joi, 25 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 2623

Mari artişti pe simezele Muzeului de Artă

de
Gheorghe Bălțătescu
-

Recent, la Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” s-a deschis o expoziţie inedită, de mare valoare artistică: „Artiști plastici interbelici în colecțiile Muzeului de Artă”.

După o muncă de restaurare de peste un an, de pregătire a lucrărilor, pe simeze sunt acum 190 de lucrări de pictură şi 10 de sculptură, semnate de cei mai mari artişti plastici care au creat între cele două războaie.

Printre ei şi mulţi artişti băcăuani, pe care vizitatorii îi vor descoperi în această expoziţie, cu operele, cu biografiile şi poveştile lor. De remarcat că multe dintre lucrări sunt expuse pentru prima dată, şi surprizele nu se opresc aici.

De data aceasta, „omul de pe stradă” este într-o postură inedită, Dionis Puşcuţă, artist plastic, cunoscut iubitorilor de artă băcăuani (şi nu numai), reprezentat al avangardei artistice româneşti, şef Secţie Artă, va fi ghidul nostru pentru oamenii de pe stradă, introducându-i în lumea fabuloasă a artei interbelice, cu o „poveste” fără sfârşit, în care eroii sunt, de data aceasta, maeştrii Tonitza, Baba, Enea, Ciucurencu, Diaconescu, Pallady, Vermont, Berea, Paciurea etc. (Gh.B)

„Cu această expoziţie ne-am dorit să reînviem, să creăm acea atmosferă a Salonului Oficial interbelic, care găzduia nume mari ale artelor plastice româneşti.

Este un oarecare traseu cronologic, mai ales că Muzeul de Artă din Bacău are un patrimoniu foarte bogat, sunt în jur de 6000 de lucrări, aparţinând tuturor perioadelor, artişti mari, printre care şi mulţi băcăuani, ale căror opere am avut ocazia, de-a lungul anilor, să le prezentăm publicului iubitor de artă.

Mulţi sunt cunoscuţi din cărţile de istorie, din denumirile de străzi, din albumele de artă, cum sunt Pallady, Băeşu, Tonitza, Baba, Ciucurencu, nume grele ale plasticii româneşti.

Cât priveşte artiştii băcăuani, sunt în expoziţie cei născuţi în Bacău, care au creat în acest oraş, dar şi cei plecaţi în Bucureşti sau în alte ţări. Precizez de la început că în această expoziţie sunt multe lucrări care nu au mai fost văzute, sunt pe simeze în premieră, cum este cazul artistului băcăuan Nicolae Vermont, care are în expoziţie o lucrare restaurată în totalitate, „Petrecere câmpenească”, o lucrare mare, foarte valoroasă, expusă la un salon oficial interbelic şi vă pot spune că a meritat, este o lucrare splendidă.

La fel Dimitrie Berea, Nicu Enea, Ion Diaconescu, ultimii doi sunt cei care au pus bazele, în Bacău, a primei pinacoteci, o fază incipientă a unui muzeu de artă, colecţie din care o parte s-a pierdut, însă a fost punct de plecare pentru actualul muzeu de artă. Patrimoniul nostru s-a îmbogăţit prin achiziţii, transferuri de la alte muzee, în special de la Muzeul Național de Artă al României, donaţii ale unor persoane, cum este cea a actriţei Clody Bertola, care a donat opere ale artistului Ştefan Constantinescu, născut la Tg. Ocna, donaţia de excepţie a Elvirei Enea, soţia pictorului Nicu Enea, care a donat statului român 170 de lucrări de pictură, 200 de desene, dar şi casa în care au locuit, devenită Casa Memorială „Nicu Enea”, din Bacău.

Pentru cei mai tineri, amintesc că Muzeul de Artă din Bacău a fost înfiinţat ca secție în 1957, în cadrul Muzeului Regional Bacău, și primul director a fost istoricul și arheologul, omul de cultură Iulian Antonescu, iar soţia sa, Eugenia Antonescu, șefa secției de artă, este cea care a valorificat opera lui Nicu Enea.

Am prezentat câteva informaţii de început, acum intrăm efectiv în expoziţie şi plecăm de la Gheorghe Petraşcu, cu peisaje, natură moartă şi portrete, Samuel Mützner, care a călătorit foarte mult şi are, în expoziţie o lucrare creată în Japonia (1914), îl avem pe George Demetrescu Mirea (G.D. Mirea), profesorul lui Nicu Enea, cu portrete foarte bine realizate. Urmează Theodor Pallady cu nud, natură statică și peisaj din Franţa, artist foarte cunoscut, promotor al artei moderne româneşti.

Acum revenim la Nicolae Vermont, de la care avem 20 de lucrări, să ştiţi că aproape toate lucrările au beneficiat de restaturări, s-au pus rame noi, de la Tonitza avem şapte lucrări, se remarcă un portret de copil, în care găsim acei ochi ai vârstei copilăriei, este foarte frumos, bine gândit şi realizat.

Este aici şi Aurel Băeşu, pietrean la origine, care a avut şi o retrospectivă în Bacău, cum de o asemenea expoziţie a beneficiat şi Octav Băncilă, de la care avem mai multe lucrări. Cecilia Cuţescu Storck, cu natură statică şi o lucrare de la Balcic, Balcicul îl găsim la mai mulţi artişti din perioada interbelică, era acel paradis pierdut, exotic.

Statul român, din acea perioadă ajuta artiştii, le oferea burse, călătorii, la Balcic, Regina Maria le oferea şi câte un lot de pământ pentru a-i apropia, pentru a da locului o identitate românescă. Se ştie, Balcicul era teritoriu românesc, unde regina şi-a construit un castel, pe care îl vedem acum în reportajele prezentate de diferite televiziuni, acolo au fost şi Nicu Enea, şi Grigore Manea, Ştefan Dimitrescu, Marius Bunescu, aproape toţi marii artişti au creat la Balcic. Vremuri…

Se mai duc şi acum artişti români acolo, în amintirea acelor vremuri. În expoziţie avem şi sculptură, aici este un Ion Jalea, cu „Burebista”, o sculptură în piatră a lui Corneliu Medrea, vom mai aduce un Jalea – „Avântul”, care este încă în restaurare, pe parcurs vor mai intra în expoziţie şi alte lucrări, deoarece expoziţia va avea un caracter permanent, pentru a da posibilitatea băcăuanilor să o poată viziona, este una dintre cele mai mari şi mai valoroase expoziţii şi ar fi păcat să nu vină copiii, elevii, studenţii, publicul matur să ia contact cu frumosul, cu biografiile artiştilor, cu informaţii ample şi interesante despre curente, stiluri, poveşti, legende despre opere şi artişti.

Mai avem un bust a lui I.C. Brătianu, operă a lui Oscar Han, care a fost adus de la Răcăciuni. Dimitrie Paciurea – cine nu a auzit de Paciurea!, cu lucrări fantastice, din mitologie, „Satirul”, „Himera”, uitaţi peisajele veneţiene ale lui Nicolae Dărăscu, avem lucrări semnate de Iosif Iser, din nou o lucrare foarte mare – „Balerina”, restaurată complet, Iosif Rosenbluth, un artist de origine evreiască, foarte bine cotat, redescoperit de piaţa de artă, Camil Ressu, cu lucrări expuse pentru prima dată, Corneliu Baba, Dimitrie Berea, de la care avem doar două lucrări, un artist băcăuan, cel mai celebru băcăuan, însă mai puţin cunoscut în ţară, este cunoscut în Europa şi, mai ales, în America, unde a executat portrete tuturor celebrităţilor de la Hollywood, chiar şi ale unor preşedinţi ai SUA, inclusiv Salvador Dali a fost model pentru un portret.

Este o legendă, are o poveste fabuloasă, o vor putea afla vizitatorii de la ghidul muzeului. Din nou un băcăuan, George Zlotescu, un artist foarte bun, cu şcoală în Franţa, contemporan cu Nicu Enea. Fratele lui Geo Zlotescu a fost primar al Bacăului și portretul acestuia se află în Bacău, într-o colecție privată. Vorbeam de Berea, noi dorim să mai achiziţionăm lucrări semnate de el, însă nu ne putem apropia de preţuri, sunt foarte mari. Intrăm pe teritoriul lui Nicu Enea, foarte bine reprezentat, cu portrete ale soţiei, care i-a fost model, o femeie foarte frumoasă, ea însăşi pictoriţă, de altfel şi primul premiu a lui Enea a fost cu un asemenea portret, care se află la Muzeul de Artă din Bucureşti.

Un studiu foarte bun despre Nicu Enea a scris Grigore Coban, un critic de artă băcăuan foarte bun, primul preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din Bacău, l-a cunoscut bine pe Nicu Enea, cel care a contribuit la reabilitarea artistică a lui Enea, de altfel prima retrospectivă Nicu Enea a fost în 1965, organizată de Elvira Enea, o expoziţie itinerantă, prezentată în mai multe oraşe.

Aici sunt lucrări din perioada lui cea mai fastă, o parte rezultat al acelei excursii prelungită în fosta Iugoslavie, invitat de regina acelei ţări, soţia lui Alexandru al Iugoslaviei, fiica Reginei Maria, „soacra Balcanilor”, cum mai era cunoscută. Nicu Enea a realizat pictura Bisericii din Cartierul CFR, refăcută acum, unde poate fi văzut şi regele Mihai I, tânăr, portret acoperit în timpul regimului comunist.

Păcat, însă, că şi acum jumătate este obturat de un scaun din lemn, pe care se aşează mirenii la slujbă, poate va fi lăsat liber, este un punct de atracţie foarte frumos.

Tot Enea este autorul lucrării de la Teatrul Bacovia, acea frumoasă boltă, din care se mai păstrează foarte puţin, deoarece restaurarea a fost un accident.

Alexandru Ciucurencu şi Corneliu Baba, cei care și-au pus amprenta asupra şcolii româneşti de artă postbelice, prin discipolii lor, așa-ziși „ciucurencişti” şi „babişti”, se aflau la începutul carierei în perioada interbelică: avem patru lucrări de Ciucurencu, el a fost şi maestrul lui Ilie Boca, artistul nostru cel mai cunoscut în ţară şi în străinătate, care a împlinit anul acesta 80 de ani, sărbătorit de noi cu o impresionantă „retrospectivă”.

Anul acesta ar mai fi împlinit 80 de ani alţi remarcabili pictori băcăuani, Gheorghe Velea, Ion Burdujoc, născuţi în 1937, un an fast pentru pictura băcăuană. Ne apropiem de ieşire, am ajuns la Ion Diaconescu, un artist din Oneşti, cu un destin tragic, cu şcoală făcută în Germania.

Are o poveste tristă, a murit tânăr, la nici 30 de ani, într-un presupus accident de tren. Henri Catargi, cu natură statică celebră. Trebuie spus că muzeul din Bacău este invitat cu lucrări la desele restrospective, suntem într-o permanentă colaborare cu cei care scot albume de autor, tocmai anul acesta am colaborat cu Pavel Şuşară, unul dintre cei mai buni critici de artă din România, care a scos un album Theodor Pallady.

Ajungem la modernii Maxy Max Herman şi Ion Ţuculescu, avem doar o singură lucrare semnată de marele artist, care închide expoziţia maeştrilor din perioada interbelică, o expoziţie bogată, interesantă, plină, după modelul interbelic, cu nume mari, cu nume mari de băcăuani. Acum pregătim scurte biografii ale artiştilor de pe simeze, care vor însoţi lucrările expuse.

