Nu toți copiii trăiesc bucuriile copilăriei în egală măsură; pentru unii, visurile despre jucării, căldură și sărbători fericite rămân greu de atins. Cazurile pe care le‑am întâlnit de‑a lungul timpului nu sunt uitate, iar anul acesta peste 50 de copii din Târgu‑Ocna și Onești au primit cadouri din partea jandarmilor Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău, alături de voluntarii Organizației umanitare Grenlandsaksjonen din Norvegia.

„Am ascultat poveștile lor, le‑am șters lacrima și, pentru o zi, am fost ajutoarele lui Moș Crăciun, oferindu‑le zâmbete, speranță și daruri în pragul Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. Bucuria din ochii copiilor ne‑a umplut inimile: a dărui este un gest mai nobil decât a primi.”- a precizat preotul militar Banciu Paraschiv.

Mulțumim colegilor și voluntarilor pentru implicare. Vă invităm să păstrați în suflet bunătatea și solidaritatea, ele fac lumea mai caldă. Sărbători binecuvântate!

Un bărbat de 45 de ani, din comuna Berzunți, în timp ce conducea un motociclu pe DJ 117, a intrat în coliziune cu un autoturism condus regulamentar pe sensul opus de mers, de către un tânăr de 32 de ani.

Din verificările polițiștilor a rezultat că bărbatul de 45 de ani nu deține permis de conducere, iar plăcuțele montate pe motociclu aparțin altui vehicul.

Conducătorul motociclului a fost transportat la spital. Acesta avea o alcoolemie de 1,43 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Tânărul de 32 de ani nu se afla sub influența alcoolului.

Polițiștii l-au reținut pe bărbatul de 45 de ani, pentru 24 de ore, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis, sub influența alcoolului, vătămare corporală din culpă și punerea în circulație a unui vehicul neînmatriculat și cu numere false.

Polițiștii atrag atenția asupra obligațiilor legale ce le revin conducătorilor de vehicule de a le înscrie sau înmatricula și solicită sprijinul cetățenilor să îi sesizeze când constată încălcări ale legii, îndeosebi când observă în trafic conducători de vehicule neînmatriculate sau neînregistrate.

 Dintr-odată, s-a unit cu îngerul o mulțime din oastea cerească,

 lăudându-l pe Dumnezeu și spunând:

„Mărire în înaltul cerurilor lui Dumnezeu

și pe pământ pace oamenilor pe care el îi iubește!” (Lc 2,13-14).

Iubiți frați și surori în Domnul,

Este Crăciunul, sărbătoarea credinței, a bucuriei, a duioșiei. În aceste zile solemne, se aude cântul răsunător care se înalță din adâncul inimii noastre: Gloria in excelsis Deo. „Mărire în înaltul cerurilor lui Dumnezeu”. În aceste zile luminoase, unindu-ne cu oastea de îngeri, îi cântăm și noi slavă, glorie lui Dumnezeu.

În Pruncușorul Isus, Dumnezeu și-a manifestat gloria sa. Cum arată această glorie? Am putea fi contrariați, deoarece vedem înaintea noastră sărăcie, un grajd, o iesle cu paie și niște animale umile. Simțim frigul și întunericul grotei de la Betleem. Unde se află acea glorie anunțată de îngeri în noaptea de Crăciun? Gloria lui Dumnezeu este Fiul său, care a coborât pe pământ. Gloria lui Dumnezeu este Pruncușorul Isus care a venit în lume, pentru ca noi să avem viață din belșug (cf. In 10,10) și să fim mântuiți. „Gloria lui Dumnezeu este omul viu, iar viața omului este vederea lui Dumnezeu”, spunea sfântul Irineu de Lyon. Gloria lui Dumnezeu este iubirea Pruncului divin, care, deși din fire Dumnezeu, nu a privit ca o pradă egalitatea sa cu Dumnezeu (cf. Fil 2,6), ci s-a despuiat de gloria cerească, pentru a lua un trup ca al nostru. În Pruncul Isus, vedem că atât de mult a iubit Dumnezeu omul, încât s-a făcut om ca și noi.

Sfântul Augustin, în meditațiile sale de Crăciun, scria: „Creștinilor, astăzi nu sărbătorim nașterea divină a Fiului, ci pe cea umană, prin care s-a făcut asemenea nouă, pentru ca, prin el, care din invizibil s-a făcut vizibil, noi să putem ajunge la cele invizibile pornind de la realitățile vizibile… El zace într-o iesle, și totuși el cuprinde întreg universul; el se hrănește la sânul matern, dar este pâinea îngerilor; este înfășat în scutece umile, dar ne îmbracă pe noi cu nemurire; […] nu găsește adăpost la un han, ci își face templu din inima credincioșilor săi” (Discursul 190).

Gloria lui Dumnezeu este iubirea cu care Pruncul Isus vrea să îmbrățișeze omenirea toată. Gloria lui Dumnezeu nu se manifestă prin fală și dominare, ci prin iubire și bunătate. Această iubire a Pruncului Isus dorește să atingă toate inimile, mai ales pe acelea care au mai mare nevoie de căldura și blândețea sa.

***

De aceea, să ascultăm în continuare cântarea îngerească: „Și pe pământ pace oamenilor pe care el îi iubește”. Pe pământ, pace! Cu acest mesaj continuă cântarea îngerească. Crăciunul ne aduce un mesaj de pace. Pacea dintre oameni îi aduce mărire lui Dumnezeu care a venit la noi.

Privind la Pruncul Isus, lăsându-se încălzită de iubirea lui, omenirea poate învăța din nou ce este pacea. Isus este Principele păcii. Plăpând, așezat în ieslea săracă, Pruncușorul privește cu o iubire dezarmantă spre omenirea de azi. Ar vrea ca iubirea lui să pătrundă în toate inimile, casele și țările. Ar vrea ca toți oamenii să cunoască căldura lui și să îmbrățișeze pacea pe care o aduce lumii.

Poate că lumea s-a obișnuit deja cu războiul, însă războiul nu este o normalitate. Nu există nimic duios și frumos în război. Războiul înseamnă sânge, lacrimi, moarte, orfani, distrugere. În acest sens, amintea Papa Leon al XIV-lea: „Lumea însetează după pace: are nevoie de o adevărată și solidă epocă de reconciliere, care să pună capăt opresiunii, manifestării forței și indiferenței față de drept. Gata cu războaiele, cu mulțimile lor dureroase de morți, de distrugeri, de exilați!”.

Avem nevoie de pace. Mai întâi, avem nevoie de pace în inima noastră. Pacea din inima noastră se va răspândi și în casa noastră. Apoi, pacea din casele noastre se va răspândi în comunitățile noastre și în țara noastră. Inimile pline de pace vor emana iubire, reconciliere, iertare. Cât de mare nevoie de pace este în lumea noastră!

Atunci când vom redescoperi că toți suntem frați și surori, vom putea deschide larg poarta pentru darul păcii. Fiul lui Dumnezeu a coborât din sânul Preasfintei Treimi ca să ne amintească tocmai acest lucru, că noi toți suntem frați și surori între noi, indiferent de rasă, culoare, cultură. Avem un Tată ceresc, plin de iubire și bunătate. Acesta este fundamentul păcii între oameni. Suntem frați și surori, avem un Tată bun care vrea mântuirea tuturor.

Solemnitatea Crăciunului poate stimula oamenii să îi vadă pe ceilalți cu ochi noi. Pruncul Isus poate ajuta omenirea să realizeze această convertire a privirii. Celălalt, semenul meu, să nu fie privit doar ca individ, ca străin, ca o problemă socială sau ca un pericol, ci ca frate și soră, ca fiu și fiică a lui Dumnezeu. Pentru a avea această privire plină de bunătate și empatie, avem nevoie să ne lăsăm înflăcărați de iubirea Pruncului Isus.

***

Iubiți frați și surori, în Dieceza de Iași ne aflăm la primul Crăciun din trieniul pastoral 2025-2028 cu tema „Înflăcărați de iubirea lui Cristos”. Din acest trieniu, primul an, pe care l-am deschis la 28 septembrie 2025, ne propune să aprofundăm legătura dintre Euharistie și speranța creștină.

Îmi doresc ca acest an pastoral să îl ajute pe fiecare creștin să redescopere valoarea Euharistiei ca izvor al speranței creștine. Acest an pastoral are menirea de a încuraja toți creștinii să redescopere importanța duminicii și a Împărtășaniei frecvente. Acest an ne poate apropia mai mult de masa altarului, pentru a înțelege misterul care se celebrează. Altarul ni-l oferă pe Cristos frânt din iubire față de noi. Împărtășindu-se din această Pâine frântă, creștinul este invitat să se lase înflăcărat de iubirea sa și să devină ceea ce celebrează – să devină pâine frântă și dăruită aproapelui său care are nevoie.

