marți, 30 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3260

Furturi de energie electrică, cercetate de polițiști

    La data de 16 noiembrie a.c., polițiștii Secției 1 Poliție Bacău au efectuat, în baza autorizațiilor emise de Judecătoria Bacău, percheziții domiciliare la locuințele unui bărbat din municipiul Bacău.

    În prezența reprezentanților societății de furnizare a energiei electrice s-a stabilit că unul dintre imobile, în care bărbatul locuia fără forme legale, era branșată ilegal la rețeaua de energie electrică.

    În cauză s-a întocmit dosar penal, în care se efectuază cercetări sub aspectul săvârșirii infracţiunii de folosire de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţeaua de energie electrică sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, faptă prevăzută de art.92 al.2 din Legea 123/2012.

    De asemenea, a fost depistat în flagrant un bărbat din comuna Balcani a cărui locuință era branșată ilegal la rețeaua de energie electrică.

    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de executarea sau folosirea de instalaţii clandestine, în scopul racordării directe la reţeaua electrică faptă prevăzută şi pedepsită de art. 92 alin 2 din din Legea 123/2012.

    Se verifica sirenele

      În data de 18 noiembrie a.c., S.C. Hidroelectrica S.A. va desfășura o serie de activități de verificare și întreținere a sirenelor electronice aflate în proprietatea societății dispuse pe raza județului Bacău.

      Activitățile de verificare se vor desfășura pe raza municipiului Bacău și a comunelor Letea Veche și Buhoci. Sistemul de alarmare dispus pe raza localităților va fi verificat prin acționare locală și centralizată, fiind transmis mesajul “Probă de funcționare, UNU – DOI – TREI, Probă de funcționare”.

      Pentru a nu crea o stare de nesiguranță și de panică în rândul cetățenilor din localitățile pe raza cărora se vor efectua aceste activități de verificare a sirenelor electronice, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Maior Constantin Ene” al județului Bacău a luat măsura înștiințării comitetelor locale pentru situații de urgență cu privire la desfășurarea acestor activități și obligativitatea informării populației.

      O sansa

      Cotidianul Desteptarea mi-a oferit sansa sa lucrez cu ziaristi care au o experienta de peste 20 de ani in presa bacauana si de la care poti invata lucruri noi in fiecare zi.

      Am gasit in redactie o echipa dedicata meseriei si pentru care cititorul este cel mai important.

      Geta Panaite

      Viata lunga ziarului, viata lunga cititorilor !

      Pentru fiecare dintre noi, Desteptarea inseamna câte ceva. Chiar daca nu toata lumea e de acord (ca doar asa e in democratie), Desteptarea este centrul a ceea ce se intâmpla in orasul si in judetul nostru, in sensul ca din editiile noastre pe print sau online, bacauanii de oriunde ar fi ei, acasa sau in strainatate, sunt conectati la actualitate.

      Si cum sa nu fii mândru atunci când faci parte din „vâltoarea” vietii? Exact acest sentiment ma incearca acum, la ceas aniversar, alaturi de toata echipa Desteptarii, de la A la Z.

      „Viata lunga ziarului, viata lunga cititorilor !”

      Florin Stefanescu

      26 de ani

      De la alb negru la color, de la masina de scris la pagina pe internet.

      Douazeci si sase de ani de continua adaptare la bucuriile si nemultumirile bacauanilor, ani in care imaginea si cuvântul au generat tot mai multa responsabilitate.

      Ioan Bâsca

      Cealalta Seherezada

      ,,Ce a insemnat, ce inseamna pentru mine “Desteptarea”? O alta Seherezada.

      A aparut in vremuri tulburi, critice, si, tot povestind cu farmec milioane si milioane de povesti minunate/adevarate, traverseaza si va tot traversa, regal, aidoma reginei persane, alte vremuri mereu tulburi.

      Cum sa nu te indragostesti de o asemenea Seherezada?”

      Ion Fercu

      O obligatie morala

      „Intr-un oras in care ziarele au fost «ingropate» de orgoliul si ignoranta patronilor, Desteptarea a inteles ca presa nu poate fi doar o afacere, ci si o necesitate intr-o societate corupta.

      A inteles ca trebuie sa reziste pe piata, ca o obligatie morala fata de bacauani.”

      Catalina Chifu

      Gustul bun al libertății de exprimare

      Carmen Mihalache
      Carmen Mihalache

      Aș putea spune că după mai bine de douăzeci de ani de când datează legătura mea (profesională și afectivă) cu „Deșteptarea”, scrisul la ziar a intrat în metabolismul meu.

      Imi asigură schimbul viu cu ce se petrece în jurul meu, energia, menținându-mi tonusul intelectual.

      Iar cel mai important lucru din toată această lungă perioadă este faptul că m-am simțit întotdeauna liberă, că am spus mereu doar ceea ce aveam eu de spus, ce simțeam și ce credeam în legătură cu un subiect, cu o stare de fapt, etcLa sărbătorirea celor 7500 de numere, îi doresc “Deşteptării” să facă în continuare presă de calitate, informând corect, obiectiv cititorii, dar și cu valențe formative, care să inspire oamenii, pentru ca ei să devină mai buni, mai cinstiți, mai drepți. Mai umani.

      Viață lungă și la cât mai multe numere, tot mai bune!

      Carmen MIHALACHE

      La multi ani, iubite prieten!

      SONY DSC

      Vârstele unui ziar nu se socotesc doar in ani. Vine, periodic, la câtiva ani odata, vremea când, dupa numarul de aparitii, iti dai seama ca si tu, ziaristul, si publicatia pentru care lucrezi ati mai atins o vârsta.

      Si cugeti, ca la oricare aniversare, ca ati mai atins un prag, cu bune si cu rele. Prima aniversare de acest fel a ziarului Desteptarea a fost la al 500-lea numar. Acum vreo 22 de ani, dar nu o vom uita niciodata.

      De atunci a urcat alte 14 asemenea etape si nu-i deloc putin. A ajuns la aproape 26 de ani, dar a trait cât altii in 100 prin câte evenimente a trecut si la câte intâmplari a fost martor. Iar noi, ziaristii, odata cu el umar la umar. Ca buni prieteni. La multi ani si la multe alte editii, iubite prieten!

      Petru Done

      24 din 24

      Program imprevizil, mereu la curent cu evenimentele, nici o zi la fel cu alta. Viata de ziarist nu se poate descrie, trebuie traita pe viu.

      Cine vrea adrenalina, sa mearga in redactia unui ziar.

      Andreea Gavrila

      Ce este jurnalistul?

      De cele mai multe ori, ziaristul a fost perceput drept justitiarul, judecatorul, omul care aduce mângâierea, impacarea, individul de la care oamenii ar dori s-auda raspunsul pe care-l asteapta si nu mai vine, speranta ultimei redute dinaintea lasarii intunericului.