Această expoziţie va fi continuată la parter, cu alţi artişti, de la primii artiști români moderni, precum Theodor Aman, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Grigorescu până la Ştefan Luchian inclusiv, iar jumătate din sală va fi ocupată de artişti contemporani. Dorim să mai achiziţionăm lucrări ale unor artişti băcăuani, pe care nu-i avem în patrimoniu, cum sunt Dimitrie Ştiubei, autor al unor portrete celebre, cum este cel al Regelui Carol al II-lea, Nicolae Gropeanu sau Leon Orval, dar şi Alexandru Bassarab, un gravor foarte bun, care a avut, şi el, un sfârşit tragic.

Mă întrebaţi de doamne, artiste, tocmai am trecut pe lângă lucrările artistei Ceciliei Cuţescu Storck, pe celălalt perete sunt Michaela Eleuteriade, Lucreţia Mihail Silion, cu patru lucrări. Avem în patrimoniu şi patru lucrări ale Elvirei Enea, însă nu sunt reprezentative.

Repet, avem colecţii cu lucrări de o valoare inestimabilă, am lucrat mult la această expoziţie, a fost şi o muncă de cercetare pentru noi, muzeografii, şi ne-am bucura dacă publicul ar veni mai des să se întâlnească cu frumosul, cu arta, aşteptăm elevi, elevi de la Colegiul de Artă, de la şcolile din tot judeţul, liceeni, studenţi, maturi iubitori şi pasionaţi de arta plastică. Este vremea, acum, la început de noiembrie, de o vizită, împreună cu familia, la Muzeul de Artă.

Preţul unui bilet este modic, 1 leu pentru elevi (cei sub şapte ani au intrarea gratuită) şi 4 lei pentru adulţi, 2 lei grup organizat. Programul este marţi-vineri, de la 9-17, luni închis. Adresa noastră: Strada Nicolae Titulescu 23, Bacău, Telefon: 0234 510 470.”

Andrei Pennazio, un alt „mic Picasso”?

de
Gheorghe Bălțătescu
-
Andrei Pennazio
Andrei Pennazio (mijloc), alături de prof. Aurel Stanciu şi părinţii (dreapta)

Când intri acum în Galeria „Sara Good Art”, pe simeze te întâmpină câteva lucrări de pictură care te duc imediat cu gândul la „stilul Picasso”, la Alexandra Nechita, denumită şi ea, în copilărie, „micuţa Picasso”.

Este doar prima impresie, demontată imediat de prof. dr. Aurel Stanciu, artist plastic, autorul celebrelor „Ferestre”, care ne invită, cu argumente, să privim şi să ne bucurăm de arta unui copil de numai 12 ani, Andrei Pennazio, elev la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi, care, la această vârstă se poate mândri cu expoziţii în Italia (de altfel, tata este italian şi mama româncă), Bucureşti, Oneşti, P. Neamţ şi acum în Bacău.

„Am acceptat imediat invitaţia de a-l prezenta pe Andrei publicului băcăuan, deoarece, dincolo de etichetări şi clasificări (chiar dacă unele au conotaţii pozitive), el a reuşit, prin studiu, prin muncă, prin experimentare, să-şi creeze un stil propriu. Nu este nici „micul” şi nici „marele” Picasso!

Se vede că ştie să lucreze cu spaţiile, cu suprafeţele, ştie să se „joace” cu culorile. Pânzele lui ne spun bucuria de a povesti, de a povesti prin creaţie, de a inventa formele.

Dar cel mai important, Andrei, a învăţat să transforme imaginea, o distruge şi o recompune, stăpânind bine punctul şi linia, alfa şi omega în arta plastică.

Şi-a ales un drum, este drumul lui şi, sigur, vom mai auzi de el”, a mai spus prof. Aurel Stanciu.

Andrei este un copil, însă a depăşit faza infantilă a desenului şi jocului cu imaginea, griul devenind culoarea care arată evoluţia lui în aceşti ani.

„Joc şi culoare” ne arată că este pe un drum bun, se vede că are profesori excelenţi, are sprijin şi din partea familiei, ceea ce, de ce să n-o spunem, contează enorm la această vârstă. De altfel, alături de el, la vernisaj, au fost părinţii, bunicii, colegi şi prieteni.

Surprinzător, Andrei a ştiut şi ştie bine arta de a-şi expune ideile, proiectele, impresionând prin acurateţea limbajului, dezinvoltură, nelipsindu-i inocenţa şi farmecul unui copil frumos şi talentat.

KARO 24 şi-a închis ferestrele!

de
Gheorghe Bălțătescu
-
KARO 24 şi-a închis ferestrele!

La ora când citiţi aceste rânduri, experimental KARO 24 s-a încheiat

Despre ce a fost vorba? Sâmbătă, 4 noiembrie, la ora 15.00, Galeriile de Artă KARO a inaugurat un nou concept expoziţional, denumit “KARO 24”, o galerie în galerie, Constantin Ţinteanu, patronul KARO a explicat la vernisaj:

“Am împărţit spaţiul nostru de la parter în două, în partea din faţă, cu vedere la stradă, beneficiind şi de generozitatea deschiderii ferestrelor, a spoturilor luminoase, găzduim expoziţia de artă, care poate fi văzută şi din stradă. Karo 24 îşi propune să fie un spaţiu al experimentării, al schimbului de idei, un loc informal, fără clişee, dinamic şi deschis.

Ideea ne-a venit când am văzut că multă lume se fereşte să intre în galerie, priveşte prin geam, de aceea acum le oferim posibilitatea de a avea ce vedea, în acest fel exteriorul devine o prelungire a interiorului.

KARO 24 şi-a închis ferestrele!

Expoziţia este deschisă doar 24 de ore, până duminică la ora 15.00, când revenim la destinaţia firească, magazin şi galerie de artă. Noaptea, spaţiul va fi iluminat, iar dacă cineva doreşte să intre, poate suna, noi îi deschidem uşa.”

Prima expoziţie a fost „Interludic”, rezultat al colaborării dintre TIME FOR ART şi Galeriile Karo, unde au expus participanţii la Tabăra de Creaţie de la Ghimeş, din vara care a trecut.

Se pregătește o nouă ediție

Tot ca noutate a acestui proiect, în tabără au fost artişti profesionişti, Geanina Ivu (coordonator proiect), Marius Crăiţă Mândră, Ion Mihalache, Elena Samburic (R. Moldova), Violeta Savu, cât şi amatori, mai ales tineri, elevi: Oana Gheorghe, Constantin Brosu, Mara Bucur, Carina Gheorghe, Teodor Vlad, Alexandra Creangă, Teodora Tuduriu, Maria Vlad, Vlad Cazimir, Diana Iftime, Călin Vizante, Bogdan Novac, Bianca Gheorghe, Ana Trăistaru Ivu, Andrada Elena Brosu. Despre “ludic” şi “interludic”, dar mai ales despre imagine şi cuvânt, complementaritate, întâietate, impact, priorităţi, clasamente, cercetări (neapărat al celor britanici) şi rezultatul lor, a citit/vorbit poeta Violeta Savu, care s-a îngrijit, în tabără, de limbaj şi comunicare.

Prima ediţie a KARO 24 a fost interesantă, a atras atenţia şi interesul unui public suficient pentru ca organizatorii să se gândească la o nouă ediţie.

“Calendarul viitoarele manifestări de acest gen va fi condiţionat de particularităţile acestora, de timpul necesar pregătirii lor, astfel că nu va fi un program regulat de expunere în acest format. Oricum, ediţia a II-a va fi anunţată din timp.

“Interludic” pleacă de la KARO şi va fi deschisă la Universitatea “George Bacovia”, pe 18 noiembrie, ora 12.00., ocazie de a afla mai multe detalii despre tabără şi participanţi.

Concert caritabil la Catedrala „Sfinţii Petru şi Paul”

    de
    Gheorghe Bălțătescu
    -
    Concert caritabil la Catedrala „Sfinţii Petru şi Paul”

    Muzica apropie inimile şi sufletele

    Duminică, 5 noiembrie, de la ora 19.00, după Liturghia de seară, la Catedrala Catolică „Sfinţii Petru şi Paul”, Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” a susţinut un concert simfonic, organizat cu scop caritabil.

    „Concertul din această seară este organizat la iniţiativa tuturor instrumentiştilor filarmonicii noastre, care au dorit să fie aproape de unul dintre colegii noştri, care are o problemă în familie, una medicală, soţia este grav bolnavă şi necesită tratamente foarte, foarte costisitoare.

    Ne-am gândit cum putem să-l ajutăm, în afară de sprijinul fiecăruia dintre noi de până acum, aşa s-a născut ideea de a veni aici, într-un loc unde am fost foarte bine primiţi, preotul decan Isidor Dâscă a fost şi este un om cu suflet mare, care ne-a primit cu drag şi înţelegere, să susţinem acest concert.

    Ne dorim ca, prin muzică, cu muzica noastră, să sensibilizăm credincioşii, să le facem o bucurie, ştiind că muzica este cea care uneşte sufletele şi inimile, atunci când un semen se află în dificultate.

    Mulţumim părintelui decan, celorlalţi preoţi, tuturor celor care vor fi alături de noi, de colegul nostru, la acest mare impas”, ne-a spus Pavel Ionescu, director al Filarmonicii „Mihail Jora”.

    Sub bagheta maestrului Ovidiu Bălan, orchestra a interpretat lucrări de A. Vivaldi, W.A. Mozart, J.S. Bach, A. Piazzolla, E. Morricone şi G. Caccini.

    Şi-au dat concursul şi au răspuns apelului membrilor orchestrei soprana Gabriela Iştoc şi oboistul Emil Stancu.

    Proteste în Bacău: manifestanții au ieșit în stradă împotriva legilor Justiției

      de
      Deșteptarea
      -
      Proteste în Bacău

      – Steaguri, vuvuzele si live-uri pe Facebook la o nouă serie de proteste în Bacău

      Câteva sute de persoane s-au adunat duminică seara în fața Prefecturii Bacău pentru a protesta față de reforma Justiției sau, după cum spun ei, împotriva politizării acesteia.

      Chiar dacă la evenimentul organizat pe Facebook de liderii organizațiilor care se ocupă de manifestările din cadrul „Bacău- Capitala Tineretului” au anunțat că vor participa peste 2.000 de persoane, frigul i-a ținut pe mulți dintre ei în case.

      Dealtfel, în ciuda faptului că protestul s-a anunțat a fi unul împotriva „politizării Justiției”, manifestanții aveau revendicări politice, legate de liderii PSD.

      La manifestația de duminică seara au participat și numeroși copii, veniți cu părinții.

      Manifestanții, dintre care mulți mai participaseră și la manifestațiile din ianuarie, suflau în vuvuzele, scandau lozinci anti-PSD și transmiteau live pe Facebook, cu ajutorul telefoanelor mobile.

      Manifestația a cuprins și clasicul marș spre statuia lui Ștefan cel Mare și înapoi, totul sub supravegherea forțelor de ordine.

      „Sărbătoarea Artelor Moderne”

      de
      Florin Ștefănescu
      -
      „Sărbătoarea Artelor Moderne”

      Ateneul Filarmonicii „Mihail Jora” Bacău a găzduit în acest weekend cea de-a VI-a ediție a Festivalului „Sărbătoarea Artelor Moderne”, organizat de către Asociația Culturală „Armonie și Culoare”, în pareteneriat cu Colegiul Național de Artă „George Apostu” și cu sprijinul Consiliului Județean Bacău.

