România continuă să ocupe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește finanțarea publică a educației raportată la Produsul Intern Brut (PIB), iar efectele acestei subfinanțări se văd deja în nivelul de pregătire al noilor generații. Potrivit unei analize realizate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, țara noastră investește în educație puțin peste jumătate din media europeană și este singurul stat membru în care ponderea tinerilor cu studii superioare este în scădere.
Datele Eurostat aferente anului 2023 arată că România a alocat pentru întregul sistem de educație – de la învățământul preșcolar până la cel universitar – doar 2,97% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene este de 4,66%. Practic, investiția statului român în educație reprezintă aproximativ două treimi din media europeană și rămâne cea mai redusă din blocul comunitar.
Situația este similară și în ceea ce privește învățământul superior. România a alocat 0,71% din PIB pentru universități, comparativ cu 1,21%, media UE.
O problemă care persistă de ani de zile
Analiza arată că această situație nu este una conjuncturală, ci reprezintă o tendință de lungă durată. Între 2017 și 2023, România a rămas constant pe ultimul loc în clasamentul european al finanțării educației.
În 2017, cheltuielile publice pentru educație reprezentau 2,69% din PIB, iar șase ani mai târziu au ajuns la 2,97%, o creștere considerată insuficientă pentru a reduce diferența față de celelalte state membre.
Prin comparație, în 2023:
- Germania a alocat 4,79% din PIB pentru educație;
- Polonia – 4,54%;
- Lituania – 4,34%.
Și în cazul învățământului superior diferențele sunt evidente. Germania investește 1,30% din PIB, Polonia 0,96%, iar Lituania 0,94%, toate depășind semnificativ nivelul României.
Autorii analizei apreciază că diferențele nu pot fi explicate exclusiv prin nivelul de dezvoltare economică, ci reflectă în mare măsură prioritățile bugetare și politice ale statului.
România are cei mai puțini tineri cu studii superioare din Uniunea Europeană
Consecințele investițiilor reduse sunt vizibile și în rezultatele sistemului educațional.
Potrivit datelor pentru 2025, doar 18,1% dintre românii cu vârste între 20 și 34 de ani au absolvit studii superioare, cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană. Media europeană este de 37%, adică de peste două ori mai mare.
Diferențele față de alte state sunt consistente:
- Germania – 32,5%;
- Polonia – 35,6%;
- Lituania – 48,8%.
Astfel, România nu doar că investește mai puțin în educație, ci produce și un număr semnificativ mai mic de absolvenți de studii universitare.
Singura țară în care indicatorul scade
Raportul evidențiază și o evoluție îngrijorătoare. În timp ce majoritatea statelor europene și-au crescut ponderea tinerilor cu studii superioare, România merge în direcția opususă.
În 2017, 20,3% dintre tinerii români cu vârste între 20 și 34 de ani aveau studii superioare. În 2025, procentul a coborât la 18,1%.
În aceeași perioadă:
- media Uniunii Europene a crescut de la 31,1% la 37%;
- Germania a urcat de la 24,4% la 32,5%;
- Lituania a crescut de la 43,1% la 48,8%.
Educația, o investiție în dezvoltarea economică
Autorii studiului avertizează că menținerea educației la un nivel redus de finanțare riscă să afecteze competitivitatea economiei românești într-o perioadă în care piața muncii solicită tot mai multe competențe avansate și specializate.
Potrivit analizei, lipsa investițiilor în educație nu influențează doar șansele individuale ale tinerilor, ci limitează capacitatea economiei de a genera inovație, valoare adăugată și mobilitate socială.
În concluzie, datele arată că România continuă să trateze educația ca pe un domeniu secundar din punct de vedere bugetar, în condițiile în care majoritatea statelor europene investesc constant pentru a-și consolida capitalul uman și competitivitatea pe termen lung.
