– mai mulți consumatori se plâng de faptul că rămân prea des fără apă la robinet
Rețeaua de apă a comunei Nicolae Bălcescu mai dă rateuri câteodată, iar acest lucru se pare că nu este chiar pe placul localnicilor. Oamenii spun că adesea se trezesc că nu mai au apă la robinet, iar ceea ce-i deranjează cel mai tare este faptul că opririle nu sunt anunțate în comună.
În plus, consumatorii declară că au dubii în ceea ce privește potabilitatea apei, aceasta având un aspect gălbui. Anton Șiler, primarul comunei Nicolae Bălcescu spune că apa se oprește în condițiile în care apar avarii în rețeaua de distribuție, dar că lucrările nu durează mai mult de câteva ore.
“Când apar anumite defecțiuni pe conducta de apă, atunci se întâmplă să se oprească apa. Întreruperi frecvente au fost înregistrate în luna august, pentru că lumea uda grădinile cu apa din rețea, iar consumurile s-au dublat sau chiar s-au triplat. Apa din rețea este pentru baie și bucătărie, nu pentru irigații! La consum mare, pompele care bagă apă în sistem, nu dovedesc cerințele. În momentul acela trebuie să facem rezervă la bazin și asta înseamnă întrerupere de apă. Am comunicat toate acestea populației, prin diverse forme”, declară Anton Șiler, primarul comunei Nicolae Bălcescu.
O nouă avarie a apărut miercuri dimineață în rețeaua de apă a comunei Nicolae Bălcescu. Consumatorii din zona de nord a localității nu au avut apă preț de câteva ore, însă, la orele prânzului, lucrările de remediere a avariei erau în curs de finalizare.
Autoritățile locale intenționează ca pe viitor să predea rețeaua de alimentare cu apă în administrarea Companiei Regionale de Apă Bacău, pentru că sunt proiecte de dezvoltare care trebuie implementate, iar acestea pot fi accesate doar de CRAB. Este vorba de POIM, pe fonduri europene.
Primarul Șiler spune că împreună cu echipa de la primărie a întocmit un proiect de suplimentare a cantității de apă pe sistem, proiect ce presupune un efort financiar de peste un milion de euro, pentru toate satele comunei. Primăria are proiectul pregătit și așteaptă trecerea rețelei de apă la CRAB ca să se poată face dezvoltarea sistemului.
Pensionarii din municipiul Bacău care încă nu şi-au ridicat cardul personalizat de călătorie cu autobuzele SC Transport Public SA mai au la dispoziţie câteva zile pentru a intra în posesia legitimaţiei amintite.
Cei care nu se vor prezenta la Direcţia de Asistenţă Socială (DAS), din cadrul Primăriei municipiului Bacău, până în data de 30 septembrie, inclusiv, se vor trezi într-o situaţie neplăcută.
„Noi îi rugăm, pe această cale, să vină în termenul menţionat, deoarece de la întâi octombrie nu vor mai putea merge cu autobuzul decât în baza cardului de călătorie. Dacă, la un control pe mijlocul de transport, nu vor putea prezenta acest document, cei surprinşi într-o asemenea situaţie şi care nu vor avea nici bilet de călătorie vor fi sancţionaţi contravenţional. Toţi pensionarii, care se încadrează în plafonul de venit stabilit de către Consiliul Local pentru acordarea acestei gratuităţi, şi-au făcut fotografie pentru card, astfel că nu se poate spune că nu cunosc că trebuie să se prezinte la noi într-un anumit termen, pentru a-l ridica”.
Carmen Fifirig, şef serviciu Asistenţă Socială din cadrul DAS Bacău
Amintim că pensionarii din municipiul Bacău, cu o pensie de până în 1.206 lei, beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport în comun şi vor utiliza cardul personalizat, în locul abonamentului.
Distribuirea cardurilor a început în data de 23 august, la DAS Bacău, str. Ştefan cel Mare, nr.17. Din municipiul Bacău, aproximativ 10.000 de pensionari circulă gratuit cu mijloacele de transport în comun.
În luna septembrie, care este o perioadă de tranziţie, de acomodare cu noul act, cei care au card, îl folosesc concomitent cu abonamentul (legitimaţia) de călătorie. Cei care nu se vor prezenta până în data de 30 septembrie, inclusiv, la sediul DAS Bacău, ulterior vor primi cardul de la ghişeele societăţii de transport.
La înmânarea cardului, pensionarii primesc şi un pliant cu instrucţiunile de utilizare. În luna septembrie, cei care au carduri primesc informaţii utile şi în mijloacele de transport.
Noul președinte al Patronatului Județean Bacău al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (PJIMM) este, de la începutul acestei săptămâni, Dan-Paul Mălin Popa, directorul Departamentului Resurse Umane și Inginerie Industrială la Aerostar Bacău.
Dan-Paul Mălin Popa a preluat pentru următorii patru ani funcția din fruntea PJIMM, după ce fostul președinte, economista Gina Plantos, a solicitat înlocuirea pentru că așteaptă momentul fericit al nașterii unui copil și va trebui să se ocupe de creșterea acestuia.
Gina Plantos rămâne, însă, în echipa de conducere, pe funcția de prim-vicepreședinte al Patronatului, alături de alți patru vicepreședinți, Gabriel Căsăneanu, Irina Bibire, Marcel Cojocariu și Cosmin Isăcescu.
În edițiile următoare ale ziarului vom publica un scurt interviu cu nou președinte al PJIMM Bacău.
Angela Marinescu este prima laureată a Premiului Naţional „George Bacovia”
15 septembrie 2017. Această zi, a patra din calendarul „Festivalului Naţional „George Bacovia”, va rămâne în analele manifestărilor dedicate poetului George Bacovia, aşa cum mereu amintim de zilele faste ale lunii septembrie, din anul 1971. Festivalul bacovian creşte în calitate şi consistenţă de la o zi la alta. Nu voi menţine suspansul, cum se obişnuieşte de regulă la aceste evenimente, şi voi spune, înainte de toate, că, în sfârşit, în Bacău s-a instituit şi se va acorda Premiul Naţional „George Bacovia”, aşa cum se întâmplă la Botoşani, unde, în fiecare an, se acordă Premiul Naţional pentru Poezie „Mihai Eminescu”. Ideea nu este nouă, a trebuit ca o mare poetă, Ileana Mălăncioiu, premiată de Revista ATENEU în 2016, să sugereze, să propună autorităţilor locale, în semn de respect şi preţuire a marelui poet băcăuan, instituirea acestui premiu. Nu a trecut decât un an şi, la festivitatea de acordare a Premiilor Festivalului Naţional „George Bacovia”, care a avut loc la Teatrul Municipal „Bacovia”, directorul festivalului, Adrian Jicu, a făcut anunţul oficial:
„Cu sprijinul consistent, moral şi financiar al Consiliului Judeţean, al preşedintelui Sorin Braşoveanu, care a îmbrăţişat ideea noastră, se instituie Premiul Naţional „George Bacovia”, care va fi acordat, în fiecare an, de un juriu format din personalităţi ale culturii româneşti, deci, un juriu naţional, cu procedurile consacrate, în care singurul criteriu de apreciere va fi valoarea creaţiilor celor nominalizaţi”.
