Acasă Blog Pagina 3576

Bacau: Doi pustani au jefuit o tanara la strada Vasile Alecsandri

    de
    Comunicat de presa
    -

    În urma investigațiilor efectuate polițistii au depistat la data de 3 martie a.c. un tânăr de 18 ani și un minor de 16 ani, ambii din Bacău, bănuiți de săvârșirea unor fapte penale.

    Din cercetările efectuate de polițiști a rezultat că la data de 25 februarie a.c., în jurul orei 14.30, cei în cauză ar fi acostat o femeie de 27 de ani care se deplasa pe strada Vasile Alecsandri din Bacău, pe care ar fi deposedat-o de un telefon mobil în valoare de 1300 de lei.

    Bunul sustras a fost recuperat și restituit părții vătămate.

    Față de cei doi s-a luat măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de arestare preventivă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie.

    Cercetările continuă în vederea stabilirii intregii activități infracționale a celor doi bănuiți.

    Bacau: Un sofer beat a provocat un carambol pe Calea Marasesti

      de
      Comunicat de presa
      -

      La data de 03.03.2015, în jurul orei 12.00, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui eveniment rutier pe strada Erou Cipria Pintea din municipiul Bacău.

      Din primele verificări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 33 de ani din Bacău, în timp ce conducea un autoturism pe strada Calea Mărășești, la intersecția cu strada Erou Ciprian Pintea, pe fondul consumului de băuturi alcoolice a acroșat un autoturism care se afla oprit la semafor în coloană pentru a efectua viraj stanga către strada Erou Ciprian Pintea. În urma impactului vehiculul lovit a intrat în coliziune cu autoturismul din fața sa.

      Cei trei conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, care a indicat valoare pozitivă, respectiv 1,27 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru bărbatul de 33 de ani.

      În urma evenimentului rutier nu s-au înregistrat victime omenești.

      În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere sub influența alcoolului.

      Cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter, în zona Vrancea

        de
        Deșteptarea
        -

        Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter s-a produs miercuri, la ora locală 1,09 (23,09 UTC), în zona seismică Vrancea, județul Buzău, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

        Seismul a avut loc la o adâncime de 109 de kilometri, iar localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Vălenii de Munte (30 kilometri), Plopeni (46 km), Boldești-Scăeni (47 km), Săcele (47 km), Câmpina (49 km).

        AGERPRES

        Pagina 1

          de
          Deșteptarea
          -

          pag1

          Pompierul apicultor din comuna Plopana

          de
          Florentin Radu
          -

          In comuna Plopana, satul Straminoasa, un tânar bacauan a reusit sa preia si sa infloreasca o afacere de familie, folosindu-se si de banii europeni. Este Marius Gosu, de 37 de ani, pompier de meserie. Isi imparte viata intre Bacau si Plopana, locul unde a reusit sa-si formeze, impreuna cu mama, sora, sotia si restul familiei, o stupina cu mai bine de 300 de familii de albine.

          Povestea lui Marius este numai buna pentru a fi folosita drept exemplu pentru toti. Ca multi dintre tinerii de pe la noi fara prea largi orizonturi, si Marius a fost nevoit sa lucreze, mai intâi, in afara tarii. A muncit din greu in Italia, la Verona, in agricultura, in serele din acea zona. „Am lucrat acolo din ’99 pâna-n 2003, dupa care m-am intors acasa, ca sa fac ceva frumos si aici. Nu mi-a placut deloc viata de afara, dar macar, cu banii strânsi in Italia, am cumparat casa de aici si am inceput sa-mi dezvolt afacerea, eu cu mama, in special”, povesteste Marius Gosa.

          A apelat la fondurile disponibile prin Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) Bacau, obtinând in 2012, suma de 40.000 de euro, prin masura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”. Banii i-a folosit pentru achizitionarea de utilaje, scule, lazi de stup si tot ce avea nevoie pentru dezvoltarea afacerii. Bunicul sau a fost mare crescator de albine, la fel si niste unchi de-ai lui care si ei au sute de stupi. Initial, a avut cam 70 de stupi, dupa care i-a tot inmultit si a ajuns acum sa detina 303 familii de albine.

          Cu banii din proiect, a reusit sa cumpare multe piese de care avea neaparata nevoie ca sa-si dezvolte afacerea: 100 de stupi cu caturi, o centrifuga ultarmoderna, descapacitor, plus un generator de curent, pentru ca in zona sunt sunt mereu fluctuatii de tensiune.

          Miere bio, pentru straini

          Avantajele mari pe care Marius si familia lui le-au avut au fost ca sunt tineri, traiesc intr-o zona defavorizata si sunt proprietarii cu acte ai bunurilor din gospodarie, in felul acesta au avut acces mai facil la sprijinul nerambursabil de la stat. In plus, a contat foarte mult faptul ca stupina, de mai bine de 7 ani, este certificata bio, de firma Agrego din Germania, ceea ce, pâna la urma, ridica mult peste medie si pretul mierii de albine.

          „Intr-un an bun, obtin si pâna la 7 tone de miere. Toata productia este achizitionata, la cel mai bun pret din domeniu, de un intreprinzator din Ardeal, care, ulterior, o valorifica pe pietele din Germania, Austria, recunoscuti fiind ca mari consumatori de miere. Din pacate, românii nu consuma miere pe cât de multa se obtine la noi. Nu au cultura consumului sanatos, nu e bine informat ca e bine sa ai pe masa zilnic miere”, crede apicultorul din Plopana.

          Mierea bio este apreciata de consumatorii din Occident, care sunt dispusi sa plateasca si 10 euro pentru un borcan de miere, dar si de statul român care, constient fiind de resursele pe care le detine acest domeniu, asigura subventii considerabile crescatorilor de albine. Din fericire, tot mai multi bacauani incep sa realizeze faptul ca, la satele de pe la noi, natura a ramas aproape neatinsa de poluare, oferindu-le posibilitati nelimitate de a practica agricultura ecologica.

