luni, 29 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3244

Drag-nedragul Seneca

Imi este drag Lucius Annaeus Seneca atunci când imi spune ca inteleptul nu poate fi atins de niciun rau, deoarece, dobândind ataraxia, calmul si bucuria depline, el accepta ordinea universala a naturii. Viata cea mai fericita este cea potrivita, armonizata cu natura. El recomanda ca pasiunile – placerea, durerea, mânia, gelozia, ambitia – sa fie extirpate sau controlate, “caci, in clipa când ajung sa puna stapânire pe cineva, pasiunile sunt mai puternice decât cel care-si inchipuie ca le conduce” (Seneca, “Scrieri filosofice alese”, Editura Minerva, Bucuresti, 1981). Si cum sa nu-mi fie drag, atunci când imi spune ca numai inteleptul este bogat, intrucât nu-i lipseste nimic, in ordine spirituala, fiind, astfel, superior chiar si regilor si imparatilor care, se stie, pretuiesc averile?
Nu-mi este drag Seneca. A fost – Doamne! – sfetnicul lui Nero, alaturi de Burrus, prefectul pretorienilor. Când Nero, in 59 e.n., o ucide pe Agrippina, mama sa, Seneca a acceptat matricidul. Nu stiu daca l-a acceptat fara mari remuscari, dar l-a acceptat. Prin 58 e.n., cel care facea statui Inteleptului (sophos), cel care repudia in opera sa etica bogatia a fost acuzat de unii senatori ca s-ar fi imbogatit excesiv.
Imi este drag Seneca atunci când sta ferit de lumea cu sufletul otravit din jurul lui Nero. Ascultati-l: “Viata e scurta, nu pentru ca asa o primim, ci pentru ca asa ne-o facem. Nu suntem niste nevoiasi la cheremul ei, ci pur si simplu risipitori. Bogatiile uriase, regesti, când ajung in mâinile unui stapân nechibzuit, se imprăstie intr-o clipita. Dimpotriva, oricât ar fi de modeste, daca sunt incredintate unui paznic bun, sporesc cu timpul. La fel si existenta noastra se intinde mult pentru cel care si-o chiverniseste cum se cuvine”. (Op. cit. pag. 42).
Nu-mi este drag Seneca. Apropierea de Nero, imparatul, n-a fost intâmplatoare. In 50 e.n., când Claudiu, imparatul, il adopta pe Lucius Domitius Ahenobarbus, fiu al Agrippinei, care va lua numele de Nero, Seneca ii devine preceptor. Am putea gândi ca unele dintre aiurelile agresive ale lui Nero isi au originea in sfaturile lui Seneca?
Imi este drag Seneca. Dupa moartea lui Burrus, in 62 e.n., Seneca ii solicita lui Nero ingaduinta de a se retrage din viata politica. A renuntat, treptat, chiar si la activitatile publice si mondene. A ramas doar filosof… In urmatorii trei ani va scrie “Despre tihna”, “Problemele naturii”, “Carte de filosofie morala”. Traieste retras, dedicat cugetarii filosofice si sotiei sale Paulina. Acum scrie: “Avem insa nevoie de tihna: departe de orice amestec din afara, departe de gloata care ne-ar putea abate de la convingerile noastre, si asa sovaielnice, putem fi consecventi. Astfel viata, netulburata de nestatornicia gândurilor, noastre, isi va urma in liniste fagasul” (Op. cit., pag. 185).
Nu-mi este drag Seneca. A scris despre blândetea lui Nero, imparat criminal: “Blândetea sufletului tau se va revarsa putin câte putin si se va risipi in intregul imperiu si toate se vor face dupa asemanarea ta” (Op. cit. pag. 116).
Imi este si nu-mi este drag Seneca. Când s-a descoperit conspiratia lui Piso, care urmarea asasinarea lui Nero, Seneca a primit ordinul de a muri. Se pare ca stia de conspiratie, dar n-a fost implicat. S-a sinucis cu demnitate (65 e.n.). L-am banuit mereu ca a vrut sa urmeze calea lui Socrate, dar demnitatea acestuia in moarte a fost de ordin superior. As fi vrut ca macar in ultima clipa a vietii sa-i spuna lui Nero câteva vorbe grele, sa-i bata obrazul, pentru ca i-a fost preceptor si nu cred ca l-a sfatuit sa se infrateasca vreodata cu netrebnicia.

Ion Fercu

Bricolaje / O doamna de poveste

Pe la cincisprezece ani neîmpliniti, citeam pasionata foc unul dintre cele mai celebre romane erotice, interzis mult timp, autorul sau, H. D. Lawrence, fiind acuzat de imoralitate. Numele romanului era „Amantul doamnei Chatterlay”, pe care-l sorbeam pur si simplu, tinându-l camuflat în coperta unei carti de fizica. Obiect la care scârtâiam cam tare, neavând nicio aplicatie, în general, spre stiintele pozitive. Ma faceam ca învat, asadar, dar tata s-a aratat curios de grosimea acelui „manual” si l-a deschis. Dezastru, a dat chiar de o pagina cu o scena fierbinte de tot între lady Chattellay si padurar, urmarea fiind prima cearta serioasa pe care am avut-o cu tata (altele nici nu au mai fost), care si-a cam pierdut cumpatul, m-a mustruluit zdravan, mai ales ca l-am si înfruntat, în loc sa ma arat spasita, vinovata. De atunci ţin minte, chiar daca era tiparit cu litere mai mici, si numele traducatoarei, Antoaneta Ralian. Gratie careia apoi, ani si ani de zile, mai ales dupa 90′, m-am delectat cu câtiva autori de care m-am îndragostit iremediabil, unul dintre acestia fiind Lawrence Durrell, cu extraordinara, hipnotica sa proza din „Cvartetul Alexandriei”. Dar înainte au fost Henry James, Joyce, Virginia Woolf, J. D. Salinger, Saul Below, Iris Murdoch si, bineinteles, scandalosul Henry Miller. Mi-amintesc cum povestea ea însasi, amuzata, despre felul în care i se întâmpla sa roseasca traducând romanele lui Miller, în care erau cuvinte pe care nu le pronuntase niciodata. Cum cauta sinonime pentru numele organelor sexuale, echivalente în româna, cum facea investigatii, documentare pe teren, în Bucuresti, mergând sa-i întrebe pe baietii de cartier cuvinte din argoul sexual. Îmi imaginez cum se uitau smecherasii la distinsa si vârstnica doamna, ce-o fi fost în mintea lor. Dar stiind ca Antoaneta Ralian avea mult umor, cred ca lucrurile capatau o turnura simpatica. Am cunoscut-o, fugitiv, si chiar am schimbat câteva vorbe, acum vreo trei ani. Eram bucuroasa ca ma întâlnisem cu o colega de facultate, Denisa Comanescu, directoarea de la Humanitas, în sala Operei Române, unde urma sa fie prezentat un spectacol al lui Silviu Purcarete, din cadrul Festivalului National de Teatru. M-am îndreptat spre ea, sa stam putin de vorba, iar ea m-a prezentat unei doamne care statea asezata pe un scaun de pe hol, sprijinita într-un baston. Era Antoaneta Ralian, pe care o vedeam prima oara pe viu. Si i-am remarcat imediat cochetaria, felul în care era îmbracata, dar mai ales machiajul, fondul de ten, sprâncenele bine conturate, rujul foarte viu. Stiu ca, dupa ce am schimbat câteva amabilitati, i-am urat, pentru ca era spre sfârsitul anului, să fie sanatoasa si vesela, urarea preferata a lui Caragiale, care-mi place si mie cel mai mult. Mi-a raspuns ca vesela este, dar nu si sanatoasa. Asta nedepinzând de vrerea ei. Pentru ca doamna Ralian era uluitor de dinamica, de curioasa sa vada tot ce era interesant în Bucuresti. Am revazut-o si în alt an, la un eveniment cultural, se spijinea tot de bratul Denisei, care-i fusese discipola la Editura Univers, urmasa ei. I-am admirat, pe lânga marele ei talent de traducatoare, inteligenta ascutita, spiritul viu, luciditatea, umorul, franchetea, vitalitatea neobisnuita. Si imaginaţia jucausa, marea libertate interioara, faptul ca ura tot ce era dogmatic. Avea tot felul de fantezii livresti, delicioase, de pilda, undeva spune ca s-ar fi vazut fumând opium, îngropata în faldurie unui kimono. I-am citit, sedusa de toate aceste calitati, dialogurile cu Radu Parashivescu din volumul „Toamna Decanei” si „Amintirile unei nonagenare”, în care povesteste, cu un farmec indicibil, si cu o fermecatoare simplitate, directete, calătoriile si întâlnirile cu scriitorii ei”, cei pe care-i tradusese. Era foarte charismatica Antoaneta Ralian si plina de viata, la peste 90 de ani, din care a mai trait doar unul, pentru ca, saptamâna trecuta, s-a stins. Îi mângâi cu privirea cartile pe care le am în biblioteca, si-mi vin în minte multe dintre vorbele ei de duh, calde, întelepte. Am sa închei cu un pretios sfat pentru cei mai tineri, dat în felul ei direct, generos: „Nu uitati un lucru, tineri frumosi care dispretuiti batrânetea (nici ei nu-i placea, mai ales cea malitioasa, bârfitoare, n.m.). Ea vine implacabil. Vine si la voi. Primiti-o, daca puteti, cu calm. Fiti mai tari decât ea, rezistati-i, contracarati-o, cu o launtrica tinerete fara batrânete”. Minunata doamna, una de poveste, a detinut acest secret.