      Când, de fapt, el n-a fost decât „mielul de sacrificiu” pe altarul cuvântului.

      Florentin Radu

      „Judetul Bacau dispune de resurse atractive pentru investitori ”

      Interviu cu Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bacau

      Domnule presedinte, credeti ca judetul Bacau mai are ceva de oferit celor care vor sa dezvolte o afacere aici?

      Sigur ca da, un mare plus al judetului Bacau este resursa agricola. Sa nu uitam ca Bacaul dispune de mari suprafete de teren cu potential agricol – peste 58% din suprafata agricola a judetului, un sol nepoluat, fertil, bogat in micro si macroelemente ce asigura o cultura productiva. In plus, culturile de cereale, legume, pomicultura si viticultura sunt domenii în care investitiile pot obtine un randament important, mai ales ca Bacaul este recunoscut pentru potentialul sau în aceste domenii. Chiar zilele trecute am întâlnit un întreprinzator tânar, de 33 de ani, care a dezvoltat, pe o suprafata de 10 ha, o plantatie de vita de vie din soiurile Pinot Gris, Sauvignon Blanc si Cabernet Sauvignon, la acest moment fiind în stadiul de a exporta, sub brand propriu, productia sa de peste 25 de tone de vin anual. Este un exemplu de puna practica ce poate fi multiplicat relativ usor pe colinele din judetul nostru, cu atât mai mult cu cât, în perioada urmatoare, se deschid linii de finantare ale fondurilor structurale care sustin aceste activitati. Initiativele de acest fel trebuie încurajate si sprijinite de catre toti factorii de decizie – autoritatile locale, judetene si institutiile de profil. Tot în domeniul agriculturii, suprafetele întinse de pasuni – de peste 40% din totalul suprafetei judetului – favorizeaza investitiile în cresterea animalelor. De asemenea, aceste investitii pot fi completate cu fondurile europene disponibile pentru România în perioada 2014-2020. Cele 247 de firme cu activitate în agricultura la nivelul anului 2014 nu acopera întregul potential agricol care exista în judet. Resursele hidrografice nu sunt utilizate la întreaga lor capacitate, nici pentru irigatii, nici pentru piscicultura, nici pentru potentialul lor turistic si de divertisment.
      Mergând mai departe, putem afirma ca si domenul energetic este destul de slab valorificat?
      Absolut. De altfel, constructia de centrale electrice si microhidrocentrale poate fi o alta activitate prin care se poate valorifica reteaua hidrografica a judetului. În ceea ce priveste resursele minerale, judetul Bacau are un important potential care, la momentul de fata, nu este suficient exploatat în interesul dezvoltarii judetului Bacau. Titei si gaze asociate, gaze libere, ape minerale naturale, ape minerale terapeutice si dioxid de carbon, sare gema, saruri de potasiu, carbune brun, tufuri andezitice, tuful de Falcau, ghips, argile comune, gresii calcaroase, gresii cuartoase, nisipuri cuartoase, nisipuri si pietrisuri (balast), calcare si alte resurse, toate acestea sunt doar câteva exemple de resurse insuficient exploatate.

      Cum comentati faptul ca, in ultimii 25 de ani, judetul Bacau s-a confruntat cu un amplu proces de dezindustrializare?

      Daca pâna în 1989, Bacaul ocupa locul 1 pe tara la productia de acid sulfuric, cherestea, hârtie, locul II pe tara la productia de soda caustica, locul III la productia de masini unelte, productia de tesaturi de lâna si tricotaje, ei bine, constatam ca, în ultimii ani, s-au pierdut brandurile bacauane care asigurau recunoasterea judetului nostru pe plan national si international. În perioada 1990 – 2000, Bacaul furniza 4,5% din productia totala industriala a tarii, ocupând locul VI între judetele României, prin extractia si exploatarea de petrol, gaze naturale, carbune si sare, industria chimica si petrochimica, industria constructoare de masini, industria lemnului, a celulozei si hârtiei, si industria usoara, iar acum, judetul nostru a ajuns pe pozitiile 15 – 16, comparativ cu celelalte judete. Pierderea întreprinderilor mari ca RAFO, Rafinaria Darmanesti, CAROM, UTON, Elbac, Letea, ASCO, Stofe Buhusi, Proletarul, Partizanul, Prolabac, Bere Lichior Margineni, Vinalcool si reducerea substantiala a activitatii Platformei industriale de la Borzesti si a celorlalte nume din economia judetului Bacau sunt doar câteva dintre cauze. Or, aceste pierderi sunt extrem de importante pentru judet, mai ales din perspectiva locurilor de munca disparute. Daca la nivelul anului 1991, economia bacauana asigura locuri de munca pentru peste 227.964 de salariati, în anul 2014, au fost înregistrati73.946 de salariati. Dupa 25 de ani de economie de piata, din întreaga industrie a judetului Bacau, a ramas stabila industria alimentara, ca dovada si ca exista un potential al resurselor naturale care se valorifica cu rezultate bune. Pierderile din celelalte industrii – extractiva, petrochimica, prelucrarea lemnului, industria usoara pot fi transformate, însa, în oportunitati de investitii pentru întreprinzatorii care doresc sa dezvolte afaceri în judet, existând resurse, fabrici cu instalatii care pot fi preluate, furnizori, distribuitori si, ce este cel mai important, resursa umana calificata. Pozitia strategica a judetului Bacau, resursele naturale si umane de care dispune, reprezinta factori pentru dezvoltarea unor industrii semnificative în judetul Bacau.

      Cum putem atragem investitori în judetul Bacau?