          „Nectarul Florilor”

          Marius are in proiect lansarea propriului brand, sub denumirea „Nectarul Florilor”, incercând astfel sa acceada direct pe piata, fara a mai apela la intermediari. Deja a facut demersuri pentru a i se permite sa valorifice mierea in unitatile Plafar si in târgurile de profil. „Ideea e ca, de acum incolo, nu o sa imi mai pot permite sa mai dau mierea ieftin, pentru ca am cheltuieli considerabile, pâna sa ajunga la pretul de 18 lei borcanul in raft. Numai pe drumul pe care il fac zilnic, vara, de la Bacau la Plopana imi scoate din buzunar si 1.300 de lei pe luna. Or, eu vindeam mierea cu 11,50 lei borcanelul de 400 de grame. Pai, un pachet de tigari e 15 lei”, incheie Marius Gosa.

          „Puteam sa cresc animale, dar acolo te murdaresti, e mai complicat. Cu albinele lucrezi numai in halat, curat. Oricum, noi avem stupi de foarte multa vreme, este ocupatia straveche a familiei noastre”.
          Marius Gosu

          Gabriela Mazilu, fost director economic la CET, cercetata de DNA

            de
            Geta Panaite
            -

            * procurorii anticoruptie o acuza de luare de mita si au plasat-o sub control judiciar * sotul ei este cercetat pentru complicitate

            Procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bacau o cerceteaza pe Gabriela Mazilu, fost director economic la CET Bacau, pentru infractiunea de luare de mita ce ar fi fost savârsita când detinea acea functie, dar si pe sotul acesteia, Ovidiu Mazilu, pentru complicitate la luare de mita.

            Punerea in miscare a actiunii penale s-a facut la data de 10 februarie si tot atunci s-a instituit si masura controlului judiciar pentru cei doi pe o perioada de 60 de zile. Potrivit anchetatorilor „la începutul anului 2010, în calitate de director economic al SC CET SA Bacau, inculpata Mazilu Gabriela a pretins de la un administrator al unei societati comerciale, în mod direct si prin intermediul sotului sau Mazilu Ovidiu, un procentaj de 5% din valoarea unui contract de furnizare si transport a carbunelui energetic, în valoare totala de 12.705.000 lei fara TVA, încheiat între cele doua societati.

            În schimbul acestor bani, Mazilu Gabriela a promis ca va facilita plata la timp, de catre SC CET SA, a facturilor emise de firma respectiva si ca îi va facilita încheierea unor noi contracte de transport si furnizare a carbunelui cu SC CET SA Bacau”, se arata intr-un comunicat remis de DNA redactiei noastre.

            Procurorii mai spun ca in august 2010, pe baza acestei intelegeri, Gabriela Mazilu ar fi primit de la respectivul administrator, prin intermediul unei firme din Comanesti, ce ar fi fost controlata chiar de sotul sau, suma de 650.000 de lei. Banii ar fi fost disimulati printr-un contract prin care creanta în valoare de 650.000 lei pe care societatea o avea de încasat de la CET Bacau era cedata catre firma din Comanesti. Gabriela Mazilu a depus plângere la Tribunalul Bacau impotriva deciziei de control judiciar, insa i-a fost respinsa. Contactata telefonic pentru un punct de vedere, aceasta nu a raspuns.

            Gabriela Mazilu a fost director economic la CET Bacau din mai 2009 pâna in aprilie 2011, când si-a dat demisia din motive personale, dupa cum a motivat atunci. Din martie 2013 si pâna in octombrie 2014, ea a ocupat functia de director la Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA) Bacau.

            Clopotel de ghiocel

              de
              Ioan Bîșcă
              -

              Mâini micute si dibace, cu rabdare si migala, au dat viata hârtiei, atei, pânzei si culorilor. Inimioare, floricele, fluturasi, aninate de fundita snurului alb rosu, stau expuse pe doua mari panouri albastre, in holul de la etajul intâi al Scolii gimnaziale „Spiru Haret” din Bacau. Stradania elevilor, cu precadere din clasele a cincea si a saptea, se vrea materializata intr-un scop nobil. „Organizam un târg al martisoarelor.

              Toate sunt creatii ale copiilor, in ideea de a readuce la viata o traditie deosebita, martisorul. Au realizat felicitari, mici simboluri crosetate sau din plante, multe aplicând si tehnica Quilling (rularea hârtiei). Cu banii obtinuti vom organiza vineri un Bal al primaverii, unde-i vom premia pe cei mai talentati. La clasele primare, banii, obtinuti de elevi, au ca scop sa ajute un copil din scoala noastra, care are probleme de sanatate.”

              Martisoarele au fost realizate in cadrul orelor de educatie tehnologica. „Felicitarile si martisoarele au ca scop sarbatorirea primaverii dar si bucuria de a darui mamelor un obiect creat de mânutele lor. Speram ca efortul lor sa fie apreciat si premiat de juriu, la activitatea pe care o vom organiza vineri la sala de sport. Va fi o mica petrecere, organizata cu ei si pentru ei. Informatia am aflat-o de la doamnele diriginte Simona Sachelariu si Eustina Geanina Damaschin.

              Am vrut sa aflu ce presupune acest târg de martisor si de la unul din copiii care si-a expus creatiile. Ana Maria Boboc, clasa a V-a A: „Mi s-a parut dragut sa particip. Am hobby-ul acesta, de a crea. Fac martisoare de la patru-cinci ani. Usor, usor, in fiecare an. Acum am facut martisoare crosetate. Nu le-am fixat inca un pret, dar m-as bucura sa pot ajuta un copil care are nevoie.” Dragi parinti si elevi, cumparati martisoare!

