Conform datelor statistice operative, județul Bacău a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2025 o ușoară scădere a natalității și a sporului natural comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Astfel, între 1 ianuarie și 30 septembrie 2024 s-au înregistrat 3.445 de nașteri vii, în timp ce în aceeași perioadă din 2025 au fost 3.341 de nașteri, o diferență de 104 copii mai puțin.

În paralel, decesele au fost ceva mai puține în 2025 – 5.942 față de 6.104 în 2024 – ceea ce a dus la un spor natural negativ mai mic (-2.601 comparativ cu -2.659 în 2024).

În ceea ce privește căsătoriile, s-a observat o scădere de la 2.650 la 2.237, în timp ce divorțurile au crescut ușor, de la 510 la 561. În această perioadă, numărul copiilor decedați sub un an s-a dublat, de la 13 la 21, ceea ce reprezintă o schimbare demografică îngrijorătoare.

Pentru luna septembrie 2025, datele arată o creștere a numărului de nașteri față de septembrie 2024: 463 de nașteri comparativ cu 392. Deși decesele au crescut de la 589 la 623, sporul natural rămâne negativ (-160), similar trendului din primele nouă luni. În aceeași lună, căsătoriile au fost 301, ușor mai puține decât în septembrie 2024, iar divorțurile s-au dublat, ajungând la 105. De asemenea, numărul decedaților sub un an a fost de 2, în creștere față de doar 1 în septembrie 2024.

Analizând structura populației pe mediul urban și rural, județul Bacău are un total de 706.207 locuitori, dintre care 328.616 în mediul urban și 377.591 în mediul rural.

În mediul urban, Municipiul Bacău concentrează cea mai mare parte a populației, cu 184.544 locuitori, urmat de Onești cu 47.113 și Moinești cu 22.393.

În ceea ce privește raportul pe sexe, femeile depășesc ușor numărul bărbaților: 358.740 față de 347.467 în total județ, cu un echilibru relativ stabil în mediul rural. Orașele mai mici, precum Buhusi, Comănești, Dărmănești, Slănic-Moldova și Târgu Ocna, au populații sub 25.000 de locuitori, contribuind la diversitatea demografică a județului.

Aceste date evidențiază o distribuție echilibrată între urban și rural, dar cu o tendință generală de scădere a sporului natural și o creștere a incidenței mortalității infantile.

În contextul actual al temperaturilor extrem de scăzute, Direcția de Sănătate Publică Bacău recomandă populației să acorde o atenție sporită sănătății și siguranței, respectând următoarele măsuri preventive:

1. Ascultați sfatul medicilor – Persoanele cu afecțiuni cronice, în special cardiace și respiratorii, trebuie să urmeze recomandările medicului și să evite expunerea la frig.

2. Limitați deplasările în spații deschise – Evitați expunerea prelungită la temperaturi scăzute, mai ales persoanele vârstnice, copiii și cei cu probleme de sănătate.

3. Respectați regulile de igienă – Spălatul frecvent pe mâini și igiena corectă contribuie la prevenirea infecțiilor respiratorii.

4. Evitați umezeala și vântul rece – Expunerea la umezeală poate crește riscul de hipotermie și alte afecțiuni.

5. Vaccinați-vă antigripal – Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor, în special celor din categoriile de risc.

6. Adoptați o alimentație corespunzătoare – Consumați alimente bogate în proteine și grăsimi nesaturate, legume, fructe și lichide suficiente pentru a menține energia și hidratarea.

7. Evitați alcoolul – Consumul de băuturi alcoolice poate crește riscul de hipotermie și afectează capacitatea organismului de a se proteja de frig.

8. Folosiți mijloace de protecție adecvate – În cazul deplasărilor, purtați căciuli, mănuși, fulare și încălțăminte călduroasă pentru a preveni hipotermia, degerăturile și problemele de sănătate asociate frigului, inclusiv somnolență, pierderi de memorie sau dificultăți de vorbire.

9. Atenție specială copiilor – Nu lăsați copiii să aștepte în interiorul autovehiculelor parcate, evitați transportul pe distanțe lungi în vehicule fără climatizare și echipamente adecvate.

