Acasă Blog Pagina 3119

Alesii rectifica bugetul judetului. Bani pentru comunele afectate de inundatii

    de
    Silvia Patrascanu
    -

    Localitatile afectate de inundatiile din lunile mai-iunie 2016 vor primi bani, de la Guvern, pentru refacerea infrastructurii. Asta dupa ce suma totala repartizata judetului Bacau (912.000 de lei) va fi introdusa in bugetul anual, prin rectificare, in sedinta din 19 iulie.

    Tot atunci, va fi aprobata si suma destinata sprijinirii copiilor cu cerinte educationale speciale care invata in scolile de masa. Pentru acestia, judetul Bacau a primit 1.545.000 de lei, care vor intra la capitolul “Sume defalcate din TVA”.

    Banii vor fi folositi pentru asigurarea rechizitelor, a imbracamintei si incaltamintei si a alocatiei de hrana zilnice.

    Pe lânga acestea, consilierii vor mai avea pe ordinea zi 15 puncte, intre care transferul unor bunuri, contul de executie bugetara pe trimestrul II si propunerea de neexercitare a dreptului de preemtiune la cumpararea cladirii in care a functionat Scoala Comerciala. C

    amera de Comert si Industrie, actualul proprietar, cere pentru imobil 450.000 de euro.

    Comuna Asau: Sarbatoare in cinstea unui veteran de razboi care a implinit 100 de ani

      de
      Ramona Ionescu
      -

      – sublocotenentul (rtr.) Ioan Bâlcu a implinit venerabila vârsta de 100 de ani – familia sa din comuna Asau l-a sarbatorit cu fast, iar la eveniment au fost invitati militari, veterani de razboi, rude, preotul satului si primarul comunei Colonesti, locul sau de bastina – titlul de cetatean de onoare pe care i l-a conferit primarul din Colonesti si promisiunea ca o strada din comuna ii va purta numele, au fost cele mai neasteptate cadouri ale zilei

      Pe Ioan Bâlcu l-am zarit pentru prima data, in curtea casei cu numarul 150, din comuna Asau. Masinile parcate la poarta si forfota din gospodarie, trada ca aici avea sa se intâmple ceva important. Veteranul in vârsta de 100 de ani, se odihnea pe un scaun asezat la umbra casei, ferit de multimea care se agita prin curtea casei. Dupa primele fotografii facute la foc automat, m-am apropiat de el, i-am strâns mâna si l-am felicitat.

      Pe o voce stinsa, m-a intrebat cine sunt si i-am raspuns. Nu mi-a dat drumul la mâna imediat, ci abia dupa ce am mai schimbat câteva vorbe. In scurt timp am realizat ca strângerea de mâna era contactul lui cu lumea, pentru ca, la 100 de ani, vederea i-a slabit mult. In rest, nenea Bâlcu, era “verde” – cum se spune in popor – cu pofta de vorba si cu amintiri inca proaspete. La 100 de ani, vorbeste inca despre razboi, despre experientele traite pe front si despre viata pe care a avut-o. Dupa razboi, a fost agricultor, iar mai apoi s-a angajat factor postal.

      “Mi-a placut intotdeauana sa duc vestile la oameni. Fie ca erau bune sau rele, eu eram cumva mesagerul. La pensie, m-am apucat din nou de agricultura, iar dupa ce mi-a murit sotia, a fost din ce in ce mai greu sa ma descurc singur. M-au adus copiii in Asau, ca sa nu-mi mai duca grija la distanta si de vreo 8 ani convietuim impreuna”, declara Ioan Bâlcu

      Dialogul nostru este intrerupt de venirea musafirilor. Intrasera in curtea casei militari din Garnizoana Bacau, Centrul Zonal Militar Iasi si Centrul Militar Judetean Bacau. Pe rând, ograda s-a umplut de lume. A venit la eveniment Valentin Mirzac, primarul comunei Colonesti, preotul satului si rudele apropiate. Surprizele au venit apoi una dupa alta. Col. Cezar Cobuz, cmdt. CZM Iasi i-a inmânat tricolorul, i-a transmis mesajul ministrului Apararii, Mihnea Motoc si i-a acordat o diploma de excelenta.

      [wonderplugin_gallery id=”624″]

      Cu aceasta ocazie, veteranul Ioan Bâlcu a fost inaintat in grad, de la sergent la sublocotenent. O alta surpriza a venit din partea primarului comunei Colonesti. Acesta i-a acordat o diploma aniversara, placheta de cetatean de onoare al comunei Colonesti si a lansat promisiunea ca va propune Consiliului Local ca o strada sa poarte numele lui Ioan Bâlcu. In tot acest timp, membrii familiei au fost atenti la toate detaliile. Maria Bâlcu, nora veteranului, spune ca nenea Ion le bucura zilele si nu le este povara.

      “Ne umple timpul si nu avem motive sa ne plângem. Nenea Ion este de 8 ani la noi si are tot ce isi doreste: familia aproape. Are zile in care ii place sa mearga in livada, la vie sau la fântâna. Refuza apa de la robinet si nu a luat o pastila la viata lui. Este un om cumpatat si asta cred ca l-a tinut in viata”, declara Maria Bâlcu

      La cei 100 de ani ai sai, Ioan Bâlcu le spune apropiatilor ca vinul nu trebuie baut ca sa te innebuneasca, ci ca sa-ti dea puteri. N-a facut excese la viata lui si de aceea crede ca munca si cumpatarea sunt secretul longevitatii.

      La 14 iulie 2016, sublocotenentul (rtr.) Ioan Bâlcu, veteran al celui de-al Doilea Razboi Mondial, a implinit vârsta de 100 de ani. Fiul lui Antohie si Ileana, s-a nascut in comuna Colonesti, judetul Bacau. A inceput serviciul militar in anul 1938 la Regimentul 5 Artilerie Tecuci si a fost deconcentrat in anul 1940, cu gradul de sergent, specialitatea militara radiotelegrafist. Retras acasa, se casatoreste in anul 1942, are 4 copii (2 fete si 2 baieti), 8 nepoti si 4 stranepoti. Sotia Ilena, a decedat in anul 1998. Pâna in anul 1960, Bâlcu isi desfasoara activitatea ca lucrator agricol, iar in anul 1960 se angajeaza la Posta Româna, unde este dat afara in anul 1962 pentru ca s-a opus colectivizarii. Ulterior, in anul 1963, se reangajeaza la Posta si lucreaza ca factor postal pâna in anul 1983, când iese la pensie. Pentru faptele sale de arme savârsite in perioada razboiului a fost decorat cu “Crucea comemorativa a celui de-al Doilea Razboi Mondial”. Ioan Bâlcu se prezinta intr-o stare buna de sanatate, este bine ingrijit si are alaturi de el o familie deosebita.

      Aerostar premiata la cel mai important târg aeronautic mondial

      de
      Petru Done
      -
      De la stânga la dreapta: Rob Soen, Grigore Filip si Kevin Cummings, CEO al GKN Aerospace, la momentul premierii

      Compania Aerostar Bacau a fost premiata miercuri, 13 iulie, ca ,,Cel mai bun subfurnizor al anului” de al doilea cel mai important producator mondial pentru industria aeronautica, GKN Aerospace. Evenimentul a avut loc la Farnborough International Airshow, cel mai mare târg international pentru produse din aceasta industrie, organizat anual la Londra.