              Femeile Bacaului – Doamne de Martisor: Si marketingul are poezia lui

                de
                Petru Done
                -

                Pe Tatiana Soldeanu, unul dintre cei mai buni specialisti in marketing din Bacau, am redescoperit-o acolo unde acum nu ma mir ca a fost posibil, dincolo de morga unei profesii misterioase pentru multi, dincolo de rigorile impuse de aceasta intr-o lume atât de mercantila, a businessului. Pentru ca Tatiana are un suflet de artist.

                Cine a auzit-o vorbind despre proiectele de marketing ale companiilor pentru care a lucrat a putut deduce usor aceasta. Tatiana Soldeanu isi trateaza meseria ca pe un prieten, o face cu placere si cu dedicatie, dar si cu delicatetea pe care o si afiseaza prin felul ei de a fi. Unii ar spune: da, este femeie, iar delicatetea cocheteaza cu feminitatea. Tatiana Soldeanu, insa, traieste si gândeste delicat.

                Am vazut aceasta intr-un proiect lansat anul trecut in Bacau, in care farmecul istoriei urbei a fost repus pe tapet intr-un lant de magazine. Concurentii firmei n-au mai avut atunci ce face decât sa se adapteze schimbarii, sa tina pasul cu noul. Ideea Tatianei Soldeanu a impus schimbarea esentiala a felului de a face comert. A facut-o cu delicatete, dar si cu rafinament. Doamna directoare de marketing a rescris astfel poezia unei profesii si a unui intreg domeniu economic.

                Uneori i-am observat aparatul de fotografiat pe care nu-l uita la nicio lansare de proiect. Parea un instrument obisnuit in mâna unui director de marketing in astfel de ocazii. Acum, de putin timp, am descoperit, pe o retea de socializare, cum Tatiana Soldeanu chiar scrie poezie cu imagini. Fotografiile ei ne arata chipul unui univers miraculos, natural, redat, evident, cu aceeasi delicatete depre care vorbeam mai inainte.

                tatiana2

                Toate construiesc un portret al fericirii pe care o cautam cu totii si pe care, de multe ori, o aflam in ceea ce vedem, in ceea de auzim. Elemente pe lânga care Tatiana nu trece fara sa le observe si fara sa le imortalizeze. Pentru una dinre aceste fotografii a si ales un motto dintr-o opera a scriitoarei americane Margaret Lee Runbeck: „Fericirea nu este o destinatie la care ajungi, ci un mod de a calatori.” (Happiness is not a station you arrive at, but a manner of traveling). Pentru Tatiana Soldeanu fericirea apare in peisajele rurale idilice din muntii României, in imaginile parca desprinse din tablourile lui Pieter Bruegel, in fotografiile din care norii se aventureaza halucinant peste culmile muntilor, in „portretul” unui catel care „pazeste departarile”.

                Tatiana Soldeanu are, astfel, felul ei de a face marketing. Prin arta, prin poezie. Pentru ca, nu-i asa, marketingul este, in definitiv, „stiinta si ARTA de a convinge clientii sa cumpere”.

                Pe urmele bonului fiscal, prin Piata Bacau

                de
                Petru Done
                -

                Sunt un client obisnuit al magazinelor mari. Sunt mai aproape de casa, etaleaza un comert civilizat, parca am si mai multa siguranta in ceea ce cumpar, desi am vazut si câteva exemple care m-au deziluzionat, pentru a nu spune altfel.

                Dar, una peste alta, acolo gasesc cam tot si, in vârtejul vietii de astazi, shoppingul in supermarket parca e altceva. Am purces, asadar, de dimineata, in onorabila Piata Centrala a Bacaului, nu pentru a verifica, Doamne feri!, casele de marcat ale babutelor care vând patrunjel (pentru ca oricum nu le au, chiar daca la un moment dat s-a pus problema si in acest fel), ci pe la magazinele mici de tot felul, cu duiumul in piata.

                Lume ca de obicei pe acolo. Si plasatorii de tigari fara timbru fiscal sau de telefoane ciordite erau la locul lor. Pe ei cine sa-i controleze la casele de marcat, ca abia isi duc traiul si asa, la cât de vânati sunt de oamenii legii. Vai de capul lor! I-am lasat in pace si m-am gândit: vreau-nu vreau, stric ceva leisori, chiar daca n-as avea trebuinta, dar sa pot testa piata.

                Afisele fiscului sunt la vedere. Pentru cunoscatori

                Am aruncat, mai intâi, un ochi critic pe la tarabele cu iz de magazin. Sa vad daca au afisate anuntul standard al finantistilor cu privire la bonul fiscal, obligatoriu de afisat, de la 1 martie, chiar lânga casele de marcat. Ce sa vezi, mai peste tot si chiar ostentativ la vedere, unele trase la copiator alb-negru, altele color si in tipla.

                Recunosc, a fost prima surpriza. Dar, m-am lipit, discret, de câte o vitrina, de câte un colt strategic, sa vad minunea pâna la capat: daca cine cumpara de acolo primeste si bonul fiscal. Iar surpriza. In multe locuri casa de marcat zbârnâia. Parca in cunostinta de cauza ca a venit „controlul”, bonuletele erau puse direct in pungulitele de plastic in care se ambala marfa. Era sa spun ca sunt in alta tara. La o gogoserie de trotuar, insa, vad bonuri cu ghiotura pe taraba, pe la pervazul geamului. Ieseau din gura nemiloasa a marcatorului, dar clientii nici nu le bagau in seama. De, poate unii nu se incurca mereu cu orice mezelic!