Avem o triadă de excepţie, festival naţional, juriu naţional, premiu naţional, astfel că poeţi, prozatori, critici, din toată ţara vor visa, vor spera să fie nominalizaţi, iar unul, unul singur va fi încoronat cu Premiul lui Bacovia.
N-a fost Nicolae Manolescu, n-a fost Alex Ştefănescu, a fost însă un juriu format, o altă mare surpriză, din tineri critici literari, istorici literari, cercetători, gazetari talentaţi: Bianca-Burţa Cernat (Universitatea Bucureşti), Radu Vancu (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu), Alex Goldiş (Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca), Bogdan Creţu (Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi), Adrian Jicu (Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău).
Nominalizările juriului au fost: Emil Brumaru, Ion Mureşan, Angela Marinescu, Nora Iuga, Mircea Cărtărescu şi Ion Es. Pop. Câştigătoarea Premiului Naţional “George Bacovia” a fost poeta Angela Marinescu. Laudaţio a aparţinut criticului Bianca-Burţa Cernat. Angela Marinescu este născută la 8 iulie 1941, la Arad, a făcut gimnastică la sol (era cea mai bună din Arad), înot şi volei. O tuberculoză gravă i-a marcat tinereţea, mai exact între 15 şi 26 de ani. S-a decis să studieze medicina, absolvind în final Facultatea de Psihologie de la Universitatea din Bucureşti (1972). A debutat cu poeme în revista „Tribuna” de la Cluj, în 1965, iar editorial, în 1969, cu volumul Sânge albastru. A publicat peste 15 volume de versuri. Cele mai recente sunt: Cocoşul s-a ascuns în tăietură (1996), Fugi postmoderne (2000), Îmi mănânc versurile (2003), Limbajul dispariţiei (2006), Întâmplări derizorii de sfârşit (2006) şi Probleme personale (2009). A publicat un volum de eseuri, Satul în care mă plimbam rasă în cap, 1996, precum şi un Jurnal scris în a treia parte a zilei, 2004. A primit numeroase premii, printre care premiul Nichita Stănescu în 1990 şi premiul Uniunii Scriitorilor din România în 2000. În luna septembrie 2006, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în sala Teatrului Dramatic din Botoşani, i-a fost decernat Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Totodată, Consiliul Local a hotărât să-i acorde laureatei titlul de „Cetăţean de onoare al municipiului Botoşani”.
Premiul pentru Exegeză Bacoviană: Constantin Călin, profesor, critic literar, redactor al Revistei Ateneu, opera care l-a consacrat definitiv în istoria literaturii române sunt cele două volume „Dosarul Bacovia”. Un foarte frumos şi consistent Laudaţio a fost prezentat de criticul Radu Vancu.
Premiul pentru Cartea de Poezie 2016: Radu Andriescu, pentru volumul „Când nu mai e aer”, Laudaţio Bogdan Creţu.
Premiul pentru Cartea de Critică a Poeziei: Graţiela Benga, pentru cartea „Reţeaua”, cu un Laudaţio de Alex Goldiş.
Premiul Special, acordat de Asociaţia Patrimonium Bacoviensis, a revenit artistului plastic Ilie Boca, pentru contribuţia deosebită la promovarea oraşului lui Bacovia, cât şi pentru reprezentarea artistică a poetului George Bacovia în operele sale.
Diploma de Excelenţă a Festivalului „George Bacovia” a fost acordată Universităţii „George Bacovia”, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate.
În cocheta sală a Teatrului Municipal „Bacovia” au luat loc în loje şi în sală scriitori importanţi, cei mai importanţi din România, critici şi istorici literari, oficialităţi locale. Tineri, foarte mulţi tineri, tot suntem Capitală Tineretului.
Un mesaj emoţionant, cald, a fost adresat invitaţilor, participanţilor şi premianţilor de Sorin Braşoveanu, preşedinte al Consiliului Judeţean, care a felicitat organizatorii, colaboratorii, voluntarii pentru reuşita acestei ediţii a Festivalului Naţional „George Bacovia”, o ediţie cu foarte multe activităţi, cu multe premiere şi noutăţi, ceea ce va ridica prestigiul festivalului la nivel naţional şi internaţional. De pe scena festivalului, Geo Popa, secretar de Stat, a transmis, de asemenea, mesajul de felicitare din partea Ministerului Culturii.
Vom reveni cu alte detalii, impresii, declaraţii, în ediţia de luni a ziarului Deşteptarea.
…sau de la cunoscut la necunoscut (una dintre regulile de aplicare a principiului accesibilităţii în învăţământ). Aşadar, acest prinţ al lingvisticii, pretenţios de nu se mai poate – i-ul –, provoacă necazuri dacă nu-i luăm în seamă aşa-zisele mofturi. Culmea e că are o prezenţă discretă, uneori greu de observat, mai ales dacă îi lipseşte semnul diacritic (de aici vorba aceea cu punctul pe i, dar numai pentru minusculă; pe I şi pe J ştim că nu se pune punct).
Filiformul i (opus, de pildă, rotofeiului o), imaginea esenţei din sticluţele mici, îşi revendică o serie de drepturi gramaticale despre care aflăm în şcoală începând cu clasele primare. Mai precis, în clasa I, bobocelul citeşte perechea pom-pomi nu atât pentru a descifra literele, cât pentru a intui valoarea semnului care face diferenţa între cele două cuvinte: acel -i arată că este vorba de mai mult de un obiect. Nu e rău să afle şcolarul că are în faţă o terminaţie; în gimnaziu, îi va spune desinenţă de plural, care se opune desinenţei zero (-ø), pentru singular.
Tot în ciclul primar, învăţătorul va supune analizei perechea pomi-pomii. Diferenţa, de această dată, o dă cel de-al doilea -i, articol hotărât enclitic, iar proba pentru a verifica legitimitatea celor doi i constă în ataşarea articolului nehotărât, respectiv a adjectivului pronominal nehotărât, astfel: nişte pomi – toţi pomii. De remarcat că forma articulată atrage după sine mărirea numărului de silabe cu o unitate: pomi (o silabă) – po-mii (două silabe). Demonstraţia este valabilă şi pentru formele genitivale feminine: (o) carte – (două/nişte) cărţi – (al, a; ai, ale) cărţii.
De la doi i, la trei i…
… sau de la simplu la complex (altă regulă a aceluiaşi principiu didactic). Cu informaţia anterioară bine sedimentată, se poate trece la verificarea cazurilor când apar în poziţie finală trei i.