Insulele Bacaului (II) Intre doua sisteme

    Ceva ceva, in subconstient, ca un fir nevazut, ne trage spre comunitate. Nu poti trai de unul singur. Il prezentam pe Viorel Roman cu o fotografie de familie in mâna. Un punct in timp care arata comuniunea unei „urbe”, care nu avea sa se mai regaseasca niciodata. Invat ascultând si descopar o perioada regretata nostalgic. Evolutia ei pâna la o alta forma de unificare… patriotica.

    A urmat o tranzitie brusca, de la un sistem concurential dar corupt, aproape identic cu cel de astazi, din perioada „dictatoriala” Carlista, la alta tot „dictatoriala”, dar militara, in cei câtiva ani in care Antonescu a preluat frâiele de la Legionari. Pacea câstigata cu sânge nu s-a suprapus cu pacea impusa de un „Tratat” care ciopârtea o natiune. De ce ne plângem soarta? A venit stindardul cu „Secera si ciocanul”, fluturând peste constiinta unei singure generatii, care mai visa ca „vin americanii!”. A fentat speranta, imbracând-o incet incet in rosu.

    DSC_9112

    Si ca sa-i puna capac, a trecut-o si prin cutremur si foamete. Privind la rece, nu mi-as dori sa fiu in locul generatiei de atunci. In acest rastimp, insulelele au ramas martore tacute, cum de pe alte – dar acelasi cârd de plute, sareau sa faca baie intâi nemti… apoi rusi. Printre copiii deveniti brusc maturi. „Când nu eram cuminti, mama ne ameninta ca ne da la orfelinat. Ne tineam toti trei de mâna. Sora mai mare si fratele mai mic. Fratele mai mic a murit, Dumnezeu sa-l ierte! Faceam si noi pozne! Tata era dat disparut pe front. Numai ea stie cât a suferit… saraca! Se facea ca ne scoate din casa si ne duce…

    Avea si ea cumparaturi de facut. Se oprea sa mai statea de vorba cu o cunostinta, facându-i cu ochiul. Arunca câte-o ocheada spre noi. Si-atunci ieseam din sperietura. Nu ne da mama! Nu mai facem prostii… o saptamâna. Teama ei era sa nu ne ia apa. Stateam pe Fundatura Bistritei, la numarul trei. Primavara, când venea viitura, apa se ridica pana la jumatatea curtii. Nu iarna era problema, stateam la
    caldurica, vara nu mai stia de noi!

    DSC_9777

    Unde-s Suruburile!

    Privirea imi fuge spre biblioteca din spatele lui. Am mai scris in „Mondonatura” despre cineva care crestea curci si dupa o saptamâna, numai ca nu ma injura omul, ca le-am dat pontul hotilor de le-au furat. Asa ca ma abtin. Viorel Roman are un stil foarte sobru. Vazând ca bat câmpii, studiind ce are prin casa, a luat o atitudine de om serios, la intimidare. Stie sa glumeasca si o face intelept. „Eu ce-ti spun e istorie adevarata.”

    Noroc ca a venit Mandica, sotia, cu tablaua si doua cesti de cafea, ca sa-mi iau ochii de la carti. Fac casa buna impreuna, aha, de prin decembrie, cinzecisisapte. „Sa-ti spun eu cum s-au construit Suruburile! ” Vede ca nu ma ating de cafea. „Mandico! Ada vinul ala!” Un rozaliu, odata turnat in pahar, prin care trag cu ochiul spre raftul trei din stânga. „Cu toate ca nu mai obisnuiesc, beau si eu un pahar cu tine!” Acuma cautam cheia de cinspe, cu pixul drept mâner de cremaliera. Schimba tata sensul! „Suruburile s-au infiintat prima data ca o fabricuta mica. Unde e Subexul acuma, un evreu si-a facut o mare fabrica de tabacarie. De asta se si numea strada Tabacariei. Numai in jurul casei noastre erau trei tabacarii. Il chema Klain.

    harta mare 1913

    Evreii astia, când incepeau sa faca ceva, o faceau cu cap. Aduceau specialisti. Si cine erau cei mai tari specialisti atunci? Nemtii si ungurii. La unguri le ziceam gabori. Au venit la Letea, la Fabrica de mezeluri, tabacarii. S-au stabilit cu tot cu familii aici. Unul dintre acei nemti s-a indragostit de bunica mea. S-a casatorit aici. Si-a intemeiat o familie, copii, nu s-a mai intors niciodata in Germania. A murit la zece ani dupa primul razboi, prin douazeci si opt, parca douazeci si noua. Revin la copilaria mea. Avantajul celor care locuiam lânga insula…? nu cumparam iarna lemne.

    Veneau plutele. Ancorau chiar pe malul din fata casei noastre. Sir! Mai incoace, unde e Cora acum, era Spraitul”. Trebuie sa specific: descrierea urmeaza imaginar traseul unui pix ce deseneaza o harta incropita ad-hoc, pe o bucata de hârtie.

    DSC_6334

    „Mai incoace, la vale, era un stavilar. Dupa el, un alt stavilar, de unde pleca, ii zicem noi, canalul de fuga spre Letea. Asta avea si un gratar special facut ca pestele sa urce, sa-si depuna icrele in amonte. Si barajele de pe Bistrita, construite mai târziu, aveau prevazute in proiect acest gen de gratar. De ce nu s-au mai facut? Nu pot sa zic. Pe aici se duceau plutele la Letea, si când se deschidea stavilarul, treceau plutele care trebuiau sa ajunga la Galati.

    2

    Plutasii care stiau ca merg mai departe, asa erau ei arvuniti, trageau plutele pe celalalt mal, si inoptau acolo doua-trei zile, pâna se adunau mai multi. Cam pe unde e Târgul de masini acum.” Drumul spre Galati, de la Insula, era mult mai usor decât la Toance, pe Bistrita. Dupa ce predau bustenii armatorilor, in general greci, faceau pe jos trei saptamâni spre casa, cu teschereaua plina. Exista o mica arvuna la plecare. Grosul banilor se incasa la livrare. De ce veneau in grup? Nu erau haiduci cei care tânjeau la mica lor agoniseala, purtata pe sub camasa. Drumul era intesat de tâlhari ordinari. O poveste adevarata…, in celalalt numar.

    Pauza de publicitate

    Cea mai veche harta cadastrala pe care am gasit-o, copie dupa copie, din una mie noua sute treisprezece, in care insula apare ca o simpla liniuta, am fotocopiat-o, sper fara sa se supere, din volumul de peste o mie de pagini a istoricului, profesor doctor, Dumitru Zaharia. Cartea se intituleaza: „Bacau, istorie adevarata”.

    b12

    De admirat! O munca de Sisif. Grea si când o tii in brate, dar mai ales grea, prin cumulul de informatii. La pagina sase sute am gasit primele reglementari privind „Serviciul Apelor”. O lege data spre discutie publica in una mie noua sute douazeci si unu, votata in douazeci si patru, refacuta si adaugita… nu mai dau datele. Pâna a inceput razboiul, comitii si comisii. Abrogate toate, fireste, in patruzeci si sapte. Nu aici vroiam sa ajung. Doar… cum vede un istoric tranzitia de dupa razboi, sec si poate impartial, si cum o vede un om obisnuit, cu pielea facuta gaina, la o vârsta cand cele traite, se sparg in memorie… si nu mor.