                Bonul fiscal nu se poarta la fast-food

                Intru in magazinul mare de carmangerie. Afise peste tot. Bonurile fluturau pe tarabe. Atrag atentia unei doamne, careia bonuletul ii scapase din mâna, dar m-a tratat cu indiferenta. „Cum, doamna, dar loteria bonurilor?”. Parca a ingaimat un raspuns, dar mai bine ca nu l-am inteles.
                Trec, cu o morga de precupet dezinteresat si in zona plasatorilor de tigari. Pe acolo, multe fast-food-uri. As fi incercat o shaorma, sa vad daca primesc si bon, dar m-am lasat pagubas, cu gândul la sfaturile nutritionistilor. Stau, insa, intr-un colt (fara tigari de vânzare, se intelege) si observ ca nu se taie nici-un bon fiscal.

                Clientul nici nu-l cerea. Dar nici vreun afis care sa-i atraga atentia nu era. Ii las balta pe toti cei de acolo, in seama celor care ar trebui sa controleze zona mai atent, si urc la etaj, sa vad cum e in zona lactatelor. Acolo, tot ca la piata: de unde case de marcat, de unde bonuri? Ma uit, insa pe la magazinasele de carnuri si la cele cu de toate ale gurii. Palide urme de anunt oficial, dar si de bon fiscal. Nu ma bag la cumparaturi, pentru ca suntem in postul Pastelui si nu ma pot deda la carnuri si lactate.

                Nimeresc, insa, tocmai la o crama zonala, in care abia puteai arunca un ac. Nu in botoaie, ci printre clienti. Lânga casa de marcat, care trona pe tejghea, doua anunturi standard, unul chiar color. Tot clientul infingea ochii in ele. Ma dedau si eu la un pahar de Cabernet, sa am motiv de supraveghere, dar l-am mântuit fara sa vad urme de degete pe claviatura casei de marcat. Poate daca luam un litru, aveam timp sa vad mai multe.

                Placinte cu ravas: bonul fiscal

                Numai ca vinul rosu mi-a facut parca foame si am intrat si la cunoscuta patiserie a pietei. Nu spun a cui, persoana importanta. Bravo, afis la locul lui (aproape), casa de marcat, bon la vedere. Comand o placinta cu varza murata (amoarea mea!) si notez starea de lucruri. Plec chiar incântat de acolo, din nou prin piata. Ma intâlnesc, insa, cu un amic, si ma gândesc sa-i fac o cinste. Unde? La crama? Doamne feri! Fara bon fiscal nu merge vinul.

                Atunci hai tot la patiserie. Tot cu placintele cu varza. Cârâie casa de marcat, la plata, dar, surpriza, bonul nu mai vine. Ei, mi-am zis, sa nu fim cârcotasi, ca doar nu mâncam bonuri. Lasa, poate vrea vânzatoarea sa joace bonurile la loterie. Dar, macar sa ne faca o cinste daca va câstiga.

                Ziarul se vinde cu bon

                Iar pentru a nu iesi din mediui in care traiesc de vreo 40 de ani, am zis sa plec acasa si cu un ziar. Trag la un chiosc si, evident, ma uit intâi dupa anuntul Fiscului. Il vad, imi creste inima, dar mai sa-mi sara din piept când primesc si bonul. „Ce, credeti ca eu nu cer bon peste tot pe unde ma duc?” – imi spune vânzatoarea. E clar, multi stau cu ochii pe loteria bonurilor. Pâna si un coleg de redactie, care mi-e tare drag, mi-a spus ca are acasa o punga de bonuri. Deh, concurenta va fi mare! Dar, fie, ca bani sunt pentru toti.

                De la 1 martie, in România se poarta o masura cu caracter tot occidental, aceea a obligativitatii bonului fiscal la casele de marcat si a loteriei bonului. Mare noutate, pe care m-am gândit sa o testez pe propria-mi piele. Unde? Evident, in magazinele mici, pentru ca in supermarket nu ai nici-o sansa de a nu primi bonul fiscal. Acolo, indraznesc sa spun, civilizatia e mai la ea acasa.

                Condamnari cu suspendare in cazul spagii de la Scoala Christiana

                de
                Geta Panaite
                -

                Scandalul de proportii care a afectat grav imaginea Scolii Postliceale Sanitare „Christiana”, dupa ce doua profesoare (una a decedat inainte de inceperea procesului) si trei sefe de clasa au fost arestate pentru luare/dare de mita si trafic de influenta, s-a stins dupa un an si jumatate de cercetari. Procesul s-a terminat la prima instanta – Tribunalul Bacau, iar, pentru aceasta “practica mostenita”, diriginta si cele trei eleve au primit pedepse cu suspendare.

                Iulia Pintilie, Florina Pintilie si Mihaela Marian (fosta Cojocaru), cele trei eleve care le-ar fi dat de inteles colegilor ca au influenta pe lânga profesorii din comisia de examinare, au fost condamnate la 2 ani de închisoare cu suspendare. Pentru luare de mita si complicitate la trafic de influenta, diriginta Rodica Mânicuta a primit 3 ani de închisoare tot cu suspendare. De asemenea, instanta a dispus confiscarea sumei de 4.545 lei de la Iulia Pintilie, a sumei de 2.280 lei de la Mihaela Marian si a sumelor de 800 lei si 500 euro de la Florina Pintilie.

                In plus, elevele si diriginta trebuie sa plateasca fiecare câte 2.500 lei reprezentând cheltuielile judiciare. Sentinta nu este definitiva si poate fi atacata cu apel. Pe parcursul procesului, singura care si-a recunoscut faptele a fost profesoara Rodica Mânicuta. Celelalte trei eleve au dat declaratii nuantate, explicând o practica intâlnita si in alte scoli/licee din judet. Au recunoscut ca au strâns bani, dar nu ca ar fi avut influenta pe lânga profesori.