Nu discutăm situaţiile speciale, când grupul se întâlneşte într-o formaţie mixtă (substantiv şi pronume sau chiar verb: „Pământul cu munţii-i ce fumegă stins”, vers eminescian citat de G. Călinescu în Istoria… sa, la p. 447; aici al treilea i are valoare posesivă) sau în mod accidental/eronat („… conducerea unităţiii nu poate trece la materializarea proiectului” – presa regională: 2 sept. 2017; al treilea i nu are nicio justificare). Nu de puţine ori lipseşte ultimul i, ca în acest titlu de pe pagina I a unui cotidian: „Stîlpul şi cheflii” (12 nov. 1991; nu se trecuse la â).
Și aici se aplică descrierea de mai sus, cu observaţia că valorile lui i sunt următoarele (analiza, ca la despărţirea cuvintelor în silabe, porneşte dinspre finalul cuvântului): articol hotărât enclitic (-i), desinenţă de plural (-i-), respectiv parte a radicalului (R-i-).
De exemplu: (un) fiu, (doi/nişte) fii (al doilea -i, desinenţă de plural, înlocuieşte desinenţa de singular -u), (toţi) fiii (ultimul -i articulează hotărât cuvântul); identic pentru (un) copil – (nişte) copii (consoana lichidă /l/ dispare în cuvintele vechi) – (toţi) copiii. De fiecare dată al treilea i aduce cu sine încă o silabă.
Ce-i cu trandafirii roşii? Dar… invers?
Iubitorii de teatru ştiu că e vorba despre o feerie aparţinând actorului şi poetului Zaharia Bârsan (1878-1948), datată 1915: „Trandafirii roşii”. Lingvistic, cele două perechi de i-uri nu sunt chiar identice: -i final din substantiv este articol, iar precedentul, -i- , desinenţă de plural, pe când la adjectiv al doilea, -i, este desinenţa de plural, iar primul, -i-, face parte din radical.
Dacă inversăm locul, ajungem la roşiii trandafiri, pentru că am deposedat substantivul de articol, pe care este obligat să-l preia celălalt ocupant al locului întâi din sintagmă: adjectivul.
Ivona Lucan: Cum a fost începutul traseului dvs. actoricesc?
Viorel Petru Baltag: Am părăsit Botoșaniul cu scandal, deoarece îmi doream să plec. Acolo am stat șapte ani, am jucat foarte mult, dar am vrut să vin la Bacău, pentru că de aici am plecat. Înainte de a ajunge la Bacău am mai fost la teatrele din Constanța și Cluj, apoi m-am întors la Botoșani. Nu-mi găseam locul! Dar, în cele din urmă, Bacăul m-a atras.
La Bacău am început în ’80 . Prima dată am jucat Nae Girimea din piesa D’ale carnavalului, în regia lui Mircea Cornișteanu, după aceea a venit Mircea Marin și a montat Jocuri crude de Alexei Arbuzov, în care am jucat Mișa. În 37 de ani am peste 100 de spectacole în care am jucat, plus recitaluri și ce am mai făcut. Apoi, la Bacău a venit ca director Stelian Preda (de la Botoșani).
El voia să îl joace pe Tipătescu (O scrisoare pierdută), dar Radu Beligan a intrat în sala de teatru, m-a văzut și m-a ales pe mine pentru Tipătescu. Eu am jucat de două ori în piesa O scrisoare pierdută.
Prima dată a fost pusă în scenă de Beligan (a și jucat în ea), iar a doua oară când a montat-o Dumitru Lazăr Fulga, unde am jucat Trahanache. După aceea s-a pregătit turneul din Franța, în care am jucat o piesă colectivă pusă tot de Fulga.
De două ori am fost în Franța, unde am jucat și Berenger din Regele moare, în regia lui Gheorghe Balint. Cam astea au fost vârfurile, iar în 2010 am ieșit la pensie, dar cu toate astea văd că am fost solicitat să joc, deși unii colegi nu au mai fost chemați.
I.L.: Teatrul Municipal „Bacovia” este…
V.P.B.: Teatrul este catedrala sufletului meu.
I.L.: Realizați că ne apropiem de aniversarea celor 70 de ani de existență a Teatrului Municipal „Bacovia”?
V.P.B.: Anul viitor împlinesc și eu 70 de ani, în același timp cu teatrul, iar întâmplarea face că mă bucur că sunt între acești pereți. Aici au murit artiști precum Maria Lătărețu, care doi metri mai încolo de unde stăm noi a picat și a murit înainte să intre pe scenă. Un actor vrea să moară pe scenă, copacii mor în picioare! Așa se spune. Inima mea bate în funcție de conducătorul acestui teatru pe care îl iubesc foarte mult. Chiar dacă nu ar fi fost Eliza Noemi Judeu manager, tot un om deosebit este. Sper să facă ceva… Văd că se zbate să facă niște lucruri așa cum și le-a propus și sperăm să mai jucăm. Durerea mea cea mai mare, ca să închei, este aceea că nu am prins rolurile mari, dar asta a fost conjunctura. Ceasul biologic nu ticăie în același timp cu ceasul culturii și atunci ticăim cum putem.
Ivona Lucan,
Secretar literar Teatrul Municipal „Bacovia”
Una dintre cele mai vii voci poetice, mereu proaspătă, inovatoare, provocatoare, îi aparține Norei Iuga, o scriitoare complexă și originală. Scrie poezie, proză, prozopoeme, poeme dramatice, și este o excelentă traducătoare de limba germană și suedeză.
Literatura română s-a îmbogățit cu peste treizeci de titluri traduse de domnia sa, din autori importanți, cum sunt Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller și mulți alții.
Dintre cele mai cunoscute scrieri ale sale, din ultmii ani, amintim Petrecere la Montrouge, Ascultă cum plâng parantezele, Câinele ud e o salcie și romanele Sexagenara și tânărul, Hai să furăm pepeni, Harald și luna verde, Lebăda cu două intrări, volume încununate cu prestigioase premii literare. Nora Iuga surprinde cu fiecare nouă apariție, că nu degeaba este ea „Fetița cu o mie de riduri”, cum autoironic s-a numit într-un poem-roman de mare succes.
În ciuda vârstei, e octogenară, a rămas zvăpăiată ca o fetiță, cu o extraordinară poftă de viață, pe care și-o întreține fiind mereu curioasă de tot ce se întâmplă în jurul ei și în lume. Este o neobosită călătoare, plăcându-i să descopere locuri, lucruri noi, oameni interesanți. Recunoaște că are un caracter nomad și că iubește cel mai mult libertatea.
E nonconformistă, vitală, de o uluitoare energie, e proteică și prolifică. Recent, a scos un nou volum intitulat mai drăguț decât dostoievski, scris la două mâini cu Angela Baciu. De data aceasta este vorba despre un poem dramatic (Nora a fost mereu îndrăgostită de teatru, de spectacol, a vrut să se facă actriță, apoi balerină), ilustrat de Ion Barbu, spiritual cum îl știm, inspirat, mereu în vervă. Un trio năstrușnic, pus pe șotii, care-și prezintă cu mult umor aventura livrescă: „mai drăguț decât dostoievski.