      „Acest premiu – a spus presedintele Aerostar, Grigore Filip – confirma pozitia câstigata de compania noastra in lanturile globale de furnizare din domeniul aeronautic. Aerostar este unul dintre furnizorii semnificativi de piese si componente de aerostructuri si ansambluri de aviatie, cu un volum anual de milioane de repre sau cu o pondere majoritara a ansamblurilor din programe de anvergura globala, de volum, pe termen mediu si lung”.

      Rob Soen, vicepresedintele GKN Aerospace, considera ca Aerostar a avut o evolutie remarcabila si a demonstrat un sprijin consecvent exceptional. „Echipa Aerostar – a declart Rob Soen -a demonstrat un sprijin consistent si exceptional pentru afacerea noastra. Ei au recunoscut necesitatea de a lucra îndeaproape cu noi si, ca urmare a acestui parteneriat, performanta în toate aspectele legate de munca lor a fost remarcabila.”

      Aerostar a realizat, în ulitmii 30 de ani, avioanele usoare si de antrenament YAK-52, din care s-au livrat pâna acum mai bine de 2.000 de aparate,  modernizarea avionului de vânatoare MiG 21, transformat în modernul MiGLancer, care are compatibilitate NATO. În ultimii ani, insa, Aerostar este producator pentru aviatia civila, furnizor de componente, aerostructuri si ansambluri pentru industria de aviatie globala, dar si furnizor de servicii de mentenanta pentru avioane civile mari. Gbrigore Filip a apreciat ca intrarea Aerostar in elita producttorilor din aviatia mondiala are la baza „calitatea fara cusur a produselor, livrarea cu precizie a acestora la termenele prevazute în contracte, precum si situatia economico-financiara a firmei, analizându-se cu mare atentie în special gradul de solvabilitate, lichiditatile disponibile”.

      Aerostar este una dintre cele mai importante întreprinderi din judetul Bacau si una dintre cele mai mari unitati de productie aeronautict din România, cu un capital de aproape 49 de milioane de lei si aproape 2.000 de salariati. În primul trimestru al anului a ajuns la vânzari de peste 81 de milioane de lei, din care vânzari la export de aproape 75 de milioane de lei.

      ,,Este un succes onorant si care atesta preocuparile manageriale din ultimii 20 de ani de integrare a Aerostar în industria globalizata de aviatie. Aceasta orientare prospectiva, însotita permanent de retehnologizare si pregatire profesionala, adaptate la noile cerinte mondiale, au condus la obtinerea de certificari în domeniu, care au deschis larg poarta catre investitori si producatori de notorietate în lume.”
      Grigore Filip, presedinte director general al Aerostar

      De ASTAZI, onestenii au apa potabila cu program

        de
        Ion Moraru
        -
        foto: George Dragoi / YouTube

        In loc de a se putea intrevedea o solutie pentru rezolvarea problemei apei potabile in municipiul Onesti, unde nu mai curge apa la robinete pe timpul noptii de câteva saptamâni, situatia acesteia se agraveaza. SC Apa Canal Sa Onesti face cunoscut faptul ca „incepând cu data de 15 iulie se va furniza apa potabila locuitorilor din oras zilnic intre orele 5.00 – 10.00 si 17.00 – 22.00.

        In cartierele Slobozia, 6 Martie, Buhoci si Borzesti, unde mai exista fântâni si cismele, utilizatorii au apa potabila intre orele 5.00 – 10.00”. SC Apa Canal SA mentioneaza ca aceasta situatie este „urmare a scaderii debitului de apa primit de la Statia de tratare Darmanesti si se va mentine pâna la intrarea in normalitate, aceasta insemnând refacerea rezervei de apa in rezervoarele Statiei Cuciur si primirea unui debit constant si satisfacator”.

        Masura restrictiva vine dupa ce in zilele trecute SC Apa Canal SA a dat „cu program” apa potabila in cartierele municipiului. Onestenii sunt foarte nemultumiti de aceasta stare de lucruri si se gândesc ca sa iasa in strada pentru a protesta.

        „Trebuie sa devenim interesanti in fata studentilor nostri”

        de
        Roxana Neagu
        -

        – spune prof.univ.dr. Neculai Lupu, rectorul Universitatii „George Bacovia” din Bacau

        Continuați

        Inspectoratul Scolar a pierdut definitiv procesul impotriva a trei fosti inspectori

          de
          Cătălina Chifu
          -

          Curtea de Apel a respins apelul facut de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) in procesul deschis impotriva fostilor inspectori scolari Livia Sibisteanu, Constantin Nastac si Ionel Ardeleanu, carora le cerea plata prejudiciului produs ISJ ca urmare a achitarii sumei de 10.000 de lei drept daune morale unei profesoare.

          In urma cu câteva luni, Tribunalul Bacau a respins actiunea Inspectoratului, iar acum decizia este definitiva. Prejudiciul suportat de ISJ a fost stabilit tot de instanta in urma unui proces deschis, in 2003, de Margareta G., profesoara de limba engleza, impotriva ISJ. Ea a reclamat atunci ca, in urma concursului de ocupare a unui post de profesor, desi a obtinut cel mai mare punctaj, postul a fost atribuit unei alte candidate clasate imediat dupa ea.

          Profesoara a avut câstig de cauza in instanta si a obtinut nu doar postul de profesor, dar si daune morale, ISJ fiind executat silit pentru suma de 11.445 lei. Consiliul de Administratie al ISJ ar fi vrut, insa, ca suma achitata ca daune morale sa fie recuperata de la fostii angajati care s-ar face vinovati de emiterea deciziei din 2003, anulata ulterior de instanta. In opinia conducerii ISJ, acestia ar fi fost prof. Livia Sibisteanu, la acea vreme presedintele Comisiei de mobilitate si inspector scolar general adjunct, prof. Ionel Ardeleanu si prof. Constantin Nastac, desi intreg Consiliul de Administratie al ISJ ar fi fost raspunzator dupa ce a decis, la acea vreme, respingerea contestatiei facute de profesoara, asa cum au reclamat fostii inspectori.

          De altfel, si instanta le-a dat dreptate, aratând ca, in 2005, nu a fost anulat un act emis de Comisia de mobilitate a Inspectoratului, ci o decizie administrativa semnata de inspectorul general al Inspectoratului Scolar, in baza hotarârii Consiliului de Administratie.

          „Pe cale de consecinta, responsabilitatea pentru primul abuz ce a stat la baza acordarii de daune morale catre GDM pe cale judiciara apartinea membrilor Consiliului de Administratie al Inspectoratului Scolar Judetean Bacau care au participat la sedinta Consiliului de Administratie din 09.06.2003 si care nu au depus toate diligentele profesionale, respingând contestatia reclamantei GDM.

          Referitor la al doilea abuz care a generat crearea unui prejudiciu în patrimoniul Inspectoratului Scolar Judetean Bacau de 11.445,56 lei, constând în cheltuieli de executare, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau nu a facut nicio dovada din care sa rezulte faptul ca cei trei pârâti chemati în judecata erau membri ai Consiliului de Administratie la 23.06.2006, data la care, prin decizia conducerii Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, GDM a fost efectiv titularizata, dupa 6 luni de la data la care decizia judecatoreasca a ramas irevocabila”, se arata in decizia primei instante, mentinuta si in apel.

