea va fi gata în circa şase luni iar lucrările propriu-zise ar urma să dureze un an.

                        „Cred că ar fi cazul ca UE să nu ne mai considere pe noi drept cei mai hoţi. Legea achiziţiilor publice va trebui modificată pentru că suntem, probabil, statul UE cu cea mai restrictivă legislaţie în acest sens”, a mai punctat primarul Cosmin Necula. El speră ca sfârşitul anului 2018 să prindă Bacăul cu lucrarea pe final şi, mai mult, ca lucrările să înceapă la primăvară. Cele două proiecte au fost votate în unanimitate de consilierii locali.

                        Grupul de acțiune locală

                        Un al treilea proiect pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare de ieri a vizat crearea unui grup de acţiune locală, necesar în negocierile cu Uniunea Europeană. Bacăul ar putea atrage finanţări de până la şapte milioane de euro, însă, în cadrul unui parteneriat între administraţie şi societatea civilă.

                        „UE are un nou mod de abordare pentru dezvoltarea zonelor defavorizate: e foarte important ca autoritatea locală să nu ia decizii de una singură, ci să se consulte cu populaţia pentru a crea o strategie durabilă”, a explicat primarul Necula. Şi acest proiect a fost votat în unanimitate.

                        „Rezerva de apă intră în linie dreaptă. Ne ţinem de cuvânt faţă de cetăţenii municipiului Bacău”.
                        Cosmin Necula,
                        primarul municipiului Bacău

                        Drumul se face mergând

                        de
                        Carmen Mihalache
                        -

                        Există în viaţă întâmplări şi întâlniri importante, care îţi arată cine eşti şi te fac să dai ce-i mai bun din tine. O astfel de întâlnire s-a petrecut între mine şi ziarul Deşteptarea. De aceea, am mereu o mare bucurie când vorbesc despre relaţia mea cu ziarul, pentru că e ca o dragoste dintâi, transformată apoi într-o prietenie de cursă lungă, bazată pe înţelegere şi respect profesional.

                        Scrisul la gazetă este, aşa cum spunea Arghezi, o corvoadă gingaşă, şi e greu să te ţii de el, să fii consecvent dacă nu ai anumite convingeri ferme, credinţe devenite intime. Iar eu cred că poţi să schimbi ceva în lumea asta prin mărturia ta sinceră, prin implicare, prin atitudine. Mi-amintesc de cineva care îmi tot spunea că explicaţiile nu schimbă realitatea. Adevărat. Dar te fac să înţelegi cine şi de ce. Te pot scutura de prejudecăţi, de etichetări grăbite, din zona lucrurilor preluate de-a gata, conformiste, convenţionale, anchilozate.

                        Aşa văd eu scrisul, ca o luptă continuă împotriva standardizării vieţii, a mecanismelor de gândire care mortifică viul. Scrisul făcut şi trăit cu pasiune ar trebui să spulbere banalitatea, aruncând o privire nouă, proaspătă asupra lumii. Eu deschid ziarul în fiecare zi cu gândul şi la o surpriză plăcută. Pentru că dincolo de informaţiile diverse, utile şi, neapărat, oneste, vreau să descopăr oameni, întâmplări şi experienţe de viaţă care-ţi dau curaj şi forţă să mergi înainte. Îmi plac interviurile, dezbaterile de idei, punctele de vedere foarte personale, portretele unor oameni care pot fi consideraţi modele în societate. Modele de care avem atât de mare nevoie, repere pe care să ne sprijinim, întărindu-ne credinţa în bine, adevăr şi frumos.

                        Urmăresc şi opiniile cititorilor, din rubricile care le sunt destinate şi comentariile de pe net. Nu pe cele răuvoitoare, stupide şi vulgare, cu interjecţii, injurii, abjecţii, ci pe acelea de bun-simţ, care completează, nuanţează, aduc plusvaloare. Jurnalismul civic este un lucru bun, şi cred că el poate contribui la ideea de a fi solidari în efortul de a ne îmbunătăţi viaţa. N-avem infrastructură, drumuri, şosele, autostrăzi, dar cel mai important este să găsim drumul, calea spre dialog, deschiderea spre celălalt, spre nevoile, aspiraţiile, adevărurile sale. Iar drumul acesta împreună se face mergând. Asta face Deşteptarea de opt mii de numere, construieşte un drum cu oamenii comunităţii băcăuane.

                        Le dă informaţii corecte, verificabile, nepărtinitoare, relevante din perspectiva interesului public, le ţine atenţia trează printr-un spirit critic în acţiune. Deşteptarea ne ajută să facem faţă noilor realităţi cu care ne confruntăm, furnizându-ne fapte şi informaţii din cele mai diverse, având o atitudine responsabilă faţă de conţinutul editorial. Şi îmi place când în paginile ei descopăr materiale care ne reamintesc nouă, tuturor, că omenia nu a dispărut, că ea poate fi simţită şi că pe ea se poate conta.

                        1...2.6332.6342.635...5.787Pagina 2.634 din 5.787

                        		 ziare & stiri
                        © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.