      Festivalul concurs s-a derulat pe mai multe secțiuni la care s-au întrecut aproape 500 de participanți din Bacău, Onești, Adjud, Comănești, Moinești, Roman, Iași, Vaslui. Juriul festivalului a fost alcătuit din profesori de la Colegiul Național de Arte „George Apostu”, de la Colegiul Pedagogic „Ștefan cel Mare” și de la Palatul Copiilor.

      După evoluția copiilor în concurs s-au desfășurat festivitățile de premiere, particpanții primind diplome, mențiuni și premii, fiecare secțiune având și câte un trofeu la care s-a adăugat și câte un premiu în bani. Astfel, Trofeul la secțiunea Muzică Instrumentală a fost adjudecat de Nichifor Mihnea, prof. coordonator – Dorin Ghiuță.

      La secțiunea Muzică Vocală trofeul a ajuns la Farcaș Camelia, prof. coordonator – Marinela Paraschiv Gora. Secțiunea Dans Clasic a fost câștigată de Ansamblul „ Petit Allegro”, prof. coordonator Simona Simon Baicu, iar la Dans Modern s-a impus Formația „Dance Midi”, instructor dans Raluca Pichiu. Trofeul Secțiunii Arte Plastice a fost acontat de Dorneanu Andra, prof. coordonator Emil Ciuchi.

      De la Sărbătoarea Artelor Moderne, la campania Shoe Box

      Cu acest prilej s-a demarat și cea de-a III-a ediție a campaniei Shue Box, împreună cu CS Bronx, prin care se achiziționează diverse bunuri sub formă de donații, care vor constitui cadori de sărbătorile de iarnă pentru familiile cu copii mulți, familii defavorizate.

      „Oricine poate pune într-o cutie de pantofi câte ceva, pentru o fetiță sau un băiețel. O carte de citit sau de colorat. Un fular sau mănuși, dulciuri sau ce cred oamenii că s-ar potrivi pentru un copil. La prima ediție am ajutat 100 de familii iar anul trecut 200. Sperăm ca anul acesta să strângem cât mai multe cadouri și să ajutăm cât mai multe familii”, a declarat Anamaria Zodian, președinte Asociația Culturală „Armonie și Culoare”, coordonatoarea proiectelor amintite.

      „Călătorie pe Arca lui Noe”, la Sala ATENEU

      de
      Gheorghe Bălțătescu
      -
      Elena Bulai, Violeta Ursinschi, Adriana Ambrosie şi Mihaela Chiribău, „călătoare” cu Arca lui Noe, la sala Ateneu
      Elena Bulai, Violeta Ursinschi, Adriana Ambrosie şi Mihaela Chiribău, „călătoare” cu Arca lui Noe, la sala Ateneu

      Duminică, de la ora 11.00, la Sala Ateneu a Filarmonicii „Mihail Jora” a avut loc lansarea volumului-jurnal „Călătorie pe „Arca lui Noe”, semnat de Adriana Ambrosie, profesor la Colegiul Naţional „Ferdinand I”, rezultat al călătoriilor întreprinse, împreună cu Ansamblul Cameral „Trio Syrinx”, prin lumea întreagă, din Japonia în Norvegia, din Franţa în Vietnam, China, Cambodgia, prin capitalele şi oraşele Europei.

      Moderatorul întâmplării cultural – literar – muzicale a fost prof. dr. Mihaela Chiribău, iar despre carte au vorbit conf.univ.dr. Elena Bulai şi prof. Violeta Ursinschi.

      „Adriana Ambrosie este un călător, nu un turist, cunoscătoare a patru limbi, a reuşit să intre, să cunoască din interior cultura, literatura, obiceiurile, tradiţiile din fiecare ţară vizitată. Nu i-au rămas străine muzica, arta diferitelor popoare, arta gastronomică, frumuseţea şi urâţenia lumii văzute, scrise cu talent, cu un discurs subtil, elegant, inteligent, şi cu ironie fină.

      Se observă din fiecare pagină bucuria călătoriei, aviditatea intelectualului pentru informaţia care defineşte, relativizează şi reţine esenţialul, neocolind comentariul, întrebarea. Este o carte a cunoaşterii, nu neapărat iniţiatică, ci, mai degrabă a comunicării, scrisă cu multă ştiinţă, generozitate şi talent”, a spus prof. Elena Bulai. La rândul ei, prof. Violeta Ursinschi, a remarcat alte valenţe ale jurnalului, ale impresionantului volum:

      „Te fascinează, te cucereşte limbajul, trăirile, spiritul de observaţie, avatarurile pregătirii fiecărei călătorii, bagajele, vămile, impresiile traduse cu căldură, cu afecţiunea specifică călătorului informat, chiar dacă era vorba de lumea asiatică sau de atmosfera specifică oraşelor Europei. Adriana Ambrosie nu numai că a scris această carte, ea ne-a dăruit-o, să călătorim împreună cu ea”, a încheiat prof. Violeta Ursinschi.

      Autoarei, Adriana Ambrosie, emoţionată de cadrul pregătit de organizatori, de discursurile colegelor ei, a precizat că această carte a plecat de la însemnările de pe blog: „Eu nu am creat, ci am împărtăşit impresii, senzaţii, informaţii, sentimente trăite pe diferite meridiane ale lumii. A fost un privilegiu această călătorie, împreună cu soţul meu, cu membrii Ansamblului „Trio Syrinx”. Sper să vă fi făcut o bucurie.”

      A urmat o călătorie muzicală, de data acesta, în Arcă au urcat flautistul Dorel Baicu, oboistul Dorin Gliga şi fagotistul Pavel Ionescu Ambrosie, cu un miniconcert, dăruit celei care a ştiut şi a reuşit să-i surprindă plăcut cu povestea din lumea pe care au văzut-o şi au încercat să o înţeleagă.

      Ochelari și consultații gratuite

        de
        Silvia Patrascanu
        -
        Ochelari pentru băcăuani 01

        Timp de o săptămână, băcăuanii din mediul rural și urban au beneficiat de consultații medicale și au primit ochelari, dacă era necesar, în mod gratuit.

        Caravana a fost organizată de Asociația „Valoare Plus” din Bacău în colaborare cu „Vision for All” din Suedia. Evenimentul a fost sprijinit de autoritățile locale, care au pus la dispoziție sala de ședințe a primăriei, sala de festivități a căminului cultural sau alt spațiu disponibil.

        Primul popas a avut loc, duminica trecută, în Tg. Ocna, unde au beneficiat de consultații 140 de persoane, după care a urmat întâlnirea din Căiuți, cu 130 de beneficiari, apoi cele din Dărmănești, Bacău (Clubul +60), Sascut, Orbeni, Valea Seacă. Ultima oprire a avut loc tot în Bacău, la Penitenciar, la sfârșitul acestei săptămâni.

        „O nouă acțiune de acest fel, realizată în parteneriat cu «Vision for All», va avea loc în primăvara anului 2018, cel mai probabil în luna martie”, a declarat Marian Pădureț, președintele Asociației Valoare Plus.

        Onești: “Miss & Mister Boboc” la Hollywood Party

          de
          Ion Moraru
          -
          FOTO: Ştefan Blănaru

          Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi” este cel care a deschis seria concursurilor “Miss și Mister Boboc” din municipiul Onești. Astfel, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor, sub genericul “Hollywood Party”, un număr de șase perechi s-au întrecut pe parcursul a peste trei ore de spectacol pentru a cuceri mult râvnitele titluri.

          Alex. Roman și Alina Sion (prezentatorii concursului) au fost cei care au purtat concurenții spre a găsi rezultatul “the best” (cel mai bun) la “ecuația” frumusețe, eleganță, inteligență și atitudine”. Tema urmată de pretendenții la titlurile de “Miss & Mister Boboc” (Hollywood Party), a avut în vedere faptul că în celebra cetate a filmului american vedetele candidează la Premiile Oscar, astfel că și “minivedetele” oneștene ale acestui concurs au fost urmărite de pe scenă de … un altfel de “Oscar” (o statuietă în miniatură).

          Juriul concursului a avut în componență pe profesorii Mihai Ursachi (director al Colegiului Tehnic “Gheorghe Asachi”), Oana Paula Zaharia (director adjunct), Mirela Băncilă, Anamaria Berilă și ca reprezentanți ai elevilor pe Crina Pantelimon și Dyana Mîzgă.

          Cum spectatorii (ce au umplut la refuz sala Casei de Cultură) și toți participanții la concurs au așteptat cu nerăbdare îndemnul “Acțiune – Motor!”, concurenții au trecut “cu brio” de prima probă, cea a ținutei de zi.

          Emoțiile probelor de concurs “au fost atenuate” de scurtele recitaluri muzicale susținute de interpretele oneștene Marina Grădinaru și Costina Crăciun (participantă la două puternice concursuri muzicale de televiziune) și de “descătușarea” coregrafică a Trupei “Arabesque”, de la Clubul Elevilor Onești (îndrumată de prof. Mariana Oșteanu).

          Proba de dans a fost urmată de alte momente artistice care au avut ca protagoniști pe o altă speranță a muzicii ușoare din Onești (Andrada Bratovianu) și pe Cosmin Ionuț Aki, care a încântat publicul cu muzică rap. Surprizele acestui concurs au continuat și atât concurenții cât și concurentele au arătat cât de cuceritoare este îmbinarea unui articol de vestimentație modernă cu cămașa populară și iia tradițională, această ingeniozitate putând să uimească și… modernul Hollywood!

          Participanții la Concursul “Miss Mister Boboc” de la Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi” au avut de trecut și de o probă de … spontaneitate în verificarea cunoștințelor, fiind de menționat faptul că ei ‘nu au căzut în capcana” întinsă de prezentatori, ce au șovăit să le spună că au răspuns bine!

          Programul artistic prezentat de Ansamblul “Plaiuri oneștene” ( coordonat de prof. Mirela Motea și Adina Volmer și care este format din elevi ai acestui colegiu), interpretarea unor momente teatrale și prezența pe scenă a solistei de muzică ușoară Elena Predoiu au prefațat proba ținutei de seară, care a fost una dintre cele mai așteptate ale concursului.

          Este de remarcat faptul că sub îndrumarea profesoarei Mirela Băncilă liceenii de la Colegiul “Asachi” au adunat într-un buchet secvențe teatrale din “Chirița în Iași”, “Enigma Otiliei” și altele pentru a impresiona la “Hollywood Party”! (lucru ce a reușit din plin!)

          Până la deliberarea juriului pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Onești au mai evoluat trupa AGBR, îndrăgitul interpret oneștean de muzică hip – hpo Mihai Zarzu și o iubită vedetă – Oana Radu, ce a fost invitata specială a acestui concurs și care a reușit să urce publicul în picioare într-un recital electrizant.

          Plină de suspans, premierea concurenților a adus titlul de Miss Originalitate concurentei Andreea Elena Matei, cel de Miss Eleganță Dianei Elena Stoleru iar Rebeca {tefania S6rbu a fost desemnată Miss Spontaneitate.

          Dacă la băieți pe locul 3 a urcat Tudor Radu iar pe locul 2 – George Vasilică, pe podiumul de premiere la fete juriul a decis premiul III pentru Costina Georgiana Ivan și premiul II pentru Isabela Niculescu. Titlul de Mister Spontaneitate a fost cucerit de George Popa, cel de Mister Eleganță a revenit lui Ionuț Ardeleanu iar Mister Originalitate a fost desemnat Ionuț Moraru.