    Citez frânturi, datorita lipsei de spatiu, din „Bacau, istorie adevarata”: „Inspectoratul Râurilor de Ses. In localitatea urbana Bacau, intre anii 1943-1948, a functionat un inspectorat care avea atributia principala de a supraveghea cursul apelor din zonele de ses”. Sunt amintite „efectele groaznice cauzate de apele Negelului, Bârnatului si Bistritei din anii 1926 si 1930”… „Refugierea tuturor autoritatilor administrative, politienesti si militare in cursul lunilor aprilie-august 1944, a pus populatia localitatii la cele mai grele incercari.

    bacau harta 1894 Atlasul Moldovei

    Meritul unor oameni devotati, pentru a pastra in functiune Uzina Electrica Gheraiesti si alimentarea cu apa a orasului” au facut ca viata celor ramasi sa-si urmeze cursul. „…localitatea urbana de pe Bistrita a fost singura din toata Moldova acelor timpuri de restriste, care a beneficiat de folosirea curentului electric si apei potabile”. Mai sus, pe aceeasi pagina sunt amintite societatile si intreprinderile care functionau in zona Moldovei, mai reprezentative pentru noi fiind: „Darmanesti”, „Ghica Comanesti”, „Filderman”, ”Letea”, „Postav” Buhusi. Urmeaza o propozitie care mi se pare geniala si actuala: Au luat fiinta „societatile sovrolemn, organizate din anu’ 1945, in scopul taierii padurilor aflate pe acelasi bazin, in folosul exclusiv sovietic”. Istorie adevarata!

    „Picatura” unei altfel de istorii

    3

    Viorel Roman a vazut altfel venirea rusilor. „Aveam cinci ani! M-a trezit intr-o dimineata o galagie mare. Venea de peste drum, de la fabrica de mezeluri a nemtilor. Lumea cara mobile, halci, salamuri. Hai ma si tu! Cum eram mic, caram o jumatate de salam intr-o mâna si jumatate in alta. Treceam strada si-l lasam acasa. S-a spart frontul si-au fugit nemtii. In toata nebunia aia, de lume pusa pe luat, tin minte, si-l vad si acum, pe-un cal alb care se ridica in picioare si se-nvârtea printre oameni, un neamt. Era buimac. Avea pistolul in mâna. Putea sa traga. Vecinii mei treceau pe lânga el cu fotolii, scaune, jumatati de porc… O fi fost beat si abia se dezmeticise… era foarte derutat. N-am aflat niciodata de ce-a ramas in urma. Dar nu stia nici incotro s-o ia.

    a32

    Pâna la urma a nimerit poarta si dus a fost… spre Izvoare. O fi scapat? Nu…? N-a trecut o zi si au ocupat rusii fabrica de mezeluri. Apropo de insula. Nu era dimineata sa nu vedem cum impinge apa, catre celalalt mal, câte un trunchi, si doua… trup de om. Un frate de-a lui mama mea, care era bun inotator, se ducea cu o funie infasurata la brâu, il lega si-l tragea. Anuntam Primaria. Erau nemti prinsi de rusi, impuscati pe pod la Serbanesti si aruncati in apa. Apa ii scotea chiar la noi, la Insula. De la unul din nemti, ca-i controlau sa le afle identitatea, mama a pastrat multi ani o fotografie, cu speranta ca, poate, cândva, sa-i anunte familia. Era mortul… cu sotia si doi copii. Spera ca poate… cineva, undeva, face la fel. Cum au murit ai nostri prin alta parte asa au murit si ei, trimisi sa lupte… Pe tata nu l-am mai vazut!”

    „Totdeauna mi-a placut sa lucrez in radio, iar o parte a visului meu a devenit realitate la Radio Maria”

    Absolventa a Universitatii „Vasile Alecsandri”, facultatea de comunicare si relatii publice si a Universitatii Saleziene din Roma unde a facut si master-ul in comunicare, Alexandra Cojan este in prezent redactor si realizator de emisiuni la Radio Maria Bacau.

    – Cum a fost drumul tau spre Radio Maria?

    – Dupa ce mi-am terminat studiile, m-am intors acasa pe 2 octombrie 2014 si pe 17 octombrie se lansa Radio Maria in Bacau. Am considerat oarecum providentiala deschiderea Radio Maria in Bacau. Sincer m-am intors atunci acasa pentru ca eram obosita de Italia. A fost ca facut si s-a demonstrat ca aici e locul meu.

    – Ce fel de emisiuni realizezi?

    -Scopul principal este de a promova valorile si partea frumoasa si buna a lumii, a vietii. Ca si tematici, in primul rând din viata bisericii, pentru ca suntem un radio al bisericii si automat promovam ceea ce se face in biserica si nu numai. Incercam sa mergem pe parte culturala, pe parte sociala foarte mult, pentru ca sunt lucruri care privesc omul, si atunci dam raspunsuri la ceea ce credem ca omul s-ar intreba. Nu facem talkshow, nu incercam sa vedem care-i mai bun si care-i mai rau. Incercam sa prezentam lucrurile, bineinteles dintr-o perspectiva pozitiva. Si, in acelasi timp, incercam sa gasim solutii la lucrurile mai putin placute din viata noastra.

    – Atunci când esti in direct, cum simti ascultatorii?

    – Formatul emisiunii mele nu presupune telefoane in direct, interventiile sunt doar cele ale invitatilor pe care de cele mai multe ori ii am prin telefon. Invitatii mei din emisiuni sunt din toata tara si chiar din strainatate. In general, feed-back-ul de la ascultatori vine prin retelele de socializare, mai primim e-mail-uri, sau, in cazul celor mai in vârsta, acestia apeleaza la emisiunile specializate când pot intra in direct prin telefon si atunci multumesc pentru faptul ca am abordat diferite teme care ii interesau.

    – Când te pot asculta bacauanii pe frecventa Radio Maria 89,6 FM?

    – Atât bacauanii cât si oricine de oriunde, pentru ca Radio Maria este si online, ma pot asculta de luni pâna vineri, de la ora 13.00 la emisiunea „Radio Maria in direct alaturi de tine”. Este o emisiune pe care o realizeaza colega mea Laura Chirila dimineata, iar eu am pastrat practic acelasi format, si dureaza aproximativ 50 de minute.

    – 89,6 FM este o frecventa consacrata in Bacau. A contat mult in viata Radio Maria acest lucru?

    – Asa este. Insa la aceasta intrebare nu pot sa raspund decât din punctul meu de vedere. E adevarat ca visul meu nu era neaparat sa ajung la Radio Maria, dar totul s-a intâmplat surprinzator de repede. 89,6 a insemnat foarte mult pentru mine, in tineretea mea sa spun asa, in anii de liceu si putin in facultate, pentru ca toata lumea asculta Radio Alfa. Dar Radio Maria este un cu totul alt format, astfel incât despre ce a fost este doar o amintire de a mea. Totdeauna mi-a placut sa lucrez in radio, practic pentru asta m-am si pregatit dar nu aveam o preferinta anume.

    – Ai hooby-uri?

    – Da, dar de când sunt la radio nu prea am timp de ele.

    – Cât de mult timp aloci radioului?

    – Destul de mult. In primul rând orele pe care le petrec aici la studio si apoi, eu vad radioul ca ceva care nu se opreste atunci când incui usa in urma ta când pleci. Daca se intâmpla ceva in seara când nu esti la radio automat te gândesti ca a doua zi sa vorbesti despre asta la emisiune. Nu e nimic batut in cuie si de asta sunt mereu cu antenele intinse. Asa ca pot spune ca tot timpul un realizator de radio, un redactor de radio nu termina munca niciodata.

    – Sunt multi ascultatori fideli ai acestui post de radio, dar la fel de multi sunt cei care cred ca Radio Maria e strict religios.

    – Intr-adevar sunt multi cei care cred ca Radio Maria inseamna doar rugaciuni, liturghii si acatiste s.a.m.d. Nu. Nu este doar atât. Este si asta pentru ca fara doar si poate Radio Maria isi doreste sa fie o raza de lumina si speranta pentru toti ascultatorii. Dar, dincolo de asta, nu putem trai ca intr-o bula. Noi le oferim ascultatorilor si partea spirituala, pentru ca asta este scopul principal, dar nu putem sa nu atingem si celelalte parti care privesc omul, pentru ca omul in toata complexitatea lui e important pentru noi.

    – Care este visul tau in radio?

    – Inca nu am ajuns la un punct in care sa zic ca asta e visul meu suprem, dar pâna la momentul actual pot sa spun ca ma pasioneaza sa lucrez cu oamenii simpli. Adica cu oameni ale caror povesti nu se stiu dar care pot deveni un exemplu pentru noi.

