– comuna Saucesti e pregatita de sarbatori n satul a fost decorat cu beculete, iar pomul de Craciun a fost deja impodobit
Atmosfera specifica sarbatorilor de iarna s-a instalat deja in comuna Saucesti. Pomul de Craciun a fost impodobit, instalatiile luminoase au fost montate in centrul comunei, iar pe ulitele satului se aud pocnete de bice.
Aceasta atmosfera este zdruncinata pe alocuri de bubuitul petardelor, care ii sperie adesea pe cei mici, dar fac deliciul celor mari, care se amuza pe seama satenilor mai slabi de inima. In sat miroase a iarna, iar pâcla de fum care acopera gospodariile oamenilor iti da senzatia ca in fiecare casa e cald, iar lemnele trosnesc in soba.
Este vremea vinului fiert aromatizat cu piper, cuisoare si scortisoara. Sâmburii din bostanii sparti pentru animale, se rumenesc in rola, acolo unde bunica a aruncat si câtiva cartofi la copt. Umbrele flacarilor din soba joaca pe tavanul casei, iar afara, departe, se aude zgomotul drujbelor si latratul sacadat al câinilor. La apus, se fac auzite alte bice care musca pamântul. Copiii striga, alearga si invata colinde impreuna. Toate acestea se intâmpla in asteptarea zapezii, pentru ca iarna abia atunci este frumoasa la tara…
Ieftinire dupa ieftinire, la pompele de carburanti ale OMV Petrom, cel mai mare operator din acest domeniu din tara. In doar o saptamâna, preturile carburantilor auto au scazut de trei ori, in weekend fiind inregistrata o alta scadere de pret, de inca 3 bani, la motorina, si 6 bani, la benzina.
În statia din zona Milcov, motorina standard costa 4,57 lei pe litru, iar benzina standard, 4,79 lei pe litru. Ieftinirea repetata este pusa pe seama scaderii barilului de petrol la …37 de dolari, in ultima jumatate de an, pe fondul mentinerii relative a cursului de schimb.
Tehnic, ar fi de asteptat ca impactul scaderii barilului din aceasta perioada sa se reflecte la pompa abia peste 45 de zile, durata medie a fluxului de productie. Cert e ca, in primavara, de exemplu, la acelasi punct de desfacere din Bacau, un litru de benzina standard de 95 se vindea cu 5,62 lei, in vreme ce unul de motorina standard, cu 5,57 de lei.
Interesant este ca preturile au ajuns la nivelul celor din 2010, când nu exista supraacciza, iar cursul leu/dolar era mai mic.
De remarcat, insa, ca pretul carburantilor este aproape acelasi ca in 2010 tocmai „multumita” statului care a intervenit suprataxând carburantii (si atunci, si acum), fie prin stabilirea unui curs artificial, de 4,7 euro pe litru, la acciza pe carburanti, sau introducerea „taxei pe stâlp”, fie prin supraacizarea cu 7 eurocenti pe litru.
Cu alte cuvinte, mai mult de jumatate din pretul unui litru de carburant platit de soferii români sunt taxe si accize aplicate de statul lacom, destul de putin intrând in buzunarul benzinarilor (adaos comercial).
Bacauanii care au datorii la bugetul local, acestea insemnând taxe si impozite neachitate la 30 septembrie 2015, dar si amenzi contraventionale care au acumulat intre timp si penalitati de intârziere, vor beneficia de o reducere cu 70 la suta a penalitatilor.
Conditia este ca sa achite integral datoria.
Propunerea a fost facuta de primarul Romeo Stavarache, in baza Ordonantei de urgenta 44/2015 privind acordarea unor facilitati fiscale (art.12), iar proiectul a fost supus dezbaterii publice pentru urmatoarele 30 de zile.
„Scopul nostru este de a colecta datoriile pe care altfel poate nu le-am mai strânge. Ne referim aici in special la persoanele juridice. Pentru firme este o lege buna de care trebuie sa profitam si noi. Nu are nici o legatura cu campania electorala”, a precizat initiatorul, primarul in functie.
Potrivit studiului de impact, incasarile la bugetul local ar creste cu circa sapte la suta, asta desi nu s-a facut o statistica vizavi de câte persoane si societati sunt in aceasta situatie la data de 30 septembrie 2015.
Din banii mai multi care se vor colecta, autoritatile promit ca vom avea servicii mai bune: salubrizare, iluminat, drumuri practicabile.
Daca proiectul de hotarâre are acceptul Consiliului Local, cei care se incadreaza trebuie sa depuna o cerere de acordare a facilitatii pâna la 31 martie 2016. Cererea se solutioneaza prin decizie de anulare a majorarilor sau de respingere.
Cum proiectul este in dezbatere publica, bacauanii pot formula propuneri sau sugestii. Acestea pot fi depuse la primarie sau pe adresa diana.ilie@primariabacau.ro pâna la 1 ianuarie 2016. Detaliile pot fi consultate tot la sediul institutiei.
Cu totii asteptam Craciunul. Unii mai mult sau mai putin cu gândul la Cel in numele caruia s-a nascut aceasta traditie. Dar, chiar nu mai conteaza, pentru ca, nu-i asa?, nimeni nu-i perfect. Dincolo de toate, ma bucur ca românul nu si-a pierdut credinta, el s-a nascut, a crescut si s-a desavârsit in spiritul ei.
Macar ca-si face semnul crucii (chiar daca unii numai când s-ar afla in cumpana) si asta ma multumeste. Socot ca românul este si va fi la fel cum viata l-a format: bun, marinimos, ingaduitor, iertator…bogat in toate. Românul, parca, mai ceva ca multe alte natii, a stiut sa le raspunda mereu zâmbind tuturor ce l-au felicitat sau injurat, deopotriva. Pentru c-asa-i românul. El nu-si va uita originile, oricât de bine sau de rau i-ar merge.
Chiar si când ajunge printre straini, inainte de a le prelua din bunele obiceiuri, stie sa impartaseasca din valorile neamului care l-a nascut. Si, culmea!, vecinul de curte, fie ca-i englez, neamt, italian sau alta natie pe care a invadat-o dupa ’89, contribuind la inaltarea ei, ei bine!, mai intâi, il priveste cu marturisita curiozitate, dupa care ii imbratiseaza, placut impresionat, trairile de zi cu zi, dar mai ales cele de sarbatoare.
Românul stie sa se faca prieten cu oricine, fiindca-i place, mai ales, viata in bucurie, chiar si in saracie sarbatoare-i fiind in toate zilele de peste an. E drept ca, uneori, e si un pic ciudat in gesturi. Cu precadere, liderii lui, care s-au luptat sa-i ramâna micul traditional in meniu, cu toata opozitia Europei, dar a renuntat sa-i mai ceara Germaniei datoria istorica de 19 miliarde de euro. Chiar si asa, românul nu se simte mai sarac (eventual, saracit), nu dispera, iubeste viata asa cum e ea.
Isi taie porcul de Craciun, nu-l impusca, asa cum vrut-a Europa, isi culege mai departe viile hibride, mostenite din mosi stramosi, refuzând sa si le dezradacineze, cum si-a dorit, mai pe la-nceput, lacomosul Occident. Si mai cu seama, isi poarta cu mândrie numele de Român, scris R mare de tipar, asa cum l-au invatat dascalii, inca din frageda pruncie a românismului. Sarbatori cu bine, bunii mei români!!!
Polițiștii de investigații criminale acționează pentru localizarea și reținrea unor persoane urmărite în temeiul legii. Ieri, doi bărbați, pe numele cărora erau emise mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, au fost depistați și încarcerați.
La data de 22 decembrie a.c., polițiștii de investigații criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au desfășurat activități specifice în vederea depistării unor persoane față de care instanțele de judecată au emis mandate de executare a pedepsei închisorii.
În cadrul acțiunii polițiștii Serviciului de Investigații Criminale au efectuat o descindere imobiliară în municipiul Bacău, fiind depistat astfel un bărbat de 37 de ani, pe numele căruia Judecătoria Bacău a emis mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.
