Filarmonica „Mihail Jora” 60 de ani. Muzica … acordul ideal

Cultură

14 aprilie 2016

Spectacol omagial, la Sala ATENEU, joi, 14 aprilie, ora 18.30, la incheierea celor sapte zile de sarbatoare a muzicii, dedicate implinirii a 60 de ani de la infiintarea Filarmonicii „Mihail Jora”. Invitati de onoare, muzicieni, fosti componenti ai simfonicului bacauan, prieteni ai muzicii, oficialitati locale. Primit cu aplauze, la pupitrul orchestrei, maestrul Ovidiu Balan, cel care a condus multi ani destinele Filarmonicii, la pian Dan Atanasiu, Canada. In program, Rapsodia I, de George Enescu, „Nopti in gradinile Spaniei”, de M. de Fala, coruri din opere. In concert si Corul „Ateneu”, dirijat de profesorul Gheorghe Gozar.
In semn de pretuire si respect, conducerea Flarmonicii „Mihail Jora” a acordat diplome aniversare fostilor colegi, colaboratorilor, celor care au sprijinit de-a lungul anilor aceasta prestigioasa institutie de cultura. (G.B.)

“Motto, acordul ideal … Un acord. Muzica, ca si religia e simbolul armoniei în viata, al acordului desavârsit. Si cum, pentru noi, muzicienii, acordul ideal e acel do major, îl ofer bacauanilor, ca un principiu de înalta semnificatie” declara în urma cu aproape 80 de ani, mai exact în 10 noiembrie 1936, George Enescu, dupa ce sustinuse un concert în Bacau. Autograful si interviul maestrului George Enescu apareau în nr. 15/ 789 din ziarul Bacaul. Enescu cântase în mai multe concerte în orasul nostru, cel din 1915 inspirându-l pe învatatorul Gheorghe Radu, care nota în monografia sa “Bacaul 1850-1900”: “Aplauzele îndelung repetate cu care publicul a acoperit sala, florile ce i s-au aruncat, atentia religioasa cu care a fost ascultat, dovedesc iubirea publicului fata de marele artist pe care îl pretuiesc si care, tocmai ca în basmele copilariei adoarme apele, vânturile, îmblânzeste fiarele si vrajeste chiar si sufletele zmeilor”.

Filarmonica bacauana, pe care o sarbatorim la cei 60 de ani de existenta a crescut asa, ca în poveste, cu o orchestra valoroasa, condusa de Igor Ciornei si Eugen Pricope si din 1970 de Ovidiu Balan. Secretariatul muzical a beneficiat de aportul Olgai Chirstiuc si al subsemnatei. Alaturi de orchestra, manageriata de Pavel Ionescu, apare Orchestra de camera Tescana si formatiile camerale ce au evoluat în aceasta saptamâna pe scena Ateneului: Duo Capriccio, Trio Syrinx, Trio de coarde Ateneu, Cvartetul Fagottissimo si Cvartetul Consonante. Membri ai Filarmonicii „Mihail Jora” cânta de-a lungul anilor ca solisti cu orchestra.

Repertoriul acestei orchestre este, fireste, foarte vast si variat din punct de vedere stilistic, respecând si cerinta de a fi placut publicului. Promovarea tinerilor artisti se realizeaza prin concerte educative – asa cum vor fi si în saptamâna urmatoare în cadrul Saptamânii altfel – în repetate colaborari cu Colegiul National de Arta „George Apostu”, în „Galele tinerilor concertisti” si „Tribuna tinerilor dirijori”.

De-a lungul anilor, orchestra a sustinut mai multe concerte peste hotare, în Italia, Germania, Franta, Spania, SUA, Gibraltar, spectacolele fiind bine primite si apreciate.

Orchestra a înregistrat multe minute de muzica, pe discuri de vinil si CD-uri, unul dintre acestea fiind distribuit recent de reputata revista muzicala Amadeus (Italia).

În concertele saptamânale, în recitalurile si concertele Festivalului “Enescu – Orfeul Moldav”, ori la “Zilele Muzicii Contemporane” – primul festival de muzica noua organizat în România – vrem sa credem ca a fost slujita, asa cum spunea Mihail Jora:… “muzica, cea mai nobila si mai luminoasa arta, care înlatura, zâmbind, orice atingere necurata”. La ceas aniversar, ne alaturam prietenilor muzicii din tara si de peste hotare, care au îndreptat un gând de bucurie si de viata lunga artistica Orchestrei Filarmonice “Mihail Jora”: “La multi ani!”