Euharistia este Cristos care se frânge pentru noi și care ne cere să facem la fel ca el, pentru ca viața noastră să devină pâine care îndestulează foamea fraților. Sărbătorind Crăciunul în acest an pastoral dedicat Euharistiei, privim cu speranță spre draga noastră Dieceză de Iași, dorindu-ne parohii euharistice, cu bărbați și femei, cu adulți, tineri și copii care se împărtășesc des și care se frâng ca pâinea pentru toți cei care sunt flămânzi de speranță și compasiune. Acest an pastoral poate reprezenta o oportunitate deosebită pentru ca și aceia care din diferite cauze s-au îndepărtat de Biserică și de Euharistie să redescopere cât bun este Domnul din Taina sfântului Altar, după cum spune Psalmistul: „Gustați și vedeți cât de bun este Domnul” (Ps 34,9).

Suntem o Biserică așezată în genunchi în fața ieslei Pruncului Isus, în fața Euharistiei de pe altar, și care dorește să se aplece cu empatie și în fața rănilor celui care suferă, ajutându-i pe săraci, făcându-se pâine de speranță pentru toți. Nu există un cult euharistic sincer fără o deschidere către Isus prezent în aproapele. La Crăciun primim darul cel mai mare a lui Dumnezeu, pe Pruncul Isus venit la noi. Primind acest mare dar, ne simțim îndemnați să facem și noi daruri, să fim mai darnici și mai buni.

După cum spuneam și în predica-program de la începutul anului pastoral, deschiderea către aproapele este rodul deschiderii către Dumnezeu. Dacă la Sfânta Liturghie te împărtășești din darul lui Dumnezeu, din izvorul iubirii, este firesc să permiți ca acest izvor să curgă prin tine către ceilalți. Este o unică iubire care coboară din Preasfânta Treime, aprinde inima credinciosului, trece prin el și se extinde către oameni. Împărtășindu-se din izvorul iubirii, lăsându-se înflăcărat de iubirea lui Cristos, credinciosul devine un misionar al acestei iubiri. Astfel, Euharistia ne ridică din sedentarism, ne face misionari ai săi și ne amintește că trebuie să fim pâine frântă din iubire față de aproapele. Euharistia ne eliberează de închiderea inimii, de avariție și de egoism. Euharistia ne deschide la iubire și generozitate.

***

Dragi preoți, dragi persoane consacrate, iubiți credincioși de toate vârstele, să nu uităm de adorația euharistică. Isus Euharisticul ne așteaptă mereu pentru a-i face o vizită. Este esențial ca în fiecare comunitate să se facă adorație euharistică la nivel comunitar. În felul acesta, Isus hrănește speranța comunității și o ajută să crească în viața spirituală.

Privind la societatea din timpul nostru, mulți constată că oamenii de azi par mai stresați, mai preocupați. Sunt prinși în activități, în achiziții, în acumularea de bunuri și servicii. Viața materială pare că i-a acaparat atât de mult încât au uitat de viața spirituală. Cât timp mai acordăm noi vieții spirituale și rugăciunii? La nivel material, situația pare că merge spre bine. Magazinele sunt pline, frigiderele multora sunt arhipline. Este la fel de plin sufletul omului contemporan? Am crescut noi în viața spirituală?

Acest an pastoral dedicat Euharistiei ne poate ajuta să creștem în viața spirituală. Cum? Făcând des vizite la Preasfântul Sacrament. Copiii și tinerii, când merg sau se întorc de la școală, pot intra într-o biserică pentru a face o scurtă vizită lui Isus, pentru a-l adora. Adulții, vârstnicii și credincioșii de toate vârstele, pot găsi momente în care să stea în fața lui Isus, pentru a-l adora în Sfântul Sacrament. În felul acesta cultivăm viața interioară și ne lăsăm transformați de Isus. Ca un părinte, vă invit pe toți să faceți cât mai des vizite lui Isus din Tabernacol. Să ne găsim timp pentru a intra în biserică în timpul zilei, pentru a sta împreună cu Isus. Așa cum oamenii caută puțin soare pentru a se bronza și a se încărca cu vitamine, la fel, la nivel spiritual, trebuie să ne expunem, să stăm în fața lui Isus, minute sau ore în șir, pentru a ne lăsa iubiți, transformați și sfințiți de el. Uneori poate că nu găsim cuvintele potrivite pentru a-i spune tot ce simțim. Dar nu este întotdeauna necesar să vorbim. Putem sta în tăcere, putem asculta vocea lui. Tăcerea, meditația, adorația este transformatoare. Adorația te schimbă. Se cunoaște când un copil, un tânăr, un adult face adorație. Se cunoaște când o familie face adorație. Adorația schimbă în bine viața celui care acordă timp dialogului cu Isus. La fel ca păstorașii care au alergat și l-au adorat pe Isus, la fel ca magii care au străbătut o distanță imensă pentru a-l adora pe Isus, la fel și noi să căutăm cât mai des să ne întâlnim cu Pruncul Isus și să îl adorăm. Isus ne iubește și ne așteaptă.

Iubiți frați și surori în Domnul, împreună cu PS Petru Sescu, episcop auxiliar, și PS Petru Gherghel, episcop emerit, vă transmitem salutul nostru părintesc și urările noastre pentru sărbătorile ce se apropie. Invocăm binecuvântarea lui Dumnezeu asupra tuturor credincioșilor, asupra preoților și asupra persoanelor consacrate, pentru a fi împreună un popor sfânt, care se lasă înflăcărat de iubirea lui Cristos. Sfânta Fecioară Maria, Maica Speranței și Regina Păcii, să mijlocească pentru toți harul întâlnirii cu Pruncul Isus și înflăcărare sfântă în imitarea iubirii lui. Să aveți sărbători binecuvântate, cu bucurie, pace și lumină.

Crăciun fericit!
Un An nou binecuvântat!

               † Iosif PĂULEȚ,

  Episcop de Iași

Iubitului nostru cler, cinului monahal

şi tuturor dreptmăritorilor creştini din această

de Dumnezeu păzită şi binecuvântată eparhie,

har, milă şi pace de la Îndurătorul Dumnezeu,

iar de la noi părintească dragoste!

Iubiți credincioși,

În fiecare an, Sărbătoarea Nașterii Domnului reactualizează marea taină a credinței noastre creștine care ne spune că Dumnezeu S-a făcut cunoscut lumii asumându-și firea omenească (I Tim. 3,16). Acest act de profundă smerire s-a născut din iubirea nemărginită a lui Dumnezeu față de om, manifestată prin răscumpărarea lui din moarte și chemarea la îndumnezeire. În atotputernicia Sa, Dumnezeu putea să-l mântuiască pe om de la distanță, dar a ales să se identifice cu el, pentru a-i arăta că există posibilitatea existenței unei vieți fără de păcat chiar după căderea protopărinților Adam și Eva. Astfel, El, ca Fiu al lui Dumnezeu și Fiu al Omului, a venit în maximă apropiere față de noi, S-a făcut trup (Ioan 1, 14) și nu doar s-a arătat oamenilor, ci a viețuit în mijlocul lor, „făcându-se întru toate asemenea nouă, afară de păcat” (Evrei 4, 15). Prin asumarea firii umane integrale din Fecioara Maria, Fiul lui Dumnezeu a recreat și restaurat lumea, a ridicat firea umană îndumnezeită în sânul Preasfintei Treimi și a dat posibilitatea oamenilor de a deveni dumnezei după har (II Petru 1,4).

Iubiți credincioși,

Taina Betleemului a dat naștere în istorie unui mod diferit de înțelegere a vieții, a adus o nouă viziune asupra omului și a lumii. Lăsându-se îmbrățișat de iubirea nemărginită a lui Dumnezeu, omul înțelege că nu este doar o ființă biologică sau un simplu individ preocupat de asigurarea necesităților imediate, ci o persoană chemată la comuniune cu Dumnezeu, cu o demnitate unică și o valoare infinită. Omul pecetluit cu numele lui Dumnezeu prin Botez știe că iubirea nu este obligație morală, ci dăruire jertfelnică de sine, lege supremă a vieții și sens al existenței, iar suferința și moartea sunt cale spre mântuire și spre viața cea veșnică, iar nu expresia unei tragedii în viața sa. Pentru creștini, viața în sine nu este o succesiune de evenimente care marchează parcursul efemerei existențe terestre, ci o călătorie duhovnicească pe calea virtuților spre asemănarea cu Dumnezeu. Privind retrospectiv în istoria bimilenară a Creștinismului am putea afirma că în ieslea Betleemului a luat naștere o nouă viziune asupra lumii înțeleasă nu doar ca un loc bogat în resurse materiale necesare întreținerii vieții biologice a omului, ci ca o creație a lui Dumnezeu chemată la transfigurare după chipul Creatorului său. Toate aceste evidențe l-au făcut pe creștin să trăiască în lume având privirea îndreptată spre veșnicie, deoarece Nașterea Domnului nu a fost doar un eveniment istoric pe care îl comemorăm anual, ci și o realitate mântuitoare continuu reînnoită în fiecare persoană care Îl primește pe Hristos Pruncul în viața sa.