      Vorbim, în ultimii ani, de marketing local, de dezvoltarea unor strategii, instrumente dedicate promovarii localitatilor în scopul atragerii de investitii si investitori care, prin activitatea lor, sa contribuie la dezvoltarea economico-sociala durabila a comunitatii. Acest concept trebuie înteles, în primul rând, de firme si, în acelasi timp, de autoritati si institutiile publice. Fara sa existe infrastructura bine dezvoltata, facilitati, reduceri de taxe si impozite pentru investitori, atitudine deschisa si pro-activa din partea autoritatilor si institutiilor, este extrem de dificil sa intram în competitie cu alte comunitati locale si sa câstigam. Vedem ca exista judete care cunosc un ritm de crestere accelerat – si aici as da ca exemple Clujul, Sibiul, Timisoara, Arad, Oradea si Brasov. Prin urmare, se poate ca, prin strategii publice, prin unirea eforturilor autoritatilor cu Camerele de Comert, cu patronatele si cu alti factori de decizie de la nivel local, sa se obtina rezultate, în sensul atragerii de investitii si investitori. Si Iasiul duce o politica similara în ultima perioada – participa si organizeaza conferinte de promovare a judetului pe plan national si international, elaboreaza materiale de promovare, autoritatile îsi unesc eforturile, indiferent de culoarea politica, si adopta o atitudine deschisa fata de întreprinzatori. Judetul Bacau a ramas în urma, poate si pentru ca nu a existat o coeziune a eforturilor pentru promovarea judetului. Privind la nivel macro, se poate constata ca actiunile dispersate care se organizeaza, fara a fi parte dintr-o strategie fundamentata pe potentialul judetului si pe tendintele de dezvoltare economica, nu vor avea rezultatele dorite. Primul pas cred ca trebuie sa fie identificarea nevoilor unui investitor, fie ca este autohton, fie ca este strain, legate de infrastructura, de facilitati, de resurse, de reducerea costurilor si timpului pentru punerea în practica a investitiei dorite. Concomitent, cred ca trebuie inventariate oportunitatile de investitii care exista la nivelul judetului nostru si promovarea acestora catre cei interesati, atât pe plan national, cât si international. Camera de Comert a reluat, în vara anului 2015, campania de identificare oportunitati de investitii de la toate unitatile administrativ teritoriale din judet, pentru a face demersurile in scopul promovarii lor catre întreprinzatorii din judet, din Regiune, din România si, de ce nu, la nivel international. Menirea noastra este de a veni in sprijinul firmelor, pe de o parte, si, pe de alta parte, în interesul comunitatii, autoritati si institutii, locale, judetene, pentru dezvoltarea de ansamblu a economiei. In acest scop, tinând cont de faptul ca detinem experienta, know-how-ul, reteaua de Camere de Comert din tara si strainatate, reteaua de colaboratori si parteneri, si informatiile necesare firmelor, promovam economia judetului Bacau pentru a trezi interesul investitorilor. Un important mijloc de comunicare cu toti cei interesati de economia Bacaului, de oportunitatile de a investi in judetul Bacau, este site-ul nostru www.ccibc.ro. Aici, sunt disponibile online toate actiunile întreprinse pentru a veni in sprijinul comunitatii bacauane, evenimente economice pe plan judetean, regional, national si international, Business Directory – Catalogul Firmelor Active din judetul Bacau, noutati legislative, stiri si informatii utile, necesare firmelor. Pe plan regional si national, prin reteaua Camerelor de Comert si Industrie din tara, promovam firmele din judetul nostru, cu ofertele si cererile de afaceri pe care le au, pentru a încuraja schimburile comerciale între judete. Pe plan international, Camera de Comert si Industrie Bacau, ca membra a Retelei Europene a Întreprinderilor – reteaua oficiala a Comisiei Europene pentru sprijinirea internationalizarii afacerilor, promoveaza oportunitatile de afaceri din judet catre 600 de centre din peste 50 de tari. În completarea acestor demersuri, Camera de Comert Bacau a dezvoltat relatii de colaborare cu Ambasadele straine în România, Ambasadele Române în strainatate si Camerele de Comert Externe, pentru ca ofertele firmelor din judetul Bacau sa poata sa fie diseminate si prin reteaua acestor organisme. Credem ca eforturile noastre trebuie sa se concentreze pe fiecare întreprinzator, individual, pentru a-l sprijini sa-si dezvolte afacerea. Însa, eforturile noastre nu vor avea rezultatele pe care le dorim daca, asa cum mentionam anterior, nu exista o politica la nivel de judet care sa plaseze interesul firmelor si dezvoltarea economica, în centrul preocuparilor fiecarei autoritati si institutii publice. Economia, afacerile, firmele sunt cele care asigura veniturile necesare dezvoltarii comunitatii si, în final, care pot îmbunatati calitatea vietii populatiei. În acest sens, un prim demers care credem ca trebuie realizat, imediat, este constituirea unei Agentii de Dezvoltare la nivel judetean si a unei retele de Agentii de Dezvoltare la nivel local care sa aiba drept scop elaborarea strategiilor de dezvoltare judetene si locale, implementarea acestora, scrierea si implementarea de proiecte în folosul dezvoltarii echilibrate a comunitatilor locale, structuri de sprijinire a afacerilor din care sa faca parte nu doar autoritatile si institutiile publice, ci si ceilalti actori care pot contribui la realizarea misiunii acestor organisme: universitati, Camera de Comert, patronatele, sindicate, reprezentanti din mediul cultural, social, pentru ca, prin eforturi comune, sa ajungem sa transformam judetul într-un loc în care orice cetatean îsi doreste sa traiasca. Asigurarea conditiilor necesare pentru dezvoltarea afaceriloreste principalul obiectiv pe care trebuie sa-l avem în vedere. Comisia europeana, în al 6-lea Raport de coeziune economica, social si teritoriala mentioneaza ca „antreprenoriatul este un important motor de dezvoltare economica, restructurare si crestere a localitatilor, iar dezvoltarea spiritului antreprenorial trebuie sa ia în calcul nu doar vointa de a înfiinta o firma, ci si existenta conditiilor necesare”. Indicatorii dinamismului unei economii sunt: rata înfiintarii de întreprinderi, rapiditatea cresterii lor si rata „mortalitatii” întreprinderilor. În judetul Bacau, cei peste 60.000 de operatori economici înmatriculati arata ca exista dorinta, vointa antreprenoriala. Dintre acestia, doar 30% functioneaza, dintre care 52% sunt PFA /II / IF. Faptul ca 70% dintre firmele înfiintate nu functioneaza, arata ca nu sunt asigurate conditii necesare dezvoltarii firmelor. Mai mult, daca analizam media de 53,7 IMM/1.000 locuitori în UE, media de 23,6 IMM/1.000 locuitori în România si media de 15,12 IMM /1.000 locuitori în judetul Bacau, se constata ca judetul Bacau este la 28% din media UE si la 64% din media nationala. Aceste date ne arata ca exista înca mult potential pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial în judetul Bacau pâna la a atinge procentele la nivel national sau cele la nivel european. Datele prezentate trebuie sa constituie un semnal puternic pentru toti factorii de decizie care au rol hotarâtor în asigurarea conditiilor necesare pentru dezvoltarea afacerilor si întreprinderea de masuri în sensul îmbunatatirii radicale a acestor conditii. Vedem zilnic viitori antreprenori care vin la sediul nostru sau la reprezentantele din Onesti si Moinesti, pentru a începe demersurile pentru înfiintarea unor firme si observam ca, în marea lor majoritate, nu detin informatiile necesare pentru începerea activitatii, ce obligatii au ca viitori întreprinzatori, ce legi trebuie sa cunoasca si sa aplice în activitatea lor, ce avize si autorizatii sunt necesare. Camera le ofera sprijinul necesar pentru a începe activitatea, le ofera asistenta pentru a obtine avizele si autorizatiile de functionare, îi îndruma cu privire la demersurile pe care trebuie sa le îndeplineasca. Dar nu este suficient. În scurt timp, entuziasmul începutului se diminueaza, ajung sa constate ca sunt foarte multe legi pe care trebuie sa le respecte, legi care se schimba foarte des, ca sunt multe taxe si impozite care trebuie platite, ca toate procedurile si reglementarile care trebuie respectate le ocupa timp si costa. Prin urmare, în scurt timp o parte importanta dintre tinerii întreprinzatori renunta la antreprenoriat. Cei care rezista, care îsi construiesc o baza solida pentru o afacere cu premise de dezvoltare se întorc la Camera pentru a-si forma personalul, pentru a-i califica, pentru a primi sprijin pentru identificarea de surse de finantare, pentru a fi promovati pe plan judetean, regional, national si international, pentru a participa la târguri si expozitii, si, în anumite situatii, pentru a-si solutiona disputele prin Curtea de Arbitraj Comercial de pe lânga Camera de Comert. Acesti întreprinzatori reclama lipsa conditiilor necesare pentru dezvoltarea afacerii lor – predictibilitatea legislativa, fiscalitate si birocratie reduse, facilitati pentru încurajarea investitiilor, infrastructura dezvoltata si alte oportunitati care sa-i încurajeze sa-si dezvolte afacerea, sa creasca numarul locurilor de munca.