          Astfel, instanta a considerat ca prejudiciul trebuie suportat de ISJ si nu de catre fostii inspectori. Conducerea ISJ nu a dorit sa comenteze decizia instantei.

          FILIPENI: Celebra livada de la Godovana renaste ca pasarea Phoenix

          de
          Florentin Radu
          -
          Pe cele 200 de hectare cresc…ciulini, acum

          – noii proprietari – un grup de investitori din Bacau – tintesc refacerea livezii, mizând pe o investitie de peste 1,2 milioane de euro

          Bacauanii isi mai amintesc, probabil, de celebrele cirese de Godovana, premiate la numeroase competitii de gen, dar si de merele care indulceau gusturile consumatorilor de fructe de peste tot. Livada, care se intindea pe o suprafata de 200 hectare, producea, in anii buni, si 12 tone de fructe la hectar.

          Firma care administra plantatia de pomi dispunea si de dotari gen hala pentru pastrat fructe, depozit pentru pesticide, cantina, ateliere mecanice dotate cu strung, forja s.a., precum si doua tractoare etc. Din pacate, brandul Godovana a disparut, de aproape doua decenii, desi statul incercase sa o privatizeze, fiind chiar curtata, la un moment dat, de investitori din Anglia si din Franta, ba chiar si de peste Ocean.

          [lock_content]

          Din trecut…

          Livada a fost casata la mijlocul anilor ’90, disparând practic odata cu retrocedarea terenurilor fostilor proprietari. „Livada de la Godovana a devenit celebra intrucât a fost cea mai veche din judet, fiind infiintata dupa ce au aparut IAS-urile, in anii ‘50. Apartinea de IAS Traian. Asadar, dupa Revolutie, livada era deja imbatrânita.

          Prin 1995, am adus fonduri de peste un miliard de lei vechi de la Ministerul Agriculturii si am amennajat circa 54 de hectare de livada de livada, dar, din pacate, la circa doua saptamâni, o mare parte din pomi au disparut pur si simplu”, a explicat ing. Ioan Viorel Rati (foto), unul dintre proprietarii din prezent a ceea ce a mai ramas din livada de la Godovana.

          A urmat perioada de declin maxim, când investitiile si celelalte de cheltuieli de intretinere nu mai puteau fi sustinute din productiile de fructe (cele mai multe erau din soiurile rustice Cretesc, Patul si Parmen, care nu prea mai erau apreciate de consumatori), la care s-au adaugat presiunile Legii 18/1991 a fondului funciar, cresterea dobânzilor pe credite cu pâna la 130 la suta si, nu in ultimul rând, un ger cumplit dintr-o toamna târzie, toate ducând la inevitabilul final al livezii din Godovana.

          …in prezent

          Din fericire, incepând cu anul 2000, un grup de investitori a inceput sa cumpere terenurile care compuneau vechea plantatie de pomi fructiferi de la Godovana, astfel ca, in prezent, livada sa revina la…celebritatea demult apusa.

          „Intentia noastra este sa accesam doua proiecte de start prin PNDR. P o suprafata de 30 de hectare, vom pune 60 la suta ciresi in sistem intensiv si superintensiv, altoiti pe Gisella 5, si diferenta mar altoit pe M9. Materialul saditor se produce la firma mea, Fructex, unde deja am importat portaltoi «virus free», din Cesena, Italia si Olanda, tocmai pentru a fi acceptat de proiectele din UE”, a completat Ioan Viorel Rati.

          Investitiile se vor ridica la circa 1,2 milioane de euro. Livada va incepe sa produca peste 3-4 ani de la finalizarea lucrarilor (plantarea de pomi in sistem intensiv, inclusiv cu spalieri si plasa antigrindina). „Asadar, in câtiva ani, vom auzi din nou de ciresele de Godovana, motivul principal pentru care am dorit sa «reinviem» livada fiind microclimatul de exceptie de acolo, favorabil speciilor pomicole”, a incheiat Ioan Viorel Rati.

          [/lock_content]

          Bricolaje / Nuante

          de
          Carmen Mihalache
          -

          Asupra unui fapt am fost, dintotdeauna, sigura, si anume acela ca a judeca în bloc ceva este profund gresit, neadevarat, stupid, în ultima instanta. Nu poti sa emiti senin generalitati de tipul: scotienii sunt…, francezii sunt…, britanicii sunt….

          Nuantele sunt esentiale pentru o gândire supla, si numai având grija la ele poti cuprinde si întelege aspectele realitatii. De pilda, nu toti britanicii sunt aroganti. Dar excentrici sunt, insulari, cultivându-si cu obstinatie diferenta. Cine s-ar fi asteptat de la niste infatuati cu aere de vechi imperialisti neconsolati sa aiba asa o reactie de calda, empatica, umana în fond, cum au demonstrat-o locuitorii orasului Norwich, unde unui magazin de produse românesti i s-a dat foc.

          Dupa acest infam incident rasial, proprietarii au fost însa coplesiti de mesaje de simpatie, s-a facut apoi o cheta, urmând ca fondurile strânse sa fie folosite la refacerea magazinului, la repunerea pe picioare a micii afaceri.

          Un gest admirabil de solidaritate umana, dupa cum spuneam. De altfel, britanicii sunt plini de contradictii si, pe lânga vestita lor politete, faimosul lor calm, umorul lor sec, specific, nu duc lipsa nici de manifestari odioase, primitive, huliganice, de o violenta extrema. Se stie ca o presa excelenta, profesionista, serioasa, dar si tabloide îngrozitoare, fara mila, pe care daca le storci, curge sânge, dupa o cunoscuta butada. Îsi respecta traditiile, dar se dau în vânt si dupa noutati cât mai bizare. Si, chestiune la care am sa ma opresc un pic, au multi cercetatori, care au timp berechet (si conditii excelente) sa descopere o multime de lucruri. Unele dintre ele cel putin ciudate, amuzante.

          Desigur, ei se ocupa, în primul rând, de probleme serioase, servind în cel mai înalt grad stiinta, dar uneori lasa impresia si ca se joaca. Pentru ca jocul este o activitate umana pe care nu o putem ignora, cercetatorii britanici îl trateaza cu maxima responsabilitate. Iar sociologii lor se arata interesati, în anchetele pe care le întreprind, de cele mai intime probleme umane. Ei au purces, de exemplu, la studii care sa lamureasca la ce anume se gândesc femeile în momentul maximei placeri sexuale, si au ajuns la concluzia ca mare parte din ele nu sunt atente la ce li se întâmpla, în timp ce altora le fuge gândul la covrigei de tip bretzel, la pisicute, la ce vor gati diseara, la ce facturi mai au de achitat.

          Dar sunt si dintre acelea, sustin ei, care pot rezolva probleme de matematica sau rebusuri în cursul actiunii mai sus amintite. La polul opus acestor persoane absente din focul actiunii erotice sunt pasionalii, cei care adora sexul sonor. Ei bine, ne avertizeaza autorii studiului, acestia (si ei si ele) sunt infidelii, cei care pun coarne în mod constant partenerilor de viata.

          „Conform studiului, tacutii sunt cei mai fideli”. E de verificat, desigur, ca sa nu mai avem dubii. În fine, am ales niste exemple amuzante, stiind cât de mult îi preocupa pe oameni sexul. Dar, pe primul lor ramâne hrana, evident. Si aici cercetatorii din domeniul medicinii ataca, spunându-ne cât de nociv este un obicei pe care, pâna mai ieri, îl credeam foarte bun pentru organism, pentru sanatate. Acum cica nu este deloc în regula sa consumi cinci portii de legume si fructe pe zi, pentru ca fructoza din fructe si amidonul din unele legume duc la depozitarea unor grasimi nesanatoase în celule.