Este cunoscută afirmația Sfântului Atanasie cel Mare referitoare la scopul Întrupării: „Dumnezeu Se face om pentru ca omul să se facă dumnezeu prin har”. Această realitate deschide posibilitatea fiecărui om să se nască duhovnicește din nou prin lucrarea Duhului Sfânt, trăind lăuntric, la nivel personal, Taina Întrupării, sufletul fiecărui creștin devenind un Betleem duhovnicesc în care Se naște tainic Pruncul Iisus. Această realitate este mărturisită de Sfântul Grigore de Nyssa care spune: „Cel care odinioară
S-a născut în trup, voiește să Se nască în fiecare suflet care Îl primește”. Astfel, renașterea duhovnicească a omului nu este altceva decât răspunsul pe care acesta îl dă Nașterii lui Hristos prin lucrarea faptelor sale: credință vie, curățirea inimii, unirea reală cu Trupul și Sângele Domnului și prezența lucrătoare a lui Hristos în lume prin faptele sale. Această lucrare duhovnicească este posibilă deoarece Hristos S-a unit cu fiecare om în parte, fiecare persoană având posibilitatea de a se împărtăși din viața dumnezeiască, Nașterea Domnului fiind începutul propriei nașteri duhovnicești, care înseamnă locuirea lui Hristos în inima sa.

Iubiții Mei,

Icoana vie a acestei tainice lucrări în viața omului este sfântul, care, prin nevoință și pocăință, moare păcatului și se naște din nou prin lucrarea harului, după mărturia Sf. Ap. Pavel: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Gal. 2,20). Viața sfântului este răspunsul omului la lucrarea mântuitoare a Întrupării, la coborârea lui Dumnezeu în lume. Fiecare sfânt, indiferent de chipul nevoinței sale, trăiește în el roadele Nașterii Domnului: pustnicul, în taina curăției și a tăcerii, arată smerenia și liniștea peșterii din Betleem, cuviosul, prin evlavie și supunere, arată smerenia și ascultarea Fecioarei Maria, iar mucenicul, în taina jertfei sale, arată răstignirea Pruncului pe Cruce. Creștinul, prin rugăciune, iubire milostivă și iertare poate deveni lăcaș al prezenței lui Dumnezeu, Care Se naște în fiecare inimă flămândă și însetată de prezența Sa. Toate acestea nu sunt altceva decât tot atâtea moduri prin care Nașterea Domnului continuă în lume, ea fiind o realitate vie care arătă că Dumnezeu trăiește în cei care își răstignesc ființa din iubire pentru El.

În lucrarea sa, un scriitor grec remarca faptul că de fiecare dată când omul greșește, Îl răstignește din nou pe Hristos. Păstrând aceeași logică, am putea spune că în viața sfântului, cu fiecare nevoință împlinită, acesta urcă mai mult spre Dumnezeu, Care Se naște din nou în lăuntrul său și îi ridică ființa mai aproape de asemănarea cu El. Nu este ca o naștere repetată în sens material, Hristos întrupându-Se o singură dată în istorie, ci o naștere duhovnicească, tainică și continuă a lui Hristos în inima sa, până la starea de neîncetată prezență a Sa sau de naștere deplină, când omul devine purtător de Hristos. Cu fiecare biruință duhovnicească a sfântului, Hristos este mai prezent în inima sa, iar chipul lui Dumnezeu mai luminos, ființa sa devenind un Betleem care se desăvârșește în lumină. În acest sens, Sfântul Simeon Noul Teolog spune: „Dacă Hristos nu Se naște în tine, degeaba te lauzi că S-a născut în Betleem”.

Iubiți credincioși,

Chiar dacă sfinții sunt numiți prieteni și casnici ai lui Dumnezeu, ei nu încetează să rămână reprezentanți ai unui popor, cu o identitate istorică inconfundabilă. Ei sunt rodul credinței unui neam și chipul sfințeniei acelui popor pentru care rămân mijlocitori și ocrotitori. Ajunși în Cerul lui Dumnezeu ei rămân în necontenită rugăciune pentru mântuirea neamului din care au făcut parte și inspiră generațiile următoare prin modelul viețuirii lor. Prin ei, poporul își descoperă rădăcinile duhovnicești și câștigă binecuvântarea lui Dumnezeu, prezența lor într-un neam fiind înțeleasă totodată ca semn al renașterii spirituale a acelui popor. Pentru Ortodoxia românească, sfinții români sunt semnul renașterii duhovnicești a acestui popor, sunt rodul credinței acestui neam și dovada vie că întruparea lui Dumnezeu nu este un eveniment trecut, ci o realitate vie, Hristos continuând să Se nască în inimile credincioșilor români în fiecare generație. Canonizarea lor de-a lungul timpului de către Sfântul Sinod al Bisericii noastre nu este altceva decât o confirmare a prezenței lui Dumnezeu în pământul binecuvântat al acestei țări și un semn al renașterii conștiinței că și poporul român este chemat de Dumnezeu la sfințenie. Totodată, împlinirea în acest an a unui secol de autocefalie este un semn al renașterii Ortodoxiei naționale și un prilej de reafirmare a unității, speranței și demnității spirituale a națiunii române, mărturie a maturității sale și reafirmare a responsabilității proprii în păstrarea dreptei credințe, apărarea valorilor neperisabile și conducerea poporului la limanurile mântuirii.

În acest context, ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului nu este altceva decât un act de mulțumire și un simbol al recunoștinței neamului nostru față binefacerile pe care Dumnezeu le-a revărsat peste poporul român dreptmăritor de-a lungul istoriei sale. Într-un timp marcat de confuzie și individualism, ea este o mărturie a credinței și continuității spirituale în pământul românesc, un simbol al renașterii duhovnicești și stâlp al adevărului care menține vie și în unitate viața spirituală, culturală și morală a neamului. Totodată, ea este o chemare la renaștere morală și duhovnicească adresată românilor care trebuie să privească dincolo de orizontul nevoilor imediate, spre Dumnezeu care este garantul regăsirii de sine a omului, dar și la conștientizarea că fiecare nouă generație are misiunea de a sprijini lucrarea lui Dumnezeu cu neamul românesc. În sine, catedrala este un act de recunoștință, o rugăciune în piatră, un Betleem al sufletului românesc care reflectă legătura dintre Dumnezeu, Biserică și neam, iar sfințirea picturii ei în an centenar este semn al renașterii și reînsuflețirii crezului religios mărturisit de cei peste 150 de sfinți români canonizați de Sfântul Sinod al Bisericii noastre în ultimele opt decenii.

Iubiți credincioși,

Dumnezeu putea alege orice altă formă de a Se descoperi lumii, dar a ales calea firească a vieții omenești – să Se nască din Fecioara Maria și să crească sub ocrotirea Dreptului Iosif. În felul acesta Dumnezeu a sfințit instituția familiei și a arătat că jertfa de sine, viața și iubirea jertfelnică simțite între membrii acesteia pot deveni mediu al prezenței Sale. Astfel, familia devine loc de întâlnire între Dumnezeu, om și spațiul duhovnicesc în care El vrea să locuiască, arătând că iubirea jertfelnică, crucea familiei și încrederea între membrii acesteia pot deveni loc de sfințire a vieții și cale de mântuire. De aceea, familia a fost numită „biserica de acasă” și icoană a iubirii dumnezeiești, întrucât aici copiii învață abecedarul credinței, iar membrii ei se împărtășesc din darurile iubirii jertfelnice. Acesta este motivul pentru care Sfântul Sinod al Bisericii noastre, la inițiativa Părintelui Patriarh Daniel, a declarat anul 2026 ca An omagial al pastorației familiei creștine și an comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame). Această decizie va fi un bun prilej pentru teologi, preoți, profesori și reprezentanți ai diferitelor instituții din mediul social românesc pentru a evidenția rolul și importanța familiei, frumusețea și sfințenia vieții membrilor ei, ea fiind locul unde Hristos Se naște mereu prin iubire, dăruire și credință.

Preaiubiți fii și fiice în Hristos Domnul,

În acest timp binecuvântat al Sfintelor Sărbători de iarnă, care încununează anul dedicat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cinstirii sfinților mărturisitori din veacul al XX-lea și aniversării a o sută de ani de la recunoașterea Autocefaliei Bisericii noastre, vă îndemn părintește să vă împărtășiți din bucuria rugăciunii curate, având mintea și inima îndreptate spre Pruncul Iisus, Cel ce Se naște necontenit în sufletele deschise spre lumină, curățite și înălțate prin Sfintele Taine ale Bisericii.

Mulțumim și pe această cale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfințitului Mitropolit Teofan și tuturor ierarhilor Sfântului Sinod, care, în ședința din 2 iulie a.c., la propunerea Noastră, au ales pe Arhim. Teofil Anastăsoaie, fost Superior al Așezămintelor românești de la Ierusalim, ca episcop-vicar al eparhiei noastre, cu titulatura de Trotușanul. Apreciem că acesta, cu multă dragoste și profund devotament, împlinește toate atribuțiile care i-au fost încredințate prin Sfântul Sinod.

Hristos Domnul să binecuvânteze osteneala și lucrarea împlinită în acest an, să primească rugăciunile noastre curate și să ocrotească Biserica Sa cea vie, prin harul Duhului Sfânt care lucrează în inimile noastre. Amin.

