Sarbatorile de Paste se apropie si majoritatea credinciosilor cauta ca in aceasta perioada sa fie mai buni, mai generosi. Este si cazul a 40 de femei, inchise in Penitenciarul Bacau, care vor dona pâinea pe care o primesc intr-o zi, Manastirii „Tisa Silvestri”. De aici vor fi donate mai departe, alaturi de alte produse, oamenilor saraci din localitatea respectiva. „Alaturi de pâine, detinutele vor trimite catre nevoiasi dulciuri si alte alimente cumparate de la magazinul situat în incinta Penitenciarului si la care au acces toate persoanele private de libertate”, spune agentul Cristina Cirlan, purtatorul de cuvânt al Penitenciarului Bacau. Zece femei, de la regimul deschis si semideschis, merg astazi la manastire pentru a dona pachetele cu alimente.
Noi parcari cu plata in municipiul Bacau
Bacauanii care vor sa-si lase masina in parcarea din spatele Casei de Cultura vor trebui sa achite o taxa pentru ca a devenit parcare cu plata. Recent, politistii locali au amplasat acolo un aparat de taxat, iar alte doua in parcarile din Piata Centrala. In acelasi timp alte trei parcari au devenit libere, pentru ca aparatele care erau aici au fost mutate in celelalte locatii. „Datorita faptului ca in parcarile cu plata de pe raza municipiului Bacau va fi implementata o modalitate mai moderna de taxare, si anume taxarea prin sms, a fost dispusa masura de reamplasare a trei dintre cele zece aparate de taxat existente. Astfel, doua dintre aparatele amplasate pe strada Mihai Viteazu si cel de la Parcul Trandafirilor au fost mutate”, a spus Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Locale Bacau. Pentru jumatate de ora de parcare un sofer trebuie sa achite 75 de bani iar pentru o ora 1,5 lei.
Elevii au participat la „Cupa DHS”
Ieri, in Parcul Cancicov, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau în parteneriat cu Inspectoratul Scolar al Judetului Bacau si Palatul Copiilor Bacau a desfasurat faza judeteana a Concursului National de educatie rutiera „Cupa DHS”. „Concursul are drept scop promovarea unui mod de viata sanatos prin miscare, însusirea corecta a regulilor de circulatie, respectarea acestora si prevenirea accidentelor de circulatie în rândul elevilor”, a spus insp. pr. Oana Nafornita, purtatorul de cuvânt al IPJ Bacau. In acelasi timp se verifica si pregatirea si îndemânarea elevilor, în poligonul tehnic aplicativ. In prima faza, elevii si-au testat cunostintele de circulatie si istoria bicicletei printr-un test grila dupa care au trecut la proba practica de parcurgere a unui traseu de îndemânare cu bicicleta în poligon. La final, cei mai buni elevi au fost premiati cu premii si diplome.
“Am sa pictez cât tin ochii deschisi”
Interviu cu Salomeea Andronic, pictor naiv din Racaciuni
– Doamna Salomeea, suntem la Racaciuni, la capatul satului, pe o ulita neasfaltata, noroioasa, aici locuieste cea mai cunoscuta pictorita naiva din judet si din tara, cea care a facut celebra culoarea verde, verdele de Racaiuni, tablourile ei stau la loc de cinste in galeria marilor pictori români.
– Verdele a tâsnit din mine fara sa-mi dau seama, l-am purtat in suflet si in inima de când m-am nascut, dar abia mai târziu, mult mai târziu l-am aratat oamenilor.
– Când ati inceput sa pictati?
– Eu? Cred ca m-am nascut pictând. De mic copil “pictam” in colbul ulitei din satul meu Bâra, din judetul Neamt. Desenam cu degetele, cu piciorul in nisip, in praf, faceam harta tarii cât ai zice trei, la perfectie, faceam flori, animale. Asa imi aduc aminte, nu stiam eu de pictura, am auzit prima oara cuvântul de la mama, care facea pânza din cânepa, ca lâna o folosea pentru a impleti haine pentru copii. Noi am fost multi acasa, 12 copii, opt fete si patru baieti. Erau vremuri grele, trebuia sa ne dea la scoala, sa ne imbrace, sa ne cumpere caiete. Dupa ce tesea pânza, picta cu carbune diferite figuri, flori, linii, cercuri, animale. Eu am intrebat-o ce face si mi-a zis: pictez. Ma uimeau culorile, desenele, covoarele aveau mult verde. Modelele le desena din cap, avea talent, aveam sa descopar eu mai târziu.
– Ai facut scoala de arta mai târziu?
– Mult, mult mai târziu. Parintii m-au tinut in scoala doar patru clase, asa era pe atunci, era dupa razboi, seceta, saracie, noroc ca parintii mei cresteau animale, aveau ceva pamânt. M-am maritat si asa am ajuns la Racaciuni. Singurul meu copil, o fata, mergea la scoala si, cum se obisnuia, de 8 Martie se duceau cadouri la invatatoare. Eu nu aveam bani si m-am gândit sa-i trimit un desen, un tabloas. Era prin 1974, s-a bucurat invatatoarea, mi-l amintesc si acum, era un copac, copii in jur, invatatoarea cu o carte in mâna. Mi-a spus invatatoarea ca a venit cineva de la Bacau, a vazut tabloul si ar fi spus ca este pictura naiva, cine vi l-a facut, o mama a unei fetite. M-au chemat la scoala si m-au intrebat daca nu vreau sa merg la Scoala Populara de Arta, ca am talent, dar trebuie si scoala. Am zis imediat ca vreau. Trei ani am mers la Bacau, de doua-trei ori pe saptamâna. Profesor mi-a fost domnul Ilie Boca.
– Ce au zis sotul, vecinii, rudele, o taranca, in loc sa-si vada de gospodarie, de copil, umbla dupa cai verzi pe pânza?