Nu e poezie, nu e proză, nu e jurnal, nu e eseu, nu e decât o conversație între două prietene la o cafea…De ce mai drăguț decât dostoievski? Totul e un plagiat, că tot se poartă. Pe peronul metroului o fată îi spune altei fete: Știi că am citit Idiotul de Dostoievski? Și cum, e chiar idiot? Nu, e drăguț. Nici protagonistele-autoare, Nora și Angela, nu sunt mai prejos, altfel Ion Barbu, nu cel de la Râpa Uvedenrode, ci Ion Barbu de la Petrila, nu s-ar fi lăsat ademenit.
Cartea e un spectacol la care se face haz de necaz, se râde mult, se plânge din amor, se învață expresii și nume de bucate, de găteli și snoave balcanice, venite din porturile și bazarurile dunărene. Se cugetă adânc, se iubește platonic, teuton-medieval, cu halebarde, bastioane și turnuri cu ceas ca la Curtea Regelui Arthur.
În amestecul acesta apar brusc elefanți și figuri politice fantasmagorice, alteori politically correct, iar toate ordonanțele ori sentințele le rostește Corul Antic, în limba latină, firește. Apoteoza e atinsă odată cu sosirea mult așteptatului Mister T, alias Ducipal, întors victorios de la vânătoarea de lei. Vă invităm la premieră!” Dadaist, suprarealist, avangardist.
Toate atributele sunt cât se poate de potrivite cu scrierile Norei Iuga, despre care un critic literar din noua generație spunea că reprezintă avangardismul vintage și că e sclipitoare. Lucru cât se poate de adevărat. Una dintre cele mai iubite și apreciate scriitoare din România, plină de farmec, energie, chef de joacă, este în aceste zile în Bacău, a luat Premiul de Excelență al revistei „Ateneu”, și, cu siguranță, ne pregătește noi surprize. Are încă două cărți pregătite pentru tipar, care vor avea, nu mă îndoiesc de asta, același succes ca și cele de până acum.
E o zi ca oricare alta, o zi însorită, cât se poate de potrivită pentru a lucra afară, în aer liber, însă în satele prin care trecem e tare pustiu. Nici țipenie prin curți sau pe câmp. Poate și din cauză că se apropie ora prânzului. Doar la Oncești zărim „mișcare”. Și la școală, și la bibiotecă, și pe marginea drumurilor găsim oameni care trebăluiesc…
„Suntem de la 416” spune Florentin Benescu. Are 56 de ani, deci încă vreo nouă va trăi din ajutorul social: „Sper să apuc să ies la pensie! Am fost angajat la Întreprinderea de Transport București, dar era greu. Salariul era mic, gazda scumpă și nu aveam mutație în Capitală, ca să cer locuință. M-am întors acasă și am muncit la CAP.” Are șase copii, din care cinci sunt încă mici. „Iau în jur de 600 de lei, cu alocațiile lor. E cam puțin, din banii ăștia trebuie să iau papuci și haine pentru toți.”
La 23 de ani, Cristinel Dumitriu are deja două fetițe, Cristina și Andreea. „Sunt buni banii ăștia, spune bărbatul. Mai muncesc și cu ziua, la vie, la păpușoi, unde găsesc…” Între timp, apare și primarul Mihai Puțeanu. Merge pe urmele asistaților ca să vadă cum e ritmul. „Facem multe lucrări cu ei, precizează edilul. Curățim șanțurile, podețele, zugrăvim școlile, cosim buruienile. Sunt harnici, nu ca prin alte părți!”
„Trece luna și ai de unde lua”
La bibliotecă, câteva femei vopsesc lemnăria, iar alături, în curte, patru bărbați toarnă beton. Se mișcă repede, ca și cum s-ar grăbi să termine deși, la 416, contează numărul orelor, nu al sarcinilor efectuate. Îi întreb dacă nu cumva muncesc cam mult pentru puținii bani pe care îi primesc.
„E bun și pe puțin, trece luna și ai de unde lua, spune Simona Mărgineanu, din Taula. Am doi copii, Gabriela, de 12 ani, și Claudiu, de 11. Vă dați seama câte le trebuie pentru școală! Cu alocațiile lor, ajung la 440 de lei. Îi iau, nu-i dau.” Și Liliana Lăcătușu, 42 de ani, e mulțumită: „Cu banii de la 416 cumpăr mâncare, detergent, tărâță pentru porci… Chiar dacă ai ceva în grădină, fără bani nu te descurci.”
Și Cristina Maftei, din Dealu Perjului, are nevoie de bani, mai ales că sunt doi școlari în familie: „Mă duc și la câmp, dar o zi te cheamă, a doua zi nu te mai cheamă, unii îți dau 50 de lei, alții doar 25 și muncești până seara!”.
Primarul îi înțelege și le laudă vrednicia. „Totul se face cu ajutorul lor, susține el. Am renovat Căminul Cultural, am zugrăvit în școli, am pus flori, am construit un bazin la cișmea, am făcut curățenie în toată comuna și tot cu ei vom îngrădi un teren de sport. Primăria nu poate angaja muncitori! Cine ar face toate acestea dacă nu ar fi ei?”
Născut ucrainean și mort ca polonez, Stanislaw Jery Lec mi-a spus că „este foarte periculos să trăiești. Cine trăiește moare”. Mi-a plăcut atât de mult zisa sa, încât, neputându-l contraargumenta, mi-a venit mereu să-l iau la palme.
Apoi, nu mai țin minte cine, un alt cugetător m-a tras de mânecă, spunându-mi că avem un singur fel de a ne naşte şi milioane de feluri de a muri. Aiurea, mi-am zis eu bucuros, întrucât mi-am construit imediat contraargumentarea.
Aiurea, mai ales în ceea ce privește moartea, căci toți murim la fel: singuri. Chiar și atunci când suntem înconjurați de alții. Când o să aveți chef de experimentul acesta, îmi veți da dreptate.
Aud despre faptul că înmormântările sunt ceremonii foarte diferite. Nu doar pe meridiane diferite ale lumii, ci chiar și în sătucuri mioritice învecinate. Diversitatea aceasta funebră este o realitate.
Chiar și în cadrul aceluiași cult religios există deosebiri mari în ceremonia înmormântării. Depinde cine oficiază slujba, cine este decedatul, care este tariful, care este tradiția comunității… Înmormântarea a devenit un lux.
Nu vorbesc doar despre transformarea acestui eveniment de către administrația patriarhului Daniel într-un eveniment comercial. Sunt muritori mioritici care gestionează pensia zeci de ani, dacă Dumnezeu îi lasă să supraviețuiască, numai pentru a … onora acest eveniment.