          În aplauzele tuturor celor prezenți Anita Maria Posteucă (ce își dorește să fie la înălțime mereu!) și Cosmin Văcaru (adept al motto-ului “Dacă vrei să duci o viață fericită, ancoreaz-o de un scop, nu de oameni sau obiecte”), au fost cei care au cucerit titlurile de “Miss & Mister Boboc” – Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi” din Onești.

          Echipa de profesori coordonatori care au adus reușita acestui concurs a fost formată din Anina Ramona Cioclu, Ecaterina Sovejanu și Margareta Zahra, alături având și o “inimoasă” echipă de elevi. Cu toții au făcut ca “Hollywood Party” să rămână de povestit nepoților și strănepoților.

          Summitul Tinerilor 2017 are loc în Bacău

            de
            Florin Ștefănescu
            -
            Summitul Tinerilor 2017 are loc în Bacău

            Nu mai este o necunoscută pentru nimeni faptul că anul trecut, la Gala Tinerilor de la Timișoara, Bacăul a câștigat titlul de Capitală a Tineretului, într-o competiție cu Constanța. De altfel, înaintea acordării titlului de Capitală a Tineretului orașului nostru au existat, așa cum este românește, fel și fel de presupuneri.

            Dacă orașul Constanța a avut la acel summit doar trei reprezentanți, delegația noastră a avut 15 membri, voluntari și reprezentanți ai unor ONG-uri, ceea ce a presupus din partea multora că, datorită numărului mare de membri ai delegației noastre, Bacăul urma să fie câștigător.

            Așa a și fost, dar reușita s-a datorat programului prezentat de tinerii noștri. La Gala Tineretului de la Timișoara, delegația băcăuană a fost însoțită de primarul Cosmin Necula și de consilierul Cristian Ghingheș.

            Summitul Tinerilor, prima ediție la Timișoara

            În urmă cu un an, Timișoara găzduia prima ediție a Summitului Tinerilor, cu sloganul «Scrie povestea generației tale», orașul de pe Bega fiind la acea vreme Capitala Tineretului din România.

            La Gala Tineretului derulată cu acea ocazie, două orașe s-au luptat pentru preluarea titlului de Capitală a Tineretului. Bacăul a avut câștig de cauză în fața Constanței.

            De altfel, înaintea acordării titlului de Capitală a Tineretului orașului nostru au existat, așa cum este românește, fel și fel de presupuneri. Dacă orașul Constanța a avut la acel summit doar trei reprezentanți, delegația noastră a avut 15 membri, voluntari și reprezentanți ai unor ONG-uri, ceea ce a presupus din partea multora că Bacăul urma să fie câștigător.

            Denis Blidariu

            Așa a și fost, dar reușita s-a datorat programului prezentat de tinerii din Bacău. La Gala Tineretului de la Timișoara, delegația băcăuană a fost însoțită de primarul Cosmin Necula și de consilierul Cristian Ghingheș. Pentru a se înțelege bine prezența primarului Necula la acel eveniment, Denis Blidariu, coordonatorul de logistică din cadrul proiectului Bacău-Capitala Tineretului din România (BCTR) a explicat: „Un summit are mai multe componente: ateliere, dezbateri, conferințe, și bineînțeles ceva mai amplu precum o gală. Domnul primar a venit doar la gală, când s-a anunțat care este viitoarea capitală a tineretului.”

            Capitala Tineretului din România

            Din 2 mai 2017, Bacăul a devenit Capitala Tineretului din România pentru un an. Odată cu preluarea acestui titlu s-a constituit și Federația Tinerilor din Bacău, membri fondatori fiind Asociația Surf the Earth Project (STEP), Asociația Ingenious Drama, Asociația Un Zâmbet, Asociația pentru Dezvoltare Activă (ADA) și Asociația Elevilor, federație care coordonează toate activitățile din proiectul BCTR. Cu acel prilej, s-a dezvelit în piațeta din fața Casei de Cultură „Vasile Alecsandri” logoul proiectului și de acum celebrele statui confecționate din piese de mașini, care îl înfățișează pe poetul George Bacovia însoțit de doi copii. Statuia s-a dorit să fie o replică a statuii din parcul Bacovia care are titlul „Plecat de acasă”, iar statuia din piațetă a venit cu mesajul „Întors acasă”. Sigur, acest fapt a creat nenumărate polemici, dar asta e altă poveste.

            În perioada 8-12 noiembrie, Bacăul găzduiește cea de-a II-a ediție a Summitului Tinerilor „Dă încredere generației tale”, eveniment la care, așa cum estimează organizatorii Federației Tinerilor din Bacău, vor participa între 350 și 400 de tineri voluntari sau reprezentanți ai unor asociații de tineri din toată țara. „La acest eveniment vor fi prezenți tineri care sunt interesați de acțiunile de voluntariat.

            Dacă ești un tânăr care vrei să schimbi ceva în țara asta, ești așteptat la summit. Vor mai fi prezenți și leaderi ai unor organizații de tineret, reprezentanți ai autorităților locale și ai sectorului privat”, ne-a mai spus Denis Blidariu care a fost completat de către Lucian Popa, coordonator marketing în cadrul proiectului BCTR:

            „La Gală vor mai fi prezenți reprezentanți ai Ministerului Tineretului și Sportului, reprezentanți ai organizațiilor de tineret ale partidelor politice, și pentru că tot acest eveniment se desfășoară sub înaltul patronaj al Administrației Prezidențiale, va fi prezent și un consilier al președintelui Klaus Iohannis.”

            Summitul Tinerilor, la Centrul de Afaceri și Expoziții

            Activitățile din cadrul Summitului Tinerilor 2017 se vor desfășura în mai multe locații, între care amintim Centrul de Afaceri și Expoziții, Universitatea „George Bacovia”, Universitatea „Vasile Alecsandri”, Sala de Atletism și Teatrul de Vară „Radu Beligan”.

            În cadrul workshopurilor sunt vizate mai multe aspecte, între care sunt vizate partea de antreprenoriat, educație, implicare activă a cetățeanului tânăr, incluziune socială, mediu, cultură, sport și voluntariat. Aceste ateliere se vor desfășura în stilul nonformal și vor fi interactive. „Vor fi două secțiuni, joi, 9 noiembrie, și sâmbătă, 11 noiembrie, în care vor vorbi diferiți leaderi din mediul privat, care vor adresa anumite mesaje pentru tineri”, a completat Florina Fabian, secretar administrativ BCTR.

            Gala Tineretului din România va avea loc sâmbătă, 11 noiembrie, de la ora 18.00 la Teatrul de Vară „Radu Beligan” și va cuprinde o festivitate de premiere a liderilor și a organizațiilor de tineret din România, aceștia remarcându-se la rândul lor în domeniul social, cultural, antreprenoriat etc.

            Tot în cadrul galei, cele trei finaliste pentru titulatura de Capitală a Tineretului 2018, orașele Baia Mare, Satu Mare și Iași, își vor prezenta conceptul și cum îl vor implementa în orașul lor și tot ce impune acest titlu, după care va fi anunțat câștigătorul. Sigur, gala va conține și numere de divertisment dar și alte surprize.

            „Încercăm să dezvoltăm și economia locală”

            Toți tinerii care vor fi prezenți sâmbătă, 11 noiembrie, la summit au în program un circuit de vizitare a orașului, în încercarea de descoperire a Bacăului. „Prin acest summit încercăm să dezvoltăm și economia locală, în sensul că am reușit să activăm majoritatea locurilor de cazare libere în această perioadă”, a spus Denis Blidariu, fiind completat de Florina Fabian: „ocazie cu care am aflat că Bacăul nu are o capacitate extraordinară de cazare, și în același timp că, Bacăul are foarte mulți turiști. Foarte multe hoteluri erau ocupate.”

            După summit se va realiza un dosar în care se va îngloba tot ce s-a lucrat în cadrul evenimentului. „Practic, acest dosar va cuprinde toate piedicile de care ne-am lovit din cauza legislației, ce am vrea să modificăm din acest punct de vedere și cum am vrea să arate”, a declarat Lucian Popa, coordonator marketing în cadrul proiectului BCTR, urmând ca această rezoluție a tinerilor să fie înaintată Ministerului Tineretului și Sportului, care urmează la rândul său să o propună la forurile superioare. „Rezoluția noastră se va îmbina cumva cu rezoluția de anul trecut care a rezultat în urma summitului de la Timișoara”, a precizat Florina Fabian.

            Fluierarul de mlaștină, exponatul lunii noiembrie, la Muzeul de Științele Naturii

            de
            Madalina Rotaru
            -
            exponatul lunii Fluierarul
            sursa Muzeul de Științele Naturii

            Fluierarul de mlaștină (Tringa glareola) este declarat pentru publicul larg, exponatul lunii noiembrie, la Muzeul de Științele Naturii din Bacău.

            Vizitatorii instituției vor putea descoperi, astfel, pe tot parcursul lunii, informații interesante despre această specie de pasăre cu corpul zvelt și elegant, penaj brun pe spate și cu picățele gălbui pe aripi.

            Pasăre de apă, întâlnită peste tot în țara noastră în bălțile și ținuturile mlăștinoase, dar cu o densitate mai mare în deltă, spun specialiștii de la Muzeu, fluierarul se remarcă prin aceea că își construiește cuibul direct pe pământ și mai rar în cuiburile părăsite din copaci.

            Din păcate, specia nu este lipsită de amenințări, cele mai mari pericole pentru fluierari fiind legate de distrugerea habitatelor în zonele de cuibărit şi mai ales a celor situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane.

            Expozițiile Muzeului de Științele Naturii pot fi vizitate în intervalul orar 8.00 – 16.00, în fiecare zi cu excepția zilelor de luni.

            Profesorul Stelian Traian Dumistrăcel, Doctor Honoris Causa al Universității „Vasile Alecsandri”

              de
              Roxana Neagu
              -

              Prof. univ. dr., cercetător ştiinţific gradul I Stelian-Traian Dumistrăcel a primit ieri din partea Universității „Vasile Alecsandri” titlul de Doctor Honoris Causa. Decernarea acestui titlu a fost stabilită în comisia formată din prof. univ. dr. ing. Valentin Nedeff, preşedinte, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky, rectorul universității, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, prof. univ. dr. Vasile Spiridon, conf. univ. dr. Cristina Cîrtiță – Buzoianu, conf. univ. dr. Brînduşa-Mariana Amălăncei și conf. univ. dr. Luminiţa Drugă.
              Din impresionanta activitate didactică și științifică a profesorului Stelian Traian Dumistrăcel amintim: este membru al Uniunii Scriitorilor din România (2010), colaborator la reviste literare (peste 400 de articole cu tematică generală de cultivare a limbii), autor a 10 volume, coautor la 12 volume și peste 300 de studii şi articole din domeniul lingvisticii, tipărite în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate (Franţa, Germania, Republica Moldova), precum şi în volume ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale desfăşurate în aceste ţări, dar şi în Italia şi Spania. A contribuit la dezvoltarea şi perfecţionarea activităţilor academice în cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău ca profesor asociat la Facultatea de Litere, în perioada 2004 -2005, coordonator de teze de doctorat, susţinute de cadre didactice ale Facultăţii de Litere, prin participarea la proiecte de cercetare și ca membru în comitetul ştiinţific şi colaborator al revistei „Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria filologie”.