– Mare dreptate ai. Ma ocara sotul, neamurile lui ii bagau la cap ca Salomeea se duce dupa altceva la oras, umbla cu golani, decât sa invete pictura. Arta este pentru domni, pentru doctori, profesori, nu pentru taranci. Mi-au scos vorbe, bârfeau seara pe santuri, dar eu mi-am vazut de treaba mea. Mi-a spus si barbatul meu ca, uite ce spune satul. I-am spus frumos, l-am rugat sa aiba incredere in mine, ca daca se ia dupa lume, ramâne cu lumea, eu de tine ma las, dar de pictura nu ma las. Niciodata. Acesta este talentul meu, mi-a fost harazit in copae, si vreau sa merg mai departe. Domnule, muierile faceau spume la gura, va dati seama, era prin 1974-1975, colectiv, norme, munca, eu faceam scoala de pictura! Pâna la urma nu au avut ce sa-mi faca, trei ani am facut scoala, am terminat cu nota 10. Aveam atunci 36 de ani. Am diploma pe undeva. Dar nu s-a terminat, ca mergeam in tabere de creatie, câte o saptamâna, doua, la Bezunti, la Tescani, la Botosani, la Buzau, Dorohoi, dar unde nu am fost. Am fost si la “George Apostu”, am lucrat vreo 10 zile acolo. Acolo invatam, vizionam expozitii, lucrari ale unor pictori consacrati, stateam de vorba, asa am devenit cunoscuta, arta mea a inceput sa fie apreciata. Verdele m-a facut celebra, si eu pe el. A inceput sa se scrie despre mine, sa fi vazut vecinele! Am inceput sa iau premii. Munceam pe rupte, si acasa, si in tabere. La Pitesti era un festival, trimiteam lucrari, mergeam acolo la expozitii, am luat medalii de aur, de argint, de bronz. S-a facut si un catalog, in care m-au pus si pe mine. La Alba Iulia am fost de multe ori. Asta vara am fost la Zimnicea, a fost un concurs interesant. Acum m-am mai inmuiat, nu ma mai pot duce la toate expozitiile, trimit lucrarile prin posta, ne trec in cataloage, iar daca primesti premiu, il trimite acasa.
– Revin la verdele dominant din pictura dumeavoastra, care, fara exagerare, sta alaturi de albastrul de Voronet.
– Asa vad eu natura, verde inseamna viata, renastere, verdele iti aduce buna dispozitie, bucurie, am mai multe nuante de verde, criticii au denumirile lor, eu folosesc verdele din sufletul meu, de la mama, din copilaria mea, tot ei ii spun “verde de Racaciuni”, dar este verdele de peste tot, eu tin in inima verdele de primavara, de vara, de toamna, din gradina, de pe dealuri, eu renasc in fiecare primavara, unii folosesc acum mult rosu, albastru, chiar negru, culori tari, Salomeea ramâne pictorita verdelui. Cel mai drag imi este verdele de primavara, un verde crud, gingas, iti unge sufletul când privesti un tablou, te racoreste. Imi spun multi ca pun tablourile mele in casa, le da liniste, calm, este mereu sarbatoare in casa lor. Nu-i frumos sa ti se spuna ca munca ta, creatia ta, aduc bucurie oamenilor? Stiti, am auzit la diferite vernisaje vorbindu-se despre pictura mea, parca nu eram eu, au impartit verdele meu in multe categorii, nu le mai tin eu minte, eu le stiu pe ale mele, sa fie frumos, sa aiba mesaj, sa ma reprezinte. Am putine tablouri cu iarna, nu-mi place iarna.
– In acesti ani, ati reusit sa vindeti din tablourile dumneavoastra? Critica va apreciaza ca una dintre cele mai importante pictorite in arta naiva.
– Eu nu prea vând, nu merg la târguri, doar ce vând din expozitii, mai donez, am dat la doi colectionari din Germania, multe au ramas in tabere, in expozitiile la care am participat si am luat vreun premiu. Ma bucur ca, uite, sunt trecuta intr-un catalog din Germania, l-a facut un domn Herbert, a venit la mine acasa cu vreo 20 de nemti, au ramas impresionati, mi-au luat multe lucrari, eram la inceput, le-am dat mai ieftin. Sunt trecuta intr-un album tiparit in Bacau, unul la Pitesti, da’ nici nu mai stiu in câte. Am participat la multe concursuri, expozitii de grup, asa un brat de diplome si medalii am, cele mai multe de pe la Cântarea României, atunci nu se dadeau bani.
– Când mai pictezi?
– Iarna, dragul meu, iarna, ca vara nu-i chip, barbatul ii cam moale si toate cad pe capul meu. Abia astept sa vina iarna, sa ma apuc de pictura, adun idei, gânduri, amintiri, iar iarna le pun pe pânza. Nici mâncare nu-mi trebuie, numai sa ma asez in fata sevaletului. Vara, sa-mi cineva bani si nu am timp, cu toate ca ma cutreera ideile. Am multe planuri, dar nu prea mai pot, am si eu o vârsta.
– Vecinii, rudele, oamenii din sat va apreciaza, va cheama la scoala sa le vorbiti copiilor, sa le aratati operele dumneavoastra?
– Ei, stiti cu e la sat, lumea vorbeste, am o ruda care zicea cu ani in urma ca astea-s prostii si i-am zis, ca nu am mai putut: uite, iti dau eu 10 milioane de lei, fa si tu o prostie din asta. I-am taiat cheful de bârfa. In sat mi-au organizat de mult, când era primar domnul Ichim, o expozitie. La scoala, când era fata mea eleva, ma mai chemau, acum nu, nu au timp ei de mine.
– Nu esti Cetatean de Onoare al comunei?
– Nu, da’ nu-mi trebuie!
– Eu am crezut, doamna Salomeea, ca sunteti o femeie bogata…
– Ei, Doamne, bogata. Stiti pe cineva care s-a imbogatit de pe urma picturii? Van Gogh, câtâ-i el de mare, nu a vândut in timpul vietii decât un tablou. Am mai multe albume cu pictori celebri, ma mai uit pe ele când am timp, eu nu copii, nu ma inspir de la altii, tin minte ce ne spunea domnul Ilie Boca: sa nu ne luam dupa altii, sa pictam asa cum simtim, sa fim unici, si eu am bagat la cap. Fiecare tablou al meu porneste din inima, din viata mea, din viata la tara, pun pe pânza povesti, basme, toate sunt din imaginatia mea, puteti sa ma treziti la miezul noptii, sa ma duceti intr-o padure, eu schitez o poveste, un peisaj. Am vazut ca unii fura, copie de pe reviste, din albume, de pe ilustrate, insa profesorul meu, Dumnezeu sa-i dea sanatate, mereu il pomensc pe domnul Boca, mi-a zis ca acele sunt kitsch -uri, aia nu sunt pictori, sunt zugravi. Uitati-va pe tablourile mele, vi le povestesc pe toate. Vreti?