          Alt mit legat de sanatate sustine ca e musai sa bei doi litri de apa pe zi, dar apa în stare pura nu este singura sursa de hidratare, ea fiind continuta si de legume, fructe, ceai, cafea, bere, sucuri, etc. Despre alcool, si mai cu seama despre cockteiluri se stie ca îngrasa, ca sunt doldora de calorii si favorizeaza depunerile de grasime.

          Totusi, ce anost, ce frustrant ar fi sa nu poti consuma în serile de vara, când iesi la o terasa, ceva acolo, cât mai nevinovat cu putinta. Și aici ne vin în ajutor câtiva nutritionisti mai îngaduitori, sugerându-ne un cockteil Cosmopolitan, de pilda. Pentru ca sucul de lime din compozitia lui chiar e benefic pentru silueta. În fine, cel mai bine este sa ne aratam precauti când ni se pun în fata rezultatele de la tot felul de cercetari, pentru ca nu va trece mult timp pâna ce stiintificii se vor contrazice. Totul este sa nu ne pierdem umorul si sa privim nuantat lucrurile.

          Spovedania unui invins victorios

          de
          Ion Fercu
          -

          ,,1000 de pasi” (Editura Corgal Press, 2016) este, daca am numarat bine, cea de a douazeci si treia aparitie editoriala a lui Cornel Galben. O carte-spovedanie. ,,Spovedania invinsului”, zice autorul in prefata: ,,Tentativa mea de evadare din lume si de impamântenire in spatiul sacru al unei manastiri a esuat lamentabil. Dupa doi ani si jumatate de traire in haina monahala am revenit de unde plecasem, mai incarcat sufleteste cu dorinta de a-L cunoaste pe Dumnezeu, dar la fel de indecis când e vorba de a renunta la tot, a-mi lua crucea si a-I urma Mântuitorului”.

          Atunci când o plecare este asociata cu dorinta arzatoare ,,de a-L cunoaste pe Dumnezeu”, nu credem ca este vorba despre spovedania unui invins, ci despre o spovedanie a unui invins victorios. Nu exista victorii in care sa nu locuiasca semnele infrângerii, dupa cum nu exista nici infrângeri in care speranta sa nu creada minunat intru izbânda care va veni. Noua marturisire a lui Cornel Galben surprinde, sub masca unui jurnal, intervalul temporal 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2015. Cine face confesiuni? Un Om: ,,Sufocat de cei cel mult 1000 de pasi pe care-i faceam pe zi, am preferat sa ma intorc la preocuparile anterioare, chiar daca sufletul meu continua sa fie indoit, si nici acasa nu ma simt deloc impacat, tânjind dupa minunatele trairi duhovnicesti si infiorându-ma la ideea ca as putea rata mântuirea”.

          Confesiunile lui Cornel Galben sunt nefardate. Uneori, parca ar vorbi despre istoria netrucata a unui alt om. Iese cu istoria vietii sale in agora, o striga invesmântata in acorduri estetice, picura peste tot speranta, trimite la colt morale pe care le crede de subterana. Daca ar fi sa-i creionez un portret lui Cornel Galben, onesteanul care a revenit acasa (intr-un apartament ,,din zona Catedralei”…) dupa 43 de ani, as cita dintr-un… ,,Autoportret” celebru: ,,Sufletul lui e în căutare, / în mută, seculară căutare, / de totdeauna, / si până la cele din urmă hotare./ El cauta apa din care bea curcubeul. / El cauta apa din care curcubeul / isi bea frumusetea si nefiinta”. (Lucian Blaga, Poezii, Editura Albatros, 1972, pag. 92). Cu viata sa, Cornel Galben scrie o poveste care n-o sa inceapa niciodata cu acel clasic ,,A fost odata ca niciodata”.

          Omulconfesiunecornelgalben, desi este mereu locatarul acelei paradigme in care Credinta este liantul magic, este mai imprevizibil decât bobul de roua care poate rezista pâna in zorii apusului sau se poate risipi la primul zâmbet al Soarelui. El isi scrie povestea marsaluind ca un hidalgo cu sufletul lipit de aventurile unui Don Quijote care stie ca morile de vânt pot macina uneori numai iluzii. Nu stiu daca a pipait, ca mine, in Spania, o moara de vânt autentica, dar cred ca stie mai multe secrete decât mine despre aceasta poveste-minune care macina optimism inocent. Cred ca neprietenul lui cel mai important este Al-Khwarizmi, inventatorul algoritmului.

          Nu-l pot vedea pe Cornel Galben asezat intr-un pat al lui Procust. Scriind eu, de ceva vreme, ,,Ostaticul Umbrariei”- despre care discretul de el n-a slobozit nici macar o vorba, fie ea si otravita – mi l-am imaginat, chiar si dupa decriptarea amprentelor acelor minunati ,,1000 de pasi”, tot nonconformist pe Cornel Galben. E un mod de viata care-l va bulversa chiar si Dincolo pe previzibilul genial Al-Khwarizmi. ,,1000 de pasi” este, cum spuneam, spovedania unui invins victorios… ,,Ultima liturghie la care am participat in tinuta monahala”, aventurile de ,,fochist si bucatar” la manastire, mirarile triste raportate la unele aventuri ale mediului universitar (,,O intâlnire anosta, lipsita de dialog, presarata ici-colo cu mici ironii”…), ,,in afara de copii si frati, nu m-a sunat decât Iancu Grama sa-mi spuna La multi ani! O urare am primit, pe mail, de la doamna Rodica Lazarescu si, sub forma de sms, de la Gheorghe Iorga. În rest, nimic! Nimeni nu si-a amintit ca fac si eu o vârsta rotunda si nici macar revistele la care colaborez nu au catadicsist sa scrie un rând despre viata si activitatea mea (…) Ma asteptam ca macar Uniunea Scriitorilor sau filiala din Galati sa fi trimis o felicitare, cumparata din banii pe care-i dau, de patru ani, drept cotizatie”… Despre aceste confesiuni, despre alte tulburatoare confesiuni, in ,,1000 de pasi”…

          Spitalul Buhusi: O noua specialitate, pe fondul unei minunate aventuri /revolutii pentru calitate

            de
            Ion Fercu
            -

            Recent, spitalul din Buhusi a reusit sa obtina acordul Ministerului Sanatatii pentru aprobarea modificarii si îmbogatirii structurii cu o noua specialitate: îngrijiri paliative, care nu a mai existat de la înfiintarea institutiei, în 1977.

            Organizata ca un compartiment de sine statator, la etajul al treilea, cu doua saloane si noua paturi, noua specialitate va avea grupuri sanitare în fiecare salon, aer conditionat, paravane de intimitate pentru fiecare pat, tarkett antibacterian, instalatie de gaze medicinale etc. Urmeaza ca noua structura sa obtina validarea de catre Consiliul Local, autorizarea Directiei de Sanatate Publica Bacau si evaluarea de catre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Bacau.