              În ceea ce priveşte specificul activităţii şi realizările deosebite ale prof. univ. dr. Stelian-Traian Dumistrăcel, sunt de reţinut următoarele aspecte:
              1. Abordarea raporturilor dintre limba literară şi graiurile dacoromâne din perspectivă socio- şi psiholingvistică;
              2. Introducerea informatizării, prin editarea asistată de calculator, în cartografia lingvistică românească, în colaborare cu specialişti de la Institutul de Informatică Teoretică al Filialei Iaşi a Academiei Române (prin Prospectul la vol. III din NALR. Moldova şi Bucovina şi publicarea vol. III şi IV din acest Atlas);
              3. Promovarea cercetării monografice, interdisciplinare a elementelor autohtone din vocabularul limbii române;
              4. Introducerea, în lingvistica românească, a conceptului de „variabilă geografică”, aplicat la analiza semantică şi stilistică;
              5. Schiţarea tipologiei istorice, genealogice şi funcţionale a frazeologismelor româneşti din perspectiva antropologiei culturale;
              6. Lansarea, în colaborare cu Institutul de Lingvistică de la Chişinău, a proiectului de recuperare, în spiritul activităţii Şcolii Sociologice Gusti, a moştenirii culturale aparţinând comunităţilor rurale din localităţile dispărute şi strămutate în cursul regimurilor totalitare din a doua jumătate a secolului al XX-lea, prin anchete desfăşurate în Moldova istorică;
              7. Introducerea, în bibliografia şi exegeza de profil românească, a unor lucrări ale lui Eugeniu Coşeriu, figură centrală a lingvisticii contemporane; preluarea de teme şi aplicarea teoriei coşeriene în teze de doctorat;
              8. Reevaluarea, din perspectiva retoricii clasice şi a pragmaticii moderne, a statutului „stilurilor funcţionale” ale limbii române, pornind de la analiza limbajului publicistic.

              Stelian-Traian Dumistrăcel s-a născut pe 19 august 1937 (Zvoriştea, jud. Suceava), este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi (1958) și doctor în filologie al aceleiaşi universităţi (1974).

              S-a specializat şi a participat la stagii de documentare în Germania pe lângă profesorii şi specialiştii renumiți în 1967, 1969, Berlin (Werner Bahner), dar şi ca bursier DAAD, 1975, Tübingen (Eugenio Coseriu), Heidelberg (K. Baldinger), Bonn (H. Meier), Marburg/Lahn (L.-E. Schmidt), 1991, Tübingen, Heidelberg, Mannheim; în Franţa, 1977, Paris (M.-R. Aurembou), Lyon (Gaston Tuaillon), Toulouse (J.-L. Fossat, X. Ravier). Conducător de doctorat la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi din 1990, în specialitatea „Filologie” (12 doctorate susţinute şi recunoscute, începând din anul 2001).

              Este membru în colegiul de redacţie al publicaţiei Institutului, „Anuar de lingvistică şi istorie literară” (secretar ştiinţific de redacţie în 1962; redactor şef din 1990), reprezentând colaborarea la apariţia a 43 de tomuri); membru în colegiul de redacţie al revistei „Limba română” – Chişinău şi în consiliul academic al publicaţiei „Philologica Jassyensia”.

              Atribuţii organizatorice: şeful Sectorului de lexicologie-lexicografie, dialectologie şi toponimie între anii 1970–1974; director adjunct onorific al Institutului între anii 1975 şi 1984; şeful Departamentului de dialectologie (din 1990 până în decembrie 2010).

              2. Activitatea didactică
              Între 1992–2000, ca profesor invitat, cursuri la Departamentul de limbă şi literatură română pentru studenţi străini (din Republica Moldova şi din Ucraina) de la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.
              Între 1997–2000, profesor titular la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie de la Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; cursuri de istoria limbii române, etnostilistică, introducere în lexicografie; cursuri la masteratele de la secţia de Litere („Lingvistica textului”) şi de Istorie („Etnolingvistică danubiană”).
              În anul universitar 2004–2005, cursurile masterale „Antropologia comunicării”, „Cuvânt–text–discurs” şi „Strategii argumentative în discursul publicitar”, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Litere, specializarea „Ştiinţe ale comunicării şi ale limbajului”.
              Din anul 1997, profesor asociat, iar, din 2001, profesor titular la Departamentul de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al.I. Cuza”; profil didactic: cursuri în domeniile „Discursul jurnalistic” (fonetică aplicată, gramatică, lexic; stilistică şi retorică); „Elemente de pragmatică a comunicării”, la masteratul de profil de la Departamentul de Jurnalistică; la Şcoala Doctorală de la Facultatea de Litere (din anul 2005): „Stilistică generală” şi „Filosofia limbajului”.
              La aceeaşi Universitate, anterior: cursuri de dialectologie, ca suplinire, la Facultatea de Litere, între anii 1963–1968; profesor asociat la Facultatea de Istorie, între anii 1991–2000 (cursuri de etolingvistică).
              Profesor invitat la „Friedrich-Schiller-Universität Jena” (semestrul de iarnă al anului universitar 1996/1997). Conferinţe ca invitat la Universităţile din Jena (1995, 1996) şi Heidelberg (1996); ciclu de lecţii „Frazeologia românească şi «discursul repetat»” la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova (mai, 2003).
              Activitatea în comisii pentru acordarea de titluri ştiinţifice:
              – Membru în comisii pentru acordarea titlului de „doctor”, la Universităţile din Iaşi (conducători: G. Istrate, patru teze; Liviu Leonte, Al. Zub, Traian Diaconescu, Const. Frâncu, Petru Zugun, Ioan Lobiuc, Eugen Munteanu, Constantin Sălăvăstru), Bucureşti (conducători: Valeria Guţu Romalo, două teze; Lucia Wald, Paul Miclău, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu) şi Cluj-Napoca (conducere: Elena Dragoş).
              – Membru în comisia pentru acordarea titlulului de „doctor habilitat în ştiinţe filologice” al Universităţii de Stat Chişinău: Gheorghe Colţun (2002).
              – Membru în comisiile de „laudatio” pentru acordarea titlului de „doctor honoris causa” următorilor lingvişti şi filologi: Eugeniu Coşeriu (Universităţile din Suceava, 2000, şi Galaţi, 2001); G. Tohăneanu (Universitatea din Galaţi, 2000); Ion Brezeanu (Universitatea din Galaţi, 2000); Marius Sala (Universitatea din Suceava, 2006; Universitatea din Galaţi 2010).
              Pensionat la data de 1 octombrie 2006, continuând, ca profesor invitat, cursurile la Departamentul de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi la Şcoala Doctorală a Facultăţii de Litere.

              3. Activitatea de cercetător ştiinţific
              Între 1958–1997, cercetător ştiinţific (principal) la Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” al Filialei Iaşi a Academiei Române. Cercetări în domeniul dialectologiei române şi generale, al romanisticii, lexicologiei, al etnostilisticii şi al pragmaticii comunicării. După încadrarea cu ½ normă, între 1997–2014, în prezent, coordonator al proiectului prioritar al Departamentului de Dialectologie şi Sociolingvistică de la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Filialei Iaşi a Academiei Române.
              Activitate în cadrul Institutului:
              – Coordonarea lucrărilor la proiectul NALR. Moldova şi Bucovina, activitate din care a rezultat redactarea şi publicarea a opt volume din această serie, apărute între 1987 şi 2014, şi apariţia volumului de teorie a domeniului, Ancheta dialectală ca formă de comunicare (1997);
              – Membru în Comitetul Naţional Român pentru Atlas linguarum Europae şi Atlas linguistique roman şi colaborator la aceste proiecte internaţionale. Participant la Congresele Internaţionale de Lingvistică şi Filologie Romanică de la Bucureşti (1968) şi de la Napoli (1974), la manifestări internaţionale de românistică (München, 1993; Tübingen, 1995), la congrese de dialectologie romanică (Aix-en-Provence, 1974; Palermo, 1990), la Colocviile Comitetului Internaţional pentru Atlas linguistique roman (Aussois, Franţa, 1992; Barcelona, 1994; Grenoble, 1996) şi la numeroase manifestări ştiinţifice desfăşurate, după 1991, la Chişinău şi la Bălţi;
              – Lansarea (în 1993) şi coordonarea proiectului „Graiurile româneşti de la est de Carpaţi. Socio- şi etnotexte”, în colaborare cu Institutul de Lingvistică de la Chişinău al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova; efectuarea de anchete de profil în 30 de localităţi din Moldova istorică (în desfăşurare);
              – Colaborarea la revizia a trei volume din Dicţionarul limbii române, serie nouă, apărute între anii 1987 şi 1992;
              – Obţinerea a două granturi ale Academiei Române (nr. 4142/1995 şi 5542/1996);
              – Susţinerea, ca invitat, a cinci conferinţe la Academia Română, în cadrul ciclului „Limba română şi relaţiile ei cu istoria şi cultura românilor” (Bucureşti, 1996, 2004, 2007, 2010, 2012);
              – Obţinerea Premiului „Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 1978, pentru lucrarea Influenţa limbii literare asupra graiurilor dacoromâne. Fonetica neologismului.

              4. Activitatea publicistică
              Profesorul Stelian-Traian Dumistrăcel este autor a 10 volume, coautor la 12 volume; peste 300 de studii şi articole din domeniul lingvisticii, tipărite în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate: Franţa („Revue de linguistique romane”), Germania („Balkan-Archiv”), Republica Moldova („Revistă de lingvistică şi ştiiinţă literară”, „Limba română”) şi în volume cu lucrările unor manifestări ştiinţifice internaţionale desfăşurate în aceste ţări, ca şi în Italia şi Spania.
              Colaborator la „Iaşul literar”, „Convorbiri literare”; cu rubrici permanente la „Cronica”, „Revista română”, „Contemporanul” (1996) şi la cotidienele „Monitorul”, „Ziarul de Iaşi” („Cuvinte acoperite”, „Transitoria”), „Lumina” („Lumea cuvântului”) şi la revista „Dacia literară” („Spaţiul cuvântului”): peste 400 de articole cu tematică generală de cultivare a limbii. Realizator al unei emisiuni de profil („Limba ce-o vorbim”) la canalul TV „Europa Nova” (în anii 1995–1997); colaborări permanente la Studioul de Radio Iaşi şi, intermitente, la „Radio România Cultural” (cu aceleaşi preocupări). Consultant, în mass-media, în probleme de pragmatică a comunicării, de socio- şi psiholingvistică şi de cultivare a limbii.