                „Recunosc ca am strâns bani doar pentru ca eram sefa clasei, nu pentru ca as fi avut nu stiu ce influenta. Nu am pretins nimanui bani. Toti colegii au fost de acord. Banii se strângeau pentru banchet si protocolul de la examen – mâncare, bauturi si atentii pentru profesori, fie bani, fie obiecte din aur”, a declarat in instanta Iulia Pintilie. De la fiecare elev se adunau 300 de lei, a mai declarat eleva. Luând in calcul ca Scoala Christiana are trei clase, fiecare cu câte 30 de elevi, rezulta ca, pe lânga cheltuielile cu banchetul si protocolul, mai ramânea câte o mie de lei pentru fiecare profesor din comisia de examinare.

                “Nu ne obliga nimeni, dar nici nu s-a pus vreodata problema sa nu strângem. Era o obisnuinta in scoala. Stiam ca asa se face si ca asa au procedat si generatiile anterioare. Din acesti bani am luat flori pentru banchet si rame foto, dar pentru atentii nu am mai apucat pentru ca s-a organizat flagrantul”, a mai adaugat Iulia Pintilie.

                In declaratiile lor, elevele au confirmat ca dirigintele de la clase stiau de aceasta practica si tineau evidenta celor care s-au achitat de datorie. Era vorba mai curând de o recomandare „ca asa ar fi bine” si o atentionare “ca toata lumea sa-si faca datoria” pe care elevele le-au perceput ca pe o presiune indirecta.

                In tot acest scandal, s-au ales cu dosare penale doar elevele si doua diriginte si nicidecum profesorii din comisia de examinare care nu au mai apucat sa-si primeasca “atentiile” pentru ca procurorii au intervenit “la timp”.

                Unda verde la furat?!

                de
                Florentin Radu
                -

                Nu spun ca noi, românii, suntem pomanagii si nici ca ne place sa primim totul moca fara sa facem mai nimic. Sunt altii care, de secole, s-au dovedit a fi asa. Românului chiar ii place sa munceasca, sa-si câstige cinstit banii.

                C-avem si noi uscaturi, e altceva. Toata lumea are. Noi de ce am fi mai cu mot? De când am intrat si noi in fratia Europei, tot cotizam bani la bugetul comun, fara a primi neaparat aceeasi cantitate inapoi. Desi, sa admitem, am fi avut mai multa nevoie decât unii dintre fratii nostri in ale Uniunii. Si, cum n-ar fi de ajuns marea problema a României – absorbtia redusa a fondurilor europene, de ceva timp, a mai aparut una, destul de serioasa: fraudarea fondurilor UE.

                Adica, pe lânga faptul ca suntem sub media europeana sub aspectul dezvoltarii, ne mai si furam caciula. Asa se face ca niste uscaturi de pe la noi au incercat sa arate lumii ce „descurcareti” sunt si si-au zis ei ca n-ar fi rau sa-i pacalim un pic pe bogatii Europei. Nu cu mizilicuri de doi lei, ci vreo 7 milioane de euro, bani pe care ar fi trebuit sa-i foloseasca pentru ridicarea unei fabrici de lapte (tot am inchis putinele pe care le mai aveam).

                Ca, vorba aia, vaci sunt in tot judetul, asa incât ar fi fost cazul sa nu mai sugem de la ugerele cornutelor din Polonia sau alte state si nici sa bem lapte praf. Culmea tupeului e ca omuletii ar fi incasat o parte din acesti bani, aruncându-le sub nas functionarilor documente in intregime false. Sigur ca mi-e jena sa ma stiu concetatean cu astfel de specimene, la fel cum ma agaseaza si comportamentele smecherasilor plecati sa faca un ban fara sa miste prea mult osul, doar din incheietura. Ma consolez ca penali ca ai nostri sunt si pe la alte case, mai mari.

                Sa nu uitam, bunaoara, de tunurile cu fonduri UE pe care le-a dat Germania care, la un moment dat, avea de returnat aproape 580 milioane de euro din fondurile structurale, atentie!, alte 119 milioane fiind pierdute definitiv. Dar si de Italia care trebuia sa ramburseze bugetului Europei peste 400 milioane de euro din acelasi tip de fonduri, de Spania si Marea Britanie, cu aproximativ 250 milioane. In lista rusinii si-au facut loc si Portugalia cu 98 de milioane, Grecia cu 45 de milioane, Belgia – 15 milioane, alte 12 milioane fiind irecuperabile.

                Numai ca in cazul acestor state, daca sumele vor fi pierdute definitiv, Comisia Europeana va acoperi daunele, impreuna cu statele membre, adica si România. Ca si cum s-ar da unda verde la furat.

                Solutie pentru criza de medici: angajam procurori

                de
                Răzvan Bibire
                -

                Intr-o perioada foarte scurta de timp, societatea româneasca a gasit solutia la doua din principalele probleme care agita sistemul sanitar: criza de medici si salariile cadrelor medicale.

                Raspunsul era atât de simplu incât, probabil, este recomandat ca o unitate de Parchet sa porneasca o ancheta fata de parlamentari sau chiar de ministri pentru ca nu au gândit aceasta solutie, deci se fac vinovati cel putin de abuz in serviciu.

                Asadar, pentru problema spinoasa a salariilor cadrelor medicale, raspunsul il constituie arestul. Flagrantul de mita, catusele si duba, si, gata! Problema e rezolvata. Ce conteaza ca oamenii n-au ce pune pe masa si accepta ori cer „foloase necuvenite”? La puscarie cu ei!

                Cât despre deficitul de medici din spitalele românesti, s-a constatat foarte clar ca pot fi extrem de usor inlocuiti cu procurori, care se pricep mult mai bine decât doctorii la afectiunile pacientilor.

