Sub ochii noștri

În condițiile în care denunțătorul, inclusiv în ipoteza în care beneficiază de cauza de impunitate prevăzută de art. 290 alin. (3) din Codul penal, are în mod legal calitatea de martor, acesta poate avea și calitatea de subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzute de art. 273 din...

În absența unei reglementări legale exprese privind statutul denunțătorului, persoana care sesizează organul judiciar prin denunț nu va participa la procesul penal în calitate de denunțător, ci de persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care servesc la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea...

Speța de astăzi pune în discuție răspunderea martorului din procesul penal, în ipoteza în care aceste este martor denunțător, conform art. 290, alin. 3 din Codul Penal. Este vorba despre posibilitatea mituitorului care denunță  infracțiunea de dare de mită comisă, pentru a beneficia de cauza de nepedepsire stabilită de...

Cu alte cuvinte, neefectuarea plăţii pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească în sarcina debitorului se fundamentează pe o rezoluţie infracţională unică, şi anume aceea de a nu executa obligaţia de întreţinere ce îi revine faţă de creditori, iar nu pe o pluralitate de asemenea rezoluţii, în raport cu...

De altfel, în expunerea de motive a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se arată că modificarea concepţiei privind existenţa infracţiunii continuate numai în ipoteza unităţii de subiect pasiv a fost generată de incompatibilitatea totală între această formă a unităţii legale şi pluralitatea subiecţilor pasivi, în condiţiile în care...

Speța de astăzi pune în discuție următoarea problemă de drept: dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în ipoteza săvârşirii infracţiunii de abandon de familie prin neplata, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere datorată mai multor persoane şi stabilită...

Cu privire la particularitatea cauzei penale în care a fost sesizată Înalta Curte (calitatea de militar a medicului), se mai reţin următoarele:   Conform Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare:   "Art. 1. - Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înţelege cetăţenii români...

De asemenea, opiniile specialiştilor au avut în vedere, în exclusivitate, aspectul teoretic, fără examinarea unor incompatibilităţi/interdicţii/restrângeri de drepturi impuse de statutul de funcţionar public, respectiv de statutul de militar al medicului care primeşte de la pacient plăţi suplimentare sau donaţii, în exercitarea dreptului la recunoştinţă menţionat în art. 34...

Speța de astăzi pune în discuție următoarea problemă de drept: dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, constituie sau nu o exercitare a unui drept...

Împrejurarea că la data intrării în vigoare a Legii nr. 155/2010 dispoziţiile Codului penal, implicit ale art. 257 alin. (4), nu erau încă în vigoare nu prezintă relevanţă, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat anterior, poliţiştii au avut calitatea de subiect pasiv secundar la varianta agravată a...

 Nici faptul că actuala poliţie locală a rezultat din reorganizarea succesivă a altor instituţii (Corpul gardienilor publici şi Poliţia Comunitară), care existau sau nu la momentul adoptării, modificării şi/sau completării legii penale, cu referire la incriminarea variantei agravate a infracţiunii de ultraj, nu poate conduce la o altă concluzie...

Argumentele care au stat la baza acestei concluzii a instanței supreme se referă, în esență la faptul că atât Poliţia Română, cât şi Poliţia Locală exercită, generic, aceleaşi atribuţii, având însă o competenţă generală sau, după caz, limitată la anumite domenii, după cum rezultă din analiza comparativă a legii...

Speța de astăzi pune în discuție încadrarea juridică a unor infracțiuni având ca persoană vătămată un polițist local (din cadrul primăriei). Astfel, conform art. 257 din Codul Penal „(1) Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte...

A doua speță vizează o acțiune în pretenții vizând pretenții referitoare la daune morale solicitate de reclamant de la pârât, ca urmare a săvârșirii de către pârât a unei vătămări corporale împotriva sa. Fapta a făcut, inițial, obiectul unui dosar penal, însă parchetul a clasat cauza, reținând o oarecare contribuție din...