De parcă înmormântarea ar fi scopul suprem al vieții. Cu siguranță, veți zice, nu sunt doar hipercritic; m-ați putea acuza chiar și de blasfemie. Povestea asta a poverii deșănțate a ceremonialului de înmormântare pare a fi la fel de peste tot. Unii însă se adaptează.
Ați auzit, desigur, că în Japonia, o țară în care tradițiile și credințele chiar fac parte din sufletul nației, a fost creat un robot programat să joace rolul unui călugăr budist care poate oficia slujba de înmormântare.
Robotul, care n-a inaugurat încă nicio trecere pe celălalt tărâm, are câteva avantaje: tarife rezonabile ( 450 de dolari, comparativ cu tariful de 2.200 de dolari, perceput de călugărul budist); este foarte prompt; nu știe ce este discriminarea etc.
Un critic, venerabil călugăr budist, pornind de la gândul că religia are și suflet, s-a întrebat, retoric, dacă și robotul-călugăr posedă așa ceva… Ce aș putea anticipa?… Devenind foarte scumpe locurile de veci în cimitirele Terrei, nu m-ar mira dacă, într-o bună zi, o firmă de pompe (ce denumire!) funebre ar propune înființarea unor cimitire pe o stea, de pildă.
Tarifele, în condițiile unor prețuri zero pentru locul de veci și a unor prețuri mici de transport (teleportarea va deveni o realitate…) ar fi mult mai reduse. Firma de pompe funebre le-ar oferi rudelor supraviețuitoare și îndurerate doar niște coordonate astronomice.
Seara și noaptea, îndurerații, folosind telescoape, stând cu ochii pe steaua-cimitir, vor putea privi către mormântul celui drag, vor trimite bezele romantice. N-ar fi exclus ca acest proiect revoluționar să fie susținut furibund chiar și de ONG-uri ecologiste, căci morții, ar argumenta aceștia, poluează planeta. Mă gândesc la faptul că ar putea intra în scenă chiar și niște excentrici care și-ar cumpăra câte o stea-cimitir.
Povestea asta ar turna gaz pe foc. S-ar putea să nu existe atâtea stele câte cimitire-stea personale ar fi dorite. S-ar ajunge la licitații, la… Dar cine ar gestiona aceste licitații? Un fel de SEAP mioritic?…
Este o variantă… Dacă toate premoniții vor prinde viață, locurile de veci… stelare vor ajunge la prețuri exorbitante. Și atunci o vom lua iar de la capăt… Baba Leanța și moșul Ion, baba Hana Kioko și moșulică Akemi Akihito vor prefera din nou cimitirul terestru și unduirile glasului preotului sau al călugărului budist… Iar robotul-preot va intra în șomaj. Istoria se repetă…
Aerostar Bacău și-a respectat statutul de favorită în partida de vineri, de pe teren propriu, cu CSM Pașcani, din debutul etapei a patra. Deși fără Mihălăchioae și Adăscăliței (ambii absenți din motive medicale), „aviatorii” s-au impus cu 3-0 la capătul unui meci în care diferența de scor merita să fie triplă. Numai că, așa cum s-a întâmplat și în precedentele jocuri de campionat, echipa băcăuană a irosit foarte multe ocazii de gol, în special în prima repriza, atunci când Artenie, Vraciu și Tudorache s-au întrecut în ratări. Tabela a fost deblocată după un sfert de oră, Dima reluând în plasă din apropiere un balon pe care portarul oaspeților, Anton (incomodat și de soare) nu a putut să-l rețină. Primul mitan s-a încheiat cu scorul de 2-0, Artenie (servit de Chirilă) răzbunând în min. 38 numeroasele ratări de până atunci. Chiar dacă a început cu alte două mari situații de gol irosite de Tudorache si Artenie, partea secundă a fost ceva mai echilibrată. Pe final de joc a intrat pe teren în formația antrenată de Cristi Popovici și Adrian Gheorghiu, care a onorat re-debutul său cu golul de 3-0, realizat în min. 83, in urma unei pase primite de la Andrei Pavel. Ca urmare a acestei victorii, Aerostar urcă temporar pe primul loc în Seria I a Ligii a III-a. Contra Pașcaniului, „aviatorii” au început în formula: Hărăguță- B. Ardei, Dima, Mihăeș, Oanea- Istrate, Ichim, Chiriolă, Artenie- Tudorache, Vraciu. Au mai jucat: Sahru, A. Pavel, Strat și Gheorghiu.
Vineri la prânz, pe 15 septembrie 2017, lumea academică băcăuană a mai scris o pagină din istoria sa. Scriitorul Mircea Cărtărescu a primit titlul onorific de Doctor Honoris Causa din partea Universității „George Bacovia” din Bacău, o manifestare de suflet ce face parte din seria activităților ce se desfășoară în aceste zile sub genericul Festivalul „George Bacovia” Bac- Fest.
Programată la ora 12 fix, în Aura „Moldova” a instituției de învățământ superior, la acest eveniment de înaltă ținută și-au dat întâlnire profesori universitari, oameni de cultură, elevi și studenți, autorități locale și județene, cadre didactice din învățământul preuniversitar, bibliotecari, actori, scriitori, critici literari, directori ai instituțiilor publice.
„Această ceremonie se înscrie în programul mai amplu pe care îl desfășoară universitatea noastră pe parcursul anului 2017, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existență”, a declarat în deschidere prof. univ. dr. Neculai Lupu, rectorul Universității „George Bacovia” Bacău.
A urmat apoi discursul prof.univ.dr. Marius Dumitru Paraschivescu, unul dintre fondatorii acestei universități, dar și primul ei rector, care a vorbit despre Omul Mircea Cărtărescu, despre scriitorul Mircea Cărtărescu, dar, mai ales, despre poetul Mircea Cărtărescu, pe care l-a numit „o personalitate vectorială a literaturii române”, „un Ceahlău al noii literaturi din România”, „un îndrăgit poet, scriitor, prozator și, de ce nu aș spune, în ultimii 10 ani, un om cu o prestație deosebită în mediul social, economic și politic”, după cum a mai declarat.
„Am fost surprins, analizându-i întreaga activitate, de premiile și disticțiile pe care le-a primit Mircea Cărtărescu. Este personalitatea care ne face o imagine favorabilă, atât nouă, cât și lumii, care domină, prin poziția sa, prin cuvântul său scris, literatura română modernă. Primul său premiu a fost în 1980 și i-a fost acordat de către Uniunea Scriitorilor din România, apoi a fost premiul Academiei Române. Au urmat altele, și altele, acordate de instituții de cultură de prestigiu, dar și multe premii în străinătate, în Slovenia, Serbia, Italia sau Belin. Alexandru Ștefănescu îl definește pe Mircea Cărtărescu ca fiind singurul scriitor important din cei care se consideră reprezentanți ai post-modernismului.