Al vostru către Hristos-Domnul rugător,

† IOACHIM,

Arhiepiscopul Romanului și Bacăului

*dată în reședința arhiepiscopală din Roman, astăzi, 25 decembrie 2025

Așa cum v-am obișnuit în ultimii 10 ani, am pus și anul acesta în versuri de colind câteva gânduri la Nașterea Domnului, alcătuind un poem intitulat:

Răscumpărați vremea

Crăciunul este taina cea care ne amintește

Cum Eternitatea coboară pe pământ

Și totul se-nnoiește prin Duhul Său cel Sfânt.

Se simte primăvara, când totul înflorește.

Crăciunul, altădată, în satul meu natal,

Era doar pace, viață și zâmbet de copil,

Nu se lăsa vreo clipă să treacă inutil,

Pentru că în familii venea Hristos, real.

Când sfânta sărbătoare ușor s-apropia,

Ne adunam în grupuri și repetam mereu

Colinde, imnuri sfinte, slăvind pe Dumnezeu.

În Sfânta Liturghie, nici unul nu lipsea.

Erau timpuri mai aspre și viața instabilă,

Crăciunu-l țineam, totuși, în liniște deplină,

Din cer veneau cu fulgii și îngeri de lumină,

Cu traista burdușită venea și Moș Gerilă.

Cântam și-atunci colinde sau cântece de stea

Și le cântam din suflet, prin case sau pe drum,

Deși erau mai simple ca cele de acum,

Ele-aprindeau în inimi la toți iubirea Sa.

Acele timpuri grele, acum sunt amintiri,

Ce nu revin aievea, doar uneori, în vis.

Celui ce le păstrează îi sunt un paradis

Din care nu l-alungă nici sumbrele trăiri.

Mulți au plecat din țară, pentru un trai mai bun,

Uitând de gustul turtei, cu julfă sau cu nuci,

Sau de brăduțul verde ornat cu poame dulci,

De cozonacul galben adus de Moș Crăciun.

Simțeau că doar acasă, în graiul cel străbun,

Puteau a stinge dorul ce aspru-i apăsa:

Oriunde găsești pâine, dar nu-i ca pâinea ta,

De mama coaptă-n vatră în ziua de Ajun!

Ca în fiecare an, în această perioadă, polițiștii din județul Bacău desfășoară activități informativ-preventive dedicate creșterii siguranței cetățenilor, în cadrul campaniei naționale „Siguranța nu este un artificiu!”, dar și al Planului de măsuri pentru creșterea gradului de siguranță a cetățeanului pe timpul sezonului rece și în contextul sărbătorilor de iarnă.

Scopul acestor acțiuni este creșterea gradului de informare și conștientizare a populației cu privire la formele de manifestare ale criminalității specifice sărbătorilor de iarnă, la potențialele consecințe ale acestora, precum și la modalitățile de prevenire.

Activitățile preventive se desfășoară pe două direcții principale:

• prevenirea infracțiunilor contra patrimoniului;

• prevenirea faptelor de natură contravențională și penală privind regimul articolelor pirotehnice.

De aceste acțiuni beneficiază atât cetățenii adulți, cât și minorii din județul Bacău.

Polițiștii din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității au demarat campania încă de la sfârșitul lunii noiembrie, desfășurând activități atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Campania va continua până la 5 ianuarie 2026, acoperind întreaga perioadă a sărbătorilor de iarnă.

Atenție la articolele pirotehnice!

Cu ocazia activităților preventive, polițiștii au adus în atenția cetățenilor prevederile legale privind utilizarea articolelor pirotehnice, subliniind riscurile majore la care se expun atât din punct de vedere legal, cât și medical.

Conform legislației în vigoare, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la cinci ani prepararea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea sau folosirea, fără drept, a articolelor pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2.

În ceea ce privește articolele pirotehnice de divertisment din categoria F1 – cu nivel de risc foarte scăzut și zgomot neglijabil (steluțe, lumânări scânteietoare, jerbe cu scântei, minifacle, minisori, inele de foc, sateliți) – acestea pot fi comercializate doar de persoane fizice sau juridice autorizate și numai către persoane care au împlinit vârsta de 16 ani.

Recomandări pentru prevenirea furturilor

Polițiștii recomandă cetățenilor să adopte un comportament preventiv, mai ales în contextul aglomerației specifice acestei perioade, care favorizează pierderea bunurilor sau furturile:

• Nu lăsați poșetele sau gențile nesupravegheate în căruciorul de cumpărături;

• Evitați deplasarea pe străzi lăturalnice, insuficient iluminate sau izolate; încercați, pe cât posibil, să circulați în grup;

• Nu efectuați schimburi valutare ocazionale și apelați doar la unități autorizate (bănci, case de schimb valutar);

• Manifestați maximă prudență față de persoanele care sună la ușa locuinței sau pe care le introduceți în casă;

• Utilizați cu grijă rețelele de socializare, evitând să faceți publice informații despre bunurile de valoare sau deplasările din această perioadă.

Apelați cu încredere la Poliție

În cazul în care sunteți victimă sau martor al comiterii unei infracțiuni, sesizați imediat Poliția, apelând 112 – apel de urgență gratuit.

Respectarea acestor recomandări simple poate contribui semnificativ la petrecerea sărbătorilor de iarnă în siguranță, fără evenimente neplăcute.

Cu sprijinul și generozitatea polițiștilor din cadrul Poliției municipiului Moinești și a celor din comunele arondate, câteva familii din localitate, dar și din comunele Ghimeș-Făget, Poduri și Palanca, cu o situație materială precară, se bucură de sărbători cum se cuvine.

La Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, pentru șase tineri jandarmi începe astăzi mai mult decât o nouă etapă profesională – începe un drum asumat cu responsabilitate, curaj și devotament față de comunitate.

Absolvenți ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni, aceștia au pășit în unitatea în care vor transforma cunoștințele și pregătirea dobândite în școală în fapte concrete, iar jurământul depus – în misiune și implicare activă.

Tinerii jandarmi au ales uniforma cu convingerea că pot face diferența, animați de dorința sinceră de a fi sprijin pentru cetățeni și de a acționa corect și echilibrat, chiar și în cele mai dificile situații. În perioada următoare, ei vor parcurge etapa de formare practică, fiind îndrumați de colegi cu experiență, care le vor fi sprijin și repere profesionale.

Fiecare început aduce emoție, dar și o mare responsabilitate. Pas cu pas, noii jandarmi se vor apropia de valorile fundamentale care definesc Jandarmeria Română: onoare, disciplină, solidaritate și respect față de oameni. În cadrul unei echipe unite, vor învăța că adevărata forță se construiește prin încredere, profesionalism și spirit de sacrificiu.

Pentru acești tineri, uniforma nu este doar un simbol, ci o promisiune făcută comunității – aceea de a fi prezenți, echilibrați și hotărâți ori de câte ori situația o va cere.

Astăzi sunt la început de drum. Mâine vor fi cei pe care oamenii se pot baza.

Claudiu-Richard Târziu, europarlamentar ECR, a intervenit în plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, în cadrul dezbaterii privind impactul situației geopolitice asupra pacienților europeni și asupra accesului acestora la medicamente. Oficialul român a atras atenția asupra unei vulnerabilități majore a Uniunii Europene: dependența structurală de piețele externe pentru aprovizionarea cu medicamente esențiale.

În intervenția sa, Claudiu Richard Târziu a subliniat că securitatea sanitară a Europei este serios afectată de contextul geopolitic actual, în condițiile în care ingredientele farmaceutice active sunt procurate, în mare parte, din China și India. Această realitate transformă pacienții europeni în „actori pasivi” în fața disfuncționalităților și sincopelor din lanțurile globale de aprovizionare, cu efecte directe asupra accesului la tratamente vitale.

Europarlamentarul a făcut referire la Pachetul Farmaceutic European, lansat de Comisia Europeană ca răspuns la problema penuriei de medicamente. Deși documentul recunoaște oficial existența acestei crize, Claudiu Richard Târziu consideră că măsurile propuse sunt insuficiente și nu atacă rădăcina problemei.

„Cauzele fundamentale ale penuriei nu sunt rezolvate: costurile excesive și reglementările administrative tot mai dure au determinat producătorii de medicamente să își mute capacitățile de producție în regiuni mai puțin restrictive”, a explicat acesta în fața colegilor eurodeputați.

În opinia sa, fără o strategie clară de stimulare a revenirii producției farmaceutice pe teritoriul Uniunii Europene, Pachetul Farmaceutic nu va aduce nici beneficii reale pentru pacienți, nici o creștere a securității medicale a Europei.

Într-o notă critică la adresa abordărilor ideologice, Claudiu Richard Târziu a concluzionat că politicile progresiste nu pot substitui soluțiile concrete din domeniul sănătății. „Dacă doctrina progresistă ar putea vindeca afecțiuni medicale, Uniunea Europeană ar avea cei mai sănătoși cetățeni din lume. Dar în lumea reală, suntem datori să dăm prioritate vieții, nu utopiilor ideologice”, a declarat europarlamentarul român.

Intervenția sa readuce în prim-plan necesitatea unei politici industriale și sanitare pragmatice, capabile să reducă dependențele externe și să protejeze sănătatea cetățenilor europeni într-un context geopolitic tot mai instabil.