Cel în cauză a fost condamnat la o pedeapsă de un an și opt luni, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj și a fost încarcerat la Penitenciarul Bacău.
Polițiștii de investigații criminale oneșteni au depistat și condus la Penitenciarul Bacău un localnic de 37 de ani, condamnat la pedeapsa cu închisoarea de Judecătoria Onești.
Bărbatul are de executat o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.
Presedintele organizatiei municipale Bacau a Partidului Social Democrat, deputatul Cosmin Necula, a anuntat miercuri, 23 decembrie, intr-o conferinta de presa, ca s-a facut un prima pas pentru reducerea la jumatate a taxei de salubritate, fata de cuantumul stabilit de Consiliul Local in 2014.
Este vorba despre strângerea a 9.700 de semnaturi de la cetateni ai municipiului Bacau, necesare pentru promovarea unui proiect de hotarâre referitor la amintita reducere, proiect ce ar urma astfel sa intre in dezbaterea legislativului local. Initiativa scaderii taxei apartine deputatului Necula si PSD, si ar urma sa duca acest cuantum la 60 de lei pe unitate locativa. De amintit ca zilele trecute, Consiliul Local a decis ca, din 2016, taxa sa fie platita pe persoana, adica 6 lei/persoana fizica/luna si 10 lei/persoana juridica/luna, ceea ce in opinia deputatului Necula inseamna o crestere a cheltuielilor cu salubritatea.
Tot miercuri, 23 decembrie, reprezentantii PSD au depus la Consiliul Local listele de semnaturi. „Insa de acum doua saptamâni am depus si o solicitare sa fim prezenti la sedinta de consiliu in care se va dezbate proiectul nostru, pentru a ne prezenta ratiunile pe baza carora a fost intocmit, insa nu am primit deocamdata niciun raspuns”, a spus deputatul Necula.
Liderul PSD Bacau a discutat in aceeasi conferinta de presa si despre cele 10 milioane de euro care, prin decizie a Consiliului Local, s-au transformat din finantare europeana in creanta la bugetul local, fiindca fondurile europene pentru mai multe proiecte nu au fost cheltuite la termen. Astfel, banii europeni s-au pierdut, iar proiecte precum modernizarea Insulei de agrement si a strazii Milcov, trebuie continuate din bani locali.
„Vorbim deocamdata despre o pierdere de 10 milioane de euro din cele 55 de milioane, cât este bugetul de investitii al orasului pentru 2016. Este, practic, o gaura in buget, care sunt convins ca se va mari, fiindca si alte proiecte au probleme. Am putea vorbi chiar despre dublarea acestei pierderi”, a mai spus deputatul PSD.
Mâncarea gatita in bucataria spitalului este distribuita in toate sectiile spitalului/Foto: Geta Panaite
Ca sa-i ofere unui bolnav micul dejun, prânzul si cina, Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau nu are voie sa cheltuiasca mai mult de 7 lei pe zi?
Aceasta este alocatia de hrana stabilita inca din aprilie 2008 printr-o hotarâre de Guvern, iar de atunci nu s-a mai pus un leu in plus, desi preturile la produsele alimentare au crescut considerabil.
Ceva mai mult primesc pacientii cu boli mai severe, insa sumele sunt tot derizorii, având in vedere ca un bolnav ca sa se refaca nu are nevoie doar de tratament ci si de o alimentatie corespunzatoare.
In meniul comun dintr-o zi obisnuita, cel de 7 lei, gasim la masa de dimineata ceai, pâine si unt, la prânz primesc ciorba de legume, pâine si rasol de pasare cu varza calita, iar la cina salata orientala cu masline, pâine si ceai.
Un diabetic are in meniu pentru micul dejun ceai, pâine, iaurt, brânza de vaci si unt, la prânz are ciorba, rasol de pui, pilaf si mere, iar seara pastai de fasole, ceai, pâine si paste cu carne.
Cu asa putini bani la dispozitie, reprezentantii unitatii medicale fac eforturi mari ca sa respecte cele trei mese pe zi.
„Tarifele au ramas aceleasi din 2008, iar preturile au crescut foarte mult de atunci. Daca ar fi sa ne luam dupa preturile de piata, la bolnavii cu regim special, norma de hrana s-ar cheltui numai la masa de prânz. Din cauza alocatiei mici, aproape ca am standardizat meniul in functie de legumele de sezon pe care le gasim mai ieftine.
Toamna se face aprovizionarea cu legumele care rezista peste iarna, se pun muraturi si se fac conserve pe care le folosim in aceasta perioada a anului”, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt la SJU Bacau.
Unitatea medicala nu are voie sa aloce mai multi bani decât tariful prevazut in hotarârea de Guvern. Totusi, din aceste fonduri alocate pentru hrana lor, pacientii care ramân internati acum de sarbatori vor primi un meniu special.
Bucataresele le vor pregati in prima zi de Craciun ciorba de perisoare, sarmale, friptura cu salata de varza si cartofi natur iar la desert le vor servi cozonac. Si chiar daca se gasesc solutii pentru astfel de ocazii, problema alocatiei de hrana pentru bolnavi ramâne si ar trebui sa se caute si sa se gaseasca bani si pentru majorarea acesteia.
Alocatia de hrana pe tipuri de bolnavi
Bolnavi TBC si HIV/SIDA adulti – 13 lei/copii – 11 lei
Bolnavi hepatita, neoplazici adulti – 11,5 lei
Bolnavi diabet adulti -12 lei/copii -14,5 lei
Bolnavi arsi – 11,5 lei
Alti bolnavi adulti – 7 lei
Bolnavi psihic – 10 lei
Copii cu vârsta cuprinsa intre 3 -16 ani – 7,8 lei
Femeia, in vârsta de 22 de ani, din Bacau, a fost adusa in cursul zilei de marti la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean cu o plaga injunghiata in abdomen.
I s-au acordat ingrijirii medicale imediate si a fost internata in Sectia de Terapie Intensiva, fiind in stare grava.
Medicii care au examinat-o au constatat ca lama cutitului i-a afectat si intestinele.
Tânara este mama a patru copii minori si se pare ca a incercat sa se sinucida dupa o cearta cu concubinul ei.
Militarii de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi (IJJ) Bacau au facut fericiti 18 copii cu dizabilitati de la Centrul Rezidential Ghiocelul din Bacau carora le-au dus miercuri dimineata mai multe pachete cu dulciuri, fructe, sucuri si cozonaci.
Toatea acestea au fost cumparate prin contributia benevola a cadrelor unitatii si a devenit o traditie ca in prag de sarbatori sa fie alaturi de cei in nevoie.
„Dovada a camaraderiei si a respectului fata de înaintasii nostri, jandarmii nu i-au uitat nici pe cei patru veterani de razboi din municipiul Bacau, daruindu-le si acestora cadouri specifice cu ocazia sarbatorilor de iarna”, a declarat lt. col. Sebastian Cretu, ofiter de relatii publice la IJJ Bacau.
Tot luna aceasta, 20 de jandarmi au donat sânge pentru a veni în sprijinul celor care sufera pe un pat de spital si chiar sa salveze vieti.
O nouă Caravană a Crucii Roșii Bacău a ajuns la final: începând cu data de 15 noiembrie, echipa noastră, formată din angajați și voluntari, s-a implicat, ca în fiecare an, in acest proiect amplu ce presupune colectarea de produse și apoi distribuirea acestora către persoane nevoiașe din tot județul.
Caravana de Crăciun a Crucii Roșii Bacău, aflată la cea de-a noua ediție, și-a propus să-i sprijine și anul acesta pe băcăuanii cu venituri reduse și să le asigure cele necesare în perioada sărbătorilor de iarnă.