Interviu cu Ovidiu Balan – dirijor si director onorific si Pavel Ionescu – managerul Filarmonicii „Mihail Jora”

Maestre Ovidiu Balan, cum arata Filarmonica „Mihail Jora” când ati dirijat prima oara aici?

În anul 1968, la prima mea colaborare cu Filarmonica din Bacau, institutia era tolerata pe la Casa de Cultura a Sindicatelor din Bacau iar birourile erau în fostul Teatru de Papusi. Nu aveam sediu si nici sala. Toate manifestarile muzicale se tineau în sala Teatrului Bacovia sau în sala Casei de Cultura. Erau doar 3 absolventi cu studii superioare. Cu toate acestea, se muncea foarte serios la pregatirea programelor iar concertele aveau un nivel aproape de profesionalism.

Cum vede „înteleptul“ Ovidiu Balan viitorul, în general si al artei muzicale, în special?

Nu ma consider un întelept, ci doar un om cu experienta. Viitorul artei nu-l întrevad. Ma îngrijoreaza scaderea interesului general pentru arta si în special pentru muzica. Este o situatie pe plan mondial din care nu stiu cum vom iesi. Cu toate acestea mai gasim tineri care doresc sa se manifeste studiind un instrument muzical, învatând o poezie sau interpretând un rol dintr-o piesa de teatru. Sa fim optimisti si sa credem ca arta, ca si viata, vor dainui..!!!

Domnule Pavel Ionescu, manageriatul dumneavoastra constituie un impuls atât sub aspectul complexitatii actului artistic cât si al profesionalismului orchestrei. Sunt împliniri vizibile si recunoscute, ce continua realizarile maestrului Ovidiu Balan. Exista si neîmpliniri?
Pavel Ionescu: Bineînteles! Multe din ele sunt legate de perioada pe care o traversam, de incertitudini, de neclaritati în special în legislatie si automat de frustrarile si tensiunile din cadrul colectivului pe care vrei sa-l conduci si care nu-ti ofera linistea de a construi si de a asigura o crestere continua a calitatii artistice a grupului. Altele tin de structura umana, diferita de la o persoana la alta, atât de greu de armonizat într-un grup care deja prin simpla apartenenta la actul de creatie te duce cu gândul la un manunchi de personalitati pe care câteodata îti este mai dificil sa le înrolezi în ceea ce înseamna o orchestra, adica într-o creatie colectiva.

Saizeci de ani înseamna o crestere a valorii profesionale, dar si un suport din partea ordonatorului de credit. Vorbiti-ne despre acest aspect esential.

Fara îndoiala, faptul ca de-a lungul celor 60 de ani de existenta am avut sansa sa avem putini ordonatori de credit, ne-a asigurat stabilitate, conditie esentiala pentru a putea creste un colectiv valoros. Ultimii 25 de ani, în care ordonatorul principal a fost Consiliul Judetean si în care am avut doar doi presedinti de consiliu, domnii Neculai Lupu si Dragos Benea, au fost si anii în care Filarmonica din Bacau a „explodat” în viata artistica din tara si strainatate. Beneficiind de o conducere echilibrata si înteleapta si de sustinere neconditionata în toate proiectele pe care le-a propus, institutia a devenit în scurt timp unul din colectivele valoroase ale tarii, un vector de imagine important al judetului Bacau, perfect integrat în structurile europene.

Ozana Kalmuski Zarea

Fotbal/ Liga a II-a: Vor revansa

Sport

Dan Sion

14 aprilie 2016

SC Bacau – Dacia Unirea Braila (sâmbata, ora 11.00, stadion „Letea”)

Au pierdut de doua ori cu Rapidul in sezonul regulat, dar si-au luat revansa saptamâna trecuta, in debutul play-off-ului, când s-au impus cu 2-1 chiar in Giulesti. Bacauanii Sport Clubului spera sa repete istoria si cu Dacia Unirea Braila, adversara de sâmbata, de pe „Letea”.

Dupa cele doua infrângeri suferite in meciurile directe din sezonul regulat, Vraciu si compania doresc sa le dea peste nas brailenilor in runda secunda a play-off-ului. „Nu va fi un meci usor deoarece intâlnim cea mai matura echipa a campionatului.