– Recent, la Salonul National de Primavara al Artei Naive din Bacau, unde au participat pictori din toata tara, ai luat Marele Premiu, cu o lucrare inspirata, dupa cum ai spus atunci, dintr-un fapt real. Ce s-a intâmplat?
– Am luat, m-am bucurat tare mult, erau acolo o gramada de oameni. Ce s-a intâmplat! Iarna asta care a trecut am avut numai necazuri, mari necazuri, de parca nu aveam destule. A fost iarna cu zapada mare, mi-a distrus solarul, solar facut trainic, nimic nu a mai ramas din el, de acolo mai traiam si noi. Nu a trecut o zi ca s-a darâmat si acoperisul grajdului sub greutatea zapezii, ca nu am putut sa ne suim sa o dam jos, suntem amândoi batrâni, nu mai avem pe nimeni prin jur. Eram sa mor si eu atunci, ca a cazut peste mine, Dumnezeu a vrut sa scap, m-a cules barbatul dintre darâmaturi. Când m-au invitat la Salon, nu avem nici un tablou nou. Asa suparata, m-am apucat sa pictez, ca eu când pictez parca sunt pe alta lume, ma despart de toate necazurile si ma descarc in pictura. Am pictat necazul meu, grajdul darâmat, animalele in pericol, eu, barbatul, omatul mare. I-am zis “La cumpana dintre ani”. Cu el am luat premiul acela. Am fost foarte fericita, pe lânga diploma am luat si niste bani, cât pensiile noastre, am mai pus niste bani si am reconstruit acoperisul, m-a costat 60 de milioane. Acu’ nu mai am bani si de solar, n-am un ban in casa pâna la pensie, mai vând lapte, niste oua. Traim cum putem, dar de pictura nu ma las, am sa pictez cât tin ochii deschisi. La acest Salon am mai luat de doua ori Premiul I.
– Dar la Salonul International de acum doi ani de la Bucuresti cum a fost? Stiu ca ai luat un mare premiu.
– Stii multe despre mine. Am trimis doua lucrari, de dimensiuni mai mari, au zis ca ma invita daca lucrarile mele trec de selectie. Nu m-au mai invitat sau nu am primit eu invitatia, eu nechemata nu ma duc, nu pic sila cuiva. La vernisaj au fost si pictori din Bacau. Da, eu aveam si atunci un necaz mare cu fiica mea, barbatul ei a avut un accident cu masina, avea o datorie de 50 de milioane de lei, venise din Italia, ca acolo este cu familia. Eu, toata noaptea m-am rugat la Dumnezeu si am zis ca daca câstig, toti banii ii dau fiicei mele sa-si rezolve problema. M-a sunat Maric ca am luat premiu, eu nu am crezut, am zis ca vor sa ma pacaleasca, dar nu, mi-au trimis acasa diploma, medalia si banii, prin posta. Am dat datoria fiicei mele, iar cu restul am acoperit alte gauri prin casa. Eu am facut bani din premii, de cinci milioane, de patru, de 15 sau 10 milioane, cât au putut fiecare, nu am vândut prea mult.
– Multi pictori naivi din Bacau au expus prin Europa, la mari expozitii, ai fost vreodata in strainatate?
– Nu, dar am trimis lucrari in Japonia, Argentina, Cuba, Franta, Austria. Am lucrari in colectii din Franta, Germania. Eu nu am puterea sa ma zbat, sa ma duc asa cum fac altii care au timp, carte, stiu ce trebuie sa faca. Am fost o luna si jumatate in Italia, la fata mea. Am stat mai mult in casa, nu stiam limba, nu ma puteam duce nici pâna in piata, si m-am apucat sa pictez, sa treaca timpul, am vândut câteva lucrari, am venit acasa cu 500 de euro.
– Unul dintre tablouri imi spuneati ca nu o sa-l dati niciodata. Ce semnificatie are?
– Uitati aici, acesta este tabloul, in prim plan mama si cu tata, dusi acum, iar lânga ei rodul vietii lor, 12 spice de grâu, 12 copii, din doua trunchiuri de copaci ies 12 mladite, o mladita pentru fiecare copil, am fost opt surori si patru frati. Mladitile sunt verzi, iar la capat au câte o floare pentru a marca copiii lor, cu roz fetele, cu bleu baietii. Aici sunt eu cu o singura fata si tot asa, toti copiii, roada parintilor nostri, Dumnezeu sa-i odihneasca, au fost tare buni, gospodari, ne-au iubit pe toti la fel. De aceea tabloul nu-l dau, il tin si ma uit des la el. Viata-i trecatoare, dar suntem haraziti sa lasam ceva pe acest pamânt.
– Aveti acordeon, o pianina de jucarie, ce faceti cu ele?
– Eu cânt la acordeon, putin, dar stiu, când eram mai tânara mai cântam, uite, iti cânt la “jucaria” asta. (Porneste mica pianina si se aude Hora Unirii, o bucata de Ciprian Porumbescu, incearca si Imnul). Ii dezacordata…Eu am scris si poezii, multe poezii, le am pe un caiet…
– Nu le-ai publicat?
– Nu, ca acum nu mai valoreaza nimic, sunt cu 8 Martie, cu Ceausescu, mergeam la Cântarea României, eram mereu pe scena. Am fost in spital la Bucuresti, am avut o problema, si acolo am compus poezii, cu viata din spital, am scris si când era fata la scoala, de 1 Mai, de Ziua Mamei. Am multe poezii…naive. As fi vrut sa traiesc in alta viata…Da, domnule.
– Sotul va apreciaza, va sprijina, ii place ce faceti?
– La inceput nu prea, dar mai târziu a inceput sa inteleaga munca mea, talentul meu, mai ales ca mai aduc si câte un ban in casa.