              5. Volume publicate
              A. Autor unic:
              – Cuvintele, încotro? Lingvistică pentru toate televiziunile, Iaşi, Editura Polirom, 2017;
              – Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, ediţia a II-a, cu un Supliment de analiză pragmatică, Iaşi, Casa Editorială Demiurg Plus, 2011;
              – Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentaţia instituirii comuniunii fatice prin mass-media, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2006;
              – Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcţionale, Iaşi, Institutul European, 2006;
              – Până-n pânzele albe. Expresii româneşti. Biografii – motivaţii; ediţia a II-a a volumului Expresii româneşti…, revăzută şi augmentată, Iaşi, Institutul European, 2001;
              – Expresii româneşti. Biografii – motivaţii, Iaşi, Institutul European, 1997 (ediţia I);
              – Sate dispărute – sate ameninţate, Iaşi, Institutul European, 1995;
              – Lupta în jurul literei â şi demnitatea Academiei Române, Iaşi, 1993;
              – Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980;
              – Influenţa limbii literare asupra graiurilor dacoromâne. Fonetica neologismului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978;
              – Neologismul în graiurile populare româneşti, pe baza Atlasului lingvistic român; rezumatul tezei de doctorat (conducător ştiinţific prof. dr. doc.G. Istrate), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 1974.
              B. În colaborare:
              – Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. IV, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2014, lucrare distinsă cu premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române (Stelian-Traian Dumistrăcel are statutul de coautor şi coordonator al lucrării);
              – Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. III, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2007;
              – Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. III, Prospect, Iaşi, EdituraUniversităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2005;
              – Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. II, Iaşi, Editura Academiei Române, 1997;
              – Noul Atlas lingvisitc al României. Moldova şi Bucovina, vol. I (hărţi şi material necartografiat), Bucureşti, Editura Academiei, 1987;
              – Noul Atlas lingvisitc al României. Moldova şi Bucovina (volumul introductiv). Date despre localităţi şi informatori, Bucureşti, Editura Academiei, 1987.
              C. Ediţii:
              Eugen Coşeriu, Lingvistică din perspectivă spaţială şi antropologică. Trei studii, Chişinău, „Ştiinţa”, 1994.
              D. Principale colaborări:
              – la Atlasul lingvistic român pe regiuni. Sinteză, vol. I (coord. N. Saramandu), Bucureşti, Editura Academiei Române, vol. I, 2005; vol. II, 2012
              – la Dicţionarul explicativ ilustrat al limbii române (coord. Eugenia Dima), Chişinău, Editurile ARC şi GUNIVAS, 2007;
              – la Dicţionarul limbii române (serie nouă), t. X, partea a II-a (1987), partea a III-a (1990) şi partea a IV-a (1992), Bucureşti, Editura Academiei Române.

              6. Contribuţia la dezvoltarea Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău
              Prof. univ. dr. Stelian-Traian Dumistrăcel a contribuit la dezvoltarea şi perfecţionarea activităţilor academice în cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău prin următoarele tipuri de realizări:
              – profesor asociat în cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău în perioada 2004–2005, când a susţinut cursuri în cadrul Masteratului de Ştiinţe ale comunicării şi ale limbajului („Etnolingvistică”, „Antropologia comunicării”);
              – coordonator de teze de doctorat susţinute de cadre universitare ale Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău: Brînduşa-Mariana Amălăncei, „Retorica şi pragmatica discursului publicitar” (2002–2006); Petronela Savin, „Frazeologia privitoare la alimentaţia omului” (2004–2009);
              – susţinerea cadrelor didactice din cadrul Universităţii prin recomandări şi referate pentru realizarea de stagii de specializare, obţinerea de burse şi pentru examenele de promovare pe post;
              – participarea la activitatea ştiinţifică a Universităţii prin proiecte de cercetare:
              – membru în echipa proiectului finanţat de UEFISCDI, PN-III-P2-2.1-BG-2016-0390 Digitalizarea patrimoniului cultural alimentar. Regiunea Bacău eCULTFOOD, contract de finanţare nr. 126 BG/2016 (2016–2018), coordonator Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Partener 1, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Agent Economic, Asociaţia Culturală „Artă–Tradiţii–Patrimoniu Fără Frontiere”;
              – membru în comitetul ştiinţific şi colaborator al revistei Universităţii „Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria filologie”;
              – recomandarea publică a unor realizări ale cadrelor didactice de la Universitatea „Vasile Alecsandri” (Bună ziua şi-n casă!, cuvânt înainte la vol. Casa – semn al identităţii culturale, ed. Ioan Dănilă, Doina Cmeciu, Bacău/Slănic-Moldova, 2006, p. 5-12);

              – susţinător al integrării Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău în programe academice internaţionale.

              6. Merite deosebite, distincţii:
              Prof. univ. dr. Stelian-Traian Dumistrăcel este „Doctor Honoris Causaˮ al Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi (2011) şi al Universităţii „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova (2012). De asemenea, este membru al Uniunii Scriitorilor din România (2010).
              I s-a decernat „Diploma de onoare” a Institutului de Lingistică „Iorgu Iordan–Al. Rosetti” din Bucureşti al Academiei Române, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la înfiinţarea acestui Institut şi a sesiunii omagiale dedicate acestui eveniment (28 septembrie 2009).

              „Toate rolurile au fost copiii mei, eu neavând copii!”

              de
              Deșteptarea
              -
              interviu Adriana Stoian

              Interviu cu Adriana Stoian

              Ivona Lucan: Povestiți-ne puțin despre sosirea dumneavoastră în Teatrul de Animație. Cum a fost începutul?

              Adriana Stoian: Am intrat în urma unui concurs, unde au fost 64 de candidați și un singur loc. Eu am venit la Teatru, plecând din învățământ. Mi se făcuse contractul pe un an, dar eu nu am știu acest lucru și după ce a expirat termenul am fost chemată la secretariat pentru a semna contractul definitiv și atunci am înțepenit. Le-am zis că eu am contract, iar cei de acolo mi-au spus că l-am avut pe un an, iar dacă nu eram bună eram dată afară după acel an care trecuse. Atunci mi s-a făcut rău (râde). Norocul meu a fost că nu am știut că aveam contractul pe un an, așa am făcut tot ce am putut, pentru că am iubit teatrul.

              I.L.: Perioada de glorie a Teatrului de Animație a fost?

              A.S.: Cred că pe timpul lui Petru Valter, deoarece era un om special. Cunoștea tot teatrul, de la electric, până la tot. Știa cum să facă și lumini, știa să facă de toate. Lucram foarte mult la spectacole, lucram la amănunt, la detaliu. Repetiții peste repetiții. Am mai avut câteva spectacole deosebite și cu Radu Popovici. Nu știu… eu m-am înțeles cu toată lumea. Toate rolurile au fost copiii mei, eu neavând copii!

              I.L.: Realizați că ne apropiem de aniversarea celor 70 de ani de existență a Teatrului Municipal „Bacovia”?

              A.S.: Mi-aș fi dorit să mai joc ceva pe scenă, să văd reacția publicului. Trăiesc din amintiri! Nu poți ieși la pensie și să-ți părăsești amintirile. Cu bune, cu rele, cu tot. A fost o chestie magică și un mare noroc că am reușit să intru în Teatrul de păpuși. Am avut de învățat de la toată lumea și din greșilile lor și din ale mele.

              Ivona Lucan,
              Secretar literar Teatrul Municipal „Bacovia”

              ,,Recviem în abația Port-Royal”, replică poematică la ,,Guernica”

              de
              Ion Fercu
              -
              ,,Recviem în abația Port-Royal”, replică poematică la ,,Guernica”

              O imagine terifiantă și abstractă a Strigătului în fața Tragediei. Personajele au devenit abstracțiuni. Până și culorile, reduse la alb, gri, negru, își pierd din viață. Percepția de ansamblu: un dramatic spectacol al derivei ființări în care decorul este haosul. Soarele – hăituit, apus – este substituit prin pâlpâirea anemică a unui bec. O sabie frântă este simbolul neputinței Binelui… ,,Guernica” lui Picasso, desigur.

              ,,Recviem în abația Port-Royal” (Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2017), al șaptelea volum al poetului Ion Dinvale, poate fi asemuit (și) cu o replică filosofico-poematică la ,,Guernica”, fiind, în esență, un grav/elevat discurs existențialist în care vedetele sunt alienarea, angoasa, grija, contingența și fragilitatea ființei umane, finitudinea și urgența morții, absurdul, neantul. Poetul devine nu doar un judecător al Lumii, ci și unul al Sinelui, în vreme ce posibilele ecouri dostoievskiene (,,Însemnări din subterană”), din William Faulkner (,,Recviem pentru o călugăriță”), Samuel Beckett (,,Așteptându-l pe Godot”) sau J. J. Rousseau (zvârcolirile celebrului strigăt ,,Înapoi la natură!”…), zămislite de subconștient, înnobilează grozav discursul. ,,Subterana” lui Ion Dinvale este crudul real în care supraviețuim, cel în care ,,…eu, omul-itinerar, omul-așteptare,/Mă simt culpabil/Pentru ordinea vinovată în care s-au așezat/Lucrurile,/Clipele și/, mai ales, cuvintele,/Să ajung să nu mai deslușesc stridențele/Și nici culoarea rostirii”(,,La hotarele dinspre Miază-Noapte…”). (Auto)supliciu al Sinelui…

              Ca și posibilul autoportret pe care-l schițează: ,,Am fost, sunt, și voi fi,/Principalul martor al acuzării/–Judecător, procuror, temnicer – sunt cel care a tras după sine zăvoarele grele,/A încuiat ușa pe dinăuntru și a zvârlit cheia ce i-ar fi înlesnit,/Evadarea…” (,,Sunt sulița și rana…”). În această lume în care între actor și decor s-au ivit camusiene prăpăstii, până și sentimentele cele mai profunde stau sub zodia destrămării, apropiindu-se de absență: ,,Chipul tău:/Ușor subțiat/tot mai străin, tot mai abstract/– o prelungire a minții, atât și nimic mai mult –/ Sau, poate, caligrafia unui vis/Pe necuprinsul străveziu al zăpezii”.(,,Aidoma unei absențe”). Poate că nu întâmplător pagina de gardă a volumului găzduiește un gând pascalian: ,,…descopăr că toată nefericirea oamenilor vine dintr-un singur lucru: acela că nu știu să rămână singuri într-o odaie…” E ca și cum, singurătatea singurătății ar fi devenit singurul temei al fericirii. Suntem în mrejele alienării ca alienare.

              Într-o inspirată prefață (,,Recviem, pentru Pascal, în abația Port-Royal”), Calistrat Costin surprinde și alte virtuți ale volumului care ,,se constituie într-o autobiografie spirituală invocând autori de primă linie (filosofi, moraliști, sociologi și publiciști, scriitori ș.a.) frecventați de autorul nostru într-un stil de autocritică sinceră în perspectiva judecății de apoi a slujitorilor cuvintelor sacre (…) Ion Dinvale, poet din rara stirpe a celor care au și mai au multe de spus în gâlceava cu lumea…”

              ,,Recviem în abația Port-Royal” este o zămislire poematică tulburătoare, aidoma unui sfâșietor cântec de lebădă care încearcă să mântuiască lumea cu metafora croită estetic de un moralist cu sufletul inundat de roua unor zori în care Lacrima și Suferința pot fi creatoare: ,,Adaugă acestei lumi neutre, insipide,/O epidermă de lumină și culoare/ Cu tot sufletul lunecând, mereu și mereu,/Într-o altă poveste (…) Întindeți pledul, rogojina/și îngenunchează! Nu se știe când suferința și tristețea/Vor da pe dinafară (…) Iar dacă plângi vreodată, mă rog, dacă plângi,/Atunci plângi, așezat, pe-ndelete… Ridică-ți privirea, doar atât cât s-o-ncarci de lumină”.(,,Decalog”).

              Spitalul Județean de Urgență se prezintă: Totul despre … kardia logos

                de
                Roxana Neagu
                -
                Cardiologie - Paul Ionescu

                Bolile de inimă amenință tot mai mulți băcăuani, iar infarctul miocardic nu mai este o excepție la persoanele cu vârste tinere. Care sunt semnalele de alarmă care trebuie să ne facă să mergem la doctor, dar și cât de mult dăunează inimii mâncărurile fast-food, băuturile alcoolice și cafeaua a explicat dr. Paul Ionescu, medic primar, șeful Secției de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Bacău, o secție cu 80 de paturi, din care 6 pe terapie intensivă coronariană și alte 3 pe spitalizare de zi.