            Cu sprijinul autoritatilor locale, care continua sa se implice minunat si în activitatile de dotare, compartimentul va fi dotat cu paturi, monitoare de functii vitale, EKG, defibrilator, aparat de sterilizat si dezinfectat plosti, truse de urgenta, aspiratoare de secretii etc, fiind prezenta si speranta ca noua specialitate va fi cuprinsa în contractul-cadru cu CJAS Bacau, pentru 2016.

            În ultimii ani, structura spitalului a cunoscut modificari majore prin crearea de specialitati noi, suplimentarea numarului de paturi, implementarea unor strategii noi de abordare a pacientului (conditii hoteliere radical schimbate, modernizarea calitatii serviciilor medicale, proceduri riguroase, calitatea satisfactiei beneficiarului), fiind a doua institutie sanitara acreditata din judet si prima dupa actualele standarde.

            Spitalul functioneaza respectând exigentele standarde de acreditare ale A.N.M.C.S si de certificare I.S.O. Astazi, in varii clasamente nationale, inclusiv ale jurnalistilor, aceasta institutie se afla pe locul I, fiind angajata intr-o interesanta aventura / revolutie pentru calitate. Si când te gândesti ca în urma cu putini ani se lupta pentru ca institutia sa nu fie desfiintata!

            Dr. Toron Mouhannad, managerul general al spitalului, spune: ,,Vom îmbogati cu noi specialitati structura. Vom continua reabilitarea / modernizarea/dotarea cu aparatura performanta, accesând fonduri europene si de alta natura, nerambursabile. Vom atrage noi medici, vom insista pentru schimbarea mentalitatilor.

            Siguranta pacientului este prioritara. Efortul nostru este incurajat si de sprijinul constant al Consiliului Local Buhusi, primarului, al autoritatilor judetene. Primim incurajari/aplauze/certificari grozave si de la institutiile centrale care monitorizeaza modul nostru de abordare si strategia de dezvoltare”. ,,Avem o strategie de dezvoltare clar definita, o viziune si o misiune care, daca vom fi sprijiniti la fel, vor reprezenta garantii ale unei deveniri care va consacra institutia noastra ca fiind una de referinta, aplaudata mai ales de pacient”, adauga ing. Constantin Poiana, manager de calitate.

            Modificarea examenului auto impune amenajarea unui poligon in Bacau

              de
              Ramona Ionescu
              -
              Este posibil ca pe viitor sa fie introdusa proba poligonului si a condusului pe timpul noptii/Foto: Ramona Ionescu

              – condusul in poligon si traseul pe timp de noapte ar putea fi doua probe suplimentare pentru obtinerea permisului auto – propunerea ii apartine deputatului PSD, Florin Gheorghe, care a initiat un proiect de lege in acest sens – introducerea probei practice in poligon este o propunere agreata de examinatorii auto bacauani, insa, se pune problema amenajarii unui nou poligon in Bacau

              Probele de examinare pentru obtinerea permisului de conducere ar putea sa fie patru in loc de doua, câte sunt in prezent. La propunerea deputatului Florin Gheorghe, examenul pentru obtinerea permisului de conducere ar putea consta in sustinerea unei probe teoretice de verificare a cunostintelor si a trei probe practice pentru testarea aptitudinilor si a comportamentului la volan.

              In viziunea initiatorului proiectului, cele trei probe practice vizeaza condusul in poligon, proba practica de traseu in localitate si traseul pe timp de noapte. Examinatorii auto bacauani sustin propunerea deputatului, motivând ca initierea unui astfel de proiect de lege va conduce la reducerea numarului de accidente de circulatie produse pe fondul unei slabe pregatiri a soferilor.

              „Atât timp cât ti-ai format deprinderile, proba poligonului nu ar trebui sa fie o problema. In poligon, viitorul conducator auto se formeaza mult mai bine decât in trafic, iar aceasta posibila proba ar putea fi un câstig pentru candidat. In momentul de fata, Bacaul nu dispune de un poligon auto atestat, insa, in cazul in care proiectul de lege va fi adoptat, Asociatia scolilor de soferi si instructorilor atestati si reprezentantii ARR-ului, trebuie sa identifice spatiul pentru poligon”, declara cms. sef Constantin Mihaescu, seful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Bacau.

              In prezent, viitorii motociclisti si camionagii sustin proba de poligon la pista de karting. Nu este exclus, ca pe viitor, cei care doresc sa obtina permisul de conducere, sa sustina proba poligonului in acelasi loc, pentru ca fostele poligoane ale Bacaului sunt dezafectate. (Ramona Ionescu)

              Intâlnire emotionanta a donatorilor si beneficiarilor de transplant

                de
                Gheorghe Bălțătescu
                -

                O manifestare emotionanta a avut loc joi, 14 iulie, la Biserica “Sfintii Apostoli Petru si Pavel”, din incinta Spitalului de Urgenta Bacau, organizata de Asociatia Transplantatilor din România (ATR), filiala Bacau, pentru a aduce un omagiu Donatorilor – Ingeri si multumiri donatorilor in viata.

                Slujba de pomenire a mortilor si Rugaciunea de multumire pentru donatorii vii a fost rostita de preotul paroh Constantin Abageru: “Este un moment deosebit, emotionant si pentru mine, asa a fost rânduit ca eu sa oficiez, pentru prima data in Bacau, o asemenea ceremonie religioasa, pe de o parte, de suflet, multumire si recunostinta pentru donatori, care au facut un mare sacrificiu, pentru sanatatea celor transplantati, de pomenire pentru cei decedati, a caror organe au dus mai departe VIATA. Rugaciunile si multumirile noastre se indreapta si catre medici si asistente, care sunt mâinile lui Dumnezeu, pentru ca bolnavii sa poata trai.”

                Au participat beneficiari de transplant, donatori, pacienti de hemodializa, rude, copii, medici si asistenti. In România sunt peste 4.000 de persoane primitoare de organe, din care 3.500 au beneficiat de transplant renal. In Bacau sunt 86 de trasplantati renal, toti traiesc, cum sunt si pacienti care, dupa 11 ani de la transplant, au revenit la dializa, cum este profesoara Maria Rusu, aflata acum iar pe lista de asteptare pentru un nou transplant.

                “Ei, donatorii – vii sau in moarte cerebrala – sunt eroii nostri, si daca in sufletele noastre ii purtam permanent, consideram ca, uneori, este omeneste sa ne manifestam recunostinta in mod public si in fata lui Dumnezeu. Asociatia Transplantatilor din România a organizat, in aceasta luna, declarata Luna Donatorului, slujbe de pomenire si de multumire in toata tara. Eu am beneficiat de transplant in 1994, am primit un rinichi de la sora mea, Ecaterina, pe care o iubesc foarte mult si ma rog in fiecare zi pentru sanatatea ei si a familiei. Va dati seama prin ce clipe am trecut amândoua, familiile noastre. Am fost printre primele transplantate la Cluj, la dr. Mihai Lucan. Am scapat de chinul dializei, pe care o faceam la Iasi, in conditii foarte grele. Acum am ajuns la -68 de ani, sunt bunica si ma bucur de viata”, ne-a declarat Rodica Prisecaru, reprezentant ATR, in Bacau.