      Care este rolul Camerei de Comert si Industrie Bacau în dezvoltarea afacerilor?

      Cu regret, trebuie sa afirm ca rolul Camerei de Comert în dezvoltarea mecanismului economic nu este înteles de catre Stat – cel care ar trebui sa cunoasca si sa încurajeze dezvoltarea acestei organizatii de sprijinire a afacerilor, mai ales pe modele celorlalte state din lume. Este adevarat ca exista o lege de functionare a Camerelor de Comert în România, lege care defineste Camerele de Comert drept organizatii neguvernamentale, apolitice, de utilitate publica, care reprezinta, apara si sprijina interesele comunitatii de afaceri. Dar, în mod real, Statul nu tine cont de punctul de vedere si propunerile primite de la Camerele de Comert. Vedem în lume, în Franta, Germania, Austria, Italia, tari cu economie de piata dezvoltata, ca au înteles rolul, menirea si atributiile unei Camere de Comert si trateaza cu respectul cuvenit aceasta organizatie care reprezinta interesele firmelor. Mai mult, pentru a demonstra sprijinul si importanta pe care Statul o acorda acestora, prin legile de functionare, au fost puse la dispozitie surse de venituri care sa acopere nevoile Camerelor, pentru ca acestea sa-si concentreze eforturile pe reprezentarea intereselor generale ale firmelor. Nu acesta este cazul în România. Din pacate, Camerele de Comert nu sunt privite ca partener firesc de dialog social al statului în relatia cu mediul de afaceri, nu sunt considerate drept organismul abilitat al statului prin care se realizeaza consultarea firmelor. Nu sunt considerate principalele instrumente de promovare a economiei judetelor si de realizare a legaturilor între firme, atât pe plan national, cât si pe plan international. Statul nu valorifica brandul international al Camerelor de Comert, nu foloseste potentialul pe care îl are reteaua Camerelor de Comert din România inclusiv pentru diseminarea informatiilor pe care Statul, prin Guvern, trebuie sa le transmita firmelor, pentru a preveni nerespectarea multiplelor reguli stabilite de legislatia româneasca. Se pare ca, din aceste motive, Statul, legiuitorul nu a alocat surse de finantare pentru sustinerea activitatii Camerelor, adoptând modelul autofinantarii. În aceste conditii, este dificil ca menirea si misiunea Camerelor de Comert din România sa fie întelese si percepute similar recunoasterii acestor organisme la nivel international, si în special în economiile de piata reale.

      Sarbatoriti, anul acesta, 150 de ani de la înfiintarea Camerei de Comert si Industrie Bacau si 25 de ani de la reînfiintarea sa, în anul 1990. In plus, se organizeaza si cea de-a 22 editie a Topului Firmelor.

      Da, ne-am dori ca acest moment aniversar sa coincida si cu schimbarea mentalitatii si atitudinii publice fata de rolul unei Camere de Comert în dezvoltarea economica durabila a comunitatii si fata de importanta fiecarui întreprinzator în echipa, familia, celor care contribuie la dezvoltarea judetului nostru.

      A consemnat Florentin Radu

      Tehnologia laser face ca actul operator in chirurgia cataractei sa fie de o precizie mai inalta

        Interviu cu dr. Cristian Postolache si dr. Oana Chelaru Postolache de la Clinica Gauss din Bacau

        Artistii, filozofii, dar si oamenii simpli in general, spun despre ochi ca sunt „oglinda sufletului”. Trebuie sa fie un adevar in aceasta afirmatie, nu ii putem contrazice pe acesti oameni, iar medicii mai au o vorba legata de ochi si anume ca sunt „oglinda sanatatii”. Câta realitate este in aceste vorbe, vom afla din discutia pe care o vom purta cu dr. Oana Chelaru Postolache si dr. Cristian Postolache, medici primari oftalmologi la Clinica Oftalmologica Gauss.

        R: Patologia ochiului e o problema de sanatate publica asupra careia Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) isi indreapta atentia. Statisticile spun ca 285 milioane de oameni sufera de probleme grave de vedere din care 39 milioane sunt deja orbi. Vorbim de o cifra impresionanta. Ce parere aveti?

        Oana Chelaru Postolache: Sunt multiple afectiuni care pot afecta vederea, din care amintim: degenerescenta maculara legata de vârsta, retinopatia diabetica, cataracta, glaucomul. Intr-adevar OMS are programe mondiale de prevenire si tratare a acestor afectiuni cu potential de orbire. Cea mai mare parte din ele sunt implementate si in tara noastra, dar s-ar putea pune un accent mai mare pe profilaxie si informarea pacientului, insa exista lacune in profilaxia si informarea pacientului.
        R: Care e cea mai frecventa patologie din cele mentionate?

        Cristian Postolache: Se pare ca cea mai frecventa e reprezentata de cataracta. Din fericire este si cea mai putin cauzatoare de orbire deoarece are o solutie chirurgicala.

        R: Care sunt tehnicile chirurgicale actuale?