    – Ai un mesaj pentru ascultatorii tai si in general pentru bacauani?

    – In primul rând le multumesc ca ne asculta si ma asculta, sper sa fiu la nivelul asteptarilor lor, si daca vor sa-mi comunice ceva sau sa ma ajute sa cresc pot sa o faca, chiar ii rog sa imi spuna unde as putea sa imbunatatesc. Pentru bacauani, sa incerce sa asculte. In primul rând sa intre pe site-ul nostru, www.radiomaria.ro, sa vada ce tip de emisiuni avem (avem emisiuni cu psihologi pâna la emisiuni cu invitati din toate domeniile) si sa vada daca, undeva, in acea paleta de emisiuni se regasesc. Eu cred ca e greu sa faci un radio care sa multumeasca pe toata lumea (si nu exista asa ceva pentru ca am studiat chestiunea asta), dar cred ca daca o singura emisiune de la un post de radio iti place… eu una o ascult. De aceea, eu nu cred ca bacauanii nu ar gasi cel putin o emisiune de la Radio Maria care sa nu le placa sau sa nu le stârneasca interesul sau sa nu-i puna sa se gândeasca sau sa se regaseasca acolo.

    O noua rectificare bugetara. Teatrul Bacovia a mai primit inca 860.000 de lei

      Consilierii locali reuniti ieri in sedinta au aprobat suplimentarea Bugetului de venituri si cheltuieli pentru a acoperi cresterile salariale cu 25 la suta a salariilor medicilor. 1,6 milioane de lei se vor duce la Spitalul TBC, aflat in subordinea Primariei Bacau. Pentru utilitati si cheltuieli curente, unitatea mai primeste 201 mii lei de la Casa de Asigurari de Sanatate, iar suma de 100 mii lei de la bugetul local.

      Politistii locali primesc 200 mii lei pentru asigurarea salariilor pâna la sfârsitul anului si plata utilitatilor. Vor primi bani, in sfârsit, si profesorii, ca decont pentru naveta. Este vorba de 355 mii lei, dupa ce tot anul au pus bani din buzunar pentru a ajunge la serviciu. Alte sume au fost directionate la subcapitolul „Intretinere parcuri”, Directia spatii verzi, la Asistenta si ajutoare sociale, la Locuinte si servicii de dezvoltare publica, Protectia mediului, Transporturi.

      Programul de investitii pe anul 2015 a fost reanalizat si s-au distribuit credite pentru obiectivele de investitii care trebuie finalizate, iar cele care nu se mai realizeaza au fost diminuate”, se arata in proiectul de hotarâre aprobat de consilieri.

      O suma considerabila va primi, din nou, Teatrul Bacovia, pentru „productii teatrale si alte cheltuieli” – 700 mii lei. N-a fost o propunere inghitita usor de consilieri. „De când este doamna Sigartau manager, am alocat sume foarte mari teatrului, când banii puteau fi folositi pentru alte investitii”, a declarat consilierul UNPR Cristinel Manolache. „Mereu strecurati in aceste rectificari, pe lânga cele necesare si unele sume foarte mari pentru ce va intereseaza”, a spus si uneperistul Gheorghe Huluta.

      Viceprimarul Ababei a propus si alocarea sumei de 50.000 lei pentru premierea sportivului Mihai Nistor si a antrenorului Relu Auras.

      Capitalul social al Centrului de Afaceri a fost majorat cu 250.000 de lei, desi consilierii din opozitie au refuzat sa voteze proiectul. Centrul a primit bani pentru plata utilitatilor, desi arata, in contradictie cu propria cerere, ca a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri si are grad de ocupare de suta la suta.

      „Vreti sa acoperiti incompetenta managementului de la centru. Nu pot sa cred ca daca aveti rezultate asa de bune nu va puteti plati facturile”, a reclamat consilierul UNPR Dragos Stefan. Directorul Centrului de Afaceri, Corneliu Pricope a argumentat ca iarna este greu sa achite facturile la timp pentru ca „nu exista cash flow care sa ne asigure ca putem plati la timp, fara penalitati costurile de intretinere”.

      Teatrul Bacovia n-a primit doar bani de cheltuiala, ci si 160.000 lei pentru organizarea sarbatorilor de iarna. Executivul primariei nu s-a tinut de promisiunea de a scoate la licitatie proiectul privind organizarea acestor manifestari si le va incredinta, din nou, managementului teatrului.

      Manifestarile vor cuprinde un Concert extraordinar de Craciun, pe 21 decembrie, la Teatrul de Vara, al Filarmonicii Mihail Jora, cu invitati speciali, dar si un show pirotehnic spectaculos la trecerea dintre ani, al unei firme franceze.

      „Am vazut cum reuseste Teatrul Bacovia sa organizeze astfel de evenimente. Am avut episodul cu festivalul de jazz si recitalul lui Al di Meola. Ati promis ca veti face licitatie. Ati uitat”, a spus nemultumit Gheorghe Huluta. „Nu am avut timp si nici nu am stiut bugetul”, a spus viceprimarul Radu Ababei.

      Mai este la el acasa regionalismul lingvistic?

      Initial, regionalismul avea, ca orice „ism”, sens negativ: exagerare a valorii locale, în raport cu capitala. Astazi îl avem instalat în programele scolare ca element al limbii propriu unei zone a tarii. Dintre scriitori, recordul îl detine Ion Creanga, a carui opera place si va continua sa placa cititorilor din toata România. Încercarea unui profesor de limba si literatura româna, în anii ’80, de a elimina din manuale textele acelor scriitori care „abuzeaza” de regionalisme a primit replici foarte dure din partea confratilor, încât azi nu-si aminteste mai nimeni de acest episod pseudopedagogic.
      În 2015, a fost lansat concursul de manuale pentru clasa a IV-a, iar una dintre propuneri a cuprins fragmentul „La scaldat”, de Ion Creanga, al carui continut îi atrage pe copii ca un magnet. Autorii au considerat ca e necesara, înainte de orice, explicarea tuturor cuvintelor necunoscute, consultând dictionarele de specialitate ori contactând persoane din satul natal al povestitorului (pentru „humulestenisme”). Comisia care a evaluat proiectul a obiectat abundenta regionalismelor, în lipsa adaptarii textului, si, în consecinta, a explicatiilor. Va punem doua întrebări: 1. Câte dintre cuvintele de mai jos va sunt cunoscute?; 2. Prin adaptarea textului nu se stirbeste din frumusetea si unitatea acestuia?
      Fragmentul: „Într-o zi, pe-aproape de Sânt-Ilie s…t zece cuminti n-o pot scoate»” (Ion Creanga, Amintiri din copilarie, II, Bucuresti, Editura „Minerva”, Colectia „Biblioteca pentru toti”, 1989, pp. 194-200)
      “Autorul si cuvintele sale. Ion Creanga este un scriitor moldovean, care foloseste în operele lui cuvinte si expresii specifice acestei zone a tarii:
      1.suman a (aici) tesatura groasa de lâna lucrata în casa, din care se fac sumane; 2.stative a razboi de tesut manual; 3.a nividi/a navadi a a trece firele urzelii la razboiul de tesut; 4.pieptanusi a unelte de prelucrat lâna; 5.laita/lavita a un fel de banca în casele taranesti; 6.canura a fire scurte de lâna; 7.batatura a fire pentru tesatura; 8.sucala a unealta pentru depanat firele de lâna pe tevi; 9.iarmaroc a târg anual; 10.tasma/tasma a panglica; 11.chimeri/chimir a brâu lat de piele; 12.a saradui a a împodobi sumanele; 13.druga a fus mare si gros; 14.papusoi a porumb; 15.colnic a delusor; 16.rachitica, sovârf, dumbravnic, sulcina a plante medicinale; 17.a o sparli a a pleca pe neobservate; 18.tologit a întins; 19.gligan/galigan a lungan; 20.lespejoara a lespede (piatra plata) mai mica; 21.stioalna a adâncitura într-un râu; 22.moron/morun a peste cu corpul mare; 23.a ghili a a înalbi o pânza prin uscare repetata la soare; 24.coropcar a negustor ambulant; hoinar; 25.hudita a ulicioara; 26.melian/melean a vlajgan; flacau între 14 si 18 ani; 27.haramnin/haramin a om rau; 28.a zapsi a a prinde pe cineva; 29.raspintene/raspântie a rascruce (de drumuri); 30.stocit a golit; 31.a marnai/mormai a a vorbi neclar, pe un ton jos; 32.ugilit a fara chef; umilit; 33.coscogeme/coscogeamite a (foarte) mare; 34.coblizan a lungan, vlajgan; 35.a umbla lela a a hoinari; 36.a se lehamiti/lehameti a a se plictisi de ceva sau de cineva; 37.a derdica/ deretica a a face ordine; 38.a inzili a a face sa traiasca mult”. (Formele din textul lui Ion Creanga sunt culese cu italice.)