– Toata viata ai pictat si ai avut grija de gospodarie, ai o casa frumoasa, o gospodarie, dar un album cu operele dumneavoastra nu aveti…
– N-am, cine sa mi-l faca, trebuie sa umbli, trebuie bani, sponsori, eu nu am avut timp, tablourile mele, albumele colective, cartile in care s-a scris despre mine vor ramâne si cei care vor veni, vor sti ca a fost, la Racaciuni, o pictorita cu mare dragoste de viata, cu oleaca de talent, care a pus verdele de Racaciuni alaturi de alte culori pe pânza si pe ea a chemat-o Salomeea. M-am bucurat ca ai venit, am mai stat de vorba si, daca poti, sa-mi trimiti un ziar, eu il pun bine in casa, alaturi de toata zestrea mea, pe care o las mostenire cui ii va trebui.
“Salomeea Andronic este un pictor naiv unic in peisajul cultural, in arta naiva româneasca, numele ei, lucrarile semnate se leaga de culoare, de verdele pe care l-a imortalizat in lucrarile sale. Verdele de Racaciuni a devenit cunoscut datorita cretiilor doamnei Salomeea. Subiectele ei predilecte sunt inspirate din mediul rural, acolo unde traieste, fiecare opera reflecta o intâmplare adevarata din viata ei, a consatenilor. Este creativa, spontana, dotata de la Dumnezeu cu un mare talent, tablourile ei sunt povesti adevarate, uneori pentru a se elibera, pentru a face loc unor alte creatii, Salomeea scrie poezii, iar poeziile devin arta plastica. Ioan Maric – pictor naiv
“Se face ca am avut-o eleva, alaturi de alte merituoase talente pe racaciuneanca Salomeea Andronic. Facea naveta dupa truda de acasa la cursuri, care se tineau de patru ori pe saptamâna, dupa amiaza, de la 17 la 22. In programul clasei mele erau doua directii – una cu program de studii, pentru cei care doreau sa urmeze invatamântul superior, iar alta pentru cei ce veneau de placere, din cauza ca ii chinuiau talentul si aveau deja o vârsta. Salomeea picteaza de placere lumea pe care o traiese, case, oameni, animale, peisaje, cu traire si simt al armoniei. Verdele peisajului e tonic, e trait la fata locului, e autentic. Salomeea, participanta la viata satului, relateaza cu viata ei de taranca si pictorita in stil propriu, existenta prin limbajul picturii. Ar merita Muzeul de Arta Populara din Racaciuni, sa se amenajeze o sala cu picturile domniei sale, ar face locul si mai atractiv si ar da un mai mare sens stradaniei acestei creatoare unice in felul ei. Sa nu uitam ca Racaciuniul are o istorie bogata, cu multe personalitati ce ar merita marcate, fie intr-un muzeu, fie in tiparituri, ce ar aduce recunostinta celor ce au facut ceva, spre indemnul celor de azi ce vor sa faca. Putem sa facem mai mult ca viata noastra sa fie mai frumoasa si creatoarea Salomeea Andronic sa fie luata de exemplu. Sa dea Domnul sa se intâmple!” Ilie Boca – pictor
10 pe linie din clasa a I-a pâna la licenta
Povestea de succes a unei tinere din Bacau. De la „Ferdinand” la cercetare in matematica la Universitatea Bucuresti
Am cunoscut-o pe Alexandra Otiman, intâmplator. M-a intâmpinat cu un zâmbet larg, strengar. Am aflat imediat ca are 22 de ani, ca este din Bacau, dar ca lucreaza impreuna cu un grup de profesori si studenti de la Universitatea din Bucuresti la un proiect de cercetare in matematica. Cercetare in matematica ! Cifre, calcule, analize, stiinta exacta, rigurozitate. Iar in fata mea statea o tânara inalta, subtirica, frumoasa, usor timida, plina de umor, cu o privire limpede, albastra. Nu reuseam sa fac analogia omului de lânga mine cu lumea aritmeticii, algebrei, a geometriei, trigonometriei sau analizei matematice. Insa Alexandra mi-a aratat, intr-o discutie de nici 20 de minute, ca in viata totul se poate. Asta numai daca vrei, iti place si inveti. E povestea de succes a unei tinere din Bacau. Abia a pasit in viata cu adevarat, dar pare ca lumea ii sta deja la picioare.
De la „Spiru Haret” la „Ferdinand I”, apoi in Bucuresti, la universitate
A studiat invatamântul primar la Scoala „Spiru Haret”, unde pasii i-au fost indrumati in special de prof. Elena Radu (matematica), prof. Constantin Balanean (fizica) si prof. Maria Bucur (româna) pe care si-i aminteste cu drag si carora le multumeste si acum din suflet. Aceleasi aprecieri sunt aratate, cu voce calda si privire emotionata, pentru prof. Ion Drobota (matematica), prof. Mihaela Lucaci (româna) si prof. Dragos Florescu (fizica), toti de la Colegiul National „Ferdinand I”, unde a urmat studiile liceale din 2005 pâna in 2009. I se alatura si prof. Elena Olaru, care a pregatit-o mereu la istorie, a doua sa dragoste. Asa se face ca, dupa absolvire, a ales Universitatea din Bucuresti, unde a fost admisa la Facultatea de Matematica si la Facultatea de Istorie (sectia Relatii internationale si studii europene). Peste tot, din clasa I, pâna in ultimul an de studii universitare, a fost abonata la premiul I, iar in liceu si la facultate a fost sefa de promotie cu media de absolvire 10.
A crezut mereu in ea
„Am participat si la olimpiade inca din clasa a V-a, mai mult din placere pentru ceea ce studiam si nu neaparat din competivitate. Am luat mai multe premii la olimpadele judetene si nationale de matematica, dar consider ca ele au fost nu numai rezultatul muncii mele, ci si al profesorilor care m-au pregatit in scoala si mi-au impartasit din experientele si cunostintele lor”, mi-a spus sincer. Niciodata nu a simtit ca e greu, niciodata nu a invatat pentru note. I-a ajutat mereu si pe colegii ei, neconditionat, a participat si la o multime de activitati scolare, iar pe toate le-a facut de placere. „In liceu nu m-am canalizat doar pe matematica. M-au pasionat si limbile straine, stiintele sociale sau literatura”, mai adauga. Succesele i se datoreaza. Munca ei de ani de zile i-a adus mereu si rezultate. Asta a determinat-o sa mearga mai departe. Fara a claca, fara a fi dezamagita, pentru ca pe toate le-a trait intens, cu fiecare clipa, si, mai ales, pentru ca a crezut in ea.