        Oana Chelaru Postolache: Cele mai noi presupun emulsificarea cristalinului si eliminarea lui prin orificii mici sau foarte mici. De exemplu, exista tehnici care folosesc ultrasunete pentru fragmentarea si lichefierea materialului cristalinian (si apoi eliminarea acestuia prin orificii de aproximativ 2 mm), dar si tehnologii mai noi care presupun fragmentarea cristalinului cu ajutorul tehnologiei laser.

        R: Care sunt performantele Clinicii Gauss in acest domeniu?

        gaus

        Cristian Postolache: In ceea ce priveste chirurgia cataractei, performantele noastre sunt legate de utilizarea laserului in femtosecunda si implantarea cristalinelor artificiale prin microincizii de 1,2 mm fata de tehnica clasica prin 2,2 mm. Doar câteva centre din tara au reusit sa implementeze tehnologia laser, iar Clinica Gauss este una dintre ele. Tehnologia aduce o precizie mai inalta, predictibilitate si siguranta suplimentare. Tehnologia laser face ca actul operator in chirurgia cataractei sa fie de o precizie mai inalta, predictibilitate si siguranta suplimentare.

        R: Exista multe centre in România care utilizeaza aceasta tehnica?
        Oana Chelaru Postolache: Sunt câteva clinici private care folosesc tehnica laser pentru cura chirurgicala a caratactei, suntem mândri sa ne numaram printre primii trei care au adus aceasta tehnologie in România.

        R: Legat de implantele de cristalin care sunt optiunile actuale?

        Cristian Postolache: In ultimii 30 de ani se folosesc implantele foldabile care se pot introduce in interiorul ochiului. S-a pornit de la implante care se introduceau prin incizii de 3,75 mm, ulterior implantele au evoluat, au devenit mai subtiri si performantele optice imbunatatite si au putut fi introduse prin incizii de 3.2 mm, apoi 2.75, apoi 2.2 mm. Ultimele modele lansate pe piata pot fi introduse prin incizii de 1.2 mm, tehnica rapid preluata si implementata de clinica noastra incepând cu anul 2013. Acum 2 ani, la Congresul National de Oftalmologie, am fost invitat sa operez in direct, in fata a 300 de medici oftalmologi din România, prezentând aceasta tehnica noua de introducere a unui cristalin foldabil prin aceasta incizie foarte mica de 1.2 mm. De asemenea, in Clinica Gauss implantam cristaline multifocale care asigura o vedere clara atât la aproape, cât si la distanta, oferind independenta fata de ochelari.

        R: Care sunt obiectivele clinicii dvs. in urmatoarea perioada?
        Oana Chelaru Postolache: Sa ne specializam continuu si sa perfectionam tehnologiile deja achizitionate, sa pastram interesul si sa introducem noile tehnici ce vor aparea astfel incât sa contribuim la cresterea nivelului de sanatate al populatiei.

        R: Care sunt avantajele pe care le ofera chirurgia cataractei prin microincizie?
        Oana Chelaru Postolache: Avantajele constau intr-o cicatrizare mai rapida a plagii, impact mai redus asupra tesuturilor, reducerea astigmatismului postoperator si recuperare vizuala mai rapida cu performante vizuale crescute.

        R: Cum sunt rezolvate in clinica dvs. celelalte patologii oculare potential cauzatoare de orbire?

        Cristian Postolache: Clinica noastra a investit mult in achizitionarea celor mai noi tehnologii de diagnostic si tratament al degenerescentei maculare legate de vârsta, retinopatiei diabetice si glaucomului. In ultimii 2 ani am facut specializari in strainatate in microchirurgia retiniana. Astfel am reusit sa rezolv cu succes cazuri grave de dezlipire de retina. Acum, la fel ca si chirurgia cataractei, chirurgia retiniana se realizeaza prin incizii foarte mici care permit efectuarea operatiei in ambulatoriu, pacientul plecând acasa in aceeasi zi. Cu ajutorul diferitelor tipuri de laser tratam retinopatia diabetica, fiind cunoscut faptul ca numarul pacientilor diabetici este in crestere.

        Agricola a inceput productia de oua care iti redau vederea

        Avicola Lumina Constanta, unitate a Grupului Agricola Bacau, lanseaza in productie un nou sortiment de ou, imbogatit in xantofile (pigment care se gaseste în plante, alaturi de clorofila si de carotene si care coloreaza, toamna, frunzele în galben-roscat) – nutrienti protectori ai ochiului.

        Noul produs are impact in mentinerea sanatatii consumatorilor prin utilizarea in hrana gainilor ouatoare doar a materiilor prime vegetale bogate in xantofile, disponibile pe piata furajelor.
        Pentru atingerea acestui obiectiv, Avicola Lumina a aplicat, in parteneriat cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie si Nutritie Animala (IBNA) Balotesti si cu societatea Hofigal, proiectul „Producerea unui nou sortiment de ou cu impact in mentinerea sanatatii consumatorilor prin calitatile sale nutritionale imbunatatite pe cale naturala”, finantat de Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamântului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI), o institutie publica a Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice.

        „Degenerescenta maculara (DM) – spune dr. Tatiana Panaite, de la IBNA Balotesti – reprezinta cauza principala a orbirii oamenilor din tarile dezvoltate si se caracterizeaza prin modificari progresive, degenerative, ireversibile ale zonei retiniene centrale. Luteina si zeaxantina sunt cunoscute ca fiind «nutrienti protectori ai ochiului», deoarece se depun specific in tesuturi. Exista o relatie de invers proportionalitate intre aportul de luteina si zeaxantina din dieta si afectiunile oculare. Suplimentarea cu xantofile (luteina si zeaxantina) a dietelor determina o crestere a nivelelor lor in ochi si imbunatatesc functia vizuala la pacientii cu anumite disfunctii oculare. Pe lânga legume si fructe, galbenusul de ou este o sursa naturala de xantofile dispersate in matricea sa de lipide digestibile. Matricea lipidica a galbenusului de ou constuie o sursa alimentara din care luteina si zeaxantina au, dupa cum dovedesc mai multe studii, o biodisponibilitate mai mare decât aceea din surse vegetale.”

        Folosind retete furajere inovative care au inglobat materii prime vegetale bogate in luteina si zeaxantina, retete care fac obiectul unei cereri de brevet, Avicola Lumina a obtinut oua in care concentratiile xantofilelor din galbenus au crescut semnificativ fata de ouale obtinute prin folosirea unei retete conventionale. Crestera concentratiei de xantofile in galbenusul oualor, dupa sase saptamâni de furajare cu retetele inovative, a fost de 16,11%.