      Ioan Danila

      Vesti bune pentru fermieri: Au venit subventiile din agricultura

      Agricultorii bacauani ar trebui sa-si consulte conturile, intrucât Agentia de Plati si Interventie in Agricultura a reusit, intr-un final, sa vireze banii reprezentând sprijinul pe suprafata.

      „Am reusit, pâna la urma, sa finalizam actiunea de plata. Practic, s-a lucrat non-stop, au fost colegi care, in ultimele zile, au fost la serviciu pâna a doua zi, la ora 6 dimineata. Cert e ca, din totalul de 24.900 de fermieri, circa 18.750 s-au inscris in «lista alba», fiindu-le acceptate cererile de plata, diferenta de agricultori fiind cu restrictii la acordarea avansului, adica sunt inca supusi controlului ori s-au depistat anumite nereguli la verificarile anterioare”, a precizat Ghita Burlui, directorul APIA Bacau (foto).

      Practic, 16.633 de fermieri au deja banii in cont, inca de miercuri, in total fiindu-le alocati circa 22 milioane de lei (circa 5 milioane de euro), câte 54 de euro pentru fiecare hectar de pamânt lucrat. Din totalul agricultorilor care au primit acesti bani, 15.467 sunt fermieri mici (care au incasat in total 9,1 milioane de lei), iar restul de 1.130 sunt din categoria marilor fermieri, acestora alocându-se diferenta de 12.9 milioane de lei.

      Reaminim ca plata subventiei pe suprafata a fost serios intârziata (cu mai bine de o luna), unul dintre motivele invocate de oficiali fiind aplicatia informatica, achizitionata destul de târziu, care nu a functionat in parametrii normali.

      Un angajat al fostului CET confirma incalcari ale legii

        – contabilul sef de la CET sustine ca furnizorul de agent termic trebuia sa ceara acordul Consiliului Local inainte de a angaja un avocat

        Noi audieri au avut loc, la Tribunal, in dosarul de abuz in serviciu in care au fost trimisi in judecata Neculai Olaru (foto), fost director general al CET Bacau, Ioan Hanu, fost consilier juridic în cadrul aceleiasi societati, si Marius Stanila, fost director comercial al CET.

        Potrivit rechizitoriului, pe 7 ianuarie 2013, Neculai Olaru, ajutat de juristul Ioan Hanu, a încheiat un contract de asistenta juridica, prin care furnizorul de agent termic a suportat onorariul, în valoare de 22.000 lei, al unui aparator ales pentru Marius Stanila, inculpat la acea data intr-un alt dosar penal in care era acuzat de santaj si abuz în serviciu prin îngradirea unor drepturi. Zilele trecute, in instanta, a dat declaratii Mariana R., contabil sef la CET din 2011, legat de contractul de asistenta juridica.

        „Când a ajuns factura la mine, avea aviz de legalitate de la Departamentul Juridic si de la Controlul financiar preventiv, dar am considerat ca trebuie sa verific daca indeplineste conditiile prevazute de Ordonanta 26/2012 care se refera la serviciile avocatiale. Am stat de vorba cu reprezentantii de la Compartimentul Juridic, dl. Hanu, si de la Control financiar, iar in urma discutiilor, cei doi m-au asigurat ca nu incalca nicio dispozitie legala. Mi-au spus ca totul e in regula.

        Dar eu aveam indoieli si am mers la directorul general si i-am spus opinia mea. Am si returnat acea factura directorului general si i-am spus ca eu consider ca e nevoie sa cerem o opinie juridica. Directorul general a fost de acord. Factura s-a intors la mine cu opinia juridica avizata de directorul general si am considerat ca poate merge la plata”, a declarat Mariana R. Ea sustine totusi ca la incheierea contractului de asistenta juridica nu s-au respectat prevederile legale.

        „Am considerat ca Ordonanta 26 nu este respectata. In cazul unitatilor care au actionariat de stat si dispun de servicii juridice – cum e si cazul CET, pentru angajarea unui avocat era nevoie de aprobarea Consiliului Local. Ca sa respecte conditiile legale, factura trebuia sa aiba atasata, pentru a putea fi data spre plata, o hotarâre din care sa rezulte aprobarea CL sau AGA. Am avut situatii similare, dar inainte de aparitia Ordonantei 26, când nu era necesar acel acord.

        Nu a existat, pâna la urma, un acord CL, ci doar acea opinie juridica. Directorul Olaru a avizat opinia juridica si mi-a spus ca, in opinia lui, poate merge la plata. Eu i-am aratat directorului ce prevede Ordonanta 26, se intelegea ca trebuie sa mearga in sedinta Consiliului de Administratie si apoi in cea de Consiliu Local pentru a fi aprobata acea factura”, a explicat Mariana R. Urmatorul termen in acest dosar va fi pe 10 decembrie.

        Neculai Olaru a refuzat sa faca vreun comentariu legat de aceste acuzatii, atât timp cât procesul se afla in instanta.

        Aurel Varga, fostul primar din Luizi Calugara, condamnat la 3 ani si 6 luni închisoare cu executare

          Judecatoria Bacau l-a condamnat pe Aurel Varga, fostul primar din comuna Luizi Calugara, la o pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare cu executare, pentru instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice, instigare la fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura privata si conflict de interese in forma continuata.

          In cazul lui Varga, instanta a revocat gratierea conditionata a executarii unei pedepse de 2 ani închisoare aplicata in 2006, intr-un alt dosar penal, si a dispus executarea acesteia. Fostul primar a fost trimis in judecata, anul trecut, fiind acuzat ca, în perioada 2010-2011, când avea calitatea de consilier local, i-ar fi convins pe primarul de atunci, Mihai Funaru, pe directorul Scolii nr. 1 Luizi Calugara, Petru Ciurea, precum si pe alti consilieri locali sa încheie contracte de lucrari cu doua societati, la preturi supraevaluate si fara respectarea legii privind atribuirea contractelor de achizitii publice.

          Este vorba de mai multe lucrari de amenajare a unor terenuri de tenis si minifotbal, dar si la scoala, care au fost receptionate, desi nu erau executate, iar sumele achitate de la bugetul local au intrat în conturile unor firme la care administrator era sotia lui Aurel Varga. Potrivit anchetatorilor, si in perioada 2012 – 2013, când era primar al comunei, Varga a procedat la fel.

          A încheiat contracte fara sa organizeze o licitatie si a platit lucrari neexecutate. Si de aceasta data, sumele de bani au fost directionate in conturi controlate tot de sotia lui. Procurorii au estimat un prejudiciu de circa un milion de lei. In acelasi dosar, Mihai Funaru a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare cu suspendare, iar Petru Ciurea, la 2 ani închisoare cu suspendare. Loredana Varga, sotia fostului primar, a primit tot o pedeapsa cu suspendare, de 2 ani şi 3 luni închisoare.

          Administratorul societatii MIM Construct, Vasile Munteanu, a fost condamnat la 2 ani de inchisoare cu suspendare, iar firma acestuia la pedeapsa amenzii penale de 20.000 lei. SC Lortech va trebui sa achite o amenda penala de 30.000 lei, iar SC Vargas, 50.000 lei. Sentinta nu este definitiva, iar inculpatii pot face apel.

          Pompierii au inchis doua cluburi din judet

            Controalele pompierilor efectuate pâna acum la unitatile de alimentatie publica au dus la inchiderea a doua cluburi din judet, unul fiind in comuna Racaciuni, iar celalalt in municipiul Onesti. La Racaciuni, inspectorii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau au pus lacatul pe usa locatiei de distractie dupa ce au stabilit ca numarul de consumatori era depasit iar o cale de evacuare fusese blocata, fiind aplicata si o amenda de 30.000 de lei.

            „Conform art. 30, alin. 1 si 8 din Legea 307/2006, in urma controalele de specialitate efectuate s-a constatat ca operatorul economic de pe raza comunei Racaciuni nu respecta prevederile legale in vigoare. Au fost constatate incalcari grave a cerintei de securitate la incendiu drept pentru care a fost aplicata sanctiunea contraventionala conform art. 44 pc. VI din Legea 307/2006 si s-a dispus masura complementara de oprire a functionarii pâna la obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu”, a declarat cpt. Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la ISU Bacau.