10. Evitați instalațiile improvizate de încălzire – Utilizarea acestora poate provoca intoxicații cu monoxid de carbon, explozii sau incendii.

DSP Bacău recomandă: evitați expunerea prelungită la frig și acordați atenție semnelor de hipotermie sau degerături. Adoptarea acestor măsuri contribuie la protejarea sănătății întregii familii în perioada de temperaturi scăzute.

Impozitarea proprietăților imobiliare reprezintă un instrument fiscal important pentru autoritățile locale, dar formula actuală de calcul și mecanismele asociate ridică întrebări semnificative privind echitatea și eficiența. Mai jos prezentăm principalele aspecte care fac obiectul dezbaterilor, așa cum au fost analizate, între alții, de Bogdan Bogdan pe grupul FB ȘtiințaBanilor – Educație Financiară.

1. Formula actuală de calcul a impozitului

Impozit anual=Suprafaț utilă×1,4×2.677 lei/mp×coeficient zonă×0,1%

Un aspect esențial al acestei formule este că vechimea clădirii nu mai este luată în considerare, ceea ce poate genera inechități între proprietăți noi și vechi.

2. Coeficientul 1,4 – suprafață fiscală artificial mărită

Coeficientul de 1,4, aplicat asupra suprafeței utile, ar fi trebuit să includă suprafața pereților pentru a aproxima suprafața construită. În practică însă:

• Suprafața construită fiscal depășește cu cel puțin 10% suprafața reală din acte;

• Se impozitează, în mod efectiv, metri pătrați inexistenti;

• Efectul este amplificat prin multiplicarea cu valoarea impozabilă, coeficientul de zonă și cota de impozitare locală, crescând șansele declanșării taxei de lux.

Istoric, coeficientul a fost gândit pentru apartamente de bloc, unde suprafața construită nu putea fi determinată exact. În 1999, pentru case se folosea coeficientul 1,2, iar în 2016 acesta a fost schimbat la 1,4 și aplicat fără notificări proprietarilor.

3. Eliminarea vechimii clădirii din calcul

Actuala formulă fiscală tratează identic clădirile noi și cele vechi (70–100 de ani), ignorând:

• Uzura fizică și starea tehnică;

• Eficiența energetică;

• Costurile reale de întreținere;

• Riscul structural sau seismic.

Consecința directă este că proprietarii de clădiri vechi pot plăti impozite disproporționate în raport cu valoarea reală și costurile de întreținere.

4. Exemplu concret

Două case comparabile, dar diferite ca vechime:

Rezultă că locuința veche plătește dublu, deși suprafața reală nu diferă semnificativ, și este considerată „lux”, în timp ce locuința nouă beneficiază de infrastructura generată din impozitele precedente.

5. Taxa de lux – mecanism de amplificare

Taxa de lux se aplică proprietăților cu valoare impozabilă peste 2.500.000 lei, cu:

• 0,1% către primărie;

• 0,9% către ANAF pentru partea care depășește pragul.

Aceasta nu reduce impozitul local, ci se adaugă, generând un cost fiscal substanțial pentru proprietarii de clădiri vechi.

6. Coproprietăți și efecte sociale

În cazul coproprietăților, pragul de 2.500.000 lei se aplică asupra valorii totale a clădirii, nu proporțional cu cota fiecăruia, ceea ce poate pune presiune pe persoane cu venituri modeste. Centrele orașelor, populate adesea cu case vechi și proprietari vârstnici, resimt cel mai mult acest efect, ceea ce poate conduce la relocări și presiuni sociale.

7. Alte efecte colaterale

• Risc seismic ignorat: clădirile vechi construite înainte de normativele moderne necesită consolidări costisitoare, dar statul nu sprijină aceste investiții;

• Efect urbanistic și economic: mecanismul fiscal poate favoriza zonele centrale pentru mari dezvoltatori, în detrimentul locuitorilor tradiționali;

• Informare publică insuficientă: majoritatea proprietarilor nu cunosc formula de calcul sau existența taxei de lux.