Bilanțul în cifre este simplu: 6 week-enduri în care voluntarii au fost prezenți de dimineață până seara în magazinele partenere, CORA și Carrefour, în încercarea de a convinge cumpărătorii să doneze pentru semenii lor aflați în dificultate; 16 localități în care, în colaborare cu Direcțiile de asistență socială, au fost identificate acele familii care au avut nevoie de ajutorul nostru; 500 de pachete cu alimente neperisabile, dulciuri, fructe, jucării, îmbrăcăminte, încălțăminte, produse de igienă care s-au îndreptat către persoane lipsite de resurse financiare; 2000 de kilometri parcurși în traseele Caravanei din tot județul, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural.
Bilanțul în lacrimi este mult mai greu de cuantificat. Realitatea cu care se confruntă colegii noștri pe teren este de-a dreptul sfâșietoare: bătrâni abandonați, care trăiesc în condiții mizere, familii cu șapte, opt copii pe care nu au cum să îi hrănească și cu ce să îi îmbrace, persoane cu boli cronice care au dificultăți în a-și asigura cele necesare traiului. Nu putem decât să sperăm că am adus puțină bucurie în viețile acestor oameni atât de greu încercați.
Mulțumim partenerilor noștri, care s-au alăturat eforturilor făcute de Crucea Roșie Bacău: Școala Gimnazială Al.I. Cuza, CORA, Carrefour, Asociația Betania, Grădinița nr. 23, Grădinița nr. 12, Colegiul Național Gh. Vrănceanu, Colegiul Național Sf. Iosif, Colegiul Național Henri Coandă, Colegiul Național de Artă George Apostu, dar și persoanelor care au făcut diferite donații la sediul nostru.
În ziua de 21.12.2015 efective din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Alexandru cel Bun Bacău” au identificat o persoană care era dată în urmărire naţională.
În ziua de 21.12.2015, în jurul orei 16.00, pe timpul unei acţiuni specifice pe linia prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional pe raza municipiului Bacău (Piaţa Nord) jandarmii din cadrul unui echipaj de ordine şi siguranţă publică au observat o persoană care avea un comportament suspect .
Persoana a fost oprită şi legitimată de către jandarmi, constatându-se că este vorba despre Zîna P. de 35 de ani din localitatea Buhuşi, judeţul Bacău.
În momentul legitimării şi verificării datelor de stare civilă a rezultat că aceasta era dată în urmărire naţională pentru sustragerea de la executarea pedepsei cu închisoare de 2 ani şi o lună – comiterea infracţiunii de furt .
Persoana a fost predată organelor de poliţie pentru continuarea cercetărilor şi luarea măsurilor legale.
În ziua de 22.12.2015, în jurul orei 18.00, pe timpul unei acţiuni specifice pe linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale pe strada Războieni din municipiul Bacău, jandarmii din cadrul unui echipaj de ordine şi siguranţă publică au sesizat comiterea unei tâlhării .
Autorul , Gheorghe I. de 39 de ani din localitatea Filipeşti, judeţul Bacău , a smuls geanta unei femei de 55 de ani , încercând să fugă.
După interceptarea acestuia, jandarmii l-au condus pe făptuitor la sediul Poliţiei Municipiului Bacău pentru continuarea cercetărilor ; pe numele autorului a fost emisă o ordonanţă de reţinere pe o perioadă de 24 de ore.
Geanta şi obiectele din interiorul acesteia (în valoare de aproximativ 500 de lei) au fost restituite persoanei vătămate.
Perioada dintre sfârşitul lunii decembrie şi începutul lunii ianuarie este caracterizată de o multitudine de activităţi derulate în spaţiul public premergător si pe timpul sărbătorilor tradiţionale, de referinţă fiind manifestările tradiţionale de Anul Nou la care participă un număr important de persoane, lucru ce impune o prezenţă activă a jandarmilor în toate zonele şi mediile de interes operativ, în scopul asigurării climatului de normalitate publică.
Astfel, în ziua de 31 decembrie 2015 , Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău va asigura măsuri specifice de ordine şi siguranţă publică în localitatea Ruginoasa judeţul Iaşi la manifestarea tradiţională organizată cu prilejul Anului Nou; vor fi adoptate măsuri specifice pe această linie şi în localitatea Oituz, judeţul Bacău, în perioada 31 decembrie 2015 – 2 ianuarie 2016 .
Având un caracter profund tradiţional, în cadrul acestor manifestări unele scene promovează un anumit tip de comportament violent pe care legea îl interzice (confruntări între grupuri pentru stabilirea supremaţiei, folosirea de obiecte contondente, mijloace cu foc deschis ) iar prezenţa jandarmilor şi a celorlalte structuri cu atribuţii este necesară pentru asigurarea cadrului civilizat şi paşnic în care trebuie să se desfăşoare o manifestare publică la care asistă persoane de diferite vârste (copii, tineri, bătrâni) a căror siguranţă poate fi pusă în pericol.
Legea 60 din 1991 republicată privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice prevede că toate adunările publice trebuie sa se desfãşoare în mod paşnic şi civilizat, cu protecţia participanţilor şi a mediului ambiant, fãrã sa stânjeneascã folosirea normalã a drumurilor publice, a transportului în comun, funcţionarea instituţiilor publice sau private, a celor de învãţãmânt, cultura şi sãnãtate, a unitãţilor economice ori să degenereze în acţiuni turbulente de natură a pune în primejdie ordinea şi liniştea publica, siguranţa persoanelor, integritatea corporalã, viata sau bunurile acestora ori ale domeniului public.
Pentru aceasta, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău sprijină derularea acestor manifestări asigurând protecţia cuvenită cetăţenilor şi participanţilor la evenimente astfel încât sărbătorirea Anului Nou să fie cu adevărat un prilej de bucurie şi linişte.
„De maine imi iau viata in propriile maini, plec in Praga” – mi-a scris Ionut pe 24 noiembrie. Era bucuros ca pleaca sa munceasca in strainatate, prea bucuros ca poate castiga niste bani, sa-si cumpere un aparat de fotografiat, ca sa mai analizeze la rece anuntul pe care-l gasise pe Olx.
800 de euro pe luna se promiteau celor care aveau curajul sa mearga in Cehia si sa lucreze intr-un depozit de legume-fructe.
„Am ajuns in Praga, a venit angajatorul si acusi mergem sa vedem unde e locul unde vom lucra si cazarea, am inteles ca avem conditii si utilitati deci e binisor” – mi-a scris Ionut dupa doua zile. Intre timp, depozitul de legume se transformase in abator de iepuri si fusesera instiintati – plecasera doi din Bacau – ca vor trebui sa jupuiasca animalele.
Aseara mi-a scris din nou: „Am evadat de la iepuri, acum lucram la o fabrica de esapamente, conditiile sunt conditii, stam la un hotel, banul e ban, pana acum am fost platiti la timp e mult mai bine”.
Si am aflat povestea clasica a miilor de romani atrasi de traficantii de sclavi. Ionut e un caz fericit; dupa cateva saptamani de lucrat in conditii inumane a reusit sa-si gaseasca un loc de munca decent.
Dar sa-l lasam sa povesteasca:
„Un prieten a gasit un anunt pe Olx: loc de munca in Praga la un depozit de fructe si legume cu 800 de euro pe luna. Ni s-a zis sa avem la noi doar banii de drum, ca la sosire primin 160 de euro de fiecare.
Am ajuns in Praga ce e drept, dar de acolo lucrurile au luat-o la vale. Am mers in Plzen pe banii nostri, din Plzen am fost luati de niste oameni care ne-au dus la abatorul respectiv undeva in pustiu, intr-un satuc uitat de lume pe care il strabati in zece minute pe jos.
Acolo prima priveliste a fost oribila: usa de la bucatarie sparta, toti se uitau la noi ca la masini straine, care cu unghii picate, care cu degete taiate si tot asa. De la 800 de euro ni s-a zis ca daca luam 500 sa zicem „Doamne ajuta!” si sa ne facem cruce. Lucram 13 ore pe zi, trageam blana de pe cinci iepuri odata, apoi scoteam ochii si organele la 5000 iepuri pe zi. Trebuia sa sa primim o mie de coroane, am primit jumate. Dupa munca eram era distrusi, plini de sange, miroseam ca naiba, ca atunci cand trageam blana de pe iepuri se strangea burta si ce mai ramanea in vezica se scurgea pe noi…
Trebuia sa spalam hainele la zi si sa facem dus la fel si era o singura baie pe etaj la 30 de oameni. Stateam cu un alcoolic in camera, mereu facea urat ca nu isi gasea vinul sau ca nu avea tigari.