                Ultimul caz si cel mai penibil este cel al medicului Bradisteanu, condamnat pentru „favorizarea infractorului”, deoarece nu l-a predat gardienilor pe Adrian Nastase, care tocmai ratase sinuciderea. Intre acuzatiile amuzante pentru care medicul a fost condamnat se numara si faptul ca s-ar fi substituit purtatorului de cuvânt al spitalului, adica ar fi comunicat presei starea de sanatate a lui Nastase, ocolind sistemul oficial. Dar cel mai grav este ca procurorii au decis ca se pricep mai bine la medicina si stiu sa aprecieze mai bine starea de sanatate a unui pacient.

                Pâna la urma, zilele petrecute de Nastase in spital i s-au numarat la pedeapsa; considerându-se ca a fost inchis si pazit; prin urmare, Justitia a decis ca, in perioada cât a stat in spital, Nastase a executat pedeapsa. Logic, refuzul medicului de a-l externa pe pacient la cererea procurorilor nu a afectat punerea in practica a sentintei insa, tot Justitia a decis ca Bradisteanu a favorizat infractorul.

                Situatia nu este noua. România a mai exersat-o acum vreo 50 de ani.

                Trei asociatii de proprietari ramân in continuare fara caldura

                  de
                  Ramona Ionescu
                  -
                  Presedintele Ioan Chirila spune ca in contract a descoperit clauze ascunse/ Foto: Ramona Ionescu

                  Bacauanii arondati asociatiilor de proprietari care au refuzat pâna la aceasta data sa semneze contractul de furnizare cu Thermoenergy Group SA, ramân in continuare fara caldura. Daca vineri se vorbea de patru asociatii de proprietari – Asociatia de proprietari nr. 116, Asociatia de proprietari nr. 96, Asociatia de proprietari nr. 100 “Primaverii” si Asociatia de proprietari 100A – luni, mai ramasesera trei asociatii pe lista conducerii Thermoenergy.

                  „La Asociatia de proprietari nr. 96 am reevaluat situatia si am descoperit ca era vorba doar despre doi consumatori. Se pare ca in luna ianuarie 2015 nu a existat consum si prin urmare, conducerea asociatiei nu mai este interesata sa reinnoiasca contractul de furnizare”, a declarat Narcisa Antoneac, purtator de cuvânt la Thermoenergy Group SA Bacau. In ceea ce priveste situatia celorlalte asociatii care nu au semnat cu furnizorul de agent termic, lucrurile sunt in acelasi stadiu: asociatiile vor act aditional la contract, insa, Thermoenergy nu este dispus sa cedeze complet in favoarea reprezentantilor consumatorilor.

                  „Astazi (luni, n.r.) nu ne-a contactat niciun reprezentant al asociatiilor care nu au contract cu noi. Am continuat cu blindarea conductelor in zona de nord a orasului, iar pe locatarii care ne-au intrebat de ce facem acest lucru i-am indrumat catre asociatia de proprietari sa caute raspunsuri”, declara Radu Palade, director general Thermoenergy Group SA. Ioan Chirila, presedintele Asociatiei de proprietari spune ca angajatii Thermoenergy nu fac altceva decât sa instige populatia la revolta. „Din 493 de apartamente, câte sunt in asociatia noastra, 30 de familii au semnat conventii individuale cu CET si doar 70 de apartamente au relatii directe cu noi.

                  Am fost mandatat de Comitetul Executiv al asociatiei sa negociez si sa semnez contractul de furnizare cu Thermoenergy numai in conditiile acceptarii de catre furnizor a Actului Aditional care va face parte integranta a contractului supus negocierii si semnarii, deoarece contractul in cauza va produce efecte numai impreuna cu actul aditional. Lipsa si nerespectarea acestuia de catre furnizor exonereaza utilizatorul de efectele si consecintele neinsusirii si nerespectarii contractului incheiat si semnat”, spune Ioan Chirila.

                  In cazul in care locatarii doresc ca asociatia sa semneze contractul de furnizare in varianta elaborata de Thermoenergy, presedintele Chirila va convoca pe 16 martie 2015 Adunarea Generala si va supune dezbaterii aceasta propunere. Daca locatarii vor sa urgenteze semnarea acestui contract, vor trebui sa dea in scris faptul ca isi asuma toate problemele generate de forma actuala a contractului.

                  Dans Sportiv: Campioni nationali „made in Bacau”

                  de
                  Florin Ștefănescu
                  -

                  Week-end-ul trecut, Clujul a gazduit editia din 2015 a Campionatului National de Dans Sportiv, organizat de clubul „Crystal Dance” din localitate, sub egida Federatiei Române de Dans Sportiv (F.R.D.S.) si cu sprijinul Ministerului Tineretului si Sportului.

                  La aceasta competitie au participat peste 1000 de dansatori sportivi, cei mai buni din tara, care au concurat pentru titlul de campioni nationali. Unul din cele 14 titluri de campioni a fost cucerit de perechea Alin Beca- Catalina Tampau de la clubul bacauan Authentic Dance Sport 2007, respectiv, titlul de campioni nationali la dansurile latino-americane, categorie de vârsta 14-15 ani.

                  Aceeasi pereche s-a laureat la aceasta editie a CN de dans sportiv si vicecampioana nationala la aceeasi categorie de vârsta, dar la sectiunea standard.

                  De remarcat si rezultatul bun al perechii Mihai Paraschiv-Diandra Illes, de la acelasi club, care in finala de adulti (19-34 ani), la sectiunea dansurilor latino-americane, s-a clasat pe locul IV.