Matematica i-a oferit echilibrul, iar Relatiile internationale, elanul
Cele mai mari bucurii le-a simtit in anii facutatii. Acolo a simtit implinirea. Atunci a realizat ca efortul depus a meritat. S-a regasit in ambele discipline de studiu. „Care mi-a placut mai mult? E greu sa inclin balanta categoric in favoare uneia. As spune mai degraba ca mi-a placut echilibrul pe care mi l-a dat Matematica si elanul oferit de Relatiile internationale. Din punctul meu de vedere, e bine sa fim multivalenti, sa privim dincolo de un singur domeniu de studiu si sa fim dornici sa ne completam bagajul de cunostinte”, a continuat sa-mi vorbeasca Alexandra Otiman, sigura pe ea in tot ceea ce face, zice si vrea sa transmita. Isi doreste sa ramâna in invatamântul superior sau in cercetare, dar ia in calcul si eventualele oportunitati in plan profesional care sa-i pastreze acelasi echilibru si aceeasi complementaritate a studiilor.
Nu pleaca din tara
In viitorul apropiat se vede in Bucuresti, „deoarece, data fiind inter-relationarea profilurilor absolvite, mi se pare putin probabil sa realizez ceva in Bacau, chiar daca este un centru urban important”, explica. Nici nu vrea sa se gândeasca sa plece din tara. Nu crede ca „afara” lumea e mai buna. In plus, considera ca aici, acasa, are mult mai multe de invatat si de cunoscut. Acum urmeaza studiile unui program de master, tot la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Matematica. Se specializeaza pe „Criptografie si teoria codurilor”. E prea mult? Pentru ea, nu. Niciodata.
„La sfârsitul clasei a XII-a am hotarât sa ma inscriu la doua facultati, pentru ca am simtit ca ma caracterizeaza foarte bine cele doua profiluri.”
„In cele doua facultati, ei bine, desi am avut multe momente in care am crezut ca nu voi face fata, mai ales când ma vedeam in fata unor sesiuni de 12 examene cel putin, consider ca a meritat orice efort. Chiar si acela de a-mi sacrifica timpul liber, pe care il recuperez acum din plin citind, plimbându-ma sau uitându-ma la tenis.”
„In orice caz, ma vad in România. Asta nu numai pentru ca sunt foarte atasata de casa, ci si pentru ca sunt convinsa ca pot reusi aici. Mai ales daca judec dupa cei trei ani de facultate, care mi-au demonstrat acest lucru.”
GALA STAR incepe cu recitalul Angelei Gheorghiu
Astazi, de la ora 16, incepe cea de a VIII-a editie a Festivalului International GALA STAR – one man show. Festivitatea de deschidere va avea loc in sala mare a Teatrului Municipal „Bacovia”. De la ora 16,30, ar trebui sa intre in concurs actorul Mihai Costache, Teatrul „Plai” din Bucuresti, cu spectacolul „Novecento”. Din pacate, joi, la conferinta de presa, Adrian Gazdaru nu era sigur de prezenta sa. Daca acesta nu va ajunge la festival vineri, pe scena va urca actorul Alex Vlad, de la Teatrul „In Culise” Bucuresti. Anul acesta, evenimentul se va bucura de prezenta marii soprane Angela Gheorghiu si a maestrului Dan Grigore, care vor sustine un recital in prima seara, la Teatrul de Vara, de la ora 20,30. In finalul concertului, Angela Gheorghiu va primi titlul de cetatean de onoare al municipiului Bacau din partea primarului Romeo Stavarache. Fiecare seara se va incheia cu un recital: pe 27 aprilie, la scena Teatrului „Bacovia”, va urca Tania Popa, cu „Fata din curcubeu”, pe 28 aprilie, tot la „Bacovia, va veni Emil Boroghina cu recitalul „Lumea e un teatru, noi suntem actorii”, iar pe 29 aprilie, dupa premierea câstigatorilor, vor cânta Narcis Iustin Ianau si Eliza Dragoi, de la Colegiul „G. Apostu”. Pe 30 aprilie, va avea loc colocviul „Povestea teatrului cu si prin Fernando Arrabal”, in prezenta marelui dramaturg, care este si presedintele de onoare al juriului.
Primarii sunt disciplinati cu forta
Practica nesanatoasa de a demara investitii pentru care nu exista sursa de finantare a fost stopata. Primarii nu vor mai putea face intelegeri cu firmele private, pornind de la ideea ca daca obiectivul a fost construit sau macar inceput e musai ca unitatea administrativa sa primeasca bani de la bugetul de stat. De obicei, o asemenea atitudinea se baza pe ceva, si anume pe promisiunile facute de politicieni in campanie, când aveau nevoie de primari. Asa s-a ajuns in situatia ca unele comune sa aiba datorii de zeci de miliarde catre firmele de constructii, lucru primejdios si pentru autoritatile locale, care se trezeau cu conturile blocate, si pentru firme, care erau amenintate de faliment. Guvernul a decis sa spuna „STOP” unui asemenea obicei. Legea 72/2013 privind masurile pentru combaterea intârzierii in executarea obligatiilor de plata prevede termene clare pentru achitarea facturilor: 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau 30 de zile de la data receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor. Procedura de receptie nu poate depasi 30 de zile de la data primirii bunului. „Partile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii” se arata la art. 6, al. 3, orice clauza prin care se stipuleaza un termen fiind lovita de nulitate. Nici cu privire la termenele de plata nu se pot face intelegeri. Legea mai prevede, la capitolul III, ca se aplica dobânzi penalizatoare, iar cap. IV, ca se pot pretinde daune-interese pentru „toate cheltuielile facute pentru recuperarea creantei.” Dobânda penalizatoare se stabileste „la nivelul ratei dobânzii de referinta plus 8 puncte procentuale.” Conform Legii 72, daca debitorul intârzie in efectuarea platii, creditorul poate obtine un titlu executoriu prin procedura ordonantei de plata, prevazuta in Codul Civil. Mai exact, primaria datoare, care e „debitorul”, va fi executata silit, nefiind aparata de niciun fel de clauze contractuale.