        Pagina 1

          pagina1

          Reprezentari si povesti extraordinare intr-o singura expozitie

          N-a fost un simplu vernisaj: doua poze si un discurs doct. A fost o poveste frumoasa despre fluturi. Vineri, la Muzeul de Stiintele Naturii din Bacau am asistat – din pacate destul de rar in institutiile de cultura bacaune – la o sarbatoare a stiintei si artei, initiatori fiind specialisti ai Complexului Muzeal “Ion Borcea”, care, cu pasiune si daruire, dupa o munca de mai multe luni, au prezentat publicului prezent, o inedita expozitie, reunita sub genericul “Din lumea fluturilor”.

          Pe un spatiu restrâns, sunt expuse peste 30 de specii de fluturi autohtoni si desenele acestora, realizate intr-o maniera deosebita, ele redând, in marime naturala, in cele mai mici detalii fluturi adulti, iar la unele specii si stadii de dezvoltare ale acestora ( omizi si pupe). Desenele fac parte dintr-o colectie mai mare, achizitionata de Muzeul de Stiintele Naturii, in anii ’60, realizate, de un calugar intr-o manastire din Germania, la inceputul secolului XIX.

          Partea stiintifica a fost asigurata de dr. Mihaela Ariton, sefa Serviciului Stiintific al Muzeului, care a raspuns la cel putin trei intrebari: ce sunt fluturii, unde si cum traiesc, iar raspunsurile au constituit o poveste, povestea fluturilor, prin intermediul exponatelor, o imbinare intre stiinta si arta, un adevarat spectacol, care a stârnit curiozitatea si interesul celor prezenti.

          “Expozitia, pe lânga rolul ei stiintific, a fost gândita si ca un mijloc de educatie, astfel ca publicul adult, dar si tinerii, au posibilitatea sa vada si sa afle lucruri interesante despre fiecare specie de fluturi din expozitie”, a spus, in deschidere, dr. Gabriela Gurau, managerul Complexului “Ion Borcea”. La vernisaj au fost invitati si elevi de la Colegiul National “Vasile Alecsandri”, specialitatea Stiintele Naturii. De asemenea, de interes s-au bucurat si informatiile privind contributia unui mare matematician, astronom, filozof, cercetator, literat, entomolog, Victor Nadolschi, profesor la Iasi, stabilit, in anii ’60, la Ardeoani, ale carui studii si colectii de fluturi fac parte acum din patrimoniul Muzeului.

          Aceste vietuitoare au constituit obiect de admiratie pentru multi artisti plastici, poeti, designeri, aspect prezentat de criticul de arta Iulian Bucur care le-a vorbit celor prezenti, in maniera sa bine cunoscuta, despre culoare si mimetism, despre prietenia dintre stiintele naturii si artele plastice, “ale caror origini trebuie cautate inca din zorii aparitiei omului: desen, culoare, imagine, spatiu si plan, nu este nimic mai frumos decât aceasta poveste, pe care o vedeti in aceasta expozitie”, a incheiat criticul Iulian Bucur. O expozitie care trebuie vazuta, mai ales de copii si tineri, cum au facut, in aceeasi zi, si o grupa de prichindei de la Gradinita “Casa Verde” din Moinesti, pe care i-am lasat uimiti si curiosi in fata exponatelor cu animale, fluturi si flori de mina.

          Expozitia este deschisa pâna la mijlocul anului 2016.

          Troleibuz & autobuz. Si povestea unui bilet mototolit in buzunare.

            Când eram eu eleva, nu prea se stia de abonamentele folosite in transportul public. Sau cel putin eu nu stiam. Erau cartele pe atunci, dar la altele: la zahar, orez, ulei, chiar si pâine. Vremuri grele! Iar pentru a ajunge la scoala, apoi, dupa câtiva ani, si la liceu, trebuia sa merg vreo 8 kilometri, echivalentul a 6 statii bune de troleibuz, daca memoria nu-mi joaca feste. Nu locuiam in Bacau, ci undeva intr-un oras din nordul Moldovei. Pretul unui bilet? Destul, din câte imi mai aduc aminte. Mai anevoios era ca trebuia ca in fiecare dimineata sa-mi aloc timp si pentru a-l cumpara de la ghereta mica din statia de troleu. Iar daca era coada, negresit intârziam la prima ora de la clasa (ora de mate sau de fizica). Asta se intâmpla, undeva, la inceputul anilor ’90. Acum insa…

            Acces la educatie

            Acum, locuiesc in Bacau. Aici troleibuzul meu (care mereu se strica si ramânea in panta, dupa ce ìi cadeau „coarnele” de pe reteaua electrica ce il alimentau) este inlocuit cu autobuze de transport public noi, moderne, fiabile. Iar biletul meu, pe care mereu il rataceam prin buzunare când venea controlorul, este inlocuit cu abonamentul de elev. Si nu oricum; este un abonament cu un pret redus substantial, pentru ca, intre timp, a aparut si o lege prin care se subventioneaza cu bani de la bugetul orasului transportul elevilor si studentilor. Iar Consiliul Local Bacau a inteles aceasta necesitate si a aprobat subventionarea, de 50%, tocmai pentru a facilita accesul copiilor la educatie. „E mare lucru. Ca mama a trei copii, care toti merg la scoala, aceasta reducere la abonamente este o binecuvântare pentru bugetul intregii familii. Va dati seama cum ar fi sa platesc integral un abonament? Sau sa iau bilete dus-intors, zi de zi, pentru toti trei?”, mi-a spus Mariana Cimpoi, o bacauanca ce locuieste undeva, pe lânga mall.

            Ajutor pentru familie

            Claudia Panainte este eleva in clasa a IX-a. Se pregateste sa devina designer vestimentar, dar studiaza intensiv si limba engleza. Mama ei deja lucreaza in Anglia, asa ca se gândeste serios sa ìi ia pe urme: „dar sa termin scoala mai intâi”, imi zice hotarâta. Locuieste in zona de sud a Bacaului, prin Narcisa, iar liceul pe care-l frecventeaza (Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”) e in centru. In fiecare dimineata ia autobuzul si vine la scoala. „Nu lipsesc nicio zi. Vreau sa invat cât mai mult. Si daca scoala imi ofera sansa asta, profit din plin de ea. Am abonament pe transportul public, ma ajuta foarte mult. Eu vin tocmai din Husi, acolo nu este transport public, orasul e prea mic. Dar aici, in Bacau, depinzi de el. De aceea mi se pare o idee foarte buna ca aceste abonamente sunt subventionate, iar noi platim doar 51 de lei, pentru trei luni, acest abonament, pentru ca este redus 50%. Mai ales ca ma ajuta sa ma deplasez si in alte zone din oras, in afara scolii. Aproape saptamânal merg la bunica in Husi. Asa ca tot cu autobuzul si, implicit, tot cu ajutorul abonamentului, ajung si la Gara. Apoi, am prieteni cu care ma intâlnesc undeva in zona Energiei, unde facem reuniuni. Tot cu autobuzul ajung acolo. Fac o economie imensa. Asa imi pot permite sa imi mai cumpar si altele de care am nevoie. Pacat ca sunt unii tineri, elevi ca si mine, nu inteleg acest ajutor, incearca sa fenteze si nu platesc calatoria. Nici nu realizeaza la ce riscuri se supun”, mi-a mai explicat Claudia.