Colegul dormea pe jos pentru ca celor din camera nu le convenea sa imparta spatiul si il luasem la mine in camera desi aveam un pat mic ca de spital”.
Salvarea a venit de pe facebook. A gasit o pagina a romanilor din Plzen, unde lumea se interesase de un angajator. Li s-a spus ca e o teapa si ca adaca vor ceva serios sa contacteze alta firma.
„Era vorba despre angajatorul pe care il am acum si caruia i-am povestit toata situatia. A venit pana in Plzen si ne-a luat cu masina. Acum suntem bine, sanatosi, avem program stabil, salariu stabil, conditii omenesti, suntem in oras, nu intr-un satuc utiat de lume.
Aici plata e plata, cat iti zice ca iti da, atat primesti. Cazarea e la hotel, nu intr-o cladire cu pereti crapati si paturi de spital…
Deci daca vede cineva anunt despre un depozit legume-fructe in Cehia pe 800 de euro sa stie ca e teapa vietii, ca ajunge undeva, la cateva ore de Praga, pe un ban mizerabil, la multe ore muncite si unde dupa o zi de munca esti distrus fizic”.
Ciprian Donici este unul dintre cei mai tineri manageri ai unei companii importante din judetul Bacau. Are 33 de ani, este casatorit, are doua fetite si este pasionat de masini. Afacerile nu i-au fost straine nici înainte de preluarea Prodbac Security, firma de paza si protectie pe care o conduce din 2009.
– Domnule Donici, ce v-a determinat sa preluati managementul Prodbac?
– Compania nu-mi era necunoscuta, dimpotriva, eram si sunt actionar aici, deci o cunosteam destul de bine. Doar ca 2009 a fost un an de cotitura pentru multe afaceri, inclusiv pentru aceasta. Am decis sa aloc toate resursele si cunostintele acumulate pentru depasirea momentului mai delicat din istoria companiei.
– Ati reusit sau înca mai aveti de treaba?
– Daca luam în calcul ca suntem într-o permanenta ofensiva în piata, la aceasta data având 1500 de clienti în portofoliu, sau ca am încheiat un program investitional în tehnica de supraveghere, având unul dintre cele mai moderne dispecerate, si în masini, as putea zice ca am reusit. Cu siguranta, treaba mai este. Însa, Prodbac Security a iesit întarita din perioada aceasta de criza.
– Dar clientii dumneavoastra, ce semnale va dau din piata?
– Eu am mare încredere în Bacau, în bacauani, în capacitatea lor de a depasi problemele si de a face lucruri bune. Chiar daca mai trebuie lucrat la mediul administrativ, mediul de afaceri local este unul extrem de competitiv, cu manageri performanti si seriosi.
– Totusi, ce este o firma de paza si protectie?
– Dupa manual, firma de paza si protectie este aceea care desfasoara activitati, cu fortele si mijloacele pe care le are în dotarea proprie, în scopul asigurarii sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor împotriva oricaror actiuni ilicite care lezeaza dreptul de proprietate, existenta materiala a acestora, precum si a protejarii persoanelor împotriva oricaror acte ostile care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sanatatea.
Tot ceea ce înseamna calitate a serviciilor furnizate de firma de paza si protectie, este în legatura directa cu calitatea oamenilor, a fortelor de care dispune, si de calitatea mijloacelor din dotare. Noi, la Prodbac avem unii angajati înca de la înfiintarea companiei. Se confunda cu istoria firmei. Si ma refer atât la agentii de securitate, cât si la agentii de interventie.
– Sunt mai vechi decât dumneavoastra în firma.
– Da, dar asta este un mare avantaj pentru mine ca manager si pentru companie. În primul rând ca au mare experienta, sunt oameni pe care poti pune baza, profesionisti. În al doilea rând, stabilitatea personalului înseamna ca managementul este unul corect, ca serviciile sunt de calitate, si clientii vad asta.
– Care ar fi diferenta dintre compania dumneavoastra si celelalte firme de profil?
– Diferenta între firmele de paza o face pretul. De preferat ar fi ca diferenta sa o faca raportul calitate – pret. Adica, calitatea oamenilor, a mijloacelor din dotare si a modului de actiune, bazate pe proceduri si instructiuni clare, care sa asigure eficacitate serviciilor prestate. Cu cât vrem servicii mai de calitate, la nivel european, cu atât trebuie sa investim mai mult în oameni si în dotarea tehnico-materiala. Toate acestea sunt posibile si realizabile. Însa, pe lânga clientii care doresc servicii de calitate, indiferent de pret, si acestia sunt tot mai putini, din cauza problemelor economice si financiare. Cei mai multi clienti vor preturile cele mai mici. În aceste conditii, apeleaza la firmele care ofera cele mai mici preturi, sacrificând calitatea. Ca urmare, sunt afectate firmele de paza si protectie care vor sa ofere servicii de calitate, asa cum este si Prodbac Security.
Activitatea firmelor de paza si protectie are si o puternica componenta de responsabilitate sociala. Am în vedere, în cadrul acestei abordari, faptul ca activitatea firmelor de paza este utila societatii si comunitatii, în general, nu numai beneficiarilor directi, adica celor care fac plata serviciilor de paza. Oricum, însa, aceasta componenta nu este reflectata în pret, în nici un fel.
– Aveti obligatia de a colabora cu Politia si SRI. Cum decurg aceste colaborari? – Colaborarea cu SRI este mai mult o poveste. Avem nevoie de dumnealor pentru viza de licentiere, asa este procedura. Dupa aceea colaborarea înceteaza, cel putin institutional. Adica, nu mai avem treaba cu ei. Cu Politia este alta treaba. Ei ne monitorizeaza si verifica în permanenta. Colaborarea cu Politia implica situatii în care trebuie anuntata pentru a interveni la diferite evenimente, când mai apar si diferite probleme, în sensul ca efectueaza verificari privind modul în care a actionat personalul firmei de paza.
– În ultima perioada se discuta foarte mult despre asa numita „analiza de risc”. E o moda sau ce-i cu aceasta analiza?
– Tehnic discutând, analiza de risc este o analiza a securitatii fizice a fiecarui obiectiv care este obligat prin lege sa isi asigure paza si securitatea. Ea trebuie sa asigure identificarea tuturor vulnerabilitatilor si riscurilor acelui obiectiv, sa asigure determinarea nivelului de expunere la producerea oricarui tip de incident de securitate fizica si, în final, sa indice toate masurile de protectie care sunt necesare obiectivului analizat, pentru eliminarea vulnerabilitatilor si riscurilor care au fost identificate prin analiza de risc efectuata.
– Cine obliga firmele sa-si faca aceasta analiza?
– Obligativitatea analizei de risc la securitate fizica a aparut o data cu intrarea în vigoare a prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 301/2012, care a aprobat normele de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor. În octombrie 2014, prevederile acestei HG au fost prorogate pâna la 1 ianuarie 2016 pentru firmele înfiintate pâna la data de 16 iunie 2012. În schimb, cele înfiintate începând cu data de 17 iunie 2012, au avut ca termen limita de realizare a unei analize de risc data de 1 ianuarie 2015. Legea prevede ca numai unitatile care efectueaza operatiuni cu numerar au obligatia sa aiba asigurata paza fizica.
Încalcarea prevederilor acestor norme metodologice, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda. În acest sens, mentionez ca sunt prevazute 28 de situatii care constituie fapte contraventionale, dintre care mentionez doar: nerespectarea masurilor minimale de securitate, pentru care amenda este între 2000 si 5000 lei; încalcarea prevederilor referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizica, pentru care amenda este între 5000 si 10000 lei. Cred ca este destul de mult, daca se accepta asemenea riscuri.
