Când un coleg mi-a spus că în Consiliul Judeţean a fost ales un tânăr de numai 24 de ani, student încă la Universitatea „Vasile Alecsandri”, venit din Basarabia, deja cu cetăţenie română, stabilit în Bacău, am dorit să-l cunosc, dar şi să-l prezint cititorilor ziarului Deşteptarea. De la început am fost cucerit de siguranţa şi francheţea lui, de deschiderea către dialog, sinceritatea şi dezinvoltura omului pus pe fapte mari. Ion Cucerescu a intrat în politică pe culoarul deschis de mişcarea studenţească, de ong-urile care au menirea de a milita pentru drepturile acestora, dar şi de a se implica în viaţa socială şi culturală a localităţilor unde funcţionează. Şi a reuşit. Cu tânărul Ion Cucerescu am vorbit despre Marea Unire, de proiectele de înfrăţire a unor localităţi din judeţul Bacău cu unele similare din Republica Moldova şi Ucraina, ca parte a Programului Naţional dedicat Centenarului Marii Uniri, din care face parte şi „Centenar prin Înfrăţiri”, coordonat de Ministerul Românilor de Pretutindeni, la care, afirmă cu tărie, va fi în prima linie. (Gh.B.)

„Sunt născut într-o comună frumoasă din R.Moldova – comuna Sărata Galbenă, raionul Hînceşti. La vârsta de 10 ani, împreună cu familia m-am mutat în Chişnău, unde am şi locuit până a veni la studii în România. Studiile gimnaziale şi liceale le-am urmat la Liceul „Mihai Viteazul” din Chişinău, o instituţie de stat cu un foarte mare potenţial. Încă din anii de liceu ştiam cu siguranţă că o să îmi depun dosarul la o instituţie de învăţământ superior din România. Norocul a fost să fiu acceptat la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Economie, program de studii Marketing. Spun „norocul” deoarece m-am îndrăgostit la prima vedere de acest oraş din inima Moldovei.

Acum urmez cursuri de master la aceeaşi universitate, program de studii: Managementul şi Administrarea Afacerilor Mici şi Mijlocii. Încă din anul I am observat că Universitatea din Bacău ofera locuri din ce în ce mai multe pentru etnicii români din afara graniţelor ceea ce m-a determinat, împreună cu alţi câţiva studenţi basarabeni, să înfiinţăm un ONG care să lupte pentru drepturile acestora. Mulţi ar spune că există Liga studenţilor care face acest lucru, da, doar că noi suntem admişi după o metodologie specială care este diferită de metodologia de admitere a studenţilor cu domiciliul în România.

Aşa am intrat în mediul ONG-ist care la început nu a fost deloc simplu, am întâmpinat dificultăţi la înfiinţare după care am luptat şi pentru recunoaşterea de către Universitate a Asociaţiei „Grupul de Iniţiativă a Tinerilor Basarabeni” din Bacău (GITB Bacău), ca ONG ce reprezintă interesele basarabenilor. Prin intermediul GITB am reuşit să organizăm o serie de proiecte care continuă şi acum, aşa cum este sărbătorirea Unirii de pe 27 Martie şi 1 Decembrie, când un autocar de basarabeni din Bacău merg de şase ani consecutiv la Alba-Iulia unde sărbătoresc Marea Unire, cât şi proiectul „Adoptă un boboc” şi multe altele. Următorul pas a fost înfiinţarea unei federaţii la nivel naţional, Federaţia Asociaţiilor de Basarabeni din România (FAB România) care strânge sub aceeaşi umbrelă 16 Asociaţii de Basarabeni din majoritatea centrelor universitare şi suntem mândri că GITB este membru fondator al acestei federaţii.

Buneii mei au avut cetăţenie română

De când mă ştiu m-am declarat Român chiar dacă nu aveam cetăţenie română, mă bucur însă că am reuşit să redobândesc cetăţenia şi astfel să corectez o nedreptate istorică. Nu am greşit când am spus redobândesc, buneii mei fiind născuţi pe timpul Românii Mari, ei au avut cetăţenie Română şi eu ca mulţi alţi locuitori ai R.Moldova am depus un dosar pentru a beneficia de acest drept şi mă bucur că statul român oferă această posibilitate.

Cum am menţionat mai sus îmi place mult Bacăul şi de asta am hotărât să mă stabilesc aici, desigur prima problemă întâmpinată a fost încuviinţarea din partea părinţilor, dar după câteva vizite în Bacău, în urma cărora s-au convins că nu mă pasc primejdiile la fiecare colţ, da, au fost de acord.