Legea 72 va preveni aparitia unor sedii de primarie megalomanice sau a unor obiective inutile, gen „Centru de conservarea traditiilor” in care sunt depozitate televizoare alb-negru si alte vechituri. Unele investitii erau necesare, dar nu au mai primit bani. E cazul Scolii nr.1 Ardeoani, obiectiv pentru care primaria a primit 5 miliarde de lei vechi prin HG 1426/2006, apoi alte 8, insa lucrarea costa 60 de miliarde. Datorii au si primariile din Prajesti si Berzunti, pentru sedii care nu sunt nici terminate, nici achitate.
„Legea asta trebuia data in 1990, dar pentru altii, nu pentru cei care fac treaba. Daca se proceda asa, România ar fi fost in alta parte, astazi. Orice ar spune unii, scoala era foarte necesara. Daca nu o construiam, invatamântul din Ardeoani se desfiinta!”
a declarat Victor Diaconu, primarul comunei Ardeoani
Pentru constructori, e o lege benefica. Din perspectiva noastra, a primarilor, nu stiu daca e o lege pe care putem sa o respectam, stiind cum se aloca fondurile la noi. Pe de alta parte, e bine ca nu te mai trezesti cu datorii in primarie. Te limitezi la ceea ce poti sa faci.”
a declarat Stefan Tifan, primarul comunei Berzunti
Atentie la ce peste mâncati!
De Florii, credinciosii ortodocsi vor avea dezlegare la peste, motiv pentru care vor lua cu asalt magazinele care comercializeaza astfel de produse. Comisarii de la Protectia Consumatorilor au facut in ultima saptamâna controale si au descoperit peste si produse din peste, inclusiv conserve care nu aveau ce cauta pe rafturi. I-au verificat pe comercianti sa vada daca au documente de provenienta, daca respecta cantitatea inscrisa pe ambalajele produselor, daca acestea au proprietatile organoleptice stabilite, respecta termenul de valabilitate. Nu au scapat agentii economici din intreg judetul de controale. S-au intocmit 17 procese verbale de constatare a contraventiei, fiind aplicate 7 avertismente si 13 amenzi in valoare totala de 23.000 de lei. Produsele vizate au fost macroul congelat, codul, pastravul, heringul afumat, stavridul, conservele de peste. Inspectorii sanitar-veterinari recomanda cosumatorilor sa fie atenti atunci când cumpara pestele sa nu ramâna amprentele pe acesta si sa aiba branhiile roz. Sunt doi indicatori ai prospetimii produsului. La orice suspiciuni, acestia trebuie sa sesizeze autoritatile.
„In urma controalelor, am oprit de la comercializare marfa in valoare de 25.000 de lei, de la agentii economici care puneau astfel in pericol viata consumatorilor”, a declarat Alin Nastasa, directorul Comisariatului pentru Protectia Consumatorilor Bacau.
CET Bacau va supravietui in 2013 cu ajutorul bacauanilor
CET Bacau va avea in acest an un buget de 141 milioane de lei, insa anticipeaza ca va avea un profit de doar 8.846 de lei. Consilierii locali au la mapa azi, in cadrul sedintei ordinare de azi tocmai aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 si aprobarea unui nou cost pentru producerea, transportul, distributia si furnizarea energiei termice. CET pleaca de la premisa ca in 2013 isi va mentine numarul de consumatori, deci nu se vor inregistra debransari, se vor finaliza lucrarile de racordare ale AEROSTAR la reteaua de transport, iar pierderile se vor mentine la nivelul celor din 2012. Bugetul de anul aceasta este cu circa 1 milion de lei mai mic decât cel anterior, iar suma alocata investitiilor este de 596 de mii de lei, bani care vor veni de la bugetul local. Cei 516 angajati ai societatii au in medie salarii de peste 2000 de lei, asta pentru ca au si un fond generos de bonusuri (nu se specifica pentru ce), de 275 mii lei. De la 1 mai, preturile pentru energia termica vor fi majorate, cu indicele preturilor de consum, ultima modificare fiind facuta in august 2008. Populatia va plati acelasi pret pentru gigacalorie, va creste insa efortul bugetar, pentru ca Primaria va acoperi diferenta de preturi. Singurii afectati vor fi agentii economici, pentru care cresterile vor fi de la 5,5 la 17,4 la suta, in functie de cum sunt racordati acestia – la retele de transport, cele de distributie, puncte termice urbane. Pentru consumatorii casnici, cresterile de pret sunt cu 6 pâna la 17 la suta, insa majorarile vor fi suportate din bugetul local. Asadar, din nou, toti cetatenii bacauani care contribuie la bugetul local vor suporta costurile pentru cele 17.500 de apartamente inca racordate la furnizorul de energie termica.
Tot in sedinta de azi, consilierii vor vota ca municipiul sa aiba alti trei cetateni de onoare: Angela Gheorghiu, Florin Grapa si Vasile Ghenadi. Se va incheia contul de executie pentru primul trimestru al anului, se aproba cotizatiile la ADIB si ADISsi o lista a sesiunii de selectie a proiectelor care vor fi finantate pe Legea 350. Pentru proiectul SMURD se va face azi un nou pas. In fine, primarul Romeo Stavarache este asteptat sa isi prezinte raportul privind starea economica, sociala si de mediu a municipiului pe anul 2012.