                  Smecheria bate strategia

                  de
                  Dan Sion
                  -

                  Luni seara, Primaria a organizat o dezbatere pe tema sprijinirii sportului in baza Legii 350/ 2005

                  De-a parandaratelea. De data aceasta, nu cu semnificatia de „bani intorsi”, ci, pur si simplu, „in sens invers” sau „pe dos”. V-am pierdut? Inseamna ca n-ati participat luni seara, la dezbaterea organizata de Primarie la Centrul de Afaceri si Expozitii pe tema „Strategia dezvoltarii sportului bacauan: de la a sustine, la a sprijini”.

                  Acolo unde ar fi trebuit sa mergi cu DEX-ul si cu un pumn de piramidoane. Aa, si cu un bidon cu apa, ca sa ai cu ce lua pastilele. „Avem protocol zero”, s-a scuzat viceprimarul Radu Ababei, care si-a manifestat „satisfactia de a-i avea alaturi pe colegii din presa, chiar daca nu am trimis invitatii si catre mass-media”. Chiar si fara invitatie, jurnalistii „Desteptarii” au fost singurii dintre „colegii de presa” prezenti la intâlnire. Slava surselor, desi, daca n-am fi fost mers, nu pierdeam nimic. Nimic in afara unei dureri de cap.

                  A identifica, a ierarhiza si bla, bla

                  De-a parandaratelea, deci. Dupa ce ani de zile a risipit cu nonsalanta milioane de euro din bani publici pe finantari dubioase pe Legea 350/ 2005 catre cluburi si ONG-uri la fel de dubioase, de la Asociatia Sport Club Bacau la Top Sport (citam, din memorie, „Mentinerea handbalului bacauan in elita handbalului românesc”) si de la CS Arena 2011 la Asociatia Victoria („Victorie pentru sportul bacauan”, haidade!), brusc, Primaria spune „halt”.

                  Preocupata, nevoie mare, de soarta banului public. Ca sa-l citam pe Ababei: „Problema noastra este sa identificam si sa ierarhizam proiectele in care trebuie sa investim. Pâna acum, Primaria a sustinut sportul pe Legea 350, de acum inainte vrem doar sa-l sprijinim, astfel incât structurile sa se sustina singure. Veti spune ca a sprijini si a sustine inseamna acelasi lucru, dar exista o diferenta intre acesti doi termeni”. Uite la ce era bun sa fi luat DEX-ul!

                  O serbare, o diploma, o biscuite…

                  De la dezbatere a lipsit primarul Romeo Stavarache, dar si unele cluburi care s-au hranit, si inca bine de tot, pe 350. Ce echipa tare mai faceau! Va mai amintiti? Cristi Manolache, unul din cei trei consilieri locali prezenti la dezbatere, cu siguranta n-a uitat: „Ce sa ne mai ascundem dupa deget? Au existat finantari de milioane de euro, in baza unor proiecte care promiteau performanta, cum a fost si cazul Sport Clubului, dar numai performanta nu s-a facut”.

                  Alta voce contra. Apartinând lui Relu Auras, directorul unui club care, fiind sub tutela MTS-ului, nu se intersecteaza cu finantarile nerambursabile. Tocmai de aceea, stie Auras ce zice. Si le zice bine rau: „Au aparut grupari private ca ciupercile dupa ploaie. Au aparut doar ca sa ia bani de la Primarie pe 350. Fac o serbare câmpeneasca, dau niste tricouri si o diploma si gata, sunt acoperiti de hârtii. Nu, tata, sa produca sportivi, copii si juniori, dintre care macar unul pe an sa ajunga la seniori, la cluburile importante”.

                  Singurul lucru bun. 90%

                  Desi sala de sedinte a Centrului de Afaceri e prevazuta cu microfoane, cea mai interesanta remarca a fost rostita in soapta: „Asa cum pierdem noi acum timpul, la fel s-au facut pierduti, ani de-a rândul, si banii pe 350. Si pentru ca acum le tâtâie curul, astia din Primarie o dau, vezi Doamne, pe strategii, ca sa justifice ca vor da mai putini bani la sport. Poate chiar mai putin de 12 milioane, cât sunt alocati in total”.

                  Si totusi, sedinta de luni nu a insemnat timp pierdut in intregime. Intr-un punct s-a inregistrat o declaratie oficiala cu valoare de garantie. Ce-i drept, in proportie de numai 90 la suta. 90 la suta si ceva, ca sa vorbim ca Patraulea. A zis viceprimarul Radu Ababei: „In proportie de peste 90 la suta vom avea Centru Regional de Excelenta la fotbal in Bacau, in parteneriat cu Federatia Româna de Fotbal Acest proiect va permite modernizarea bazei ‘Lucretiu Avram’, acolo unde FRF va investi 250.000 de euro. Noi, Primaria, eram pregatiti cu scolarizarea, cazarea si alimentatia inca de anul acesta”.

                  Bravo, bravo! Numai sa nu va suciti, iar, fratilor asa cum ati facut stadionul „Municipal” si sa dati indarat. Din lipsa de….parandarat!

                  Tânara accidentata pe trecerea de pietoni

                    de
                    Geta Panaite
                    -

                    O tanara de 19 ani a fost accidentata, in aceasta seara, pe o trecere de pietoni, din zona URA.

                    Un sofer, de 65 de ani, se deplasa cu autoturismul pe Calea Republicii catre iesirea din Bacau iar la intersectia cu strada Aviatorilor nu a oprit la semafor, desi arata culoarea rosie, si nu i-a acordat prioritate de trecere tinerei care se afla pe marcajul pietonal.

                    In urma impactului, victima a fost transportata la spital, insa nu a suferit leziuni severe si nu a avut nevoie de internare.