O frază care spune foarte mult, aproape totul, despre Mircea Cărtărescu”, a mai spus prof. Marius Dumitru Paraschivescu. Pentru acordarea acestui titlu onorific, a explicat profesorul Paraschivescu, la nivelul universității s-a constituit o comisie formată din prof.univ.dr. Neculai Lupu (rector), prof. univ. dr. Dumitru Bontaș, prof. univ. dr. Toader Gherasim și prof.univ. dr. Marius Dumitru Paraschivescu (care formează Consiliul fondatorilor Universității „George Bacovia” Bacău), prof. univ. dr. Vasile Spiridon, de la Facultatea de Litere a Universității „Vasile Alecsandri” Bacău, conf. dr. Radu Bancu și conf. dr. Marius Căprioară, care au decis acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității „George Bacovia” din Bacău scriitorului, dar și prof. univ. dr. Mircea Cărtărescu „pentru contribuția adusă la dezvoltarea și promovarea literaturii române în plan național și internațional, ca simbol al recunoașterii profesionale și academice”.
„Un mare timid, care se simte bine când scrie… ”
Laudațio sau „un portret” al lui Mircea Cărtărescu a fost prezentat de către prof. univ. dr. Vasile Spiridon, coleg de generație cu Mircea Cărtărescu. „Mă simt onorat să vorbesc despre Mircea Cărtărescu pentru că am crescut într-un fel, paralel cu el, cu aceleași cărți, am absolvit aceeași facultate, facem parte din aceeași generație. Mircea Cărtărescu este o personalitate controversată nu neapărat în lumea scriitoricească, ci mai ales în lumea politică, prin ceea ce a scris și scrie.
Și o face bine. Și sincer. Eu îl văd pe Mircea Cărtărescu mai ales ca poet, un poet care are ca teme în creațiile sale trauma, visul și, implicit, coșmarul, fluturele și păianjenul, dar și jurnalul asumat. Mircea Cărtărecu este un mare timid care se simte bine numai atunci când scrie, numai atunci când citește. Face parte din careul de ași de la Editura Humanitas, alături de Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și Horia Roman Patapievici, dar el este singurul scriitor, ceilalți sunt fiolosofi sau eseiști”, sunt parte din ideile prezentate de profesorul universitar Spiridon.
Cuvinte pentru prieteni…
A urmat apoi un discurs absolut hipnotizant al lui Mircea Cărtărescu, care s-a adresat auditoriului cu „Stimați prieteni”, care a mulțumit sincer tuturor pentru onoarea de a-i fi acordat acest titlu și care a vorbit apoi, prin „vorbe improvizate, fără nicio pretenție academică”, după cum a precizat, despre tot ce a însemnat și înseamnă Poet și Poezie.
„Mă aflu într-o poziție foarte stângace, așa cum se află oricine care trebuie să audă o mulțime de laude despre el însuși. Este puțin stângenitor pentru mine cu atât mai mult cu cât în această sală se află scriitori, critici, oameni de cultură mai buni decât mine. Mulțumesc sincer pentru acordarea acestui titlu care mă onorează foarte mult. Este al doilea titlul de Doctor Honoris Causa pe care îl primesc anul acesta. La începutul anului am mai avut parte de o astfel de onoare la Universitatea Tomis din Constanța.
Nu știu de ce au început să se îngrămădească toate, poate pentru că am depășit pragul vârstei de 60 de ani și unele bucurii încetează la această vârstă, altele încep, după cum știți. Dar, în orice caz, până la urmă, dacă ajungi să trăiești foarte mult, ajungi să primești toate onorurile”, a spus la începutul discursului său Cărtărescu. A urmat apoi pledoaria poeziei și poetului, despre cum s-au simțit „poetul și poezia de când există ele sau de când știm noi că există ele, cum s-au schimbat ele, cum s-a schimbat semnificația actului de a produce poezie de-a lungul timpului”.
A început cu poezia clasică, a vorbit apoi despre poetul profet, ca receptacul al Sacrului, dar și despre poetul care devine un străin și un revoltat față de comunitatea în care trăiește, față de sistem, pentru ca în final să arate cum s-a alterat arta în ani, cum a ajuns cultura fără arte, arta fără literatură, literatura fără poezie și poezia fără lirism și cum, din păcare, cultura, în general, a fost marginalizată, îndepărtată din centrul lumii.
Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Bacău celebrează, pe 16 septembrie, Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon printr-o serie de acţiuni menite să atragă atenţia asupra necesităţii de a lua atitudine şi de a acţiona în folosul mediului şi pentru sănătatea noastră. APM va desfăşura până pe 18 septembrie o campanie de informare în şcoli din judeţ, unde vor fi prezentate şi diseminate materiale educative la temă (pliante, prezentare ppt, chestionare).
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu – UNEP a declarat ziua de 16 septembrie 1991 ca „Zi Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon”, luând în considerare ziua de 16 septembrie 1987 când s-a adoptat Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, ca o promisiune din partea guvernelor de a proteja acest strat. România a aderat la protocol în anul 1993. În anul 2017 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Protocolului de la Montreal şi se serbează a 27-a aniversare a Zilei Ozonului sub deviza „Să avem grijă de tot ce-i viu sub soare (Caring for all life under the sun)”.
„Stratul de ozon – spune directorul executiv al APM Bacău, Petrică Ilieș – acționează ca un protector al Pământului împotriva radiației ultraviolete solare prin absorbția radiației ultraviolete de tip B, care nu mai ajunge astfel pe Pământ. Odată cu accelerarea dezvoltării industriale, stratul de ozon a început să se degradeze, prin cantitatea tot mai mare de substațe numite CloroFluoroCarburi (CFC) produse la suprafața terestră, care ajunse în atmosferă au produs dereglări consistente în stratul de ozon. Substanţele şi produsele responsabile de distrugerea stratului sunt utilizate la fabricarea spray-urilor, agregatelor frigorifice, extinctoarelor cu spumă chimică, pesticidelor, solvenţilor și spumelor poliuretanice”.
martorii oculari spun că singurul obiect salvat din biserică a fost icoana Maicii Domnului
Bisericuța de lemn din curtea Parohiei “Învierea Domnului” a luat foc vineri după-amiază în jurul orei 14.30. O familie care se afla la capela mortuară a dat alarma la 112, iar când flăcările au scăpat de sub control și fumul aproape că i-a sufocat, oamenii aflați la priveghi s-au baricadat în capelă.
1 de 3
FOTO: Andrei Budeanu
FOTO: Andrei Budeanu
FOTO: Andrei Budeanu
“Am observat inițial că iese fum din partea laterală și imediat au izbucnit flăcările. Ne-am mobilizat cu oamenii care mai erau prin curtea bisericii și am sunat la pompieri, însă, cu greu au ajuns. Au venit vreo trei sau patru mașini, însă, în zece minute focul a pus la pământ bisericuța”, declară Roxana.