Concluzie

Conform observațiilor lui Bogdan Bogdan, aceeași formulă fiscală tratează identic o clădire nouă și una veche de 70–100 de ani, deși una reprezintă un activ modern, iar cealaltă presupune responsabilități tehnice, sociale și seismice. Această uniformizare poate genera inechități semnificative, atât în plan financiar, cât și social, și ridică întrebări asupra sustenabilității mecanismului actual de impozitare.

La data de 6 ianuarie a.c., polițiștii Secției 4 Poliție Rurală Podu Turcului au depistat în flagrant un tânăr de 21 de ani, din comuna Răchitoasa, în timp ce conducea un autoturism sub influența alcoolului.

Testarea cu aparatul etilotest a indicat o valoare de 0,70 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care tânărul a fost condus la spital pentru recoltarea mostrelor biologice de sânge.

După administrarea probatoriului, polițiștii au dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore, fiind introdus în Arestul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău.

Poliția atrage atenția asupra riscurilor majore pe care le implică conducerea sub influența alcoolului și reamintește că sancțiunile pentru astfel de fapte sunt drastice.

Anul cultural 2026 se anunță drept unul al abundenței proiectelor aniversare/comemorative cu anvergură națională, numele unor personalități precum Brâncuși, Nadia Comăneci sau Iancu de Hunedoara fiind deja intens promovate pe căi oficiale drept nume patronimice pentru anul în curs. Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău se alătură acestor inițiative dedicate celebrării unor figuri canonice din istoria spațiului românesc, adăugând acestei liste, așa cum am făcut în ultimii doi ani, nume cu relevanță pentru istoria județului Bacău, fără a dilua importanța personalităților amintite, fără a forța comparații (irelevante și păguboase) și fără a transforma celebrarea într-un exercițiu de rutină simbolică.

În acest context aniversar suprasaturat, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” va acorda o atenție sporită comemorării unei personalități proeminente a spațiului cultural băcăuan, una dintre cele mai complexe și, paradoxal, insuficient valorificate personalități ale istoriografiei românești moderne, cu ocazia împlinirii unui secol de la moartea sa. Este voba despre istoricul, memorialistul, juristul, politicianul și sociologul Radu Rosetti (1853–1926), un fin cunoscător al realităților sociale ale Moldovei, un reper fundamental pentru înțelegerea lumii rurale românești, a elitei boierești târzii și a mecanismelor de europenizare a societății românești de-a lungul secolelor XIX–XX.

Personalitatea lui Radu Rosetti ocupă un loc aparte în cultura istorică românească: suficient de important pentru a fi invocat în orice discuție serioasă despre istoriografia modernă, dar, în același timp, suficient de incomod pentru a nu fi transformat într-o figură festivistă. Istoric prin formație și vocație, memorialist prin temperament și jurist prin rigoare, Rosetti a practicat o scriitură a trecutului care refuză emfaza, mitizarea și simplificarea. El a preferat observația atentă, detaliul social revelator și analiza lucidă a raporturilor dintre elite și lumea rurală – o opțiune intelectuală care, paradoxal, i-a asigurat mai degrabă posteritatea academică decât popularitatea publică.

În monumentala sa lucrare „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, G. Călinescu l-a caracterizat drept „genealog și cronicar de o obiectivitate perfectă, fără fumuri nobilitare, cu noțiunea exactă a condiției castei”, iar E. Lovinescu nu a ezitat să recunoască în „Istoria literaturii române contemporane” valoarea „Amintirilor” lui Radu Rosetti, pe care le-a calificat drept „cea mai preţioasă memorialistică din literatura română”. La un secol de la dispariția sa, Radu Rosetti rămâne un clasic discret, citat frecvent, dar cunoscut insuficient; un autor care a explicat România profundă fără a o idealiza și care a înțeles lumea satului fără a o transforma într-un decor idilic. Tocmai această poziționare critică, lipsită de concesii emoționale, face ca Rosetti să fie astăzi un reper extrem de actual, într-o societate tentată fie de nostalgii simplificatoare, fie de recuperări identitare grăbite.