Articol finanțat de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) din Parlamentul European

Weekendul trecut a adus ultima competiție de judo a anului pentru sportivii antrenați de Paula Diaconescu la CSM Bacău: Cupa „Moș Crăciun” desfășurată la Iași.

La competiția care a reunit pe spațiile de luptă 670 de judoka din România și Republica Moldova, „CSMeii” s-au prezentat cu un lot de 17 sportivi, șapte dintre aceștia urcând, sub ochii Moșului, pe podiumul de premiere.

Pe cea mai înaltă treaptă au pășit Maria Vornicu, Denisa Oncioiu și Veronica Neniță, pe locul secund s-a poziționat Raffael Kuzstibschi, în timp ce pe locul al treilea s-au clasat Cristian Radu, Maia De Silva și Nicole Popescu. Aproape de o medalie au fost și Jessica Milea, David Niță și Luca Spânu, care au ocupat în final locul 5.

„A fost un turneu cu adevărat puternic, în care toți sportivii au avut parte de multe meciuri tari. Ne bucurăm că, la final de an, am confirmat, o dată în plus, că suntem o echipă puternică, iar sportivii noștri demonstrează deprinderi corecte și o evoluție constantă. Desigur, mai avem de muncă pentru a ne atinge marile obiective, dar important este că încheiem anul cu fruntea sus”, a declarat antrenoarea CSM Bacău, Paula Diaconescu.

În perioada 31 decembrie 2025 – 02 ianuarie 2026, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” va asigura, în sistem integrat, împreună cu Inspectoratul de Poliție Județean Bacău și Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Bacău, măsurile de ordine și siguranță publică, precum și cele specifice gestionării situațiilor de urgență, cu ocazia manifestărilor tradiționale de Anul Nou care vor avea loc în localitatea Oituz, județul Bacău.

Pentru buna desfășurare a acestor manifestări, în data de 23 decembrie 2025, la Centrul Cultural din comuna Oituz, a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanții structurilor Ministerului Afacerilor Interne cu atribuții în domeniul ordinii publice și al situațiilor de urgență, autoritățile administrației publice locale și reprezentanții celor șase cete tradiționale din localitate, respectiv Baltă, Peste Vale, Cotuneni, Marginea, Hățman și Ferăstrău.

În cadrul acestei întâlniri au fost prezentate prevederile legale aplicabile, obligațiile instituțiilor implicate și ale organizatorilor, precum și detaliile organizatorice și acționale necesare desfășurării manifestărilor tradiționale, cu accent pe respectarea limitelor legale privind recuzita și obiectele folosite și pe protejarea demnității umane.

Pentru ca manifestările să se desfășoare exclusiv în limitele tradiției și ale obiceiului local, jandarmii, polițiștii și pompierii vor acționa în mod preventiv, asigurând monitorizarea și supravegherea modului de manifestare a celor șase cete de urători, din momentul constituirii acestora și până la destructurare. Prin aceste măsuri se urmărește diminuarea comportamentelor verbale excesive, descurajarea folosirii obiectelor interzise și prevenirea oricăror situații care ar putea afecta ordinea și siguranța publică.

Totodată, forțele de ordine vor acorda o atenție deosebită situațiilor care pot pune în pericol siguranța persoanelor aflate în spațiul public, precum și fluenței traficului rutier și pietonal pe DN 11 și pe străzile adiacente utilizate pentru deplasarea cetelor de urători. La aceste manifestări este așteptat un public numeros, format atât din membri ai comunității locale, cât și din persoane aflate în tranzit sau prezente ocazional în localitate.

Pentru evitarea incidentelor, reamintim faptul că participarea la manifestările publice este reglementată de Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991, care prevede obligația participanților de a respecta recomandările organizatorilor și ale forțelor de ordine, de a se abține de la acțiuni care pot împiedica desfășurarea normală a manifestărilor și de a nu introduce sau folosi obiecte periculoase ori interzise.

De asemenea, este interzisă participarea persoanelor aflate sub influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor interzise, precum și infiltrarea unor persoane sau grupuri care nu au legătură cu manifestările și care urmăresc tulburarea desfășurării acestora.

În ceea ce privește deplasarea vehiculelor cu tracțiune animală pe drumurile publice, în cadrul manifestărilor tradiționale, persoanele care le conduc sunt rugate să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.391 din 4 octombrie 2006, privind aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002 referitoare la circulația pe drumurile publice, obligațiile specifice fiind prevăzute la articolul 165 alineatul (1) din actul normativ menționat.

Pentru ca aceste manifestări tradiționale să se desfășoare în condiții de siguranță și să rămână un prilej de bucurie pentru întreaga comunitate, recomandăm tuturor participanților să adopte un comportament responsabil, să se delimiteze de persoanele care, prin acțiunile lor, pot crea situații de risc și să respecte îndrumările jandarmilor, polițiștilor și pompierilor prezenți în teren. Forțele de ordine vor acționa cu prioritate în scop preventiv, pe toată durata manifestărilor tradiționale din localitatea Oituz, județul Bacău, pentru siguranța tuturor persoanelor prezente in spațiul public.

În acest sfârșit de săptămână, o patrulă de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău a fost redirecționată, în urma unei sesizări a A.J.V.P.S Bacău, pe râul Siret în dreptul localității Răcătău-Răzeși, unde doi bărbați introduceau în apă plase monofilament, interzise de lege. La scurt timp, jandarmii i-au surprins în flagrant pe cei doi bărbați, aflați într-o barcă pneumatică, în timp ce introduceau în apă o plasă monofilament de 50 de metri lungime.

Jandarmii le-au întocmit celor doi actele de sesizare a organelor de urmărire penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „deținere de plase monofilament”, faptă prevăzută și pedepsită de Legea nr. 176/2024 privind pescuitul și protecția resursei acvatice vii.

Actele procedurale întocmite au fost înaintate organelor de urmărire penală, în vederea continuării cercetărilor și aplicării măsurilor legale.

Jandarmii băcăuani vor acționa și în perioada următoare pentru a proteja resursele acvatice și pentru a combate pescuitul ilegal, colaborând cu toate instituțiile abilitate pentru asigurarea unui mediu sănătos și durabil pentru toți cetățenii.

Primăria și Consiliul Local al Orașului Dărmănești invită locuitorii orașului și pe toți iubitorii de tradiții autentice românești să participe la Festivalul de datini și obiceiuri strămoșești „Jianul de la Dărmănești”, eveniment care va avea loc joi, 25 decembrie 2025, în piațeta din fața Primăriei Dărmănești.

Un accident rutier s-a produs pe porțiunea recent inaugurată a Autostrăzii A7, pe sectorul Focșani–Adjud. Potrivit Centrului INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, evenimentul a avut loc la kilometrul 180, în zona municipiului Adjud, județul Vrancea.

Un accident rutier s-a produs astăzi în localitatea Răcăciuni, județul Bacău, în urma căruia o persoană a fost rănită.

Potrivit primelor informații, un bărbat în vârstă de 54 de ani, aflat la volanul unui autoturism, a efectuat un viraj la stânga pentru a pătrunde pe sensul de mers Adjud–Bacău, fără a acorda prioritate de trecere. În aceste condiții, a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un tânăr de 27 de ani, din comuna Cleja.

În urma impactului, o tânără din Răcăciuni, pasageră în autoturismul condus de șoferul de 27 de ani, a suferit leziuni și a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale.

Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative în ambele cazuri.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs accidentul.

Spitalul Județean de Urgență Bacău intră într-o nouă etapă de dezvoltare, după ce luni a fost semnat contractul de finanțare pentru un proiect major destinat tratării pacienților critici cu patologie vasculară cerebrală acută. Investiția, în valoare totală de 23,6 milioane de lei, vizează dotarea unității medicale cu echipamente de ultimă generație, printr-un program național de investiții în infrastructura sanitară publică.

Cea mai importantă noutate adusă de acest proiect este înființarea unui Laborator de Angiografie, prima unitate completă de acest tip din județ, dedicată tratamentului afecțiunilor vasculare neurologice, cardiologice și de chirurgie vasculară. Totodată, la SJU Bacău va funcționa și un Compartiment de Stroke, esențial pentru intervenția rapidă în cazul accidentelor vasculare cerebrale.

Odată cu implementarea proiectului, pacienții din Bacău și din județele învecinate nu vor mai fi nevoiți să piardă timp prețios prin transferuri către alte centre medicale. Intervențiile vor putea fi realizate local, în regim de urgență, fiecare minut câștigat însemnând mai puține celule cerebrale pierdute, riscuri reduse de sechele neurologice și șanse reale de recuperare.

Lista echipamentelor care urmează să fie achiziționate este una complexă și cuprinde un angiograf biplan, un aparat RMN de 1,5 Tesla, ecografe transcraniene și portabile, sisteme Holter pentru tensiune arterială și ECG, electrocardiografe cu 12 canale, videolaringoscop și videofibroscop, ventilatoare de transport, defibrilatoare cu monitor, echipamente pentru determinarea gazelor și electroliților din sânge arterial, paturi ATI cu sistem de cântărire integrat, monitoare de funcții vitale cu CO₂ și IBP, precum și o stație centrală de monitorizare.