Tânăra a surprins pe telefonul mobil debutul incendiului. La fața locului, au ajuns și preoții parohi, consternați de cele întâmplate.
FOTO: Daniel Paul
“Bisericuța de lemn nu mai era folosită. Rareori mai țineam praznice în ea. Martorii spun că nici lumânări nu erau aprinse în locurile special amenajate, de lângă biserică”, declară preot Marian Vătămănescu.
FOTO: Rareș Cristea
Afectat de cele întâmplate era și preotul Petru Dinu.
“Nu îmi explic de la ce ar fi putut izbucni incendiul. Oamenii bisericii spun că la lumânărar nu erau aprinse candele. O să vedem ce spun pompierii în urma anchetei”, declară preotul Petru Dinu.
La fața locului a ajuns și viceprimarul Constantin Scripăț.
“Am auzit de incendiu și am venit până aici să vedem despre ce este vorba. Probabil că abia mâine vom ști de la ce a izbucnit incendiul și o să vedem în ce măsură îi putem ajuta pe cei de aici. Deocamdată, trebuie să fie lichidat focul, urmează ancheta, iar la finalul ei trebuie cărate resturile rezultate din incendiu”, declară Constantin Scripăț, viceprimar.
Martorii oculari spun că incendiul a izbucnit în jurul orei 14.30, iar zece minute mai târziu, era scrum. La ora 16.00, resturile bisericuții de lemn încă mai fumegau, iar la temelie se mai zăreau flăcări, pe sub bucățile de tablă din construcție. Pompierii au avut aproape sursa de apă, însă nu s-a mai putut face nimic.
1 de 6
Autospecialele au fost alimentate cu apă de la hidrantul aflat la intersecția străzii Bradului cu strada Nordului, în apropiere de Asociația Betania.
Avand in vedere numeroasele sesizari primite pe adresa institutiei cu privire la concurenta neloiala, pe care taximetristii fara forme legale o exercita asupra masinilor autorizate sa desfasoare activitati in regim taxi pe raza municipiului Bacau, politistii locali din cadrul Biroului de Siguranta Rutiera au executat, ieri și astăzi, o actiune, care a vizat respectarea prevederilor Legii 38/2003, HCL 27/2008 si OUG 195/2002, privind activitatea de taximetrie si abaterile statice.
Au fost verificate mai multe zone prevazute cu statii taxi (Gara, Mioritei, Milcov si Bulevardul Unirii), fiind controlate un numar de 77 autovehicule si aplicate 31 sanctiuni contraventionale, in cuantum de 19700 lei, doua masini care desfasurau activitatea de taximetrie, fara a detine autorizatie in acest sens, fiind dezechipate de insemnele taxi si indrumate sa intre in legalitate.
Facem un apel, pe aceasta cale, catre persoanele care intentioneaza sa desfasoare activitatea de taximetrie sa detina documentele prevazute de legislatia in vigoare si sa se adreseze compartimentului specializat din Primarie, in vederea autorizarii acestei activitati, sanctiunea prevazuta pentru lipsa acesteia fiind cuprinsa intre 25.000 si 50.000 lei.
Poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. din Bacău, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale a Poliției Române, au efectuat 23 de percheziţii, la o grupare infracţională care ar fi cauzat un prejudiciu de peste 9.000.000 de lei, prin evaziune fiscală.
În zilele de 12 şi 13 septembrie a.c., poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău, cu sprijinul Direcţiei de Operaţiuni Speciale – I.G.P.R., sub coordonarea procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T. – S.T. Bacău, au acţionat pentru destructurarea unei grupări infracţionale organizate, specializată în evaziune fiscală.
Astfel, au fost efectuate 23 de percheziţii domiciliare, cu sprijinul poliţiştilor Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi a celor din cadrul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate din Bucureşti, Bacău,Timişoara, Suceava, Iaşi, Ploieşti şi Piteşti, în municipiul Bucureşti şi în judeţele menţionate, fiind puse în executare 20 de mandate de aducere.
Membrii grupării ar fi acţionat în perioada 2009-2010 în vederea obţinerii unor importante sume de bani, în mod ilicit, prin efectuarea de achiziţii intracomunitare de bitum rutier, prin interpunerea unor societăţi comerciale, controlate de şapte persoane, care s-ar fi sustras de la plata T.V.A şi a impozitului pe profit.
Prejudiciul cauzat în dauna bugetului statului este în valoare de 9.139.242 de lei, reprezentând T.V.A. de plată şi impozit pe profit.
Cinci persoane, reţinute pentru 24 de ore, vor fi prezentate Tribunalului Bacău cu propunere de arestare preventivă, iar alte opt persoane se află sub control judiciar.
La acţiune au participat şi jandarmi din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Bacău.
Joi, 14 septembrie a.c., poliţişti rutieri şi de ordine publică au acţionat pe DJ 118, unde au aplicat 30 de sancţiuni contravenţionale, cu o valoare de 20.590 de lei.
Poliţişti din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală Moineşti împreună cu poliţişti din cadrul Serviciului Rutier au acţionat joi, 14 septembrie a.c., pe DJ 118, Ardeoani-Sănduleni, pe linia descoperirii şi combaterii nerespectării normelor privind circulaţia pe drumurile publice.
Cu ocazia desfăşurării acţiunii poliţiştii au aplicat 30 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 20.590 lei, 28 dintre acestea fiind aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză pe sectorul de drum pe care s-a acţionat.
Totodată, au fost reţinute 4 permise de conducere pentru depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise.
Fiecare casă este unică și este decorată în funcție de gustul și resursele materiale a celor care o locuiesc. Cel mai important aspect îl reprezintă modul în care ne simțim în ea, scopul acesteia fiind relaxarea, confortul și buna dispoziție alături de cei dragi nouă. Un element care nu ar trebui să lipsească din căminul nostru este șemineul, care ne oferă posibilitatea de a privi focul și de a simți atmosfera de odinioară din casa bunicilor.
Cel mai important element care face parte din ansamblul numit semineu este focarul, „inima acestuia”, locul unde se produce totul, iar aici intervine o confuzie relativ generală. Oare care este cel mai bun si cel mai potrivit material pentru focar? Unele din cele mai potrivite alegeri de focare de șemineu sunt cele din fontă sau din oțel. Nu există opțiune mai bună sau mai puțin bună, ci fiecare tip de focar este adaptat nevoilor fiecărui client. Focarul conceput din fontă are de obicei urmatoarele criterii: greutatea focarului trebuie să fie direct proporțională cu deschiderea acestuia, grosimea fontei trebuie să fie de 8mm, iar calitatea fontei trebuie să fie una de clasa 200.