Proiectul „2026 – Anul Radu Rosetti”, inițiat de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, se dorește nu doar un exercițiu comemorativ, ci un demers cultural integrator, care să îmbine cercetarea istorică riguroasă cu mijloacele moderne de valorizare muzeală și de comunicare publică. În fond, Rosetti nu este un „istoric de raft”, ci un autor viu, polemic, adesea ironic, mereu atent la detaliul revelator – genul de personalitate care a construit, prin muncă tăcută și analiză critică, infrastructura culturală a României moderne, un intelectual ce trebuie readus în spațiul public cu naturalețe și inteligență. În plus, aniversarea centenarului morții sale oferă un prilej legitim de a readuce în prim-plan teme de actualitate: relația dintre proprietate și responsabilitate socială, tensiunile dintre modernizare și tradiție, rolul elitei în raport cu comunitatea rurală/urbană.

Așadar, într-un an dominat de aniversări iconice, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, în parteneriat cu Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Onești, Muzeul Național Peleș, Ordinul Arhitecților din România – Bacău-Neamț, Direcția Județeană Bacău a Arhivelor Naționale, Direcția Județeană pentru Cultură Bacău și, nu în ultimul rând, Primăria Comunei Căiuți vă invită să celebrăm „Anul Radu Rosetti”, un proiect de recuperare și omagiere a personalităților emblematice ale Bacăului, ce cuprinde o serie de activități dintre care nu vor lipsi:

– Lansare de carte – „Familii și conace boierești din Moldova”, autor: Narcis Dorin Ion – manager, Muzeul Național Peleș;

– Expoziție de fotografie – „Amprente boierești la Căiuți și Pralea” (2026);

– Expoziție foto-documentară „Viața la conac”, cu imagini de epocă, portrete ale membrilor familiei Rosetti, planuri cartografice ale moșiei de la Căiuți, facsimile de manuscrise ș.a.;

– Conferință susținută cu ocazia împlinirii unui secol de la moartea istoricului Radu Rosetti (12 februarie 2026);

– Dezvoltarea site-ului Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” cu o nouă rubrică dedicată personalităților județului Bacău – primul „invitat” va fi, desigur, Radu Rosetti (2026);

– Conferință dedicată istoriografiei memorialistice, rolului familiei Rosetti în viața culturală și politică a României moderne, vieții rurale și problemei proprietății funciare în România, așa cum acestea sunt redate în scrierile lui Radu Rosetti, ce va avea ca punct de plecare prezentarea Colecției speciale „Radu Rosetti”, din cadrul Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti”, Onești (septembrie 2026).

Celebrăm Ziua Culturii Naționale în fiecare zi! 

Alin Sebastian Popa, 

Manager, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”

Ministerul Educației a anunțat modificări importante în Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic pentru anul școlar 2026–2027, schimbări care vizează în mod direct cadrele didactice ajunse la vârsta de pensionare. Noile prevederi stabilesc reguli mai stricte pentru menținerea în activitate după 65 de ani și reașază ordinea de priorități în ocuparea posturilor didactice.

Profesorii peste 65 de ani, condiționați de disponibilitatea posturilor

Conform noii metodologii, cadrele didactice care solicită menținerea în activitate după împlinirea vârstei de 65 de ani vor putea ocupa în continuare posturile doar dacă acestea rămân disponibile după soluționarea etapelor de restrângere de activitate și completare de normă. Practic, profesorii pensionabili sunt plasați la finalul calendarului de repartizare, după cadrele didactice mai tinere afectate de restructurări sau care nu au o normă didactică completă.

Lista posturilor disponibile va fi publicată anual în luna ianuarie și va include inclusiv catedrele ocupate de profesorii care împlinesc 65 de ani până la data de 1 septembrie 2026.

Calendar clar pentru depunerea cererilor

Cadrele didactice care doresc să rămână în activitate până la vârsta de 70 de ani vor putea depune cereri în perioada 17–18 martie 2026. Acestea vor fi analizate și aprobate la nivelul unităților de învățământ și al inspectoratelor școlare până la 24 martie 2026.

O condiție esențială pentru aprobarea menținerii în activitate este ca postul să nu fie „consumat” în etapele anterioare de rezolvare a restrângerilor de activitate sau a completărilor de normă. Solicitările trebuie depuse anual, fără posibilitatea unei prelungiri automate.