                – Domnule doctor, cât de mult a evoluat medicina în această specialitate, Cardiologia?

                – Mai întâi de toate vreau să vă spun ceva care poate să surprindă, în contrastul din prezent despre sistemul medical, care, în opinia generală, ar fi la pământ. Nu e chiar așa. Cei care au memorie își aduc aminte, poate, cum se practica medicina acum 25 sau 30 de ani, cât de jerpelit era spitalul, ce lipsă de aparate era în acea vreme, nu aveam mai nimic, nu erau medicamente. Nici becuri nu aveam, asistentele mergeau cu lanterna prin saloane, noaptea, la patul bolnavului, pentru a face injecția. Tot în acele vremuri erau numai două electrocardiografe în tot Bacăul, extrem de rudimentare, iar acum sunt zeci și foarte performante. Nu mai vorbim de medicamentele de ultimă generație și de alte aparate pe care le folosim. Progresul este enorm. În plus, a crescut media de viață a populației României, cu 5-6 ani, ceea ce înseamnă foarte mult în medicină. Acum totul se investighează la nivel european, medicația administrată este exact ca în Occident. Sigur, mai sunt și lipsuri, nu ne putem compara în totalitate cu vestul Europei, avem saloane aglomerate, o patologie complexă, dar important este că aici, în Bacău, se rezolvă mare parte a cazuisticii, peste 90%. Restul e cardiologie intervențională și chirurgie cardiacă, pe care nu le avem deocamdată, însă nimeni nu pleacă din spitalul nostru, din Secția de Cardiologie, fără un diagnostic clar, bine conturat. Aici avem acum aparate de înregistrare Holter, pentru traseul electrocardiografic și pentru tensiunea arterială, care urmăresc pacientul permanent în starea lui critică sau acută, aici facem ecografii de toate felurile, vasculare și cardiace, facem și cardio-stimulare externă.

                – Dacă tot am vorbit de cardiologia intervențională și de chirurgia cardiacă, specialități pe care Bacăul nu le are încă… știu că în celebrele cutii din Spitalul Municipal Bacău zace și un angiograf, care ar putea fi folosit de medicii cardiologi din Spitalul Județean, nu-i așa?

                – Mă uit mereu cu tristețe spre acest spital municipal, pe care îl văd mereu din cabinetul secției, și sper ca lucrurile să se rezolve cât mai repede. Acel angiograf despre care vorbiți este primul punct tocmai pentru cardiologia intervențională. Este vorba că acolo, în Spitalul Municipal, va funcționa un Centru de cardiologie intervențională. Bacăul are nevoie de așa ceva. Mai ales că suntem un oraș mare, în care vin și pacienți din județele limitrofe, care nu au nici măcar linie de gardă pe Cardiologie. Mai mult, sunt medici care vor să vină să lucreze în Bacău, pe chirurgie cardiacă. Bacăul este un oraș atractiv pentru doctorii tineri, care nu iau calea străinătății, ci vor să vină aici, la noi. De câte ori merg prin țară, la congrese medicale sau alte întâlniri, vin la mine medici cardiologi chirurgi tineri și mă întreabă: „Dar în Bacău, spitalul nu e gata?”, pentru că vor să lucreze aici, mai ales că și noi avem patologie de acest fel, pe care acum suntem nevoiți să o transferăm către Iași, București sau la Tg. Mureș. Ca să nu mai vorbim că și echipa existentă acum pe Secția de Cardiologie, cei 11 medici care suntem, avem o pregătire completă care poate rezolva orice caz și orice urgență. Suntem una dintre cele mai puternice secții, din cele neuniversitare, din această parte a țării, doar că vorbim de o secție care trebuie puțin regândită.

                – Concret, ce pacienți vin în Secția de Cardiologie din Bacău?

                – Avem, cum spuneam, pacienți cu patologii de tot felul. Cele mai grave sunt pericarditele și endocarditele, adică infecții în jurul inimii sau la valvele inimii, care nu se rezolvă chirurgical și pentru care, alte spitale cheamă direct elicopterul SMURD, pentru a le transporta la un centru universitar. Noi tratăm astfel de cazuri aici, cu succes. Avem în jur de 500 de pacienți pe lună, iar în policlinică facem în jur de 50 de consultații pe zi. Apoi, ce vine în urgență la spital, din cei peste 200 de pacienți prezentați pe zi, într-o gardă de Cardiologie sunt văzuți între 25-30 de pacienți, iar dintre cei evaluați, în medie, 10-12 sunt internați. Mulți dintre ei sunt cronici acutizați. Însă în cazul lor media de spitalizare este scurtă, până în 6 zile.

                – Este boala de inimă o boală genetică? Moștenim această afecțiune de la părinți?

                – Sunt anumite malformații, care sunt condiționate genetic, sunt anumite predispoziții genetice pentru cardiopatiile ischemice sau pentru hipertensiune. Dar, în general, pacientul are și el responsabilitatea proprie prin modul său de viață ce ține de regimul alimentar, fumat, consum de alcool, surplusul de greutate, modul cum interacționează cu societatea. Oamenii care sunt mai stresați sau mai neadaptați riscă să facă boli cardiace, iar despre asta se vorbește mai puțin. Însă, cele mai multe afecțiuni cardiace, odată instalate, le porți toată viața și le tratezi permanent. Dar sunt ținute sub control. Puține boli de inimă se vindecă în totalitate, poate doar cele de natură infecțioasă. Deci, odată ce ești hipertensiv sau coronarian depinzi mereu de un tratament, chiar dacă duci o viață normală în continuare. De exemplu, după un infarct miocardic, care odată era considerat o boală cumplită, acum există tratamente foarte bune, iar acești pacienți, surprinzător, ajung să trăiască mai mult, pentru că își schimbă modul de viață, devin mai atenți cu sănătatea lor. E adevărat că a scăzut vârsta pacienților care suferă un infarct, dar de vină sunt anumite stări de șoc (pierderea locului de muncă, un divorț etc), stresul, combinat cu fumatul, consumul exagerat de alcool, cu mâncarea bogată în grăsimi.

                – Ce trebuie să facem să nu ajungem la medicul cardiolog? Să nu uităm că boala cardiacă este printre primele cauze de deces în țară, dar și în întreaga lume. Cum ne educăm?

                – Într-o anumită etapă a vieții trebuie să ajungi la medicul cardiolog, ca să știi cum stai, măcar pentru o electrocardiogramă, ca punct de reper. Apoi, sunt mulți copii scutiți la ora de sport, care trebuie investigați și cardiologic, pentru a se stabili exact despre ce este vorba în suferința lor. Nu mai vorbim de cei care vor să facă sport de performanță. În rest, sigur că ne referim la a duce o viață echilibrată, cu mai multă mișcare, cu un regim alimentar care să nu ducă la creșterea în greutatea corporală. Prevenția este cheia unei vieți sănătoase. (Roxana Neagu)

                „Eu sper să ne păstrăm prestigiul pe care îl avem la ora actuală, atât ca percepție a oamenilor din oraș, dar și prin imaginea pe care corpul nostru medical o are la nivel național. Îmi doresc ca băcăuanii să aibă un standard de îngrijire ridicat, pentru că Bacăul merită acest lucru.”
                dr. Paul Ionescu, medic șef Secția de Cardiologie

                Medicii care lucrează pe această secție (în ordine alfabetică)
                dr. Carmen Chitic – medic primar
                dr. Paul Ionescu – medic primar (șef secție)
                dr. Laura Iosipescu – medic primar
                dr. Roxana Lepădatu – medic primar
                dr. Doina Năforniță – medic primar
                dr. Gabriela Oproiu – medic primar
                dr. Ilarie Popescu – medic primar
                dr. Meda Angheluș – medic specialist
                dr. Loredana Costache – medic specialist
                dr. Adina Ghimiș – medic specialist
                dr. Margareta Miron – medic specialist
                Contract doar pe gărzi: dr. Elena Țubucanu

                A început înscrierea firmelor care doresc să fie promovate la export

                de
                Petru Done
                -
                Fabricanți de mobilier și produse agricole eco din zona Moldovei la o primă reuniune în Bacău cu managerii proiectului
                Fabricanți de mobilier și produse agricole eco din zona Moldovei la o primă reuniune în Bacău cu managerii proiectului

                Camera de Comerț și Industrie Bacău este centru zonal de promovare

                Echipa de management a proiectului „Servicii integrate de export, pentru IMM-urile din România”, în care camerele de comerț și industrie din Bacău și Ploiești sunt centre zonale pentru promovarea exportului, a dat startul selecției celor 80 de firme care vor beneficia de instruire pentru a deveni competitive pe piețele intenaționale. Înscrierea pentru selecție se încheie pe 10 noiembrie.

                Vor fi selectate firme din agicultura ecologică și din industria de mobilier care au capacitate de producție și competența managerială pentru a exporta produse cu valoare adăugată ridicată. „Se pot înscrie în program firmele care nu au mai exportat până acum, dar și cele care au exportat pe o singură piață, către un singur distribuitor sau alte firme care prin aplicația completată dovedesc că au potențial de export” – spune managerul proiectului, Marian Dobrilă.

                Astfel, vânzarea unor produse cu valoare adăugată mare printr-un grad ridicat de procesare și inovare, care au fost îmbunătățite de-a lungul timpului, va fi punctată în procesul de departajare. De asemenea, dotarea firmei cu echipamente tehnologice și capacitatea de a crește sau îmbunătăți produsul pentru a corespunde noilor piețe pot aduce puncte participanților.

                Alte criterii determinante sunt existența cererii pe piețele internaționale pentru produsul comercializat și bonitatea financiară a firmei. În plus, este necesar ca firma să dispună de o echipă de management flexibilă, capabilă să se adapteze pentru a avea succes la export.

                Cum vor fi instruite firmele

                Firmele selectate vor intra într-un program susținut de instruire, desfășurat pe parcursul unui an. Pregătirea va aborda strategia de export, analiza piețelor internaționale cu potențial, crearea unor produse inovatoare și dezvoltarea tehnologică, ambalare și etichetare, branding și promovare, legislație fiscală, certificare și standarde de calitate, canalele de distribuție.

                Cursurile vor fi susținute de o echipă de specialiști români și străini, dar și de echipele de specialiști ale Centrelor de Afaceri pentru Export din Bacău și Ploiești, create în cadrul Camerelor de Comerț și Industrie, în prima etapă a acestui program, prin servicii de coaching și mentoring. La finalul etapei de instruire, firmele vor avea un plan de afaceri pentru export și vor putea participa gratuit la o serie de expoziții internaționale și sesiuni de matchmaking.

                Pentru a aplica în cadrul acestui program, firmele trebuie să completeze, până pe 10 noiembrie, un formular disponibil online la adresele www.caebc.ro/aplicatie sau www.caeploiesti.ro/aplicatie.

                Proiect este cofinanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român

                Petru Done

                Hublou: Tăcerea și sunetele minuscule dinlăuntrul ei

                de
                Carmen Mihalache
                -
                Carmen Mihalache
                Carmen Mihalache

                De la o vreme, tot aud prin diverse emisiuni de televiziune și pe la unele manifestări culturale apelativul „maestre”, risipit aiurea în dreapta și-n stânga, fără niciun temei real.