Trebuie spus ca analiza de risc trebuie revizuita cel putin odata la 3 ani, pentru corelarea cu noii parametri interni si externi ai riscurilor, care s-au manifestat în aceasta perioadă.
– Cine constata contraventia si aplica sanctiunile (eventual amenzile)?
– Cei care au dreptul prin lege sa faca controale în domeniul pazei si protectiei, a ordinii si sigurantei publice, respectiv: politisti de ordine publica si jandarmi.
De asemenea, aceste contraventii mai pot fi constatate si aplicate de catre primari sau împuterniciti ai acestora, conform competentelor care le revin potrivit legii. Acest lucru se întâmpla foarte rar, sau chiar deloc, as putea spune. Eu, cel putin, nu am cunostinta de asa ceva.
-În afara de obligativitatea impusa prin lege, de ce este buna, la ce foloseste o analiza de risc, profesionist întocmita?
– Acest Raport trebuie sa puna în evidenta încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile, în sens contrar trebuie sa determine toate masurile necesare în acest sens.
DSJ a dat publicitatii topul celor mai buni sportivi bacauani in 2015
Directia pentru Sport a Judetului Bacau a anuntat ierarhia celor mai buni sportivi ai anului 2015. Asa cum era firesc, locul 1 a revenit boxerului Mihai Nistor, singurul bacauan calificat la Mondiale. Nistor este secondat de colega sa de club de la SCM, campioana mondiala de juniori 2 la triplusalt, Georgiana Anitei, in timp ce pe locul 3 il regasim pe atletul Stiintei Bacau, Alexandru Soare. Toti cei zece laureati vor fi recompensati de DSJ cu câte 1000 lei.
Top 10 DSJ:
Locul 1: Mihai Nistor, box, SCM Bacau, CSSM Bacau (antrenori Relu Auras si Neculai Cara): campion mondial AIBA Pro-Boxing, bronz la Europenele de Seniori, locul 1 la Cupa României.
Locul 2: Georgiana Iuliana Anitei, atletism, SCM Bacau, CSS Bacau (antrenor Cristi Nemteanu): campioana mondiala de juniori 2 la triplusalt, locul 1 la Festivalul Olimpic al Tineretului European, triplusalt, locul 1 la Balcaniada de juniori 1, triplusalt,, locul 1 la Nationalele de Pentatlon/ Tineret, locul 1 la Nationalele de Pentatlon/ Juniori, trei locuri 1 la Nationalele de triplusalt juniori I si II, locul 1 la Nationale, saritura in lungime, juniori 2 si doua locuri 2 la Nationale, saritura in lungime juniori 1.
Locul 3: Alexandru Soare, atletism, CS Stiinta Bacau (antrenor Cristina Ioana Alexe): locul 2 la Mondialele Universitare, 10.000 m, locul 3 la Europenel pe Echipe, 5000 m, locul 3 la Semimaratonul International, locul 4 la Balcaniada, 5000 m, locul 1 la Nationale, 10.000 m, locul 2 la Nationale, 5000 m, locul 1 la Nationalele de Semimaraton.
Locul 4: Andreea Panturoiu, atletism, CSM Onesti (antrenor Mihaela Nicoara): locul 2 la Europenele de Tineret, triplusalt, locul 2 si locul 3 la Balcaniada, triplusalt, doua locuri 1 la Nationalele de Tineret, triplusalt, locurile 2 si 3 la Nationalele de Seniori, triplusalt, locul 2 la Nationalele de Seniori, lungime, locul 2 la Nationalele de Tineret, lungime.
Locul 5: Paul Dumitrascu , haltere, CSM Onesti (antrenor Marin Zaldoi): locul 1 la Europenele de cadeti, 62 kg, total, locul 1 la Nationalele de Seniori, 62 kg, total, locul 2 la Nationale juniori 2, 62 kg, total, locul 3 la Nationale Tineret, 62 kg, total.
Locul 6: Nicu Samuel Ojog, lupte greco-romane, CSS Bacau, Arena 2011 (antrenor Ion Butucaru): locul 3 la Mondialele de Cadeti, locul 3 la Europenele de Cadeti, locul 1 la Balcaniada de Cadeti, locul 1 la Nationalele de Cadeti, locul 1 la Cupa României Cadeti.
Locul 7: Alin Rontu, sarituri in apa, SCM Bacau (antrenor Adrian Gavriliu): locul 3 la Europenele de Juniori II, platforma, doua locuri 1 la Nationalele de juniori, platforma si trambulina 3m, locul 1 la Nationalele de juniori B, platforma, trei locuri 2 la Nationale Seniori, trambulina 1m si 3 m, platforma, locul 2 la Nationale Juniori, trambulina 1m.
Locul 8: Daniel Martin, inot, SCM Bacau (antrenor Iulian Matei): locul 3 FOTE, 200 m spate, cinci locuri 1 la Internationalele României, juniori, locul 1 la Internationalele României 200 m spate, Seniori, 11 locuri 1 la Nationale juniori, trei locuri 1 la Nationalele de Tineret.
Locul 9: Marius Radu, inot, CSSM Bacau (antrenor Ovidiu Galeru): locul 6 la Europenele, 4×50 m echipe, patru locuri 1 la Internationalele României de Seniori.
Locul 10: Silvia Zarzu, gimnastica, CSM Onesti (antrenor Ileana Hrisca): locul FOTE, sol, locul 2 la Nationale, sol.
Conform Corriere della Sera, in perioada 15 decembrie-15 ianuarie, Bacaul reprezinta principala destinatie a celor care se imbarca pe aeroporturile din Nordul Italiei
Nici Maldive si nici Caraibe. Cuba, cu atât mai putin! Pe durata Sarbatorilor de Iarna, destinatia aeriana preferata de rezidentii din Nordul Italiei este…Bacau! Nu-i goanga. Si n-o spunem noi, ci Corriere della Sera, care se bazeaza pe studiul efectuat de Hopper, o companie americano- canadiana specializata in analiza zborurilor.
Hopper a furnizat publicatiei italiene date referitoare la zborurile dus-intors in perioada 15 decembrie 2015 – 15 ianuarie 2016. Conform acestui studiu, Bacaul se afla in pole-position in ceea ce priveste destinatiile alese de catre cei ce se imbarca pe aeroportul Orio al Serio din Bergamo si pe cel din Torino-Caselle. Jurnalistii de la Corriere della Sera au gasit si explicatiile: „De ce Bacau? Inainte de toate, pentru ca in Nordul Italiei gasim un numar mare de emigranti din zona Bacaului, care se intorc acasa de Sarbatori. Si pentru ca exista o companie low cost (Blue Air) foarte activa pe axa Torino/ Bergamo- România. O companie cu mai multe zboruri saptamânale care aterizeaza la Bacau, zona aflata nu doar in vecinatatea altor localitati cu un numar mare de persoane emigrate in Italia – Botosani, Iasi, Galati – ci si in apropierea Republicii Moldova, de care o despart doar 150 de kilometri”.
In topul configurat de Hopper referitor la plecarile de pe Orio al Serio se regasesc si destinatii exotice, gen Insulele Capului Verde, insa e clar ca emigrantii isi taie partea leului. Dovada? Daca primatul este detinut de Bacau, locul 3 revine Tiranei. In ierarhia aeroportului Torino -Caselle, Bacaul este urmat de orase din Sudul Italiei precum Lamezia Terme, Catania, Bari sau Reggio Calabria, semn ca si italienii au emigrantii lor. Care parasesc la final de an Nordul pentru a reveni in mijlocul familiior din Mezzogiorno. Pe locul 10, in schimb, dam peste o alta destinatie din România: Timisoara. Prin urmare, Banatul ramâne inca, la mare cautare. Dar Bacau-i fruncea!