Cadrele didactice nemulțumite de deciziile primite pot depune contestații în perioada 20–23 martie 2026, acestea urmând să fie soluționate pe 24 martie. Deciziile finale vor fi comunicate în intervalul 25–26 martie 2026.

Revenirea profesorilor pensionați în sistem

Noua metodologie prevede și condițiile în care profesorii deja pensionați pot reveni în sistem ca titulari. Aceștia se pot reîncadra doar dacă există posturi disponibile și cu obligația suspendării pensiei pe durata activității didactice.

Pot solicita revenirea:

• cadrele didactice bărbați care nu împlinesc 70 de ani până la 1 septembrie 2026;

• cadrele didactice femei care nu împlinesc 67 de ani și 7 luni până la aceeași dată.

Reîncadrarea este strict condiționată de necesarul de personal, de planurile de școlarizare și de evoluția demografică. De asemenea, aceasta poate fi revocată în cazul în care norma didactică se reduce ulterior.

În această dimineață, pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. Constantin Ene” Bacău au intervenit după producerea unui accident rutier pe strada A.I. Cuza, în comuna Letea Veche.

Un autoturism a lovit un gard, iar la fața locului s-au deplasat o autospecială de stingere (ASAS) din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean Bacău.

Din fericire, nu au rezultat persoane încarcerate. O persoană de sex masculin a fost evaluată medical la fața locului și transportată la spital de echipajul SAJ, prezentând traumatism cranio-cerebral.

Pompierii au asigurat măsurile specifice pentru prevenirea și stingerea eventualelor incendii, asigurând astfel siguranța la locul accidentului.

Autoritățile recomandă conducătorilor auto atenție sporită pe drumurile județene, mai ales în condiții de trafic sau vreme nefavorabile.

Într-o zi obișnuită de muncă la Consiliul Județean Bacău, agenda președintelui CJ, Cristina-Breahnă Pravăț, este plină de întâlniri, decizii și dialog constructiv. „De multe ori, din lipsă de timp și din decență față de menirea noastră și față de cei implicați, activitatea zilnică nu ajunge să fie expusă pe rețelele de socializare, deși ea există și este pe cât de intensă, pe atât de firească, în raport cu pozițiile și rolurile asumate”, a declarat Pravăț.

În contextul săptămânii dedicate Culturii, în avansul Zilei Culturii Naționale, președintele CJ a avut întâlniri cu lideri ai instituțiilor culturale din județ, vizând dezvoltarea de parteneriate viitoare. Totodată, a avut loc o întâlnire mixtă cu reprezentanții Societății Culturale „Vasile Alecsandri”, ai Universității „Vasile Alecsandri” și ai mediului de afaceri local, proprietari de imobile vecine Casei „Vasile Alecsandri”. Scopul discuțiilor a fost identificarea celor mai bune soluții pentru reamenajarea și extinderea curții acestui monument cultural, a cărui reabilitare se află în pregătire pentru a intra în linie dreaptă.

Tot în aceeași zi, președintele CJ Bacău a avut o întâlnire de lucru cu conducerea Aeroportului „George Enescu”, în contextul finalizării unei misiuni de audit intern. Scopul discuțiilor a fost aprofundarea recomandărilor de îmbunătățire a cadrului procedural și a activității aeroportuare, element esențial, având în vedere că aeroportul reprezintă prima poartă de acces în regiune pentru vizitatori și turiști. În plus, un aeroport modern sprijină turismul și industriile creative locale, facilitând accesul la obiectivele culturale ale județului.

 Ziua a inclus, de asemenea, numeroase alte activități, precum audiențe și gestionarea activităților curente ale administrației județene, care, deși nu au fost toate imortalizate, contribuie în mod esențial la buna funcționare a instituției, la sprijinirea comunității locale și, direct sau indirect, la promovarea Culturii și a identității culturale a județului Bacău.

„Fiecare zi la Consiliul Județean înseamnă responsabilitate, implicare și decizii menite să susțină comunitatea și să pună în valoare patrimoniul nostru cultural”, a subliniat Cristina-Breahnă Pravăț.