            In cazul clubului de la Onesti, acesta nu avea autorizatie de securitate la incendiu si nici nu indeplinea conditiile cu privire la caile de evacuare. Oficialii ISU mai spun ca aici au aplicat mai multe amenzi in trecut, dar ca abia dupa modificarea legislatiei, din data de 5 noiembrie, au putut lua si masura complementara de inchidere a localului.

            Vise frânte, tara saraca

            Pe orice statistica realizata la nivel european te uiti, România este, invariabil, la cei doi poli, ori pe primele locuri, ori pe ultimele. Fruntasi suntem la infractionalitate, la coruptie, iar in coada clasamentelor ne situam la infrastructura, investitii si, recent, Eurostat (buletinul statistic al UE) ne plaseaza pe ultimul loc la ponderea cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare (R&D) in PIB. De exemplu, in 2014 (la fel ca si in 2013), România a alocat doar 0,38 la suta din Produsul Intern Brut pentru aceste domenii, cu mult sub media europeana care este de 2,03, ceea ce, in cifre absolute, inseamna 283 de miliarde de euro.

            Cel mai bine, la nivel european, se situeaza tarile nordice, Finlanda cu 3,17 la suta, Suedia 3,16 si Danemarca 3,0 la suta, urmeaza Austria, Germania, cu putin sub 3 la suta. Pentru a avea o imagine la nivel global, UE, cu 2,03, este cu mult sub ceea ce isi propune Coreea de Sud (4,15), Japonia (3,47) sau SUA cu 2,81 la suta din PIB. Nici nu-i de mirare, daca ne uitam la progresele, in stiinta, tehnologie, la ponderea marcilor din aceste tari prezente pe piata mondiala sau in domeniile de vârf ale cercetarii, in industria spatiala, medicina, fizica, biologie, cibernetica, informatica etc.

            In amonte, avem invatamântul, si el suferind, de ani si ani, atunci când se fac repartitiile din PIB, cu toate ca, inclusiv, Constitutia stabileste un procent minim de sase la suta din PIB. Si, atunci, daca educatia este deficitara (salarii, dotari, infrastructura, stimulare, cercetare), normal ca nivelul de pregatire al elevilor si studentilor nu poate tine pasul cu majoritatea tarilor din Europa, iar vârfurile din fiecare colegiu, liceu sau institutie de invatamânt iau calea tarilor care le ofera o plaja mult mai mare de afirmare.

            Avem tineri talentati, bine pregatiti, chiar in sectoare superspecializate, auzim prin presa, in rapoarte si discursuri de inceput de an scolar si universitar. Avem, insa nu facem depozite, nu-i tinem in albume, ei, tinerii, au nevoie, cum si tara are, de conditii pentru a se exprima, pentru a-si duce visurile pâna la capat, dornici de a returna locului unde s-au nascut si au invatat, tarii, o parte din ceea ce s-a investit in ei.

            Asa ar fi normal, pe lânga onoare, bani, recunostere. Cu doar 0,38 la suta din PIB alocat pentru cercetare si 3,6 la suta pentru invatamânt, România va fi in continuare pe ultimul loc si pe primul loc la exodul creierelor in Uniunea Europeana si peste Ocean.

            Taxa de salubrizare se plateste, din nou, pe persoana

              Consilierii locali au aprobat ieri taxele si impozitele locale pentru anul 2016. Darile stabilite in mod exclusiv de autoritatile locale vor ramâne la fel.

              Pe de alta parte, la cladirile rezidentiale aflate in proprietatea persoanelor fizice, majorarea va fi de 0,1 la suta din valoarea impozabila, in timp ce pentru cladirile nerezidentiale, cum sunt spatiile comerciale, aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice, cota de impozitare va fi de 0,75 la suta, desi legea permitea impunerea unei cote de 1,2 la suta.

              „Initial, am propus cota de 0,8 la suta, dar am primit adrese de la doua societati mari care ne-au propus sa revizuim cuantumul”, a explicat directorul de la Taxe si Impozite, Bogdan Nestian.

              Potrivit Codului Fiscal, pentru mijloacele de transport, taxele ramân la acelasi nivel. Taxa de salubrizare se va achita din nou pe persoana si nu pe apartament cum s-a intâmplat anul acesta. Astfel, Primaria Bacau propune o taxa de 6 lei/luna/persoana.

              Pentru persoanele juridice, taxa de salubrizare ramâne in acelasi cuantum. Cei care vor achita taxele integral, pâna la 31 martie, vor beneficia in continuare de reducerea de 10 la suta.

              Vestea rea este ca noua lege fiscala restrânge destul de mult categoriile de scutiri de la taxe, dar permite totusi consiliilor locale si judetene sa majoreze anumite taxe locale cu nu mai mult de 50 la suta fata de cuantumul actual.

              S-au deschis ofertele pentru sediul Directiei de Taxe si Impozite

              Cinci ofertanti au depus documentatia in cadrul procedurii de selectia a unui sediu pentru institutie. Termenul de deschidere a ofertelor a fost 2 decembrie. S-au inscris in concurs Universitatea Bacovia, societatea Elisa (aflata pe strada Vasile Alecsandri), firma Conbac (care are sediul lânga Insula de Agrement), societatea Casa S.A. (cladirea SIF Moldova) si o persoana fizica, Aurel Chiraples, care detine fostul sediu al Directiei Silvice.

              Procedura de stabilire a câstigatorului va dura 90 de zile. Asta inseamna ca ghiseele nu se vor muta in timp util pentru a evita aglomeratia specifica inceputului de an, când oamenii se imbulzesc sa achite cu anticipatie taxele.

              „Vom merge in teren sa vedem fiecare locatie si sa analizam care respecta cel mai bine criteriile tehnice impuse de noi. Chiar daca pretul oferit este bun, cel mai important este ca spatiul sa se preteze la serviciile noastre”, a declarat directorul directiei, Bogdan Nestian.

              Dupa stabilirea câstigatorului, se va vedea daca mai sunt necesare investitii pentru adaptarea spatiului, iar arhiva ar putea fi mutata in câteva zile. Contractul de inchiriere se va semna pe 10 ani si are o valoare de 5,4 milioane de lei fara TVA.

              Fascismul elitelor românesti

              Intr-o tara lovita crunt de saracie acuta este de-a dreptul fascinant sa vezi cum preferintele politice au alunecat spre dreapta doar pe baza de propaganda. „Jos Comunismul!” este un slogan suficient de puternic ca sa deturneze atentia de la problemele esentiale ale societatii. La un sfert de secol de la caderea comunismului, elitele intelectuale ale tarii inca se lupta cu fantoma acestuia. De fapt, in realitate, stafia comunismului este utilizata drept explicatie pentru orice esec politic, economic sau social.

              Mai grav este, insa, ca pe fondul confuziei ideologice, intelectualitatea româneasca seamana semintele unui fascism mascat in neoliberalism. Pentru elitele românesti saracia nu exista, exista doar „lenesi”, „asistati social” care trebuie marginalizati deoarece consuma fara a produce. Elitele românesti se fac sa nu observe ca neoliberalismul practicat de companiile multinationale la intrecere cu firmele românesti a distrus orice mugur al clasei de mijloc; societatea româneasca impartindu-se clar intre o mica grupare de oameni foarte bogati si o imensa majoritate de pauperi care traiesc de pe o zi pe alta, fara nici o sansa de a-si schimba statutul.

              Ceea ce este mai tragic este ca elitele intelectuale românesti considera aceasta stare de lucruri ca fiind fireasca, ca, asemenea lui Candid al lui Voltaire, traim in cea mai buna dintre lumile posibile. Si ca e nevoie de si mai multa austeritate, ca Statul trebuie sa-si reduca din cheltuieli pentru ca arunca bani prea multi in toti sarantocii. Ca nu avem nevoie de asistenta sociala, de prea multa educatie iar daca prostii se imbolnavesc, n-au decât sa-si plateasca medicamentele si doctorii.

              Leacul pentru saracie este si mai multa saracie, ne spun intelectualii nostri uitând lectiile trecutului.

              Fascismul intelectual românesc nu este o noutate; inca din perioada interbelica ideile acestea isi faceau loc printre elitele nationale. Sa nu uitam ca o seama de intelectuali de frunte au fost legionari iar Octavian Goga a fost inmormântat cu steagul cu zvastica pe sicriu.