Dupa aproape opt decenii de la cea dintâi aparitie a Diorilor – moment de nastere a presei bacauane, regele neincoronat al acesteea avea sa fie declarat „Luptatorul”, devenit decanul de drept, mai apoi si de vârsta, al perioadei ce a urmat. Nu-i permitea sa fie rege ideologia careia îi fusese aservit. Care îl vopsise în rosu. Chiar daca între timp a trecut, la rându-i, printr-o serie de transformari, adaptari si alinieri la comandamentele politice ale perioadei comuniste, pentru ca într-un final apoteotic sa-si dobândeasca adevarata identitate de exponent si promotor al democratiei. Pâna sa-si gaseasca reflectarea în retrospectiva ce urmeaza, sa ne amintim, pentru coloratura relatarilor, de originala replica umoristico-ironica pe care le-o servea românilor celebrul I.L. Caragiale: Eu (recte, nenea Iancu): A propos, iese o gazeta noua. Publicul: Mofturi. Nu au fost. Este, însa, în afara oricarei îndoieli faptul ca se nastea oficiosul de cursa lunga ce va împlini, peste numai câteva luni, sapte decenii de aparitie neîntrerupta. Un adevarat record în materie, si pe care vom încerca sa-l ilustram, dezvaluindu-i adevarata fata, pe parcursul acestor reconstituiri. Cu lumini si umbre, cu schimbari de nume, de identitate si continut, cu reusite si rateuri. Pentru ca nimic din ce este omenesc nu l-a ocolit, reflectând din plin spiritul vremilor prin care a defilat.
Porniti înainte, tovarasi!…
Cu cântec, înainte mars!… „Luptatorul” bacauan a pornit la drum cu elan si avânt muncitoresc la 1 mai 1946, ca organ al Regionalei Valea Trotusului-Bistrita al P.C.R. Bacau, având înscris pe frontispiciu sloganul comunist „Proletari din toate tarile, uniti-va!”. Initial, apare în ziua de duminica, pentru ca începând cu 29 iulie acelasi an si pâna la 11 februarie 1948 sa apara martea. Din articolul-program publicat în fondul paginii întâi, intitulat „Rostul nostru” si care este semnat Redactional, cititorii aflau obiectivele politice pe care si le asuma noua publicatie: „Doua judete cu pregnant caracter industrial cuprind întrânsele un proletariat puternic organizat, o taranime politiceste mai ridicata decât în regiunile agricole ale tarii, o intelectualitate care, treptat, se alatura fortelor democratice progresiste. Pentru masele populare din regiune, pentru toti cei ce muncesc în fabrici, pe ogoare, cu bratul sau cu mintea, pentru femei, pentru tineri si batrâni, „Luptatorul” va fi alaturi de organul Comitetului Central al Partidului nostru, alaturi de „Scînteia”, un îndreptar, o calauza.”Luptatorul” va fi combatant pentru pace, pentru democratie, pentru reconstructie, va fi un combatant împotriva reactiunii, împotriva speculantilor, a sabotorilor. Cu aceste gânduri si cu sperantele pe care ni le dau acest întâi de Mai al pacii, „Luptatorul” porneste la drum”. Dar tânara publicatie pornea, totusi, pe o cale batatorita de alte militante pentru democratie, „Curierul” (al carui unic numar a aparut la 10 februarie 1935) era, sau cel putin se declarase „gazeta antifascista” editat in Bacau de un grup de intelectuali îndrumati de partidul comunist ce îsi marturiseau cu claritate si fermitate, în editorialul-program „Rostul nostru” (titlu preluat mai târziu de „Luptatorul”), platforma politica: „Democratia e amenintata. Nouri grei de plumb se arata la orizontul ei. Avem datoria s-o aparam”. La rândul sau, prima serie a ziarului „Înainte” (15 octombrie 1935 – 4 iunie 1936) se autointitula „organ de aparare a libertatilor cetatenesti”, pentru ca a doua serie a sa (reluata în luna octombrie 1944) sa-si continue aparitia în paralel cu „Luptatorul” pâna în februarie 1948 pe aceleasi baricade ale noii puteri. „Vremuri noi” le va tine isonul începând cu luna mai 1946 si pâna în ianuarie 1948.
Hai la lupta cea mare!…
Era în buna tradiţie a ziarului de a-şi aniversa colegii la împlinirea unei vârste ori la sărbătorirea numelui: Nicolae Cosma, secretar de redacţie, la 45 de ani (în poziţie aplecat), alături de redactorul şef Dumitru Mitulescu. Evenimentul aniversar se producea pe 31 ianuarie 1972.
În fata tânarului oficios de partid se aflau responsabilitati majore: consolidarea cuceririlor politice printr-o atitudine angajanta si responsabila, lupta cu inertia si „mentalitatile retrograde”, sustinerea transformarilor revolutionare etc. Reluam câteva dintre titlurile editiei princeps: „1 mai 1946” – semnat de Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al P.C.R., „Ziua muncii” – av. Dionisie D. Ionescu, „Ce trebuie sa fie ziarul „Luptatorul” – de colonel D. Padeanu, iar într-o „manseta” textul unei chemari mobilizatoare – „Sarbatoarea de 1 Mai sa ne aduca mii de luptatori si sa dubleze puterile noastre în lupta mareata pentru libertatea întregului popor”. Dintre rubricile ce aveau sa-si dobândeasca consacrarea: „Viata muncitoreasca”, „Viata de partid”, „Din lumea satelor”, „Cuvântul femeii”, „Cultura si arta”. Înca de la începuturile sale, ziarul se va remarca printr-un pronuntat spirit îndoctrinat pe care nu si-l va parasi pâna în ultimul moment al existentei sale proletare. Raspundea, astfel, nu doar comandamentelor imperative stabilite de editor – comitetul regional/judetean, ci si tezei lansate de V.I.Lenin cu circa un sfert de veac înainte despre caracterul si rolul presei: ziarul apartine oamenilor muncii si trebuie scris de acestia. Drept pentru care rubricile destinate corespondentilor voluntari abundau de fapte si semnaturi venite de la cititorii de toate categoriile si vârstele. Dintr-o sinteza de continut nu ar trebui sa lipseasca temele majore abordate cu consecventa de condeierii publicatiei, si care defineau spiritul epocii, anume: „Luptatorul” a dovedit o mare capacitate de sesizare, selectare, interpretare si reflectare a celor mai stringente probleme ce caracterizau viata politica, economica, sociala din asezarile vailor Trotusului si Bistritei. Respectiv: prima batalie câstigata – alegerile din noiembrie 1946; procesul de democratizare a vietii sociale; abolirea monarhiei si proclamarea republicii, nationalizarea principalelor mijloace de productie, crearea partidului unic al clasei muncitoare, reforma învtamântului, santierele nationale ale tineretului, crearea – într-un context numit democratic – a institutiilor de forta ale statului – Armata, Militia, Securitatea, reforma Justitiei etc.
Schimbarile la fata
Amplul proces evolutiv prin care treceau institutiile statului, cu predilectie aparatul propagandistic de partid, a determinat si modificarile structurale si de continut ale publicatiei, care ne apar firesti. Pentru ca viata – spuneau liderii politici români, nu este ceva imuabil, ci se afla într-o continua transformare, adaptare, perfectionare. Era firesc, asadar, ca si „Luptatorul” sa-si schimbe fata pentru a se putea alinia la comandamentele epocilor parcurse. Astfel se explica cele patru serii cu XXXVI de perioade pe care le-a cunoscut pâna la totala schimbare la fata, din decembrie 1989: Seria I, perioada de aparitie saptamânala – între 1 mai 1946 si 11 februarie 1948; Seria a II-a – cu aparitie cotidiana, între 16 februarie 1948 – 1 ianuarie 1953; Seria a III-a este marcata de schimbarea titulaturii, din „Luptatorul” în „Steagul rosu”. Primul numar cu noua denumire apare la 8 ianuarie 1953, cu 6 editii pe saptamâna, pâna la 4 mai 1974; Seria a IV-a marcheaza trecerea la aparitia saptamânala, format tabloid (o doime din pagina predecesorului), în 8 pagini plus un supliment de publicitate, cu prima editie pe 11 mai 1974 si ultima la 16 decembrie 1989. O saptâmâna mai târziu, pe 22/23 decembrie, se nastea „copilul revolutiei bacauane” – „Desteptarea”, din parinti convertiti neconditionat la o autentica democratie a cuvântului tiparit. Era primul cotidian judetean din tara ce trecea la noua religie a presei.