            Stefan Crismaru (foto) e in clasa a X-a, la profesionala. Locuieste in zona Nord a Bacaului si are abonament pe traseul 22 al Transportului Public. „De când sunt elev folosesc abonament. Si eu, si fratele meu, care este mai mare si trebuie sa ajunga la Liceul Economic. Pentru amândoi, parintii platesc o data la trei luni 102 lei. O economie foarte mare pentru noi, ca familie. Când incepe scoala, primul lucru pe care il fac e sa-mi iau abonament. Asa stau linistit, merg unde vreau, fara sa imi fie frica sau sa risc ca ma prinde cineva si mai iau si vreo amenda. Atâta imi trebuie! Sa vin cu amenda acasa!”, e si parerea lui Stefan.

            Imi aduc aminte din nou de troleibuzul adolescentei mele si de biletul mototolit din buzunarul jachetei rosii, pe care am purtat-o ani de zile. Si realizez ca vremurile s-au schimbat. Si ca elevii au acum alte facilitati. Mult mai bune, mult mai accesibile, mult mai moderne. Si ca ar fi pacat sa nu profite de ele. Ati mers, dragi elevi, vreodata pe jos 8 kilometri ca sa ajungeti la scoala, pentru ca mijlocul de transport de care depindeati se strica la a doua statie? Va spun eu: e o zi ratata, inca de la prima ora.

            Mentori pentru elevii de la Scoala „Spiru Haret”

              Intr-un proiect inedit, intitulat „Ziua Stafetei – acum, decid eu”, organizat de Fundatia Terre des hommes (proiect care are ca obiectiv principal facilitarea copiilor de a participa la deciziile importante din viata lor si a comunitatii in care traiesc), doua eleve de la Scoala Gimnaziala „Spiru Haret” Bacau, Lorena Baisan (clasa a VII-a A) si Mariana Alazaroaie (clasa a VIII-a B) au fost, pentru o zi, jurnalisti la „Desteptarea”.

              Noi le-am fost mentori, ele au preluat stafeta si au experimentat viata de ziarist, au trait cu adevarat provocarile reale ale acestei profesii, au scris materiale, le-au corectat, au invatat care este cursul unei stiri, a unei note, ce inseamna un reportaj, cum se construieste un interviu, o analiza sau o ancheta, apoi au pregatit articolele pentru publicare. Impreuna am realizat machete, am corectat texte, am ales poze, am paginat si am dat avizul final al paginilor pentru tipografie.

              Impreuna am format echipa „Desteptarea” si am daruit: noi – informatii, idei, sfaturi, despre aceasta meserie; ele – inocenta, gândire logica, dorinta de a cunoaste.

              „Este o meserie atragatoare, pe care nu o intâlnesti des, in care ai contact cu oamenii, in care in fiecare zi inveti altceva. Asta am invatat alaturi de echipa de la «Desteptarea». Dupa aceasta intâlnire, imi doresc mult sa fiu ziarist.”
              Lorena Baisan

              „Mi-a placut mult in redactie. Este o atmosfera placuta, oamenii sunt frumosi, meseria e interesanta. Daca la inceput am crezut ca a fi ziarist inseamna multa munca de birou, am realizat foarte repede ca m-am inselat.”
              Mariana Alazaroaie

              Gomma Motors, un service auto la indemâna

              Situat in zona Garii, Gomma Motors este una dintre putinele unitati de service-auto aflate in oras, majoritatea firmelor care ofera aceste servicii fiind amplasate la marginea sau chiar in afara Bacaului.

              Pe lânga facilitatile service-auto, la Gomma Motors gasim si o spalatorie auto, dar si un cafe-bar cu terasa si internet wireless gratuit. Echipa de la Gomma Motors este formata dintr-un numar de 20 de oameni, foarte bine pregatiti, care au urmat cursuri de specializare (pe parte mecanica, electrica etc.), buni cunoscatori ai tuturor marcilor de autovehicule. Mai mult decât atât, personalul este pregatit si in relatiile de comunicare cu clientii, pentru a stabili un climat de prietenie, apropiat de cei care apeleaza la serviciile de la Gomma Motors.

              a3

              Pe parte de service-auto, unitatea dispune de o receptie, o statie de I.T.P., linie de geometrie, directie, diagnoza electrica si mecanica. Se fac lucrari de la cele mai simple la cele mai complicate. De la schimbarea unui bec si pâna la motor, distributie, ambreiaj si tot ce tine de acest domeniu. Pe partea de mecanica, Gomma Motors asigura service pentru multe dintre flotele auto ale unor companii locale si nu numai, ceea ce dovedeste seriozitatea si profesionalismul celor de aici. Conform devizelor din registre, volumul de lucru este de aproximativ 16.000 de masini pe an. Din acest considerent, cei care doresc sa beneficieze de serviciile Gomma Motors trebuie sa se programeze din timp, telefonic, pentru a evita situatia de a se deplasa la service, iar liniile sa fie ocupate de alte lucrari.
              La receptie exista si un magazin de piese auto, in care poti gasi absolut orice in domeniu. Acestea sunt si pe stoc, dar cei de la Gomma Motors lucreaza cu toti furnizorii mari, iar in situatia in care o piesa mai rara nu este in service, se face comanda online si aceasta ajunge intr-un interval de timp foarte scurt (intre o ora si trei ore). Piesele sunt de calitate, de regula de la producatori, pentru care se ofera garantie. Daca un client vine cu piesa lui, aceasta este montata dar se ofera garantie doar pe manopera.

              Recomandari pentru anotimpul rece

              Si pentru ca suntem in pragul anotimpului rece, Adrian Pricope, directorul tehnic de la Gomma Motors Bacau a facut si câteva recomandari conducatorilor auto: „In principal, fiecare posesor de autovehicul are obligatia morala sa-si verifice autoturismul in perioada de toamna si primavara. Pentru ca vine anotimpul rece, trebuie sa ne asiguram ca avem anvelope de iarna, sa verificam bateria precum si nivelul dar si concentratia de antigel din vasul de expansiune.”
              De altfel, la Gomma Motors gasiti foarte multe tipuri de anvelope noi, iar firma detine si un hotel de anvelope – cei care le achizitioneaza de aici, le pot depozita gratuit. Pentru cei care vin cu anvelope proprii, le pot depozita contra unei taxe.