                Adică lipit de niște persoane care sunt, vai, foarte departe de ceea ce înseamnă, în sensul profund al cuvântului, un maestru. Prea mulți maeștri, așadar, răsăriți din senin într-o lume lipsită de respect și de cultul valorilor, așa că formula asta ceremonioasă pare, și este, de cel mai multe ori, deplasată, falsă. E un reflex al formelor fără fond din cunoscuta teorie maioresciană. De câte ori aud vocabula cu pricina îmi vine să râd, și-mi apar imediat în minte versurile șugubețe ale lui Arghezi din „Balada maeștrilor”: Vorba asta scurtă e ca mângâierea porcului pe burtă/E cu farmec dulce și, din strâmb sau ciung/Simți că te lățește și te face lung…

                Mi-amintesc și că, Liviu Ciulei, un mare regizor de teatru și de film, și un director de teatru cum puțini au fost în lumea românească, nevoit să plece în America, după scandalul de la „Bulandra” cu spectacolul „Revizorul” îi spunea unui mai tânăr confrate: „Știi? La București toată lumea îmi spune Maestre, iar aici în State și portarul teatrului și actorii și toți ceilalți îmi spun Liviu… Cei de aici mă respectă.” Da, asta e important, respectul real, firescul unor relații, dincolo de orice ipocrizie, conjunctură, interes, etc.

                Privindu-i neîncrezătoare pe cei care vorbesc prea mult, lansându-se în veritabile tirade, grandilocvente, sforăitoare, admir, în schimb, arta litotei, minimalismul cu miez, multum in parvo, cum ziceau latinii. Mă bucur enorm când dau peste formulări inspirate, peste mici perle de expresivitate. Așa cum am dat eu în aceste zile peste câteva principii dintr-un decalog imaginat de poetul Constantin Abăluță, dedicat celor care se doresc a fi scriitori. Și, Doamne, ce s-au mai înmulțit veleitarii și grafomanii în zilele noastre! S-auzim, așadar, cum sună decalogul lui Abăluță:

                1. Să nu vrei să fii scriitor. Lasă marile forțe să te aleagă.
                2. Să citești până când adormi și să continui să citești în vis.
                3. Să-ți notezi visele oricât de anoste ar fi.
                4. Să ai prieteni cărora să le citești toate prostiile scrise. Să nu-i lași să te laude.
                5. E bine ca prietenii să-ți citească și ei manuscrisele lor. Să nu-i lauzi.
                6. Cuvintele citite între voi sunt o forță de care veți învăța să luați aminte.
                7. Vorbiți cu oamenii de pe stradă. Orice. Ascultați ce spun ei.
                8. Plimbați-vă pe străzi noaptea. Studiați umbrele copacilor.
                9. Ascultați tăcerea și sunetele minuscule dinlăuntrul ei.
                10. Doar cel care e scriitor fără să fi voit merită să fie scriitor.

                De luat aminte, pentru că sunt multe adevăruri verificate într-o existență de scriitor autentic, de om cu har, în aceste principii. Îmi plac mai cu seamă atenționările cu privire la laude. Le găsesc foarte exacte. Poate pentru că mie întotdeauna mi-a fost teamă de laude, le-am privit cu mare circumspecție. Nu am niciun pic de vanitate și mă feresc de vanitoși.

                De oameni care nu au simțul măsurii și se îmbată cu vorbe goale, făcând paradă de sentimente. Cred că ei trăiesc doar la suprafață, că le scapă sensul adevărat al lucrurilor. Și că le-ar face mult bine să învețe să asculte tăcerea, cum spune poetul, tăcerea și sunetele minuscule dinlăuntrul ei.

                Viitorii agenţi de penitenciare au donat alimente unor centre de îngrijire

                  de
                  Geta Panaite
                  -

                  Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare (SNPAP) Tg. Ocna a demarat și în acest an școlar, la solicitarea elevilor, campania de donare de alimente „Nouă ne pasă”.

                  Din dorinţa de a-i ajuta pe cei în nevoie, viitorii agenţi au mers la Centrul de Îngrijire și Asistență a Persoanelor cu Dizabilități „Costache Negri” din Tg.Ocna și la Căminul de bătrâni „Sfânta Parascheva” din Tg. Trotuș, unde le-au donat asistaţilor de acolo mai multe cutii cu alimente.

                  Pentru gestul lor, ei au fost răsplătiţi cu zâmbete şi mulţumiri.

                  Cum prescurtăm numele lunii noiembrie

                  de
                  Ioan Dănilă
                  -

                  Prima sursă: IOOP-ul

                  Cel ce doreşte să fie exact (şi nu sunt puţini) merge la ultima ediţie (1995) a Îndreptarului ortografic, ortoepic şi de punctuaţie. La Index de cuvinte găseşte: „noiembrie, pron. -bri-e” şi atât. În ediţia precedentă a aceleiaşi lucrări, a IV-a (1983), citeşte: „noiembrie, pron. -bri-e; dar: 7 Noiembrie”, înţelegând că era mai importantă scrierea cu majusculă pentru o sărbătoare izgonită deja din memorie decât abrevierea cuvântului. De altminteri nici una dintre lunile anului nu beneficiază de indicaţii privind prescurtarea.

                  E nevoie de abrevierea numelui unei luni?

                  Mare nevoie! Scrierea datei (în activitatea didactică şi administrativă, în mass-media, în comunicarea epistolară sau în cea curentă etc.) este foarte frecventă, ceea ce face ca recomandarea privind rostirea (exceptând, poate, pe „áugust”, diferit de omograful „augúst” – cu accentul pe ultimul „u” –, cu sensul de „preamărit”, „maiestuos”) să fie aproape inutilă.

                  Există totuşi un capitol specializat?

                  Da, în IOOPv, ca şi în ediţiile anterioare, capitolul al optulea este rezervat abrevierilor. În cele două paragrafe (179, respectiv 180), cu zece subpuncte, sunt înşirate multe situaţii de scriere prescurtată, mai puţin numele lunilor anului. Am numărat peste cincizeci de exemple, unele la subcapitolul „alte abrevieri”, fără a da de vreo lună a anului. Cititorul este derutat şi de „Lista de abrevieri” dinaintea „Izvoarelor” (bibliografia), care de fapt explică prescurtările din interiorul indexului de cuvinte (de ex., „opt.”, pentru „optativ”, dar „Opt.”, pentru „Optică”).

                  Să nu fi întrebuinţat românii abrevierile lunilor?

                  Greu de presupus, deşi e posibil să nu fi fost recomandate în cazul textelor redactate în stilul oficial-administrativ. Nu am văzut un act de naştere vechi care să conţină prescurtarea lunii. Ca atare, până la apariţia DOOM-ului, nici un îndreptar nu trata acest subiect. IOOP din 1932, de pildă, nu dădea decât indicaţia scrierii cu majusculă (Ianuarie, Februarie etc.), dar ultimele patru luni îl conţineau pe v în loc de b: Septemvrie…, Noiemvrie…

                  O abreviere logică, dar contestată

                  DOOM1 (1982) ne răsfaţă: numele lunilor sunt însoţite nu doar de abrevieri, ci şi de simboluri. De exemplu, aplicând regula generală (se preia prima silabă a cuvântului şi prima consoană din silaba următoare), ianuarie se prescurtează ian. Pentru noiembrie, ar fi rezultat grupul noiem. (până la prima consoană) sau noi., dar nu aveam consoana. Academia ne-a propus atunci n. (Părerea noastră este că era mai potrivită abrevierea noi., unde i nu este consoană, dar nici vocală, ci semivocală. Aceasta se păstrează în radicalul cuvintelor, ca în băcăuan, de la Bacău, cu u semivocalic.) A urmat un val de împotriviri, cauzate de aspectul ciudat al abrevierii, dar şi de omonimia cu „neutru”, „număr întreg”, şi „nota” (în indicaţii bibliografice). Cel mai vehement a fost George Pruteanu, care a prezentat pe micul ecran, la cunoscuta-i emisiune „Doar o vorbă săţ-i mai spun”, cărţi vechi cu abrevierea nov.

                  În definitiv, cum prescurtăm astăzi?

                  Deşi nu este motivată literal („v” nu apare în structura cuvântului „noiembrie”; cel mult raportarea se face la corespondentul din engleză – November – sau din franceză – novembre), abrevierea a fost acceptată. Dacă rămâne şi în ediţia a III-a a DOOM-ului, ar trebui pusă la locul ei, ca în dicţionarul englez-român (BBC, 1997): „Nov. – abrevierea lunii November”. Aşadar: nov. (abreviere) şi XI sau .11. sau -11- (simboluri), adică azi, 3 nov. sau 3 XI sau 03.11. sau 03-11-2017.

                  Pompierii băcăuani au intervenit la mii de evenimente

                    de
                    Geta Panaite
                    -

                    – este vorba de peste 8.000 de intervenţii pe care le-au avut pompierii în primele nouă luni ale acestui an – echipajele Smurd au răspuns la peste 3.800 de solicitări

                    Militarii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău au intervenit, în primele nouă luni ale acestui an, la 8.701 evenimente, cu o rată de peste 31 de intervenţii pe zi.

                    Multe dintre acestea, 3.867 au fost solicitări la care au răspuns echipajele Smurd, dar au fost şi 421 de incendii, 249 de arderi necontrolate şi alte tipuri de incendii, intervenţii pentru salvarea animalelor şi peste 3.000 de recunoaşteri în teren, exerciţii sau măsuri de prevenire la diverse evenimente.

                    „Din totalul de 670 de incendii şi arderi de vegetaţie produse în zona de competenţă, peste 82 la sută s-au produs pe fondul neglijenţei unor persoane, care nu au respectat normele de prevenire a incendiilor”, spune cpt. Andrei Grecu, ofiţer de relaţii publice la ISU Bacău.

                    Principalele cauze care au dus la izbucnirea incendiilor au fost: focul deschis în spaţii deschise (257 de situaţii), urmată de coş, burlan de fum defect sau necurăţat, instalaţii electrice defecte şi focul deschis în spaţii închise.

                    Pe timpul acestor misiuni, pompierii au salvat 89 de persoane, dar, din păcate, au fost şi 24 de persoane care şi-au pierdut viaţa, dintre care 11 în incendii (3 adulţi şi 8 minori), 12 s-au înecat, iar o altă persoană a murit prin electrocutare.

                    Alerte false

                    Şi valoarea pagubelor a fost una foarte mare, de circa 9,6 milioane lei, au estimat salvatorii, aproape de trei ori mai mult decât anul trecut, când pagubele au fost de 3,3 milioane lei, dar s-au salvat bunuri şi valori de peste 54 de milioane lei.

                    Anul acesta, militarii au avut parte şi de 141 de alerte false, mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

                    Au răspuns, aşadar, la toate solicitările, chiar şi la cele care nu erau reale, şi asta cu toate că parcul auto nu este complet.

                    La acest moment se înregistrează un deficit de circa 21 la sută la tehnica pentru stingerea incendiilor, de 36 la sută la tehnica pentru diagnosticare, investigare şi tratamente medicale, de 28 la sută la autoturisme de serviciu şi de 25 la sută la mijloacele pentru muncă operativă.

                    Dintre maşinile existente, 30 de mijloace au o vechime de până în cinci ani, 18 mijloace au între cinci şi zece ani vechime, iar alte 18 sunt mai vechi de zece ani.

                    1...2.6222.6232.624...5.785Pagina 2.623 din 5.785

                    		 ziare & stiri
                    © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.