Imagine istorică: 1 mai 1986 – ziarul “Steagul roşu” împlineşte 40 de ani de la prima apariţie. Momentul aniversar este omagiat de un simpozion ştiinţific.
Slujitorii lui Gutemberg
Dar „fereastra spre lume” numita ziar nu ar putea exista fara discipolii lui Gutemberg. Tipografii. Se cuvine, asadar, sa le recunoastem contributia, una de culise, dar absolut indispensabila. Asa se explica, între altele, sentimentele si legaturile de amicitie cu slujitorii literelor de plumb. Arta grafica are, in Bacau, o îndelungata traditie, ce depaseste un secol si jumatate. Tipariturile se realizau, însa, în mici ateliere care dispuneau de câteva regale cu litere si de una-doua masini de tipul „Boston” actionate cu piciorul si la care se imprimau lucrari simple – carti de vizita, invitatii de nunta si de botez, ferpare, tipizate. În perioada interbelica a aparut tipografia „Lumina”, la care avea sa se tipareasca prima editie a ziarului „Luptatorul”. „Lumina” îsi va schimba spectrul de nenumarate ori, ultimul dintre ele numindu-se Imprimeria Bacovia, intrata în amintire, victima a economiei de piata instalata de revolutia din decembrie 1989. Va asigur ca asocierea cu epoca lui Gutemberg nu este întâmplatoare. În urma cu 70 de ani tot ce se tiparea la Bacau era facut cu litera de casa. Inclusiv ziarul „Luptatorul”. Pentru a va forma o imagine despre ce însemna procesul de editare-imprimare, retineai urmatorul detaliu: într-o singura pagina – iar publicatia aparea în patru pagini format mare, intrau 43.680 de litere; asadar, un total de aproape 175.000 de semne corp 8, culese si asezate în forme de numai trei muncitori zetari-culegatori manuali; a doua zi, dupa ce paginile erau spalate de cerneala, desfacute si literele reîmparite în regale, pentru ca imediat o alta echipa de zetari sa le adune si însiruie pentru urmatoarea editie. Orice modificare de text de catre editor însemna o mica tragedie. Dar ziarul ajungea, totusi, la timp, la cititorii sai, cu ultimele evenimente inserate, chiar daca ele se produceau la miezul noptii. Astazi, în era tehnoredactarii computerizate, editiile se încheie cel mai târziu la orele serii, astfel ca „ultima ora” reprezinta doar un reper conventional, formal, si nu unul real. Dar lumea presei se grabeste, având drept compensatii radioul si televiziunea – institutii media la care, ca si la Politie ori Salvare – nu se închide niciodata. Aparitia monotipelor si a lynotipelor la începutul anilor ‘50, a revolutionat tehnologia tipariturilor, facând sa creasca de 7 – 8 ori productivitatea, iar calitatea imprimatelor sa fie cu totul alta. Ziarul si-a schimbat fata prin diversificarea tipurilor si dimensiunilor de litera, a formatelor de paginatie si disocierea formulelor de ilustrare prin introducerea autotipiilor si a „fontei” de fond. Alta viata! – s-ar exclama acum. Iar daca maestrul-maestrilor, Gutemberg, ar mai fi trait sa le vada, sigur si-ar fi soptit în barba: asa ceva chiar ca nu se poate!…
Ortacii comăneşteni, aproape 5 000, înrolaţi în rândurile “armatei a treia” a ţării, erau eroi permanenţi ai paginilor ziarului băcăuan. Astăzi, au devenit amintire, prin închiderea tuturor minelor din bazinul carbonifer al văii Trotuşului.
Condeiele
O gazeta, oricare ar fi ea, traieste prin condeiele si cititorii sai. Jurnalistii scriu istoria, intrând la rândul lor în istorie ca eroi pozitivi sau negativi. Chestiune de convingeri si atitudini. Prin redactiile „Luptatorul”-ui si „Steagul (ui) rosu” s-au perindat, pe parcursul celor aproape 44 de ani de aparitie, sute de redactori, reporteri, comentatori. Mii de corespondenti si colaboratori. Chiar si o selectie aleatorie ne poate introduce în lumea lor, o lume a cautarilor, nelinistelor, angajarii responsabile, a slujirii interesului colectiv, a eforturilor soldate cu victorii sau esecuri. Cu bucurii sau întristari, cu multumiri sau reprosuri ori amenintari din partea celor ce se considerau lezati în amorul si propriile interese. Fiecare semnatura pusa la sfârsit de articol însemna o provocare si o responsabilizare pentru autorul ei. Dumitru Almas, Vasile Atomulesei, Georghe din Moldova, B. Frunte, Lucian Mircea, I. Fridus, Carol Isac, Gheorghe Tiganus, Serghie Manu se afla printre cei dintâi semnatari extraredactionali. Pentru ca dintre redactori sa retinem nume precum Vasile Voican, Lucretia Zavate, Gheorghe Tigau, Liviu Moldoveanu, Emil Sandu, Gheorghe Columb, Eugenia Iancu, Constantin Potânga, toti din asa-zisa „garda veche” de pâna la începutul anilor ‘60. Le-au urmat cei din „noua generatie” de la începutul deceniului VII, între care Mandica Mardare, Stelian Nanianu, Gheorghe Jamneala, Carol Curteanu, Rony Caciularu, Nicolae Cosma, Constantin Pirnoiu, Elena Ciocan, Pavel Pântea, Aurel Stanciu, Toma Dudau… si-i rog pe cei pe care nu-i enumar, din motive de spatiu si de confort al lecturii, sa ma înteleaga. Oricum, contributiile si meritele asociate lor ramân marturii în colectiile aflate la dispozitia posteritatii. Iar dintr-o eventuala „carte de aur” a „numelor” ziarului nu vor avea voie sa lipseasca numele cele care si-au asociat o mare parte din viata activa, cu existenta acestuia: Stefan Olteanu – peste 40 de ani, „Steagul rosu” fiind singura publicatie la care a activat; Eugen Verman – apoape patru decenii; Dumitru Mitulescu – 35 de ani; Mihai Buznea – 24 de ani (jumatate din anii dedicati presei).
Râdeti, dar ramâneti sobri!
În viata oricarei redactii se produc momente si întâmplari care ies din cursul normal al vietii. Ele apar la fel de firesc precum “sopârlele” (greselile) în textele dactilografiate sau în zaturile culese de tipografi. Greseala – provocata sau spontana, farsa ori gluma, devin astfel ingrediente valoroase pentru starea de spirit a redactorilor. Care, desi obligati sa fie sobri prin natura îndeletnicirii, nu-si pot stapâni/controla efluviille de buna-dispozitie.
Dupa interminabilele si agasantele sedinte zilnice de macheta, redactorul sef Dumitru Mitulescu se ridica în picioare si, sprijinindu-se de masa cu mâinile-i cu degetele precum niste crenvursti, lansa atacul final: Si-acum, pe cai, baieti! Care o luau rapid la picior spre cele patru zari ale regiunii, galopând dupa cum le-o ceruse seful. Mai greu era sa se-aburce el în sa.