              Spalatorie performanta

              Si spalatoria auto de la Gomma Motors este una de calitate si cu servicii multiple. Pe lânga clasicele curatari de interior-exterior, puteti beneficia pentru autoturismul dumneavoastra de polisari profesionale, lacuiri, ceruiri si tot ce tine de zgârieturi, inclusiv refacerea tapiteriei, spalarea motorului si ozonarea masinii.
              Toti cei care sunt interesati de aceste servicii de calitate puse la dispozitie de Gomma Motors trebuie sa stie ca service-ul este situat pe str. Garii nr. 19, iar rezervarile se pot face la numerele de telefon: 0742 587 589; 0234 515 569 si 0755 332 332. Alte detalii gasiti pe site-ul www.gommamotors.ro.

              a2

              „Principalele noastre atuuri sunt calitatea si transparenta. La noi, clientul poate sa urmareasca de la bar, pe camere, lucrarile care se fac sau chiar la fata locului, pentru clientii care vor sa stea lânga masina sa urmareasca operatiunile”, a declarat Adrian Pricope, director tehnic Gomma Motors.

              Studentii straini de la Universitatea „V. Alecsandri”: „Ne place Bacaul!”

                Si-au lasat tarile de origine si familia pentru o experienta inedita. Aceea de a fi student pentru un semestru sau chiar un an de facultate intr-o alta tara. Vorbim despre tinerii care au ajuns in aceasta toamna la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau, prin programul Erasmus. Unii au terminat deja studiile, dar au venit sa practice aici ceea ce au invatat, in vreme ce altii au venit pe cont propriu pentru a invata limba româna, iar mai apoi sa sustina admiterea la o facultate din tara noastra. Asa a facut Sara Nader (18 ani), din Maroc.

                „Acum sunt in anul pregatitor de studiu pentru limba româna iar anul viitor o sa dau examen de admitere la Medicina in Iasi sau Cluj. Nu m-am decis inca. Când m-am hotarât sa vin sa studiez Medicina in România am cautat informatii despre orasele in care se fac cursuri pentru limba româna si asa am aflat de Bacau. Imi place. Este un oras linistit, poate prea linistit, curat si sigur”, ne-a marturisit Sara. Daca nu va reusi sa invete limba noastra suficient de bine pentru a se descurca la examen, atunci va sustine admiterea in engleza sau franceza.

                Ruth De Nil (21 ani), din Belgia, a absolvit deja Terapia Ocupationala in tara sa si a venit in Bacau intr-un schimb de experienta. S-a alaturat echipelor unor fundatii umanitare si acolo pune in practica ce a invatat in facultate. „In Belgia munca este foarte stresanta. Aici lucrurile stau altfel. Ai libertate si poti sa-ti faci meseria cu placere. Imi place tara voastra. Este frumoasa”, spunea Ruth, care va ramâne in Bacau pâna la Craciun. Tocmai din Finlanda a venit tot pentru experienta si Emmi Karjalainen (21 ani). Si ea este studenta la Terapie Ocupationala, iar in Bacau face practica la o fundatie care ajuta semenii in nevoie.

                „Imi place la aceasta fundatie pentru ca mergem acasa la diverse persoane si incercam sa le ajutam. Asa am cunoscut oameni minunati si vreau sa ma intorc in Bacau, dupa ce dau licenta in ianuarie, si sa ma angajez aici. Stiu ca tinerii din acest oras pleaca in strainatate sa lucreze, dar eu vreau sa ramân aici”, ne-a marturisit si Emmi. Unul dintre motivele pentru care vrea sa devina „bacauanca” este clima. Ii place ca temperaturile sunt ridicate, chiar si acum in noiembrie, iar când vine vorba de mâncaruri, a incercat deja sarmalele si sunt pe gustul ei.

                „Aici chiar simt ca duc viata de student”

                La fel de incântata de tara noastra este si Sara Garjo Marques (19 ani), care a lasat Spania pentru a studia la Facultatea de Inginerie Mecatronica si Stiinta Calculatoarelor si recunoaste ca a ajuns aici mai mult din greseala, dupa ce profesorul ei a incurcat programele. „România nu a fost prima mea alegere dar acum ma bucur ca sunt aici. In Spania, tara voastra nu are o imagine foarte buna. Se spunea despre români ca fura, ca rapesc oameni, ca le fac rau, dar mi-am schimbat parerea total. Când m-au auzit prietenii mei ca o sa vin sa studiez in România mi-au spus «Esti nebuna? Ne pare rau ca te vedem pentru ultima data». Dar aici am cunoscut oameni draguti, orasul este mic, dar sigur, iar profesorii sunt foarte buni. Stiu sa predea si sa se faca intelesi. Aici chiar simt ca duc viata de student”, spune Sara. Când a ales sa vina in Bacau, parintii si-au dat seama ca au aici o ruda, asa ca i-au permis fiicei lor sa faca aceasta schimbare.

                Incântat de universitatea din Bacau este si Saur Guilhem (21 ani), din Franta, student la Litere la Universite Bordeaux Montaigne. El va sta un an in orasul nostru pentru ca vrea sa studieze literatura franceza moderna. „Am avut de ales intre Italia, Anglia, România si Austria. In Anglia am mai fost, pentru Italia trebuia sa stiu limba italiana, pentru Austria germana si atunci am ales Bacaul”, spunea Saur, caruia i-a placut orasul din prima clipa pentru ca erau flori peste tot, iar din meniu pe gustul sau au fost salata de vinete si papanasii. Va deveni profesor de franceza pentru copiii de gradinita si crede ca se va descurca. Abilitatile de cadru didactic le testeaza deja cu studentii bacauani pentru care tine cursuri in franceza.

                Chiar daca sunt din tari diferite, toti acesti tineri frumosi au ceva in comun. Sunt mult mai veseli decât ai nostri si mai siguri ca se vor descurca in viata atunci când vor incheia studiile si stagiile de pregatire. „Anul acesta avem 14 studenti prin Erasmus din Turcia, Franta, Italia, Spania, Finlanda, Belgia si Siria, iar alti 11 sunt pe cont propriu. Se adapteaza usor si sunt interesanti si pentru studentii bacauani, pentru ca de la ei pot afla tot felul de informatii despre tara din care provin sau sistemul de invatamânt de acolo”, ne-a declarat Cosmin Dorin Dumitrescu, de la Departamentul Relatii Externe al Ligii Studentesti Bacau. In fiecare an, câteva zeci de tineri vin din alte tari ale Uniunii Europene ca sa studieze in Bacau. La plecare, marea majoritate au o impresie buna despre noi, iar acesta nu poate fi decât un câstig pentru imaginea României, sifonata peste hotare de unii conationali.