Potrivit dr. Doina Lazăr, medic-șef al Secției Neurologie, noul angiograf va permite diagnosticarea precisă a obstrucțiilor arteriale cerebrale și intervenția rapidă prin tromboliză sau proceduri minim invazive, precum trombectomia. „Pacienții cu AVC ischemic vor putea fi tratați prompt de o echipă multidisciplinară, ceea ce reduce semnificativ riscul apariției unor leziuni cerebrale extinse”, a precizat medicul.

Managerul interimar al Spitalului Județean de Urgență Bacău, economistul Ion-Marius Savin, a subliniat că acest proiect reprezintă o premieră pentru unitatea sanitară. Este primul proiect de investiții contractat de actuala conducere, dintr-un total de patru proiecte majore depuse pentru obținerea de fonduri europene. „Prin realizarea Laboratorului de Angiografie și a Compartimentului de Stroke, spitalul face un pas esențial spre alinierea la standardele moderne de tratament pentru patologia vasculară acută. Pacienții vor beneficia de intervenții rapide, eficiente și realizate local, fără transferuri care pot costa timp și vieți”, a declarat acesta.

Conducerea SJU Bacău anunță că va continua demersurile pentru atragerea de fonduri europene, cu obiectivul de a moderniza infrastructura medicală și de a transforma spitalul într-un centru medical performant, capabil să răspundă prompt nevoilor reale ale comunității.

Muzicianul Mihai Badiu și-a început, în aprilie 2025, cel de-al doilea mandat ca manager al Filarmonicii ”Mihal Jora”, misiune pe care și-a asumat-o din anul 2022. În acest interviu, Mihai Badiu vorbește despre provocările prin care trece instituția pe care o conduce, în perioada în care sediul propriu este în reabilitare, proiectele de care este mândru, dar și despre ceea ce își dorește, cu gândul la anul 2026, pentru Filarmonica ”Mihail Jora”.               

              Lucrările de reabilitare a sediului Filarmonicii ”Mihail Jora” au început în anul 2023. De atunci, orchestra își susține concertele în sala de evenimente de la Centrul de Afaceri și Expoziții din Bacău, iar, în prezent, activitatea administrativă și de repetiții se împarte între Casa de Cultură a Sindicatelor și Centrul de Afaceri.

”Am transformat criza asta într-o oportunitate de a ne extinde publicul”

Laura Huiban:- Toată lumea-ntreabă: când revin concertele în Sala ”Ateneu”?

Mihai Badiu: Vă dați seama, colegii mei sunt primii care întreabă acest lucru. Ce vă pot spune este că, la inițiativa Consiliului Județean, proiectul de reabilitare a Sălii ”Ateneu” este împărțit în două proiecte distincte. Unul se referă la modernizarea și reabilitarea clădirii, acesta fiind finalizat în toamna.

              Sala de concert face obiectul unui alt proiect, în acest moment procedura de licitatie a fost îndeplinită. La data la care lucrările se vor demara exista un termen maxim de trei luni pentru proiectare și respectiv 15 luni pentru execuție, după care vom reveni în sala Ateneu deoarece exista angajamentul ca se vor depune eforturi pentru devansarea termenului de execuție.

Laura Huiban: Care este motivul pentru care nu au început încă lucrările? S-a blocat finanțarea?

Mihai Badiu: În primul rând nu putem vorbi despre un blocaj financiar deoarece investitia se realizeaza prin fondurile proprii ale Consiliului Județean. Dumnealor fiind proprietari proprietari gestioneaza proiectul, noi, Filarmonica ”Mihail Jora”, suntem beneficiari, deci nu avem atributii directe în privința contractarii sau achizitiei unor astfel de lucrări. În schimb facem parte dintr-un grup de lucru, în care suntem permanent consultati și informați despre stadiul și evolutia lucrarilor de care suntem direct interesati.

Laura Huiban: Ce dificultăți tehnice și administrative au apărut pentru instituție, în urma faptului că au început lucrările la sediul Filarmonicii ”Mihail Jora” și a trebuit să părăsiți clădirea? Și cum au fost gestionate?

Mihai Badiu: Au fost foarte multe provocări, și tehnice, și administrative și umane. Muzicienii sunt oameni cărora le place rutina în privința pregatirii profesionale zilnice și nu a fost simplu. Niciunul dintre noi nu trecuse prin aceasta experienta până acum, a fost prima dată când s-a întâmplat chestia asta și a fost complicat de gestionat, și la nivel uman, și la nivelul invitaților care vin și cunosc Filarmonica Bacău ca aparținând unui anumit spațiu, și la nivel de rutină a spectatorilor, dar, sincer, am încercat să tratăm această situație ca pe o oportunitate, ca pe o posibilitate de a ne îmbogăți publicul, și nu ca pe o criză. E vorba și de obiceiurile de consum ale spectatorilor noștri. Noi, de la ”Ateneu”, îi știm personal pe mulți dintre ei, și sunt unii care nu au mai venit la concertele Filarmonicii, pentru că nu au mașină, de exemplu, sau li se pare incomod să vină la Centrul de Afaceri, dar sunt și mulți, mulți alții, care au venit către noi, astfel că toate concertele au loc cu sala plină. Putem spune, mai pretențios, că am transformat criza asta într-o oportunitate de a ne extinde publicul.

Laura Huiban: Cum ați ajuns să alegeți sala de evenimente de la Centrul de Afaceri pentru concertele Flarmonicii ”Mihail Jora”, pentru perioada lucrărilor la sediul instituției?

Mihai Badiu: Nu am avut prea multe opțiuni. Am văzut câteva spații, dar muzica simfonică cere niște elemente destul de specifice: o scenă suficient de mare, un iluminat potrivit, o sală care să aibă locuri și suficient de multe, dar nu exagerat, cum e Teatrul de Vară, de exemplu, care e destul de dificil de umplut, la 1400 de locuri. Am avut o vară de căutări în care am evaluat toate opțiunile, ne-a primit și Catedrala Catolică, ne-a primit și Agricola Internațional – chiar la închiderea stagiunii estivale, în 2023, cu un concert sold out, foarte, foarte frumos. Totuși, pentru funcționarea unei filarmonici este nevoie și de un anumit program specific, avem nevoie și de un spații în care colegii să studieze, e foarte complicat să vină o filarmonică într-o clădire unde se desfășoară alte activități.

Laura Huiban: Activitatea administrativă și de repetiții unde se desfășoară în prezent?

Mihai Badiu: Pentru partea administrativa au existat tot la Centrul de Afaceri niște spații, dar, între timp, a intervenit și renovarea Palatului Administrativ, și acolo este Prefectura în acest moment. Concertele și repetitiile se desfășoară la Centrul de Afaceri și avem, aici, în Casa de Cultură ”Vasile Alecsandri”, câteva spații închiriate pentru partea administrativa și pentru studiul individual al colegilor din orchestra. Ne-am adaptat. Pentru noi este un semnal pozitiv, și o zic ca instrumentist, ca muzician, că există preocuparea Consiliului Judetean de a investi într-un spațiu cultural, este absolut lăudabil că se investește în Filarmonica ”Mihail Jora”. Și cu gândul acesta în minte trecem mai ușor peste aceste provocări.

”Celibidache a fost un geniu”

Laura Huiban: Ați văzut filmul ”Cravata galbenă”? Cum vi s-a părut, din perspectiva dumneavoastră de muzician?

Mihai Badiu: Sincer, mi-a plăcut mult filmul. Cred că este senzațional faptul că se fac filme cu o audiență largă și cu un marketing atât de bine pus la punct, care să aibă subiecte legate de muzica clasică. Nu-i ușor de făcut și nu-i ușor de adus publicul la un film cu un subiect de nișă, totuși. Când a apărut filmul despre Queen, de exemplu, acum câțiva ani, a fost altceva, toată lumea a crescut cu muzica celor de la Queen și subiectul avea o arie de interes mai extinsa. Un film despre un dirijor, chiar dacă e vorba de un geniu, nu e ușor de pus în scenă și de a fi făcut un subiect de interes pentru un public atât de eterogen. Mi s-a părut, din punctul acesta de vedere, extraordinar de important faptul că s-a făcut, și sunt convins că se va simți acest lucru în interesul față de muzica clasică, sunt convins că va fi un impact la nivel național.

Laura Huiban: Considerați că artistul Sergiu Celibidache a fost bine reprezentat în film?

Mihai Badiu: Cred că, având în vedere că fiind totuși, un film conceput pentru un public larg – deci trebuie să mă intereseze și dacă nu sunt specialist de muzică clasică, a fost mai ușor de adus în prim plan faptul că Celibidache ura să facă înregistrări sau că era extrem de riguros cu numărul de repetiții, și cu muzicienii, cu toate elementele care îl îndepărtau de esența muncii lui. Și mi se pare o alegere logică, într-un fel. Dacă s-ar fi vorbit despre cum vedea Celibidache tempo-ul părții a doua din Simfonia a V-a, de Beethoven, de exemplu, care este un subiect interesant pentru muzicieni dar nu obligatoriu pentru toată lumea, probabil că impactul filmului ar fi fost mult mai redus și nici n-ar mai fi justificat bugetul, până la urmă. Celibidache a fost un geniu. El vorbea despre perfecțiune, despre excelență, ca despre ceva concret spre care trebuie să ne îndreptam ca artisti.