                    De-ATOM si Jerry

                    de
                    Dan Sion
                    -

                    Volei feminin/ Stiinta a pierdut cu 0-3 (15, 21, 19), turul Challenge Ronund-ului din Cupa CEV cu Atom Trefl Sopot

                    Stiti episoadele din Tom si Jerry in care unul din protagonisti, n-are importanta care, albeste instant, paralizat de frica? Ei bine, asa se intâmpla si cu Stiinta in aceasta editie a euro-cupelor. Se pierde subit si parca uita tot voleiul pe care-l stie.

                    OK, când dincolo de fileu, te asteapta Katarzyna Zarolinska sa dea cu barosul, asa cum mai face uneori si Tom, nu-i tocmai usor. Numai ca aseara, dincolo de meritele polonezelor de la Atom Trefl, au stat slabiciunile Stiintei: preluare slaba, blocaj tardiv si atacuri moi. Plus nesincronizari comice. Ca-n Tom si Jerry.

                    Atom a pornit ca din pusca, ducându-se la 13-2 pe serviciul Klaudiei Kaczorowska. Ce sa mai faci? Doar sa reduci din diferenta: 15-25. In actul secund, Stiinta, cu Rogojinaru in prim-plan, a pornit bine: 8-4. Polonezele au egalat, insa, alternând atacurile in urcare ale americancei Cooper cu „bombele Zarolynskai, MVP-ul jocului, cu 20 de puncte. Stiinta a ramas agatata pâna la 19-22, dupa care cuplul Cooper-Zarolynska a transat setul: 25-21.

                    N-a fost loc de mai mult nici macar in setul trei, câstigat de oaspete cu 24-19. Invingatoare cu 3-0 in prima mansa a Challenge Ronud-ului, Atom Sopot e ca si calificata in semifinalei Cupei CEV. Stiintei, in schimb, ii ramâne sa faca act de prezenta in returul de saptamâna viitoare, din Polonia si, mai ales, sa lupte pentru un cucerirea unui nou event pe plan intern. Fara frica!

                    Stiinta: Sabina Moisa (Olena Novgorodchenko), Denisa Rogojinaru, Anastasia Harelik (Tesca Andrew-Wasylik), Alexandra Sobo, Tania Lupu (Crina Baltatu), Ioana Baciu (Irina Radu), Mihaela Albu- libero. Antr.: Florin Grapa.

                    Atom Sopot: Izabela Belcik, Katarzyna Zarolinska (Anna Miros), Klaudia Kaczorowska, Maja Tokarska, Brittnee Cooper, Charlotte Leys, Agata Durajczyk-libero. Antr.: Lorenzo Micelli.

                    Constantin Apostol a demisionat de la CRAB

                      de
                      Ovidiu Pauliuc
                      -

                      Ceruta in mod repetat in Consiliul Local si alte medii administrative locale, demisia lui Constantin Apostol din functia de presedinte al Consiliului de Administratie de la Compania de Apa (CRAB) s-a produs, in sfârsit.

                      Faptul a fost confirmat de directorul general al CRAB, Razvan Gaina. Apostol fusese instalat de curând in functie, dar imediat dupa aceea a fost condamnat la 2 ani si 6 luni de inchisoare cu suspendare pentru nereguli in folosirea fondurilor europene.

                      El a fost obligat sa presteze munca in folosul comunitatii pe o perioada de 60 de zile, in cadrul SC Parc Industrial HIT sau la AJOFM Bacau, dar si-a pierdut si functia de director general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bacau, de care s-ar fi folosit la savârsirea infractiunii, dupa cum au motivat judecatorii. “Situatia a nu iI interzicea sa detina functia din consiliul de administratie, dar dumnealui a considerat ca asa este mai bine”, a precizat directorul Razvan Gaina.

                      Urmeaza ca demisia sa fie facuta publica si sa se faca o selectie a dosarelor celor care se vor inscrie in cursa pentru sefia CA al CRAB, unde, teoretic, poate participa oricine. Selectia o va face un evaluator independent.

                      Una dintre variantele vehiculate ar fi fost consilierul local Iulian Stoican, care a mai detinut functii de conducere la societatile furnizoare de servicii publice si a fost si viceprimar cât a lipsit primarul Romeo Stavarache. Se pare insa ca PNL nu este de acord cu demsia sa din Consiliul Local pentru a merge pe functie, pas fara de care ar intra in incompatibilitatea dintre functia de consilier local si cea de membru al unui consiliu de administratie dintr-o societate subordonata Consiliului Local.

                      Onesti: O soferita a dat cu masina peste un biciclist

                        de
                        Comunicat de presa
                        -

                        La data de 2 martie a.c., în jurul orei 16.45, pe strada Republicii din municipiul Onești s-a produs un accident rutier cu victimă.

                        Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că o femeie de 64 de ani, care conducea un autoturism pe strada Republicii din Oneşti, a acroșat un bărbat de 65 de ani, care se deplasa pe bicicletă în acelaşi sens de mers.

                        Victima a fost transportată la Spitalul Oneşti unde a primit îngrijiri medicale, fără a necesita internarea.

                        Atât victima cât şi conducătoarea auto au fost testate cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

                        În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

                        Furt din locuință, soluționat

                          de
                          Comunicat de presa
                          -

                          În urma investigațiilor efectuate polițiștii au depistat un tânăr de 24 de ani, din comuna Podu Turcului, bănuit de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

                          Din cercetări a rezultat că la data de 1 martie a.c., tânărul în cauză ar fi pătruns prin efracție în locuința părții vătămate și dintr-un șifonier ar fi sustras suma de 700 de lei, după care a părăsit imobilul.

                          De asemnea, din cercetări a rezultat că banii au fost cheltuiți de cel în cauză la jocuri și pentru achiziționarea unor bunuri.

                          În cauză se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

                          1...3.5753.5763.577...5.858Pagina 3.576 din 5.858

                          ULTIMELE ȘTIRI