Polițiștii locali din cadrul Serviciului Ordine Publică și Evidența Persoanei au desfășurat joi, 15 ianuarie 2026, o acțiune de control privind respectarea legislației în domeniul comercializării produselor din tutun.

În urma verificărilor efectuate la o societate comercială situată pe strada Condorilor, din municipiul Bacău, s-a constatat că operatorul economic vindea produse din tutun către persoane minore, faptă strict interzisă de legislația în vigoare.

Pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, societatea a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 10.000 de lei. Totodată, a fost dispusă măsura complementară a suspendării activității comerciale pe o perioadă de 30 de zile.

Măsura a fost luată în scopul protejării sănătății publice, în special a minorilor, precum și pentru descurajarea practicilor ilegale în domeniul comercializării produselor din tutun.

Cetățenii care au cunoștință despre astfel de situații sunt rugați să le sesizeze Dispeceratului Poliției Locale Bacău, disponibil non-stop, la numărul de telefon 0234/986.

Poliția Locală Bacău anunță că va continua acțiunile de control și face apel către toți operatorii economici să dea dovadă de responsabilitate și să respecte cu strictețe prevederile legale privind protecția copiilor și adolescenților.

Municipiul Bacău a stabilit nivelul taxei de salubrizare pentru 2026, printr-o hotărâre ce reglementează obligațiile persoanelor fizice și juridice și modul de calcul al acestui serviciu. Taxa este destinată acoperirii costurilor activităților de salubrizare realizate la nivel local de ADIS și Serviciul Municipal de Utilități Publice, inclusiv implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”, prin echipamente RFID.

Persoanele fizice care dețin locuințe pe raza municipiului vor plăti 365 lei/an pentru fiecare clădire cu destinația de locuință. Persoanele fizice care desfășoară activități independente (cabinete medicale sau juridice, întreprinderi individuale sau familiale) datorează taxa raportată la numărul de salariați sau membri înregistrați.

Pentru persoanele juridice, instituții publice, organizații non-profit și alte entități cu personalitate juridică, taxa se stabilește la 34 lei/salariat/lună. În cazul în care o firmă nu are angajați, obligația fiscală revine reprezentanților legali ai acesteia.

Proprietarii care închiriază locuințele rămân responsabili pentru plata taxei, iar pentru imobilele de stat închiriate către persoane fizice, taxa va fi achitată de chiriaș.

Plata taxei se face anual, în două rate egale: până la 31 martie pentru primele șase luni și până la 30 septembrie pentru restul anului. Plata anticipată integrală până la 31 martie aduce o bonificație de 5%.

Nedepunerea declarației de impunere sau depunerea acesteia cu întârziere constituie contravenție și se sancționează cu amenzi între 100 și 625 lei pentru persoanele fizice, limitele fiind majorate cu 300% pentru persoanele juridice.

Declarațiile de impunere se pot rectifica în termen de 30 de zile de la apariția modificărilor, iar recalcularea taxei se face pe baza documentelor justificative prezentate. Autoritățile atrag atenția că neplata la termen atrage majorări și măsuri de executare silită, conform Codului de Procedură Fiscală.

Chipul lui Mihai Eminescu a inspirat, de-a lungul timpului, pictori, sculptori, prozatori și poeți, însă mai puțin cunoscută publicului larg este prezența imaginii Luceafărului în medalistică. Această lume fascinantă este pătrunsă doar de colecționari, pasionați și răbdători, care adună piesă cu piesă, le arhivează și le expun cu prilejul evenimentelor culturale. În Bacău există colecționari renumiți pentru pasiunea cu care își îmbogățesc arhivele.

Însă Vilică Munteanu se distinge printr-o colecție impresionantă: în zona Moldovei, doar doi colecționari îl depășesc prin cantitatea pieselor. Fost director al Serviciului Județean Bacău al Arhivelor Naționale, Munteanu ne poartă prin fascinanta lume a medaliilor eminesciene, din prima realizată în 1909 până la cele mai recente, bătute în 2025.