                De o primire aparte, inconjurat cu respect si dragoste, s-a bucurat dr. Leonard Rosu, medic primar nefrolog, cel prin mâinele caruia au trecut zeci de pacienti dializati, aflati si dupa transplant, sub supraveghere si tratament. “Ma bucur ca ma intâlnesc cu pacientii mei aici, sanatosi, reveniti in familie, la viata sociala. Dupa programul de dializa intra pe Lista nationala de transplant si au doua posibilitati: fie primesc un organ de la un donator viu, de regula rude, fie de la o persoana aflata in moarte clinica, cu acordul familiei. In ultimii ani s-au imbunatatit mult conditiile de tratament, de hemodializa, medicamentele s-au diversificat, sunt mai putin toxice, pacientii nu se mai deplaseaza in alte clinici, dializa se face in Bacau. Este un vis frumos sa avem si in Bacau posibilitatea de a face transplant, insa este nevoie de infrastructura, de spatii noi, moderne, de bani si de medici”, a spus dr. Leonard Rosu.

                Am stat de vorba si cu un donator, Daniela Balaban. “Am 46 de ani acum si am donat, la 25 de ani, in 1995, un rinichi fratelui meu. M-am dus cu inima si sufletul deschis, fara nicio retinere. Este fratele meu, sânge din sângele mamei noastre. Atunci era mult mai greu, insa am fost compatibili si, iata, acum traim amândoi. Eu ma simt foarte bine, la fel si el, de aceea recomand tuturor celor care au posibilitatea, sunt solicitati, sa doneze, prin gestul lor suprem, cu voie de la Dumnezeu, prelungesc viata celor aflati in suferinta, transplantul fiind, uneori, singurul remediu pentru continuarea vietii.”

                O poveste frumoasa, cu final fericit este si aceea traita de un alt bacauan: “Sunt beneficiarul unui transplant de rinichi de la un donator viu, fratele meu, Gheorghe Ceaus. Era in 1996, pe 26 mai. Prima care s-a oferit a fost sotia mea, insa nu am fost compatibili. M-am dus la Cluj, mi s-a recomandat transplant, era pe atunci pionerat. A reusit, acum sunt bine, cu respectarea unui program sever. Ma bucur si multumesc dr. Lucan, lui Dumnezeu, pentru ca am ajuns sa-mi vad fetita mare, avea atunci 12 ani, acum urmeaza medicina, va fi medic. Ma rog mereu pentru toti cei care mi-au redat viata”, ne-a spus emotionat Iancu Ceaus.

                Toti participantii au facut o poza de grup, au povestit din intâmplarile prin care au trecut si au participat la un praznic.

                “Sa porti cu tine scânteie de viata din trupul altui om este o mare responsabilitate. Sa nu uiti ca cineva ti-a dat Timp, daruindu-ti un organ, este parte a vietii tale de dupa transplant. Noi, cei care traim datorita generozitatii semenilor care au acceptat sa doneze, nu uitam si din timp in timp, spunem intregii societati ca nu am uitat si ca sentimentele noastre pentru Donatori sunt puternice si permanente”
                Gheorghe Tache, presedinte al Asociatiei Transplantatilor din România

                Situatia la nivel national, in 2015

                Transplant renal: – 684 de pacienti intrati pe listele de asteptare

                – 4345 pacienti aflati pe listele de asteptare

                Pacienti in program de dializa – 9.800

                Transplant hepatic: 461 de pacienti aflati pe lista de asteptare
                Transplant de cord: 127 de pacienti aflati pe listele de asteptare
                Structura transplanturilor renale in 2015: 245 de proceduri, din care 199 de la donator in moarte cerebrala
                Transplanturi hepatice – 96 de proceduri, din care 85 de la donatori in moarte cerebrala
                Transplaturi pe cord – 4 proceduri
                Transplanturi de pancreas – 1 procedura
                Informatii se pot obtine pe www.e-transplant.ro; e-mail: astranrom@gmail.com; telefon 0762.224.820; 0762.224.821

                Consiliul Local Bacau, partener principal la Streetball Challenge

                  de
                  Florin Ștefănescu
                  -

                  In sedinta extraordinara a Consilului Local Bacau de miercuri, 13 iulie, s-a aprobat parteneriatul cu Asociatia STEP Bacau in organizarea Streetball Challange, eveniment ce se va desfasura sâmbata si duminica (16 si 17 iulie) in zona din fata hotelului Decebal.

                  Pentru reusita acestei activitati, organizatorii au estimat un buget de 8.800 de euro, din care aproximativ 30% (13.000 de lei) vor fi asigurati de Consilul Local Bacau pe baza de decont. Restul sumelor de bani sunt asigurati din sponsorizari.

                  „Am participat la sedinta de Consilul Local si am multumit consilierilor pentru ca au acordat votul de incredere”, a declarat Gabi Postolache, presedintele STEP România, care a precizat in sedinta alesilor bacauani ca spera ca editiile viitoare sa fie si mai ample, astfel incât Streetball Challenge sa devina cel mai mare eveniment de acest gen din tara.

                  Reamintim ca, primarul Cosmin Necula a anuntat ca, acest eveniment va fi printre ultimele sau chiar ultima manifestare pentru care se va bloca circulatia in centrul orasului. Revenind la Steetball Challange, perioada de inscriere a participantilor s-a incheiat joi seara (14 iulie), la aceasta editie, a VI-a, luând startul 40 de echipe din toata tara, numarul concurentilor apropiindu-se de 300.

                  Sarbatoarea la Luncani

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Sâmbata, 16 iulie 2016, si miercuri, 20 iulie 2016 calugarii carmeliti de la Luncani sarbatoresc cele doua hramuri ale manastirii. Aceste doua zile de hram sunt precedate de alte zile de pregatire spirituala. Sâmbata, incepând cu ora 10.30 are loc solemna celebrare euharistica, in cinstea Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel.

                    La sfârsitul sfintei Liturghii va urma rugaciunea speciala de cerere pentru aceasta sarbatoare. Pentru cei care inca nu au primit scapularul si doresc sa se consacre Fecioarei Maria, va urma binecuvântarea si imbracarea sfântului scapular carmelit.

                    Pentru sarbatoarea profetului Ilie, in perioada 17-19 iulie 2016, in biserica din Luncani se va celebra Triduum-ul pentru aceasta sarbatoare iar miercuri, 20 iulie 2016 la ora 10.30 se va celebra Sfânta Liturghie de Hram, in cripta Profetului Ilie. In aceeasi zi va avea loc si binecuvântarea apei.

                    Toti crestinii sunt invitati sa participe la aceste celebrari speciale si sa venereze scapularul purtat in timpul vietii de catre sfântul Ioan Paul al II-lea, expus in perioada acestor sarbatori la biserica din Luncani. (C.L.)

                    Donatii pentru hospice-ul Asociatiei „Lumina”. Steve Cooper: „Bacaul are inima”

                      de
                      Silvia Patrascanu
                      -

                      Copiii cu boli incurabile, amenintatoare de viata, au mai câstigat un prieten. E vorba despre compania „Cora”, care, dintr-o multime de dosare, a selectat pentru campania „Luna inimilor deschise” proiectul „O sansa la demnitate” al Asociatiei „Lumina”. Acesta are drept obiectiv construirea unui hospice pentru copiii care au nevoie de ingrijiri paliative.