              Astazi, oameni care se proclama lideri de opinie, intelectuali de marca, scriitori, economisti sau politicieni isi exhiba opiniile extremiste fara sa primeasca replica. Societatea este incremenita, manipularea functioneaza cu succes.

              Ideile promovate – cum ca de vina pentru inapoierea tarii sunt saracii si „asistatii” – au prins la publicul needucat. Cât va mai tine aceasta, este alta poveste. Deocamdata tara este guvernata prin alte mijloace decât cele politice insa echilibrul este destul de precar.

              Distrugere de munitie

                Vineri, 04 decembrie 2015, la ora 11.30, echipa pirotehnică din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al judeţului Bacău (I.S.U.J. Bacău) va efectua în poligonul „Lunca Siretului”, din comuna Săuceşti, distrugerea muniţiilor rămase neexplodate rezultate în urma desfăşurării activităţii de asanare a teritoriului judeţului Bacău.

                Muniţia care urmează să fie distrusă a fost asanată în luna noiembrie 2015. Ultima operațiune efectuată de echipa pirotehnică din cadrul I.S.U.J. Bacău a avut loc în data de 20 noiembrie 2015.

                Pentru distrugerea muniţiei, care constă în: 1 grenadă de mână ofensivă; 1 mină antipersonal; 1 proiectil exploziv calibru 76 mm fără focos; 1 proiectil exploziv calibru 100 mm; 1 proiectil perforant calibru 45 mm; 2 bombe de aruncător calibru 60 mm; 1 corp proiectil exploziv calibru 76 mm, se vor utiliza 2 kg de trotil (trinitrotoluen), precum şi alte mijloace pirotehnice.

                Misiunile de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflagraţiilor s-au desfăşurat în orașul Târgu Ocna și comunele Brusturoasa, Filipești și Palanca.

                Expoziția ‘Vindecări miraculoase – Nicu Enea’ la Palatul Suțu!

                Muzeul Municipiului București prezintă o nouă expoziție în seria ‘Vindecărilor Miraculoase’.

                De data aceasta este adus în fața publicului pictorul Nicu Enea.

                Expoziția ‘Vindecări Miraculoase — Nicu Enea’ (1897-1960) va fi vernisată vineri, 4 decembrie 2015, ora 12:00, la Palatul Suțu și va putea fi vizitată până pe 31 ianuarie 2016.

                ‘Nicu Enea începe activitatea expozițională în 1925 cu o ‘personală’ la Bacău, prin intermediul societății Ateneul Cultural. Pictor prolific, înzestrat cu o mare putere de muncă, va deschide apoi, timp de peste două decenii, numeroase expoziții personale cu precădere în București, unde în egală măsură va expune cu regularitate la Saloanele Oficiale sau la manifestările Tinerimii Artistice.

                Universul artei sale, aflat sub semnul virtuozității mijloacelor de expresie și ale echilibrului imagistic, a fost rezumat astfel: ‘discret sentimentale, lucrările lui Enea încheagă o lume particulară, recognoscibilă, o lume a adevărului pe care îl hrănește binele, o lume etică așadar, subsumabilă unui ideal de frumusețe. Iar acest ideal poartă în sine un canon al măsurii, al ponderii care-i dozează construcția, lumina, culoarea, al bucuriei de a picta, din care se hrănesc toate acestea…’

                Preocupat în mare parte de definirea picturii cu subiect național, un anume segment al artei sale s-a întemeiat pe ordonarea ritmică a volumelor, pe structurarea solidă a motivului, pe o cromatică reținută, mărturisind o înclinare către monumental și pictură murală.

                Începând din 1948 este marginalizat de noul regim. Se încadrează muncitor-vopsitor la fabrica ‘Proletarul’ din Bacău. Cu unele rezerve, în 1954, lucrarea ‘Nuntă țărănească’ îi este admisă totuși pe simezele Anualei de Stat. În 1960 statul român dăruiește două tablouri ale sale, ‘Dans național’ și ‘Natură statică’, Președintelui indonezian Sukarno — dovadă că artă să începuse să-și reintre în drepturi. Nu mai prinde însă momentul deplin al reabilitării sale, căci la 16 septembrie a aceluiași an, Enea se stinge din viață.

                Expoziția care l-a readus definitiv în atenția iubitorilor de artă a fost retrospectiva din 1965, itinerată în marile orașe din țară, inclusiv în București. La Bacău, în semn de prețuire pentru acest fiu al orașului, la 27 decembrie 1970 s-a deschis Casa memorială Nicu Enea, în colecția căreia astăzi pot fi admirate câteva sute de lucrări de pictură și grafică din opera artistului.’ Marian Constantin

                Bradul de Craciun se aprinde sâmbata, la ora 17.15

                  Evenimentul va incepe cu un concert dedicat copiilor, de la ora 15.30 când Scoala Stelutelor va intra pe scena amenajata in Piata Tricolorului.

                  Urmeaza datini si obiceiuri prezentate de ansamblul „Ciucurelul”, de la ora 16 si cântece oferite de clubul Aschiuta.

                  Fanfara lui Mos Craciun este asteptata sa concerteze de la ora 16.45, iar aprinderea bradului va avea loc la ora 17.15.

                  Evenimentul se va incheia la 18.30. Primaria va plati 16.500 de lei pentru intreaga desfasurare a actiunii.

                  Concomitent cu aprinderea bradului se va lumina intreg centrul.

                  „Greule, ne va fi greu fara tine!”

                  Din aceasta saptamâna, sportul bacauan este mai trist. A scris-o, intr-un comentariu postat pe net, un cititor al „Desteptarii”, o gândesc toti cei care l-au cunoscut pe Petrica Gabor, zis „Ceausescu”.

                  Accidentat mortal luni dimineata, de o masina, cel mai cunoscut suporter bacauan a fost inmormântat joi la prânz, la cimitirul Sarata 2. Au tinut sa fie prezenti, pentru a-si lua un ultim ramas bun, oameni din diferite medii sociale, ceea ce arata ca toata lumea l-a simpatizat pe „Ceausescu”.

                  „A fost un baiat simplu, dar cu o inima foarte mare, care a trait pentru sportul bacauan”, a marturisit directorul tehnic al SC Bacau, Gheorghe Poenaru. Poe nu a fost singurul membru din conducerea Sport Clubului venit la inmormântarea lui Ceausescu. Presedintele Cristi Ciocoiu si antrenorul Cristi Popovici au adus, la rândul lor, un ultim omagiu celui care a intruchipat imaginea suporterului fidel.

                  „Imi amintesc ca punea la suflet orice rezultat negativ al FCM-ului. Si tot el ne incuraja: «Lasa greule, ca poate ne scoatem etapa viitoare». Ajusese sa fie mai mult decât un simplu suporter, in conditiile in care, inca de pe vremea când activam ca fotbalist, participa, alaturi de noi, la toate evenimentele importante din viata noastra: nunti, cumetrii, zile de nastere”, a rememorat Cristi Popovici.

                  „«Ceausescu» nu a fost niciodata agresiv sau sâcâitor. A fost o persoana cu frica lui Dumnezeu, iar toti cei care l-au cunoscut cu adevarat stiu aceste lucruri”, a subliniat presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, prezent si el la inmormântare.

                  „Vreau sa le multumesc tuturor celor care au contribuit, cum si cât au putut, pentru ca «Ceausescu» sa aiba parte de o inmormântare crestineasca”, a declarat Ionut Vetrea, cel care s-a ocupat de toate cele necesare inhumarii lui Petrica Gabor. Fara Ceausescu, sportul bacauan va fi ceva mai trist. Iar noua, un pic mai greu.

                  Adio, „greule” si Dumnezeu sa te odihneasca in pace!

                  Cercetat pentru conducere sub influența alcoolului

                    La data de 2 decembrie a.c., în jurul orei 16.00, polițiștii au depistat în trafic, pe strada Mioriței din Bacău, un tânăr de 28 de ani, care conducea un autoturism în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.

                    Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 0,63 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Bacau pentru recoltarea mostrelor biologice de sânge necesare pentru stabilirii alcoolemiei.

                    În cauză s-a întocmit dosar penal în care se efectueaza cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

                    Sofer retinut dupa ce a lovit cu masina o femeie si a parasit locul accidentului

                      Un bărbat de 34 de ani a fost reținut pentru 24 de ore și va fi prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă. Polițiștii au stabilit că acesta ar fi condus un autoturism în timp ce se afla sub influența alcoolului, a accidentat o femeie care se deplasa pe carosabil și ar fi părăsit locul accidentului fără a anunța evenimentul și fără încuviințarea polițiștilor.