Tipul de sticlă este o altă caracteristică, iar aici posibilitățile de selectare sunt mai numeroase: standard, sticlă stângă, sticlă dreapta, 3-4 laturi sticlă, semirotundă, prismatică sau tunel. Consumarea unei cantități ridicate de lemne este împiedicată de așa numita clapetă de tiraj, oferind astfel beneficiarilor confort îndelungat și posibilitatea de a economisi fonduri. Lamele absorb un volum mare de aer, acestea reducând timpul necesar încălzirii dispozitivului. Despre focare mai trebuie să știți că: focarul de fontă se încălzeşte într-un timp mai scurt de la momentul când focul este aprins, în timp ce focarul de oţel are o încălzire mai lentă, însă durabilă pe un timp mai îndelungat după stingerea focului. Focarul de oţel cu șamotă necesită mai multă muncă la întreţinere pe termen lung. De ce? Pentru că șamota este un consumabil ce necesită schimbare la o perioada de câţiva ani, din cauza riscului de spargere în momentul în care lemnele sunt puse pe foc sau chiar din cauza lemnelor umede arse în focar.
Datorită pasiunii și experientei îndelungate pe care o au în domeniul șemineelor cei de la Șeminee Abc îți pun la dispoziție o echipă specializată gată să răspundă nevoilor tale. Construcția de seminee brasov este realizată conform cerințelor clientilor lor, respectând normele de siguranță și rezistență. „ Rolul nostru este să îți încălzim întreaga locuință, prin construirea unui șemineu care să reziste o viață, și să strângă familia în jurul focului, creând ambianța plăcută, focare seminee brasov de calitate, dar și bucurie celor dragi”, echipa Șeminee Abc.
Dacă dorești un șemineu pentru a-ți decora casa, dar și pentru căldură, echipa Șeminee Abc, parte a grupului Pefoc.ro, stă la dispoziția ta și te poate ajuta să alegi șemineul dorit: elegant, rustic sau modern, asta în funcție și de preferințe și designul încăperii. Tot de aici îți poți achiziționa oricând un temoșemineu din gama largă de seminee centrala brasov, o sobă pe lemne sau chiar un coș de fum de calitate superioară. Șeminee Abc reprezintă calitate, confort si profesionalism, la cele mai înalte standarde, pentru ca tu să fii sigur că ai făcut cea mai bună alegere!
În perioada 16-22 septembrie se va desfăşura în municipiul Bacău o nouă ediţie a „Săptămânii Europene a Mobilității” (European Mobility Week) – a XVI-a la nivel european și a III-a la nivel local, cu tematica „Mobilitate nepoluantă, partajată și inteligentă. (Clean, shared and intelligent mobility)”. Organizatorii evenimentului sunt Municipiul Bacău, Agenţia de Dezvoltare Locală (ADL) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacǎu. Parteneri: Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană, Inspectoratul Şcolar Judeţean, SC Transport Public, Federația Tinerilor din Bacău, Cora și Happy Sport.
Pe 16 septembrie 2017, de la ora 16,00 va avea loc turul „Fii biciclist în fiecare zi!” . Organizaţia băcăuană „Federația Tinerilor din Bacău” și ADL propun mersul pe bicicletă ca alternativă la transportul motorizat în municipiul Bacău, în vederea îmbunătățirii calității mediului, sănătății cetățenilor și decongestionării traficului.
Pe 19 septembrie, de la ora 13,00 va avea loc, la Centrul de Afaceri şi Expoziții masa rotundă „Proiectele Mobilității Urbane din Municipiul Bacău”, la care va fi prezentat portofoliul de proiecte al Planului de Dezvoltare Urbană, document strategic recent elaborat pentru Municipiul Bacău, menit să planifice în mod durabil satisfacerea nevoilor de mobilitate a oamenilor.
Iar pe 22 septembrie, sub deviza „În oraş fără maşină!”, școlile, instituţiile publice, cetăţenii sunt invitaţi să folosească mijloace alternative de transport. Vor fi prezenţi în Parcul Cancicov, cu sprijinul ISJ Bacău, elevi de la şcolile din municipiul Bacău şi cadre didactice. Între orele 10,00 și 14,00 aleile centrale ale parcului vor fi destinate alergării, mersului pe role, skatboard-urilor și karturilor cu pedale.
Tema din acest an promovează soluțiile de mobilitate partajată și evidențiază beneficiile unor mijloace de transport mai puțin poluante. Un exercițiu de mobilitate partajată, respectiv utilizarea alternativă de către mai multe persoane a unei biciclete, propune Happy Sport. Aceasta va pune la dispoziția publicului, în ofertă specială, între 18 și 21 septembrie, precum și la evenimentele „Fii biciclist în fiecare zi!” și „În oraş fără maşină!” biciclete – soluții de mobilitate partajată pentru viitor.
Astăzi, la sediul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău, într-un cadru festiv, a avut loc ceremonia de trecere în rezervă, cu drept de pensie a unui număr de patru colegi subofiţeri.
Activitatea a început cu intonarea inmului de stat, citirea ordinelor de trecere în rezervă, urmând scurte aprecieri din partea comenzii unităţii pentru colegii în cauză.
Despre ei nu se poate spune decât că au dat dovadă de conştiinciozitate, implicare, seriozitate şi că s-au identificat în cadrul unităţii ca profesionişti desăvârşiti.
Festivitatea a fost condusă de domnul colonel Sandu Ion Comandantul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău, înmânând fiecăruia câte o diplomă de onoare însoţită de o scurtă prezentare a comportamentului şi activităţii profesionale a celor în cauză.
Colegii s-au adunat în sala de festivităţi a instituţiei pentru a le mulţumi pentru toată activitatea desfăşurată, oferindu-le în semn de recunoştinţă cadouri şi flori.
Banca Naţională a României (BNR) – ne-a informat referentul de specialitate al Agenției Bacău a BNR, Dănuț Ilie – a lansat vineri, 15 septembrie, în circuitul numismatic o monedă de argint și o monedă de alamă, pentru colecționare, cu tema „100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofiţer combatant din Armata Română”.
Aversul fiecărei monede redă un detaliu al medaliei „Virtutea Militară” de război, decorație care i-a fost acordată eroinei Ecaterina Teodoroiu, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 Lei” la moneda de argint și „50 BANI” la moneda de alamă și anul de emisiune „2017”.
Reversul comun al monedelor prezintă portretul Ecaterinei Teodoroiu și inscripția în arc de cerc „ECATERINA TEODOROIU”.
Monedele sunt ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Monedele de argint sunt însoțite de broșuri de prezentare redactate în limbile română, engleză și franceză. Broșurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și a casierului central.
Tirajul este de 200 de monede de argint și 5.000 de monede de alamă, iar prețurile de vânzare sunt 355 de lei, pentru moneda de argint, inclusiv broșura de prezentare, și de 9,50 de lei, pentru moneda de alamă, exclusiv TVA în ambele cazuri.
Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României, iar lansarea lor se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Iași și Timiș ale BNR.