                      Joi, la final de campanie, Catalin Ismana Ilisan, directorul „Cora”, a inmânat beneficiarilor cec-ul simbolizând donatiile facute de companie si de clienti. La eveniment au participat copii de la centrul de zi al „Asociatiei „Lumina” si parinti ai acestora, casierii „Cora”, care au sprijinit campania, sase voluntari ai fundatiei „Cri in the dark” din Marea Britanie, Steve Cooper, presedintele Asociatiei „Lumina”, Mihaela Dumitrache, director executiv, Mara Matei, expert comunicare, jurnalisti. „Aceasta campanie este una speciala pentru ca este o initiativa la nivel local. Bacauanii, clienti ai Cora, au facut donatii, iar Cora, ca si companie, a dat dovada de responsabilitate sociala corporatista”, a declarat Steve Cooper, apoi a adaugat, oarecum surprins: „Bacaul are inima”.

                      Pasi spre implinirea unui vis

                      Catalin Ismana Ilisan, directorul „Cora” Bacau, a vorbit despre campania propriu-zisa, explicând ca aceasta a durat doua luni, mai si iunie, si ca s-a finalizat cu strângerea a 26.648 lei: 12.500 de lei donati de „Cora” cu titlu de sponsorizare, iar restul de catre clienti, la casele de marcat. Banii vor fi folositi pentru dotarea hospice-ului care se construieste in Bacau, pe Calea Romanului, prin proiectul „O sansa la demnitate”.

                      Mihaela Dumitrache, directorul Asociatiei „Lumina”, a multumit tuturor, clienti si angajati ai „Cora”, pentru implicare: „Sper sa spuneti si colegilor dumneavoastra ca un mic ajutor duce la realizarea unui mare proiect. Va multumim si va rugam sa duceti vestea mai departe pentru a duce la indeplinire acest vis.” Iar visul Asociatiei „Lumina” este, asa cum banuiti, construirea hospice-ul pentru copiii cu boli incurabile, cladirea având realizate, pâna acum, fundatia si elevatia. Evenimentul de la „Cora” s-a incheiat cu un mic spectacol prezentat de copii si voluntarii britanici.

                      Volei: Predau lectii in Croatia

                      de
                      Dan Sion
                      -

                      Echipa feminina si cea masculina a Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau participa la Jocurile Europene Universitare

                      Voleiul incepe pe 18

                      Miercuri a inceput in Croatia, la Zagreb si Rijeka, cea de-a treia editie a Jocurilor Europene Universitare. Editia din acest an cuprinde nu mai putin de 21 de discipline sportive din care nu lipsesc fotbalul, handbalul, inotul sau tenisul. Bacaul este reprezentat de cele doua echipe de volei ale Universitatii „Vasile Alecsandri”: cea feminina si cea masculina. Ambele sunt campioanele universitare la zi ale României, titluri cucerite in luna mai, pe teren propriu. Si ambele echipe se vor imbarca astazi, in acelasi autocar, cu destinatia Zagreb, gazda competitiei de volei, care va debuta luni, 18 iulie si se va incheia pe data de 24.

                      Scapa de rusoaice

                      Multipla campioana nationala, echipa de volei feminin a Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau are ca obiectiv ocuparea unui loc pe podium. Cu atât mai mult cu cât, evoluând aproape in aceeasi componenta, gruparea bacauana a cucerit in urma cu un an titlul de vice- campioana continentala cu ocazia Europenelor Universitare desfasurate in Italia, la Camerino. Vestea buna pentru studentele bacauane este faptul ca Rusia (a carei reprezentanta, Universitatea Tambov, le-a invins pe Baciu si compania in finala de anul trecut, din Italia) nu va fi prezenta pe lista participantelor de la Zagreb.

                      De care medalie?

                      „Având in vedere ca in 2015, la Campionatul European Universitar de Volei am jucat finala, sper ca si anul acesta sa ne intoarcem cu o medalie. Sa vedem de care”, a declarat antrenorul campioanelor universitare ale României, Florin Grapa, care nu va insoti, insa, echipa in Croatia. Studentele bacauane vor fi conduse de pe banca de „secundul” Stiintei, Aurel Cazacu, lotul feminin deplasat la Zagreb de Universitatea „Vasile Alecsandri” fiind urmatorul: Sabina Moisa, Ioana Baciu, Andreea Fiterau, Cristina Cazacu, Iulia Matache, Lorena Ciocian , Mihaela Albu, Andra Ciucu, Valentina Patrascanu si Melinda Sipos.

                      Obiectiv general

                      Daca fetele au o tinta certa, in schimb baietii si-au fixat un obiectiv general: „Mergem sa jucam cu demnitate”. Cuvintele apartin antrenorului Cornel Paduraru si isi gasesc acoperire in lipsa de informatii referitoare la adversare in mod special si la nivelul competitiei in general: „S-ar putea sa ne confruntam cu adversare care au in componenta simpli studenti, dar este posibil sa evoluam si contra unor echipe ce includ jucatori de volei de un foarte bun nivel. Noi speram sa facem o figura frumoasa si sa ajungem cât mai sus, dar, repet, ramâne de vazut si care e nivelul competitiei”.

                      Fara Ciprian Matei

                      Echipa masculina a Universitatii „Vasile Alecsandri” se confrunta si cu absenta lui Ciprian Matei, omul care a contribuit in mod decisiv la cucerirea titlului national universitar de catre bacauani. Jucatorul legitimat la CSVM Zalau nu va putea efectua deplasarea in Croatia, fiind convocat la lotul national. Locul sau pentru turneul continental va fi luat de baimareanul Gabriel Cherbeleata. Alaturi de Cherbeleata, in lotul condus de Cornel Paduraru si Eusebiu Turcanu se afla: Dan Florea, Stefan Cazacu, Victor Târcavu, Eduard Ocunschi, Andrei Saracutu, Ionut Gontariu, Cosmin Matei, Andrei Ursache si Horia Alexoae.

                      Fotbal/ Liga a II-a: SC Bacau s-a inscris in campionat. De vazut daca va si participa

                      de
                      Dan Sion
                      -

                      Trebuia sa fie campionatul marilor schimbari: o singura serie, 22 de echipe, fara play-off si play-out, dar, in sfârsit, cu drepturi TV insemnate. Pentru moment, este doar campionatul marilor incertitudini. Nu se cunoaste nici numarul participantelor, nici când se va da startul: pe 30 iulie, data fixata initial sau mai târziu?

                      Tot ceea ce se stie legat de editia 2016-2017 a Ligii a II-a este ca vineri, 15 iulie reprezinta data limita pentru inscrierea echipelor in campionat. Asta daca nu cumva, din lipsa de competitoare, termenul se va prelungi.

                      Deocamdata, pe grila de start a noului sezon de B figureaza doar 16 cluburi. Cu tot cu Sport Club Bacau. Chiar daca viitorul gruparii bacauane continua sa ramâna invaluit in ceata (trece sub tutela Primariei, ramâne sub ASC, se desfiinteaza?), Sport Club s-a inscris in campionat. Asta nu inseamna, neaparat ca va si participa, inscrierea constituind o simpla formalitate.

                      Conducerea SC-ului a decis sa inscrie echipa in campionatul ligii secunde, in speranta ca, pâna la urma, situatia financiara va permite continuarea activitatii fotbalistice la nivel de liga secunda. Chiar daca in aceste zile se vehiculeaza si negocierea cu un investitor din zona privata, cea mai plauzibila varianta de salvare a echipei ramâne legata de trecerea acesteia la clubul Primariei, CSSM.