Spune o maxima straveche: când nu ai talent, nu-l ai, si gata! Nu putini dintre gazetarii bacauani erau cam “fuduli” cu fantezia si “orientarea” atunci când venea vorba de titluri. Spre a le compensa lipsa cronica de inspiratie, o vreme redactia si-a permis luxul de a avea un redactor, cel mai bun, pe post de stilizator de texte si de facator de titluri. Dar dupa ce fiecare s-a vazut în postura de a-si boteza singur articolele au început sa apara si perlele care, ca un facut, preferau pagina I. Câteva mostre: “La Geoseni/ Doua tractoare se învârteau în jurul orei 16”; “Foc la Pârjol”; “Salina Tg. Ocna/ Sare peste plan”; “Si turnatoria este o arta”; “Dupa o vizita în mai multe tari europene/ Tovarasul Gheorghe Cioara (ministrul comertului exterior – n.a.) s-a întors pe calea aerului la Bucuresti” (stire primita prin telex de la Agerpres);
Si apropo de AGERPRES, care mai ales pentru echipele de serviciu era sursa celor mai negre gânduri si a celor mai neacademice expresii si înjuraturi. Toate ziarele din tara erau conectate la reteaua de telex-uri pentru preluarea stirilor oficiale. Conferinta începea la orele 16.00 si se încheia când voia Mitica Dumnezeu (Dumitru Popescu, multa vreme secretar cu propaganda al CC al PCR). Noaptea târziu, când formele erau pregatite pentru turnare si paginile urmau sa fie montate pe rotativa pentru imprimare, iar echipa sa plece acasa, venea anuntul ucigator: imediat vom transmite un material important ce va fi publicat în editia de mâine. Care material era, de regula, un reportaj-fluviu de la vreo vizita de-a “tovarasului” printr-un judet al tarii. Si-atunci procedam precum ciobanul român în pat cu împarateasa Maria Tereza: stergeam totul si o luam de la capat. Distractie mare, cu multe si inegalabile si inexprimabile eruptii verbale de cea mai aleasa eruditie de mahala…;
Din neatentie si nebagare de seama, într-o editie de duminica – de regula, acestea erau mai “aerisite” în ce priveste evenimentele si tonul cu care erau redactate -, secretarul de redactie paginase în fondul paginii a II-a un grupaj cultural tematic ce continea si o cronicheta de film semnata de Mandica Mardare. I-o facem?, au complotat tipografii. Si au cazut de acord, asa ca au modificat prima litera din titlu, astfel ca în loc de “caravela de aur”, a aparut “daravela de aur”. Au uitat ei, tipografii, “capul limpede” – responsabil de numar, a fost un gura-casca si perla si-a dobândit nemurirea în analele gogomaniei tiparite.
Dar poate ca cea mai siropoasa si savuroasa întâmplare redactionala bacauana este cea care i-a avut protagonisti pe redactorul sef Victor Enasoae si fotoreporterul Constantin Bursuc. Boss-ul îl trimite pe ilustratorul foto sa faca o fotografie panoramica, inedita, a cartierului Lucacesti din coasta Moinestiului. Îi zice: te duci pe coama râpei lui Madac si de-acolo îmi faci poza. Si-l avertizeaza înca odata: vreau sa fie inedita. Am înteles sefu’, zice, si îsi ia picioarele la spinare, ajunge la locul faptei, scoate aparatul dotat cu “minunea tehnica a timpului” – un vaivinclu (obiectiv larg, „wide”, cum s-ar spune astazi – n.r.) ultramodern, face încadrarea si ridica din umeri a nedumerire: de ce înadita, daca-mi încape întreaga?!
Sefii, ca sefii…
Armata fara comandant, fabrica fara director, echipa fara capitan, ziar fara redactor sef nu se poate. Trebuie sa existe “un cap” care sa conduca, sa dea “directia”, sa sanctioneze ori, mai rar, sa laude. Un “sparge val” care, uneori, sa suporte consecintele. Pe parcursul celor aproape 44 de ani de aparitie neântrerupta, “Luptatorul” si “Steagul rosu” au avut 12 redactori sefi, pe care-i prezentam în ordinea mandatului lor: Constantin Prisnea, Litman Carol, Nicolae Constantin, Ion Baruta, Marga Dobre, Mihai Rachieru, Aneta Dumitrascu, Gheorghe Rosu, Victor Enasoae, cei mai longevivi fiind Dumitru Mitulescu – 14 ani (1965 – 1979), si Petru Filioreanu – 10 ani (1979 – 1989). Lista este încheiata de Mihai Buznea – care a detinut fotoliul de redactor sef timp de doua ore, între 11,15 si 13,15 în ziua de 22 decembrie 1989, când “timpul nu a mai avut rabdare”…
Marturisiri
În singura lucrare monografica consacrata istoriei ziarului „Luptatorul”/”Steagul rosu” sunt inserate o serie de marturisiri ale unora dintre cei care au contribuit, într-un mod sau altul, la aparitia si conturarea personalitatii publicatiei. Reluam câteva pasaje dintre aceste confesiuni de credinta:
„Vârsta tineretii înaripate – De la an la an (ziarul – n.a.) a devenit mai interesant, mai complet, îmbinând armonios tinuta publicistica, literara, a materialelor cu puritatea ideologica a opiniilor. Cuvântul sau spus cu greutatea si nestirbitul prestigiu al unui organ de presa a devenit o permanenta a vietii spirituale a regiunii, una din conditiile prefacerilor revolutionare prin care trec aceste tinuturi de straveche si glorioasa istorie nationala” (revista „Ateneu”);
„Ogorul pe care a rodit samânta vietii noi. Samânta buna, aruncata într-un ogor bun, atent si frumos îngrijit, va da neaparat roade bogate. O stiu toti cei ce trudesc pe ogoarele judetului din primavara devreme, pâna în miez de toamna . Pentru dumneavoastra, ziaristii, samânta este cuvântul tiparit, iar ogorul – paginile ziarului” (Maria Amarghioalei, presedinta C.A.P. Itesti);
„Vocatia cetateneasca a gazetarului. Am devenit reporter al ziarului Luptatorul spre toamna anului 1948. Drumul meu în publicistica a venit de la idei spre oameni si apoi s-a ridicat iarasi la idei; dar daca prima data ele erau reci si impersonale, a doua oara se confundau cu ce aveau mai bun, mai frumos, mai durabil modelele umane. Se umanizau si ieseau din hora efemeritatii” (dr. Vasile Sporici);
„Ce a însemnat pentru mine ziarul „Steagul rosu”? Totul! Sub emblema lui am iesit în lume. Am învatat sa cunosc oamenii si sa-i iubesc, asa cum sunt ei, cu împlinirile de vârf care-i transfera în galeria eroilor, dar si cu banalele, maruntele-mari probleme de fiecare zi din care-i tesuta, la urma-urmei, existenta noastra. Am trait si m-a cutremurat forta cuvântului tiparit, intensitatea vibratiei produsa de el în sufletul si constiinta cititorilor” (Mandica Mardare);
“Ziarul mi-a oferit momente de cea mai profunda traire sufleteasca. Am trait, împreuna cu redactorii ziarului, evenimente deosebite. Sunt extrem de numeroase editiile de ziar pe care le-am paginat si pe care le pastrez la loc de cinste. Ceea ce a ramas, si nu se va sterge niciodata, este amintirea, cum nu poate fi alta mai frumoasa, a momentelor când rotativa îsi începea cântecul sau din zori, marcând încheierea unui schimb si aparitia unui nou numar al ziarului” (Viorel Roman, zetar-paginator).
Punct final pentru judoka pregatiti de prof. Dorin Cruceanu la Palatul Copiilor Bacau. La finalul saptamânii trecute, Palatul Copiilor a participat la ultima competitie a anului, Cupa „Stânca Soimilor”, de la Baile Tusnad, unde a cucerit un numar de zece medalii.
„Intreg anul 2015 ne-a adus rezultate exceptionale din partea unor copii de exceptie care au in spate niste parinti deosebiti”, a declarat antrenorul Dorin Cruceanu, care priveste deja spre 2016: „Speram ca anul viitor sa inmultim cele patru medalii la Campionatele Nationale câstigate de Kimberley Ungureanu, David Cioineag, Andreea Radu si Sergiu Buzduga si sunt convins ca daca vom munci ca si pâna acum, dorinta noastra se va implini”.
Rezultatele obinute de Palatul Copiilor Bacau la Cupa „Stnca Soimilor”:
Locul 1: Isabela Parciu, an de nastere 2008 si Alyia Dospinescu 40 kg, U12.