                      La data de 2 decembrie a.c., în jurul orei 22:00, polițiștii au fost sesizați de un bărbat de 34 de ani, din comuna Buhoci, despre faptul că in timp ce conducera un autoturism pe DJ 252 Buhoci, a surprins și accidentat o persoană de sex feminin, care se deplasa pe partea carosabilă.

                      Din primele cercetări efectuate de polițiști a rezultat că după producerea evenimentului rutier conducătorul auto a părăsit locul accidentului, deplasandu-se la domiciliul său din comuna Buhoci.

                      Ulterior a revenit la locul accidentului însoțit de o rudă și împreuna au urcat victima în autoturism, îndreptându-se spre municipiul Bacău.

                      Pe timpul deplasarii au anunțat prin 112 producerea evenimentului.

                      Echipajul medical a constatat decesul victimei, o persoană de 71 de ani, din comuna Buhoci.

                      Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 0,47 mg/l alcool pur in aerul expirat și a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Bacău, unde i s-au prelevat mostre biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei.

                      Față de bărbatul de 34 de ani s-a luat măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacău cu propunere de arestare preventivă.

                      În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție și conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului.

                      Teatrul Municipal „Bacovia” deschide prima expoziţie de păpuşi, din tezaurul Secţiei de Animaţie – „Păpuşi cu dragoste” – şi invită publicul la „Teatru de poveste”

                      În decembrie, Teatrul Municipal ”Bacovia” te invită să trăiești o lună de basm, în cadrul programului său de iarnă ”Teatru de poveste”.

                      Te invităm la spectacole – lectură după cele mai frumoase povești ale copilăriei și la o expoziție extraordinară de păpuși, realizată de Edi și Liliana Laşoc, scenografii Secției de Animație, care scot la lumină – în PREMIERĂ – din cufere magice personaje miraculoase, personaje de basm, cărora artiștii păpușari băcăuani le-au dat viață în zeci de spectacole de succes.

                      Vernisajul Expoziției “Păpuşi cu dragoste”, care aduce în faţa publicului obiecte de artă din tezaurul Secţiei de Animaţie a Teatrului Municipal “Bacovia”, va avea loc de Sf.Nicolae, duminică, 6 decembrie 2015, ora 10.30, în foaierul instituţiei, ca un dar pentru copiii de toate vârstele.

                      Deschiderea primei expoziții de păpuși a Teatrului Municipal ”Bacovia” va fi urmată de spectacolul ”Vine Moșul”, o producţie în regia lui Ion Coşa, după un text de Ion Băieşu.

                      Programul “Teatru de poveste” al Teatrului Municipal “Bacovia” include 19 spectacole, care se vor desfăşura în intervalul 5 – 27 decembrie 2015.

                      Vă invităm aşadar să redevenim copii, să redevenim frumoşi, să ne bucurăm de “poveşti la gura sobei”, şoptite în zile de iarnă de vestitorii bucuriei, actorii Teatrului Municipal “Bacovia”.

                      Veniţi alături de noi, să trăim şi să oferim clipe de bucurie. Vă invităm să fiţi, dragi spectatori de toate vârstele, spririduşii lui Moş Crăciun şi să ne ajutaţi să facem o colectă de jucării pentru copiii defavorizaţi din Bacău.

                      Noi îţi dăm poveste, tu oferă bucurie. Fii spririduşul lui Moş Crăciun şi fă un copil fericit, cu o jucărie, pe care să o aduci la spectacol. Jucăriile donate de tine vor bucura de Crăciun copii defavorizaţi din Bacău.

                      Tu oferi bucurie unor copii mai puţin norocoşi şi noi te răsplătim încurajând artistul din tine. Eşti copil şi îţi place să desenezi? Adu-ne, când vii la teatru, un desen inspirat din spectacolele din programul “Teatru de poveste”. Noi îţi vom expune desenul în foaierul Teatrului Municipal “Bacovia”, alături de cele mai frumoase păpuşi realizate de scenografii Secţiei de Animaţie.

                      Program “Teatru de poveste”

                      Sâmbătă, 5 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacolul cu păpuşi „Magazinul de jucării”, de Miki Murafa
                      Cu: Adina Iftime şi Miki Murafa

                      Duminică, 6 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Foaier
                      Vernisajul Expoziţiei „Păpuşi cu dragoste”, prima expoziţie de păpuşi a Teatrului Municipal „Bacovia”, realizată de Edi şi Liliana Laşoc, scenografi ai Secţiei de Animaţie.

                      Duminică, 6 decembrie, ora 11.00
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Mare
                      Spectacol „Vine Moşu”, adaptare după Ion Băieşu
                      Cu: Ştefan Ionescu, Nina Ionescu, Adina Iftime, Dumitru Rusu, Matei Bogdan, Ciprian Cârstiuc
                      Regia: Ion Coşa
                      Muzica: Ciprian Manta
                      Durata: 55 de minute
                      Un spectacol pentru copii şi adulţi. Recomandat: 10 +

                      Luni, 7 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      „Carolina şi Poneiul”, de Laurenţiu Budău
                      Interpretează actorii Secţiei de Animaţie a Teatrului Municipal „Bacovia”

                      Marţi, 8 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacol – lectură „Vrăjitorul din Oz”, de L. Frank Baum.
                      Interpretează Ciprian Cârstiuc (Teatru de Păpuşi Tradiţional)

                      Miercuri, 9 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacol – lectură „Baba Yaga”
                      Interpretează Bogdan Matei

                      Joi, 10 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      „Hai la drum spre Phantarun”, de Laurenţiu Budău
                      Interpretează actorii Secţiei de Animaţie a Teatrului Municipal „Bacovia”

                      Vineri, 11 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacol – lectură „Rapunzel”, de Fraţii Grimm
                      Interpretează: Geanina Alecsoaie

                      Sâmbătă, 12 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      „Zâna cojilor de portocală”, de Laurenţiu Budău
                      Interpretează: Adina Iftime

                      Duminică, 13 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacol – lectură „Degeţica”, de Hans Christian Andersen
                      Interpretează: Geanina Alecsoaie

                      Luni, 14 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacol – lectură „Crăiasa zăpezii”, de Hans Christian Andersen
                      Interpretează: Alina Neagu

                      Marţi, 15 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      „Fetiţa de cristal”, de Laurenţiu Budău
                      Interpretează actorii Secţiei de Animaţie a Teatrului Municipal „Bacovia”

                      Miercuri, 16 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacol de păpuşi „Jack şi vrejul de fasole”
                      Interpretează: Teatrul de Păpuşi Tradiţional. Coordonator: Ciprian Cârstiuc

                      Joi, 17 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacol de păpuşi „Dumbrava minunată”, de Mihail Sadoveanu
                      Interpretează: Teatrul de Păpuşi Tradiţional. Coordonator: Ciprian Cârstiuc

                      Vineri, 18 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      „Facem o poveste” – spectacol interactiv. Producător: Teatru Atelier
                      Cu: Tiberiu Gabor Bitere, Alina Neagu

                      Sâmbătă, 19 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacol – lectură „Jucării în ploaie”, de Violeta Savu
                      Interpretează: Alina Neagu

                      Duminică, 20 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacol de păpuşi „Hensel şi Gretel”, de Fraţii Grimm
                      Interpretează: Teatrul de Păpuşi Tradiţional. Coordonator: Ciprian Cârstiuc

                      Luni, 21 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      „Fetiţa cu chibrituri”, de Hans Christian Andersen
                      Interpretează Anca Sigartău

                      Marţi, 22 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      „Magazinul de jucării”, de Miki Murafa
                      Cu: Adina Iftime şi Miki Murafa

                      Duminică, 27 decembrie, ora 10.30
                      Teatrul Municipal „Bacovia”, Sala Studio
                      Spectacol – lectură „Crăiasa zăpezii”
                      Interpretează Ciprian Cârstiuc şi elevii Şcolii de Teatru Tradiţional Bacău

                      Preţul unui bilet de intrare la un spectacol din programul “Teatru de poveste” este de 4 lei şi include vizitarea Expoziţiei „Păpuşi cu dragoste”.

                      Te așteptăm în lumea noastră de basm!
                      Trăieşte o lună de poveste cu Teatrul Municipal ”Bacovia”!

                      Fii vestitorul bucuriei! Dă vestea mai departe! Îți mulțumim!

                      Prin programul său “Teatru de poveste”,
                      Teatrul Municipal „Bacovia” urează publicului său „La mulţi ani!” şi „Sărbători fericite!”.