În 2018 se împlinesc 125 de ani de la moartea lui Piotr Ilici Ceaikovski – compozitorul rus a cărui muzică încântă prin romantismul ei. În cele şase simfonii, la care se adaugă în anul 1885 Manfred, apare acel fatum care îl urmăreşte obsesiv pe autor. E umbra destinului inexorabil, din calea căruia nu te poţi salva. Povestea lui Manfred şi a dragostei sale pentru Astarte, se încheie cu moartea eroului, evocată printr-un coral de orgă, urmat de secvenţa gregoriană Dies Irae.

Ceaikovski afirma că se simte într-adevăr dotat cu facultatea de a exprima veridic în muzică, sincer şi cu simplitate, sentimente, stări de spirit şi imagini sugerate de text. Este cazul lui Manfred, simfonie programatică inspirată de poemul lui Byron. O pagină pianistică de dificultate şi largă respiraţie melodică, Concertul nr.3 în re minor a fost cântat de autor – Serghei Rahmaninov în 1909, la New York. Lucrarea debutează cu o veche melodie religioasă.

Concertul este interpretat, în această seară de Viniciu Moroianu, despre care Valentin Gheorghiu scria: “În generaţia lui, este poate chiar primul. Îi întrevăd un viitor strălucit în arta pianistică”. Concertul de muzică rusă din această seară este dirijat de Mihnea Ignat, care activează la Orchestra simfonică a Universităţii din Alicante (Spania). Calităţile sale dirijorale îl recomandă să apară pe scene din Italia, Spania, Irlanda, şi la Filarmonica “Mihail Jora”.

OZANA KALMUSKI ZAREA

Alte articole