Masini cu numele, bani adevarati
Primele masini pentru transport persoane care s-au introdus in sat la mine au fost niste camioane rusesti cu coviltir, cu prelata. Aveau niste banci din lemn si o scara din fier, care se cobora când opreau in statie, dupa care o urcau in masina. Sa fi vazut ce chin pe bietele femei pentru a se urca in “rata”, dar aveam masina, mergeam la Moinesti dupa pâine, gaz, sare. Au trecut anii si ne-am trezit intr-o zi cu un autobuz prin sat, unul mare, ca un dreptunghi, avea scaune din lemn, placaj, nu mai tin minte. Scria mare pe o tabla: Moinesti – Solont. Transport persoane. Stateam ca sardelele, pacanea, scotea fum, era cald. Mi-am amintit de batrânele carosate zilele trecute când am avut o treaba la Onesti. Am plecat cu o dubita din Autogara, curatica, insa nu avea caldura, iar soferul nu avea chef sa raspunda la intrebarile noastre: de ce nu merge caldura. M-am intors tot cu un microbuz, insa avea baza lânga Gara din Bacau, o stie toata lumea. Sunt acolo doua firme de transport persoane. Oameni buni, n-am vazut de mult un asemenea jaf de masina, curgeau tablele de pe el, mergea de parca nu avea nicio destinatie, scaune desprinse din suruburi, tapiteria rupta, praf peste tot, insa conducatorul auto avea telefon mobil pe care l-a folosit intens. Am inteles ca aceasta societate are curse peste tot, in judet, la Iasi etc. Am mai vorbit cu oameni din masina care mi-au pus ca asa sunt toate masinile de pe traseu si gândul m-a dus la Molotoavele noastre de acum 50 de ani. Nu-i nicio diferenta. Intrebarea vine normal: cum este posibil? Suntem in 2013, ne-au crescut pretentiile, nu stiu cum au primit autorizatie de parcurs, nu stiu cine ii mai controleaza, nimeni nu vede, nimeni nu are responsabilitate in derularea unui transport civilizat. Primaria i-a inchiriat/concesionat terenul pentru o amenajare de tip autogara, un vagon, un trotuar, in rest balastru, gropi, apa, noroi. Am stat minute bune in asa numita autogara, m-am uitat la toate masinile parcate, majoritatea erau in aceeasi stare. Exista o autoritate de transport, un minister cu o directie speciala, exista un Consiliu Judetean, cu atributii si in acest domeniu. Ori suntem bacauani doar la vot. Sa va mai spun ca se dau bilete doar la capat de linie? Nu ma intereseaza, ca nu sunt patron, dar am pretentia ca, pentru suma pe care am platit-o sa calatoresc in siguranta si in conditii decente, nu spun de lux. Firma, am inteles, este cu sediul in Constanta, deci nu da sama prin Bacau, altfel nu-mi explic bataia de joc la adresa calatorilor, au venit, au acaparat niste trasee, se umplu de bani, nu conteaza cum. Mâine – poimâine, dupa ce se umple sacul, inchide taraba si pleaca in alta parte. Domnule patron, nu va cunosc, nici nu cred ca imi doresc, insa, in numele respectului fata de oameni, fata de orasul in care aveti filiala, unde se duc oamenii dumneavoastra la buda si beau apa, in numele numelui pe care il purtati, faceti ceva si intrati pe drumul civilizatiei.
Tudorita Lungu, probabil noul lider al PDL Bacau
Organizatia judeteana a PDL Bacau va avea un nou lider interimar, probabil la inceputul saptamânii viitoare, numit de catre conducerea centrala a partidului, iar cel mai vehiculat nume este cel al Tudoritei Lungu. Ea a indeplinit diverse functii politice, de la cea de consilier judetean sau sefa a organizatiei judetene de femei a partidului, la cea de prefect, in vara anului trecut. “Deocamdata nu am fost numita in functie, dar exista discutii in acest sens. Numirea noului presedinte al organizatiei judetene va avea loc in cadrul Biroului Permanent al PDL, de luni”, n-a declarat Tudorita Lungu. Organizatia PDL a ramas fara sef dupa ce deputatul Valerian Vreme si-a dat demisia din functie si din partid, la mai putin de o luna de la numirea sa. Si Gabriel Berca, fost prefect de Bacau si actual consilier prezidential, a demisionat din partid, acuzând “blatul care se face cu stirea lui Gheorghe Flutur la organizatia bacauana, unde va fi pusa o conducere care este in intelegere cu USL”.
Perchezitii la braconierii din Sascut
Politistii de la Sectia 5 Rurala Racaciuni, insotiti de mascati, au descins la 13 locatii, din comuna Sascut. Au efectuat perchezitii pentru depistarea braconierilor din zona. Din locuintele suspectilor, oamenii legii au ridicat câtiva kilometri de plasa de tip monofilament, trei motoare de barca si o arma cu aer comprimat detinuta ilegal. Cercetarile continua in dosarele penale aflate in lucru la Politie.
Volei feminin/ Stiinta tinteste eventul
Sa vina (si) Cupa in Bacau!
Se stie: invingatoarele iau totul. Iar Stiinta Bacau este o adevarata invingatoare. Asa ca, dupa câstigarea titlului de campioana la volei feminin, formatia antrenata de Florin Grapa vrea sa aduca in Bacau si Cupa României. Trofeul va fi pus in joc la Craiova, acolo unde sâmbata si duminica se vor desfasura semifinalele, respectiv finala competitiei. Alaturi de Stiinta, lupta pentru câstigarea Cupei, vice-campioana din acest an, Dinamo Bucuresti, Tomis Constanta si CSM Bucuresti. Tragerea la sorti a semifinalelor va avea loc vinerisi, evident, toate cele trei „mari”, Stiinta, Dinamo si Tomis isi doresc sa intâlneasca CSM-ul din Bucuresti, o adevarata carne de tun dupa plecarea „stranierelor” Popova, Medved, Fonke si Karakasheva. „E adevarat, ar fi mult mai usor daca am cadea cu CSM Bucuresti, insa, indiferent de ce ne vor harazi sortii, vrem sa câstigam Cupa. Ne dorim foarte mult realizarea eventului, chiar daca nu vom conta la Craiova pe Kremena Kamenova”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa. Accidentata la glezna, Kamenova va fi inlocuita, cel mai probabil, de „centrul” Alexandra Sobo, care a mai evoluat ca tragatoare secunda in sezonul competitional precedent. Lotul Stiintei va pleca spre Craiova astazi, dupa festivitatea de premiere organizata de Consiliul Local Bacau si in cadrul careia profesorilor Vasile Ghenadi si Florin Grapa li se va decerna titlul de cetatean de onoare. Se stie, doar: invingatorii iau totul. Titlul de campioni, pe cel de cetateni de onoare si, bineinteles, Cupa României!
Supliment culinar in penitenciar: bucati de metal si sticla
Un detinut din Penitenciarul Bacau a ales o cale periculoasa pentru a scapa macar pentru câteva ore de detentie. Tânarul de 19 ani a inghitit mai multe obiecte metalice si sticla sparta. A fost transportat la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Dupa ce i s-a acordat asistenta medicala la Urgente, detinutul a fost trimis inapoi in penitenciar.