Desi este o perspectivă semi-comercială, din punctul meu de vedere este absolut necesară. Am citit review-uri care spuneau că s-a tratat superficial tema Holocaust-ului, temele istorice ș.a.m.d., dar strict pentru partea artistica, mi se pare un ajutor foarte, foarte mare dat celor care sunt interesați de muzica clasică și, v-am zis, sunt convins că se va simți. Ultimul film făcut despre muzica clasică pe care mi-l amintesc a fost ”Le Concert”, de Radu Mihăileanu, acum vreo 15-16 ani, în rest au fost foarte puține reaizari în acest domeniu. Dar e un film interesant, eu l-aș recomanda.

„Ca să fiu foarte sincer, mie îmi plăcea fotbalul”

Laura Huiban: Apropo de atitudinea tatălui față de orientarea lui Sergiu Celibidache către muzică, cum a fost receptată de către familie decizia dumneavoastră de a deveni muzician?

Mihai Badiu: Tatăl meu este el însuși muzician și a fost angajat al Filarmonicii ”Mihail Jora”, a cântat la corn, și el m-a îndreptat spre muzică, eu nu am fost foarte convins inițial.

Laura Huiban: De ce ați ales fagotul ca instrument de studiu?

Mihai Badiu: Sincer? Pentru că tata era prieten cu cel care mi-a devenit profesor, în timpul liceului, și, ulterior, și coleg la Flarmonica ”Mihail Jora”, încă suntem colegi. Este vorba de domnul Mihai Timofti, care a fost mulți ani prim fagotist al orchestrei.

Laura Huiban: Ce are frumos sau distinct fagotul, care v-a făcut totuși să continuați studiul acestui instrument?

Mihai Badiu: Are un timbru special. Și nici nu aveam prea multe opțiuni atunci. Aveam de ales între fagot și vioară, și nu am vrut niciuna; ca să fiu foarte sincer, mie îmi plăcea fotbalul. Dar are un timbru special. La Conservator, am dat examen la clasa de fagot, am terminat Conservatorul ca fagotist, și apoi m-am și angajat, din anul IV, cred, aici, la Filarmonica ”Mihail Jora”, în 2003.

”Ne-am propus de la început să testăm reacția publicului la anumite programe”

Laura Huiban: Din 2022, sunteți director al Filarmonicii. Cu ce obiective ați pornit ca manager al instituției? De ce v-ați asumat acest rol?

Mihai Badiu: Am pornit cu gândul, în primul rând, de a păstra lucrurile numeroase și bune care-au fost făcute de domnul Pavel Ionescu și de maestrul Ovidiu Bălan. Și de a încerca să le îmbunătățim, folosind perspectiva noastră, a celor din orchestră. Oricât de mult ne-am dori, și oricât de deschiși am fi la minte, ca manageri avem o perspectivă, ca instrumentiști avem o altă perspectivă, iar, ca spectator, o altă perspectivă. Am încercat si încercăm să folosim toate perspectivele astea și să facem una singură care să elimine lucrurile negative sau unghiurile moarte – acelea pe care nu reușim să le vedem, și să vedem de ce este interesant un anumit program, de ce nu ne place o anumită zonă a stagiunii, de ce ni se pare mai interesant ceva sau altceva.

Laura Huiban: Ați putea să dați un exemplu concret? În ce zonă de activitate ați dorit să interveniți cu modificări? În ultimii ani, cel puțin, Filarmonica ”Mihail Jora” pare că s-a deschis și mai mult către public, prin programele sale. Este aceasta o parte a viziunii dumneavoastră manageriale, de exemplu?

Mihai Badiu: Am avut un plan, cu siguranță, și-am avut dorința de a păstra echilibrul programelor prezentate – muzica clasică are ca funcție principală educația, în principiu, și păstrarea unor valori, universal valabile.          În același timp, este o instituție care trebuie să funcționeze conectată permanent la public. E adevărat că este imposibil să funcționezi doar pe baza gusturilor publicului, dar conexiunea este foarte importanta. Exista o diferența esentiala între cultură și entertainment, care este destul de subțire și de multe ori, încălcată. Acesta este un subiect sensibil.

              Ne-am propus de la început să testăm reacția publicului la anumite programe, pentru a încerca să activăm și zona de public care nu era interesată. Când am călcat prima dată într-o filarmonică, deși eram foarte mic, mi s-a părut că simt o distanță fata de artisti. Și este o reținere care este greu de îndepărtat , uneori și pentru adulti, mai ales în perioada asta, când avem o concurență extrem de mare, există nenumărate opțiuni de petrecere a timpului liber. Și din cauza acestei sitauții, am încercat să testăm reacția publicului la anumite programe, încercând să menținem rolul nostru de formatori de gusturi, de instituție culturală care trebuie să dea o anumită direcție și care să păstreze anumite valori.

Laura Huiban: Care sunt programele prin care ați încercat să testați această apropiere de public? Vorbiți, de exemplu, de Festivalul Serilor Băcăuane, din luna august?

Mihai Badiu: Un gen care se pretează foarte bine la public, și este o zonă accesată de foarte multe instituții, este muzica de film, de exemplu, pentru că permite punerea în valoare a orchestrei simfonice, și, în același timp, se duce și în zona din care publicul simte că face parte din spectacol. De asemenea, orice lucrare valoroasa din creația universală din zona de pop, de rock, sunt, la fel, proiecte care au succes de public din ce în ce mai mare și, în anumite contexte, ca de exemplu festivalurile care au loc în aer liber, au sens. Am avut proiecte în aceste festivaluri dedicate formației ABBA, colaborări cu Holograf, Direcția 5, Bere Gratis, am avut o colaborare și la Young Festival, cu DJ, de exemplu, o asociere destul de greu de făcut, nu?, între muzica dance și muzica simfonică. Nu sunt proiecte inventate de noi, sunt idei preluate, dar cred că, așa cum spuneam, în anumite contexte, nu oriunde, și nu oricum, au sens.

Laura Huiban: Cum a receptat orchestra această deschidere către ”gustul publicului”?

Mihai Badiu: A fost extrem de receptivă. Venind din orchestră, am avut avantajul că am beneficiat de la început de încrederea minunatilor mei colegi și am vorbit deschis despre absolut tot ceea ce cred că ar trebui să facem și ceea ce așteptăm de la ceea ce vom face. Am avut și avem în continuare un dialog foarte deschis și foarte corect, cu asumarea reciproca consecințelor, în caz că nu am fi ajuns acolo unde ne-am dorit.

Laura Huiban: Ce muzică ascultați când nu ascultați muzică clasică?

Mihai Badiu: Îmi place muzica rock, dar ascult foarte multă și diferită , nu am un gen preferat, neapărat. Îmi place, de exemplu, Queen, foarte mult, mi se pare o formație din creația careia putem învăța foarte multe lucruri, dar, dincolo de zona analitică, Queen și ABBA mi se par niște formații cu mult înaintea epocii în care-au trăit.

Laura Huiban: care este proiectul de care sunteți cel mai mândru, din cei aproape patru ani de directorat la conducerea Filarmonicii ”Mihail Jora” din Bacău?

Mihai Badiu: Cred foarte mult în ideea că Filarmonica face parte din comunitate și avem o serie de proiecte care sunt dedicate comunității, proiecte educative legate de ceea ce vă spuneam mai devreme, că simțeam sfială, copil fiind, când veneam în sala de concerte.

              Având în vedere aceaste experiențe, ne-am gândit să experimentăm, mergând noi în școli și în grădinițe, în formule mai mici, și, la un anumit interval, când ne permite programul și când suntem invitați. Proiectul dedicat școlilor și grădinițelor din Bacău se numește ”Filarmonica merge la școală”, iar cel dedicat altor unități de învățământ din județ se cheamă ”Muzica clasică pentru toți”. Iar colegii mei merg în formule de 4 – 5 – 6, care să se plieze pe spațiile respective, și mergem într-un program de mini – recital interactiv, de aproximativ o oră, în care copiii sunt foarte relaxați, fiind la ei acasă, în mediul lor, întreabă, se cântă, ei pun întrebări, colegii mei răspund. Și înaintea acestei perioade au existat foarte multe activități educative, dar se făceau în sala noastră, și ne-am gândit să mergem și noi către public, și, apropo de ce vă spuneam, că am fost obligați, de această mutare, să găsim soluții și să le transformăm în niște oportunități și succesul este foarte, foarte mare. Dar cel mai mare succes la acest proiect este faptul că sunt foarte relaxați și interesați copiii.

              Un alt proiect la fel de drag, putin mai de nișă, este ”Atelierele Jora”, inițiat de noi acum un an, și care constă într-o serie de master – classes, de asemenea gratuite, oferite de instrumentiști extrem de importanți, invitați ai Filarmonicii ”Mihail Jora”, copiilor, în special de la Colegiul Național de Artă ”George Apostu”, din Bacău, care ne este partener, elevii fiind principalii beneficiari. Cred că este o modalitate bună, elegantă și concretă, de a oferi ceva important comunității, în felul acesta. E important ca toți acești copii să aibă acces și contact cu artisti foarte importanți.