„Prima piesă colecționată are o istorie aparte”, povestește Munteanu. „Eram elev în clasa a V-a când am început să strâng timbre, iar până în 1974 aveam o colecție destul de bogată și valoroasă. În acel an am fost încadrat la Direcția Generală a Arhivelor Statului. Un coleg mi-a spus că în depozitele Arhivelor sunt multe valori filatelice și că un colecționar nu poate rezista tentației.

Așa că, duminica următoare, le-am vândut pe toate, la preț modest, la talcioc.” Trei ani mai târziu, transferul la Arhivele Statului Bacău și implicarea în cercurile culturale locale i-au oferit ocazia să primească medalii dedicate unor personalități sau evenimente istorice.

Momentul definitoriu pentru colecția de Eminescu a venit pe 15 iunie 1989, la o sesiune dedicată Centenarului poetului. În timpul prezentării comunicării „Mihai Eminescu, în documente de arhivă”, colonelul Ioan Dogaru i-a oferit prima medalie proaspăt bătută la Monetăria Statului, spunând: „Să fie prima dintr-o colecție care să se îmbogățească zi de zi.”

Previziunea s-a adeverit: astăzi, Vilică Munteanu deține mii de medalii, fiecare purtând cu sine un fragment de istorie și un omagiu adus geniului național. Colecția sa rămâne o mărturie vie a pasiunii și răbdării cu care chipul lui Eminescu continuă să inspire generații întregi de colecționari.

1: Medalie cu diametrul de 40 mm, întruchipându-l, pe avers, pe Mihai Eminescu. A fost bătută în bronz, bronz argintat și bronz aurit în 1909, la inițiativa cetățenilor din Galați, când s-au împlinit 20 de ani de la trecerea în eternitate a poetului. Pe revers este strofa a treia a poeziei „La steaua”. A fost realizată de gravorul și bijutierul Th. Radivan din București.

2: Medalie realizată la 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu (1889-1964), cu diametrul de 60 de mm. Este bătută din tombac aurit la Monetăria Statului (gravor, Haralambie Ionescu).

3: Una dintre piesele de mare valoare artistică și tematică are pe avers chipul lui Mihai Eminescu, iar în partea superioară stânga, Luceafărul și un fascicul de raze. Pe revers găsim emblema UNESCO ‒ MARI ANIVERSĂRI 1989, iar central, semnătura poetului și anii biografici 1850-1889. În partea inferioară, este înscris realizatorul: Societatea Numismatică Română, secția Botoșani. Medalia este din tombac, cu diametrul de 60 de mm. Gravori sunt Gh. Adoc și Constantin Dumitrescu.

4: „Constelația Eminescu”: pe avers, central, este bustul poetului, iar circular, cele șase portrete ale fraților și surorilor lui. În partea superioară este planeta Saturn, iar în cea inferioară, planeta Pământ. Este bătută în tombac, are diametrul de 70 de mm și este opera sculptorului Constantin Dumitrescu.

5: Medalia, gândită de secretarul secției Bacău a Societății Numismatice Române, cuprinde pe avers bustul și semnătura lui Mihai Eminescu și o compoziție cosmogonică, iar pe revers, clădirea Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” din Lipova, județul Bacău. În anul 1996, se împlineau 120 de ani de la istorica vizită: „La 29 aprilie 1876, poetul a inspectat, ca revizor, școala din comuna Lipova”. Piesa, cu diametrul de 70 de mm, a fost bătută la Monetăria Statului în tombac aurit (gravor, Vasile Gabor; sponsor, Ciprian Coșeraru).

6: Medalia „M. EMINESCU ‒ 1889-2014”, la împlinirea a 125 de ani de la trecerea în eternitate a poetului. Conține bustul poetului spre dreapta și a fost inițiată de Clubul Colecționarilor de Medalii Eminescu – C.M.N. Piesa este bătută în cupru, are diametrul de 70 de mm și a fost realizată de gravorul Constantin Dumitrescu.

7: O piesă deosebită realizată în anul 1994 este placheta „Copacul Eminescu”, după modelul unui gravor polonez (1988). Piesa (din nichel, 130 x 130 mm; autor, Relu-Zanfir Stoian, mare colecționar și pasionat de Eminescu, și nu numai) are o caracteristică aparte: tirajul a fost de… șapte exemplare.