Concert de promenada pentru bacauani
Garnizoana Bacau pregateste o surpriza pentru bacauani. Institutia asteapa cetatenii orasului in Parcul Trandafirilor unde va avea loc un concert de promenada, sustinut de Muzica Militara a Garnizoanei,i n foisor. Intregul spectacol sustinut si de Primaria Municipiului Bacau si este programat duminica, 28 aprilie, cu incepere de la ora 12.30. Locotenet colonel Adrian Plotogea, ofiter cu informarea si relatii publice a Garnizoanei, a declarat ca manifestarea este dedicata Sarbatoririi Floriilor. Evenimentul marcheaza si reluarea unor manifestari traditionale, intrerupte temporar de absenta muzicii militare din garnizoana. Asadar, publicul bacauan este asteptat sa retraiască atmosfera concertelor militare de altadata, duminica, in Parcul Trandafirilor.
Colocviu in limba franceza la Universitatea Bacau
Vineri, 26 aprilie, incepând cu ora 10.00, in amfiteatrul „Dumitru Alistar” (C2) al Facultatii de Litere vor incepe lucrarile editiei a 8-a a Colocviului international „Le plaisir de dire/d’ouïr, le plaisir d’écrire/de lire” organizat de grupul de cercetare „Espaces de la fiction”, colectiv afiliat Centrului de cercetare al formelor discursive contemporane (INTERSTUD) de la Universitatea „Vasile Alecsandri”. Tema din acest an, centrata, asa cum o sugereaza si titlul, pe placerea lecturii, a scrisului si a cuvântului rostit, se bucura de colaborarea unor reputati profesori si cercetatori de la cercetatori de la Scoala Normala Superioara din Paris, Universitatea Paris 3, Universitatea Paul Valéry, Montpellier 3, Institutului de Stiinte ale Educatiei din Bucuresti, Scolii Normale de Limbi Straine a Universitatii Nationale din Ha Noi, Vietnam. Un numar de peste 20 de invitati de la aceste prestigioase institutii de invatamânt superior din Franta, precum si din Austria, Belgia, Turcia, România, isi vor prezenta, in cele doua zile ale colocviului, cele mai recente reflectii in domeniul limbii si literaturii franceze si francofone, al analizei discursului argumentativ, didactic, teatral.
Restituirea taxei auto se poate cere in instanta
Si in acest an, Ministerul Mediului a alocat o mare parte din incasarile de la Fondul de Mediu pentru restituirea taxei de prima inmatriculare românilor care au actionat in instanta statul in acest sens si au câstigat. Pentru aceasta, a stabilit si o procedura clara de restituire. Practic, directiile de finante sunt cele care stabilesc diferentele de sume de restituit, iar daca se stabileste un prejudiciu, acesta trebuie restituit solicitantului in 45 de zile de la data inregistrarii cererii. In acest caz, insa, de la intrarea in vigoare a noii taxe, multi au fost cei care au intrebat de documentele necesare, putini insa cei care se si incadreaza sa primeasca banii inapoi direct de la Finante. O alta cale de recuperare a sumelor este un proces. Cei care se adreseaza instantei, nu doar ca vor primi diferenta, ci intreaga suma platita, plus dobânda aferenta calculata de la expirarea termenului de 45 de zile de la depunerea cererii de restituire si cheltuielile de judecata efectuate cu procesul. In acest caz, legea nu prevede un termen strict in care se pot restitui sumele, ci imediat ce se primeste hotarârea instantei de judecata. Intreaga procedura este mare consumatoare de timp, de aproximativ 2-12 luni, in functie de instanta judecatoreasca competenta in solutionarea cauzei si de numarul de dosare aflate pe rolul acesteia. Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Administratia Fondului de Mediu au restituit, în primul trimestru, din taxa auto, circa 161 milioane de lei celor care au câstigat în instanta dreptul de recuperare a sumelor achitate, potrivit datelor celor doua institutii. Timbrul de mediu a intrat in vigoare la 15 martie. Acesta va fi platit o singura data, la prima inmatriculare pe piata din România sau la prima transcriere, dar nu si in cazul mostenirilor sau partajelor. Timbrul este calculat în principal în functie de emisia de CO2.
„Restituirile au fost mai putin de zece, aceasta pentru ca numai in anumite conditii, solicitantii se incadreaza sa primeasca banii de la noi. In cele mai multe cazuri, solicitarile vin direct la Trezorerie, imediat dupa ce solicitantii au câstigat un proces in instanta, in acest sens”, a declarat Adrian Anghel, purtatorul de cuvânt al Directiei de Finante Bacau.
153 de cazuri la Urgente
Numai intr-o singura garda, medicii de la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau au asigurat servicii medicale pentru 153 de persoane. Cazuistica a fost diversa – de la boli respiratorii si digestive, pâna la agresiuni, tentative de suicid si diferite traumatisme. Un barbat de 57 de ani din Huruiesti, victima unui accident rutier, a fost internat la Sectia Ortopedie dupa ce a fost diagnosticat cu policontuzii si traumatism picior stâng, iar un alt pacient, de 43 de ani, din Bacau, a ajuns tocmai in sectia Psihiatrie, dupa ce a incercat sa-si ia zilele prin automutilare.
1,2 milioane euro, finantare UE
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Euronest” a initiat constiturea unui cluster inovativ de IT&C la nivelul Regiunii Nord-Est, care se raliaza tipului de cooperare in cadrul regiunilor, promovat de Strategia UE 2020. Scopul este implementarea unor proiecte cu finantare din fonduri europene nerambursabile. Primul ar urma sa fie depus pe POC CCE – „Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturile de furnizori sau clustere”. Proiectul poate viza transferul de tehnolgie, formarea profesionala, participarea la târguri etc., valoarea maxima fiind de 1,2 milioane de euro. In ultimii patru ani, judetul Bacau a obtinut 10 autospeciale si 5 ambulante de tip SMURD, in calitate de membru fondator al ADI Euronest.
Alexandru Zub conferentiaza in Bacau
Academicianul Alexandru Zub, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iasi, va fi, mâine, oaspetele Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, unde va sustine conferinta stiintifica „Intelectualii si formarea României moderne”. Alexandru Zub a scris peste 30 de carti, a editat 11 volume sau serii si a coordonat alte 14. Manifestarea face parte din programul „Conferintele stiintifice ale Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” si este organizata in parteneriat cu Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Filiala Bacau a Societatii de Stiinte Istorice din România si Fundatia Cultural-Stiintifica „Iulian Antonescu” .