Încă din gimnaziu eram pasionat de politică, de aceea după finalizarea ciclului de licenţă am hotărât să mă înscriu într-un partid. În urma activităţii în mediul ONG-ist am cunoscut politicieni din toate taberele la nivel de municipiu însă îmi este mai apropiată doctrina social-democrată, astfel că am depus o cerere de adeziune în PSD. După aproape un an de activitate în cadrul partidului au venit alegerile locale la care am fost propus pe lista formaţiunii pentru Consiliul Judeţean. Această nominalizare a demonstrat că PSD este un partid deschis, unde un basarabean de 24 de ani la aceea vreme, poate ocupa un loc eligibil şi deveni al doilea cel mai tânăr consilier judeţean din ţară şi singurul originar din Basarabia. E important să menţionez că cel mai tânăr consilier judeţean este din Bihor şi este membru PSD.

Lucrăm la proiectul „Centenar prin Înfrăţiri”

Anul 2018 este un an foarte important pentru toţi românii de aceea trebuie să venim cu proiecte concrete pentru a aniversa 100 de ani de la Marea Unire. Consiliul Judeţean Bacău a început anul Centenarului cu cinci acorduri de cooperare și înfrățire cu Raioanele Strășeni, Florești și Ialoveni din Republica Moldova și Raioanele Belgorod-Dnestrovkii și Ovidiopol din Regiunea Odessa, Ucraina. Mă bucur că conducerea CJ este deschisă la asemenea colaborări chiar dacă procesul în sine este destul de anevoios. Conform legii 215/2001 aceste acorduri pot fi încheiate, dar nu înainte de a fi avizate de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, abia atunci se pot vota în consiliile locale sau judeţene.

Pe data de 26 februarie în cadrul unui eveniment festiv organizat la Târgu Ocna urmează să fie semnat de către preşedintele Consiliului Judeţean Bacău şi fiecare dintre preşedinţii de raioane „Înţelegerea de Cooperare şi Înfrăţire”. Tot în decursul acestui an vom duce la bun sfârşit şi o serie de înfrăţiri între comune din aceste raioane şi comune din judeţul Bacău. Avem în plan să cuprindem absolut toate comunele din judeţ, dar dacă cineva din primari nu o să dorească desigur că nu o să insistăm.

Aceste proiecte au ca obiectiv dezvoltarea legăturilor românilor din raioanele respective cu cetăţenii din judeţul Bacău, relaţiilor de prietenie, asocierea în vederea acţionării într-o perspectivă europeană în scopul rezolvării problemelor cu care se confruntă, precum şi susţinerea dezvoltării de reţele asociative create pe baza legăturilor de înfrăţire între cele două unităţi administrativ – teritoriale, asigurând o cooperare structurată, intensă şi multilaterală.

Ministerul Românilor de Pretutindeni a dat startul campaniei „Centenar prin Înfrăţiri” care îşi propune realizarea a cât mai multe acorduri de cooperare şi înfrăţire. Rolul acestui minister în procesul de înfrăţire este strict consultativ, deoarece UAT-urile decid conţinutul şi derulează activităţile în orice domeniu doresc, dar respectând prevederile legii 299/2007, iniţiată în scopul sprijinirii şi întăririi legăturilor culturale, lingvistice, economice şi sociale dintre UAT-urile înfrăţite. Pe lânga posibilitatea de schimburi de experienţă pe care le oferă aceste acorduri, există şi o OUG nr.18/2014 care completează articolul 15 din legea nr. 215/2001 şi permite finanţarea unor obiective de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale din R.Moldova. Un exemplu de bună practică este o grădiniţă construită de la zero în satul Ruseştii Noi, raionul Ialoveni de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa, proiectul fiind de aproximativ 240.000 de euro, dintre care contribuţia CJ Dâmboviţa a fost de aproximativ 190000 de euro.

Trebuie să dăm dovadă de înţelepciune şi unitate

Semnarea unor acorduri nu înseamnă în mod obligatoriu şi că UAT din România vor finanţa UAT din Republica Moldova prin acest mecanism. UAT din România se pot dispensa de sume care pot asigura nu numai supravieţuirea dar şi dezvoltarea susţinută a unor UAT din Republica Moldova. Este nevoie însă de aplicarea principiului subsidarităţii: UAT de dimensiuni mari din România ar trebui să fie încurajate să aibă acorduri cu UAT de dimensiuni mici din Republica Moldova. O veste foarte bună din partea Parlamentului României a venit pe data de 6 februarie curent când au reușit să extindă această oportunitate oferită până acum Republicii Moldova și etnicilor români din Ucraina.

Avem un judeţ cu potenţial turistic şi economic extraordinar şi de aceea cred că trebuie să dăm dovadă de înţelepciune şi unitate la nivel decizional pentru a avea o dezvoltare solidă şi durabilă la nivel de judeţ. Mereu sunt întrebat de oameni „ Ce se mai întâmplă cu Unirea? Mai facem Unirea Republicii Moldovei cu România?”, întrebări la care îmi este greu să răspund chiar fiind unionist în suflet. Contextul geopolitic îngreunează foarte tare o unire directă a celor două ţări de aceea personal militez pentru ajutorul pe care îl poate oferi România în procesul de integrare Europeană a Republicii Moldova în urma căreia se poate discuta despre reîntregirea unei provincii istorice.”