                      Pentru moment, singura noutate legata de posibilitatea ca Primaria sa preia echipa este o adresa trimisa de municipalitate in cursul zilei de miercuri, in care se solicita un raport cu situatia contabila a Asociatiei Sport Club. Jucatorii asteapta o intâlnire cu un reprezentant al Primariei, intâlnire care, dupa toate semnalele, nu va avea loc mai devreme de inceputul saptamânii viitoare.

                      Centenar dada – etapa estivala

                      de
                      Ioan Dănilă
                      -

                      Tot anul 2016 este dedicat celebrarii curentului inaugurat de Tristan Tzara (16 apr. 1896, Moinesti – 24 dec. 1963, Paris) în inima Europei. Dupa ce la 8 febr. 1916 a fost lansat termenul-cheie, „dada”, la mijlocul aceluiasi an (14 iulie), are loc tot la Cabaretul „Voltaire” din Zürich (Elvetia) prima serata dada si este facut public manifestul miscarii.

                      Interesanta este biografia cuvântului care a dat numele unei orientari în artele vizuale, dar îndeosebi în literatura. Dupa marturia parintelui dadaismului, totul a fost regizat ca spectacol al hazardului: un coupe-papier introdus între filele unui Larousse a scos la iveala o silaba repetata devenita emblema a gruparii de creatori nonconformisti: „dada 1. (în limbajul copiilor) cal; 2. (fig.) idee fixa, marota, cal de bataie: c’est son dada a aceasta este ideea lui fixa”.

                      Nu stim daca a avut vreme suficienta pentru a patrunde sensurile folclorului românesc (Tristan Tzara a urmat scoala primara la Moinesti si liceul la „Mihai Viteazul”, în Bucuresti; în 1915 era deja în Elvetia), dar aureola magica a cuvântului – tema îl avantajeaza. Figurinele din lut descoperite de arheologii nostri sunt fostele jucarii pentru copiii olarilor, iar în riturile funerare apar calul ludic si calul psihopomp (calauza pentru suflet), sicriul se mai numea si calul Sfântului Mihail, pentru ca la crestini acest sfânt este responsabil de funeralii.

                      (O scena semnificativa este descrisa de M. Sadoveanu în „Baltagul”.) Nu e de neglijat opinia lui Victor Macarie, cercetator literar iesean, care vede în alegerea numelui miscarii un gest de autobiograf: la 28 aprilie (echivalentul, în calendarul gregorian, al lui 16 aprilie – data nasterii lui Tristan Tzara), este sarbatorit, potrivit calendarului crestin-ortodox, Sfântul Mucenic Dada(s): „Sf. Mc. Maxim, Cvintilian si Dadas din Ozovia”.

                      În limba rromani, dada, cu accent pe prima silaba, articulat, desemneaza barbatul dintr-o familie („tata”), iar continuat cu un calificativ, „al mai mare”, trimite catre capetenia unei cete de tigani (bulibasa). La origine, are o forma mai scurta cu un sunet: dad. Este atestat în „tiganiada”, epopeea lui Ion Budai-Deleanu.

                      Uneori apare ca nume de batjocura dat cuiva. Omograful partial, dada (din bulgara sau sârba; accentuat tot pe prima silaba), este un termen de adresare catre o femeie mai în vârsta sau catre o sora mai mare. Al doilea sens este de „mama vitrega”.

                      Este considerat o reductie a sintagmei „l’École dada”, cu o sovaiala ortografica: cele mai multe lucrari folosesc majuscula, pentru a desemna un fenomen ce si-a cladit rapid personalitatea în lumea artelor; doar DEX-ul foloseste minuscula: „Din fr. sl’écolet dada”. Înainte de 1990, definitiile erau în acord cu ideologia vremii: „dadaism a curent decadent în literatura si arta burgheza” (DLRLC, 1956), printre reprezentanti numarându-se „T. Tzara (în Franta)” (DEX, 1964).

                      Este o „denumire aleatorie data de catre poetul T. Tzara curentului literar-artistic initiat de el” (MDE, 1986; cratima ne apartine). Laitmotivul dadaistilor a fost nihilismul, adica negatia permanenta, ceea ce ne face sa avansam o legenda proprie a etimonului cultural: avem în fata o luare în raspar a lumii, adica o anulare a acesteia, conform principiilor promovate de avangardisti: dada trebuie citit nunu sau si una, si alta. (În 1936 aparea la Bucuresti revista de satira „Da si nu”.) si tot ca reflex al limbii române, dar cu intonatie specifica, poate exprima suspiciunea, vecina buna cu negatia: da-da!… (cu accent pe fiecare silaba, evident).

                      Bacau: Se reduce presiunea apei pe timp de noapte

                        de
                        Comunicat de presa
                        -

                        Avand in vedere cresterea semnificativa a consumului de apa potabila in mun. Bacau, in ultima perioada, pentru asigurarea stocului necesar unei furnizari corespunzatoare a acesteia pe parcursul zilei, incepand cu data de 14.07.2016, functionarea retelei de apa potabila din mun. Bacau, intre orele 23.00 – 05.00, se va face la o presiune redusa (1,5 – 1,7 bar).

                        In aceasta situatie, este posibil ca unii consumatori de la etajele superioare ale blocurilor, pe timpul noptii, sa fie afectati.

                        Totodata, Compania de Apa face apel la consumatori (in special la cei din zonele din cartierele limitrofe si rezidentiale), sa nu mai utilizeze apa potabila pentru udarea gradinilor si a spatiilor verzi.

                        Macar o floare pentru primavara noastra

                        de
                        Florentin Radu
                        -

                        Sa fim seriosi, in judetul Bacau nu prea mai e productie. Cu exceptia câtorva firme mari care, prin nu stiu ce mecanism, dar si nitel noroc, au scapat de tavalugul falimentelor, ei bine, pe la noi n-a ramas mai nimic in picioare.

                        Chiar si putina industrie care mai exista e redusa la mai mult de jumatate, fata de ce capacitati de productie existau la inceputul anilor ’90. Sa zicem ca mai avem ceva agricultura, dar tot la nivel brut putem discuta, de materie prima, in niciun caz de produse care sa aduca plus valoare, industria alimentara devenind o fantoma care ne bântuie imaginatia.

                        Apoi, s-ar putea sa mai avem ceva lemn, dar care fie ajunge la chinezi ori arabi, fie il ia austriacul si il trimite cu tot cu profit la el acasa. Nu mai exista nici fabrici de prelucrare a lemnului, nici industrie metalurgica, industrie grea sau constructii. Ne apropiem de acel zero barat de care fuge toata lumea civilizata.

                        Când mai discut cu putinii oameni de afaceri care mai exista inca, aflu cât de greu le este, prin ce dificile incercari au trecut si inca mai trec, cum i-au ghebosat bancile, cum i-a descurajat statul prin impozitarea exagerata, cum au tot incercat sa-i tepuiasca partenerii gainari de pe-afara si câte si mai câte.

                        Or, când il mai auzi pe câte unul care sopteste, nu striga in gura mare, ca vrea sa faca investitii in Bacau, gândesti ca…asta e o stire de presa.

                        Una care, insa, nu prea capteaza atentia multora, lumea preferând sa urmareasca bazaconii cu violate, injunghiati sau donatori de organe pe doua sau patru roti. E drept, cu o floare nu se face primavara, dar macar aduce ploaia. Sper.

                        1...3.1183.1193.120...5.871Pagina 3.119 din 5.871

                        ULTIMELE ȘTIRI