              Pentru noi este de asemenea foarte important că am participat, din nou, anul acesta, la Festivalul ”George Enescu”, cu două concerte, unul, susținut în Bacău, și unul la Sala Radio din București; au fost doar cinci orchestre din țară invitate în București să susțină, în cadrul festivalului, acest concert și Filarmonica ”Mihail Jora” este, cred, la cea de-a V-a ediție consecutivă, la care este invitată să concerteze la București, în cadrul Festivalului ”George Enescu”.          Faptul că Filarmonica ”Mihail Jora” a făcut parte din grupul celor cinci orchestre din țară invitate să cânte la București în Festivalul Enescu, alături de filarmonicile din Iași, din Cluj, din Timișoara și din Sibiu, este un motiv de mândrie pentru noi.

Laura Huiban: Pentru că vorbiți de comunitate, și de proiectele prin care ați mers către comunitate, cum vi s-a părut că s-a raportat comunitatea la Filarmonica ”Mihail Jora”, în special din momentul în care au început lucrările de reabilitare a clădirii și ați fost nevoiți să părăsiți Sala ”Ateneu”?

Mihai Badiu: Primul lucru, și cel mai ușor de remarcat, este faptul că sala de la Centrul de Afaceri, care are spre 400 de locuri, este arhiplină la fiecare concert. Și asta este cea mai importantă formă de apreciere; din punctul acesta de vedere, activitatea noastră este evaluată astfel de către public în fiecare saptamana. Dar impresionant pentru noi a fost și beneficiul de imagine, și că foarte mulți oameni, chiar dacă poate părea paradoxal, nu știau până acum de activitatea filarmonicii, unii poate nu știau nici că avem o filarmonică în Bacău, și acum părem o instituție vie și conectată la activitățile comunității.

Laura Huiban: Ați avut de suferit, financiar, în urma măsurilor recente de reducere a cheltuielilor?

 Mihai Badiu: Ca orice instituție, a trebuit să ne adaptăm proiectele și bugetul realității din țară, ceea ce este până la urmă un lucru normal din partea noastră, dar nu a fost nimic forțat și tot timpul a existat dialog, dacă au existat situații în care au trebuit calibrate așteptările noastre. Ne-am simțit ascultați, sprijiniți și înțeleși, și asta este foarte important; am simțit că există dialog, de fiecare dată, cu Consiliul Județean. Este foarte important și că am reușit să păstrăm tot colectivul, mai ales pentru că este o lipsă acută de instrumentiști pe piața muncii din România și sunt anumite instrumente la care sunt probleme la cele mai mari filarmonici din țară. Avem un colectiv cu muzicieni extraordinari și sunt mândru de acest lucru.

Laura Huiban: De ce spuneți că unii oameni au aflat de existența Filarmonicii abia în ultimii ani, când concertele s-au îndepărtat de centrul orașului, dat fiind contextul instituțional?

Mihai Badiu: Cred că a coincis această perioadă și cu niște eforturi mai mari din partea noastră în zona de imagine, de PR, de social media s.a.m.d.          Modestia este importanta, dar nu ajută tot timpul; în privința activității există multe situații în care, dacă nu se știe de o activitate sau de o zonă în care mergem, înseamnă că ea practic nu există, pentru publicul larg. Suntem mult mai prezenți și în spațiul de social media, pe Facebook, Instagram și TikTok, unde avem unele proiecte video destinate, în care încercăm, de exemplu, să descriem, pentru cei mai puțin familiarizați cu, să zicem, culisele muzicii clasice, sau funcționării unei orchestre, ce face concret un dirijor, cum se produce sunetul la trombon, ce face un concert maestru ș.a.m.d. Sunt niște filmulețe scurte, realizate cu colegii noștri din orchstră, foarte deschiși.

”Această încălcare forțată a liniei dintre entertainment și cultură este un pericol mai apropiat decât inteligența artificială”

Laura Huiban: Credeți că utilizarea inteligenței artificiale în crearea de muzică va influența în vreun fel gustul publicului în domeniu și, în consecință, atitudinea sa față de activitatea muzicienilor?

Mihai Badiu: Sincer, nu m-am gândit foarte mult la această posibilitate; evident, timpul este cel care va spune, dar cred că sunt pericole mai imediate și mai mari, în privința schimbării în rău a gusturilor oamenilor. De exemplu, încălcarea forțată a liniei dintre entertainment și cultură este un pericol mai apropiat decât inteligența artificială, deși inteligența artificială este din ce în ce mai prezentă în viețile noastre, fără să ne dăm seama. Mi se pare destul de complicat de a înlocui ceva creat cu sufletul și având amprenta umană peste tot. Cred că arta este expresia cea mai pură a esenței umane. Pe de altă parte, sunt foarte multe chestii pe care le credeam imposibil de trăit și s-au întâmplat până la urmă. Sper să nu fie cazul. Ar fi trist.

Laura Huiban: Ce v-ați propus pentru programele Filarmonicii de Crăciun și de Anul Nou? Ați gândit ceva care să contribuie la sentimentul de sărbătoare?

Mihai Badiu: În primul și-n primul rând, tot în ultimii ani, am preluat conceptul de concert de Anul Nou. În mod tradițional, în ultimii trei ani, primul concert al lunii ianuarie este dedicat sărbătoririi Anului Nou. Și în 2026 va fi la fel, vom avea două concerte, pe 8 și pe 9 ianuarie, la Centrul de Afaceri.

              De Crăciun, vom avea un concert cu cei trei tenori de la Iași, cu Andrei Apreotesei, Florin Guzgă și Andrei Fermeșanu, la Teatrul de Vară, pe 18 decembrie, la 18.30. Ei sunt o prezență bine cunoscută publicului nostru și chiar este un spectacol de calitate, sub conducerea maestrului Ovidiu Bălan. Și gusturile publicului evoluează, în mod evident, inclusiv în zona concertelor de sărbători, și încercăm, sincer, și prin programul pe care l-am făcut, să păstrăm, totuși, un echilibru, între zona de tradiții românești, zona de colinde, cu partea de muzică universală dedicată acestor sărbători, și cu specificul celor trei invitați, lucrări care să le pună vocile în evidență.

              Avem și două campanii dedicate sărbătorilor, de Crăciun, și de Paște. ”Moș Crăciun pentru o zi” este o inițiativă a Filarmonicii ”Mihail Jora”, pe care o derulăm de trei ani, la treia ediție anul acesta. Cu ocazia concertului dedicat Sărbătorilor de iarnă, strângem cadouri, jucării, haine, prin donații ale membrilor orchestrei și ale publicului, pentru copiii care nu au posibilitatea să se bucure altfel de astfel de daruri; am colaborat cu DGASPC (Direcția Generală de Aistență Socială și Protecția Copilului Bacău), în ultimii ani, dumnealor au o situație mult mai clară a nevoilor, dar colaborăm cu mai multe entități sau zone în care sunt anumiți copii și am fost placut surprinși de cât de receptivi au fost oamenii. Acum, campania este legată de concertul din 18 decembrie.

”Îmi doresc să fim asociați cu excelența”

Laura Huiban: Pentru anul 2026 ce vă doriți pentru Filarmonica ”Mihail Jora”?

Mihai Badiu: Mi-aș dori să… e o întrebare simplă și totuși complicată… Îmi doresc stabilitate. Îmi doresc aceeași stabilitate pe care-am avut-o anul acesta, și datorită implicarii Consiliului Judetean și a doamnei presedinta Cristina Breahna-Pravat, care au acordat o atenție deosebita acestei laturi culturale, care să ne permită să ne facem proiectele și să ne îndeplinim menirea, să putem să facem concertele pe care ni le dorim, bineînțeles, toate aceste programe dedicate comunității, campaniile pe care le avem.

              Îmi doresc, bineînțeles, ca importanța instituției să crească în comunitate, cred foarte mult în chestia asta, cred că acesta este viitorul imediat al instituțiilor de cultură.

Laura Huiban: Ce înseamnă pentru dumneavoastră ca instituția să crească în comunitate?

Mihai Badu: Îmi doresc să fim asociați, evident, cu excelența, pentru că muzicienii, instrumentiștii sunt oameni foarte exigenți și cu criterii și ierarhii foarte clare și valoarea este singurul lucru care nu este contestat în lumea artistică. Probabil că excelența a fost asociată mult timp cu o zonă exclusivistă, și nu este așa. Poate ca suntem încă retinuti atunci cand nu cunoaștem un anumit lucru, și suntem tentați să-l ocolim deoarece ne este uneori mai simplu. ”Ce să caut eu la teatru?” sau ”Ce să caut eu la Flarmonică?”. Poate că sunt curios, poate că îmi doresc, dar nu am mediul care să mă îndemne să fac asta. Sau poate n-am oportunitatea. Și mi-aș dori să oferim oportunități pentru ca publicul să vină către arta.