Cu jucatori experimentati precum Frunza, Onofras sau Laurentiu Ivan, Braila are intentia declarata de a promova, aflându-se pe locul 2. Noi, insa, vrem sa continuam pe aceeasi linie a rezultatelor si a jocurilor bune si sa ne luam o revansa contra Brailei, asa cum am facut-o si cu Rapid”, a declarat antrenorul Sport Clubului, Cristi Popovici, care conteaza pe efectivul complet, inclusiv Ursu, revenit dupa etapa de suspendare. Dupa jocul cu Dacia Braila, SC Bacau se va pregati pentru un alt meci acasa: cel de miercuri, din intermediara cu Academica Clinceni.

Celelalte jocuri din etapa a doua a play-off-ului Seriei I: Academica Clinceni- Rapid, Farul- Dunarea Calarasi. Clasament: 1) Rapid Bucuresti 25p., 2) Dacia Braila 24p., 3) Dunarea Calarasi 24p., 4) Academica Clinceni 20p., 5) Farul 19p., 6) SC Bacau 18p.

Nemtilor le-a mers la inima Bacaul

Sport

Dan Sion

14 aprilie 2016

Parteneriatul dintre Asociatia Judeteana de Fotbal Bacau si Federatia Regionala de Fotbal din Westfalia (FLVW) cunoaste noi valente. Dupa vizita efectuata in Bacau, in urma cu doua saptamâni, de o brigada de arbitri din FLVW condusa de instructorul Oliver Topp, partea germana si-a manifestat in mai multe rânduri satifactia pentru felul in care decurge colaborarea cu forul bacauan condus de Cristi Sava.

Mai intâi, cu ocazia unei conferinte de presa organizata de AJF si in care unul dintre arbitrii germani prezenti, Tobias Severins, a precizat ca „am avut placerea sa gasim aici oameni de o foarte buna calitate, pe care ma bucur ca i-am cunoscut”.

Zilele trecute am putut consemna insa o noua reactie pozitiva. De data aceasta chiar pe site-ul oficial al FLVW. „Acest schimb de experienta este un mare succes pentru cooperarea noastra viitoare. Am fost foarte bine primiti si vom face tot posibilul pentru a avansa acest parteneriat”, a declarat Oliver Topp in articolul publicat de FLVW.

„Sunt foarte multumit de modul in care decurg lucrurile si sunt convins ca impreuna cu FLVW vom putea face multe pentru dezvoltarea fotbalului bacauan, in special la nivel de copii si juniori”, a concluzionat presedintele AJF Bacau, Cristi Sava.

Duelul moldovenesc

Memoria

Deșteptarea

14 aprilie 2016

Moda duelului n-a fost straina Principatelor iar onoarea se cerea reparata cu sabia sau cu pistolul. Despre cum se duelau boierii nostri ne povesteste acelasi Radu Rosetti, in „Aminitiri”.

„Tata, barbat cheltuitor si iubitor de bunurile vietii, dusese în timpul vaduviei sale viata unui homme du monde, neocupându-se, afara de politica, decât de placerile sale. Cladise, în ultimii ani ai domniei lui Mihai Sturdza, curtea de la Caiuti, cam în mijlocul târgusorului cu acelas nume. Se ocupa si de afacerile lui, dar mai mult spre paguba lor.

Putin timp dupa intaia lui casatorie avusese un duel cu Alexandru Mavrocordat, supranumit Tarabont, care atunci era ofiter în militie si adjutant al domnului. Tarabont îsi batuse joc, la teatru, de ochelarii tatei, care-l provocase la moment. A doua zi au iesit la Copou spre a se bate cu pistolul, la comandament. Au tras aproape în acelas timp si Tarabont s-a prabusit în santul soselei care se afla în soatele lui, strigând ca este mort. Doftorul Cihak, protomedicul tarii si al militiei, care fusese luat de martori ca medic, s-a grabit sa alerge la dânsul, l-a dezbracat de mondir si de camesa, dar n-a gasit nici urma de rana. Deodata ochiul lui zareste, pe marginea santului, un obiect care lucea. Îl ie în mâna si constata ca este o epoleta a lui Tarabont, iar acea epoleta este strapunsa de gloantele tatei. O arunca cu dispret la pamânt zicând: «Asta nu ma priveste pe mine, priveste pe ceaprazar».

Tata a mai avut un duel cu Leon Cantacuzino, un amanunt al caruia i s-a destainuit numai putini ani înainte de încetarea lui din viata. Avusese loc între ei un schimb de cuvinte care facuse duelul inevitabil si tata luase ca întaiul sau martor pe mosu-meu Lascar, si acesta a rugat pe doftorul Cihak sa-l secondeze. Doftorul, dupa ce a fost pus în cunostinta împrejurarilor, a declarat ca vede si el ca duelul nu se poate evita, dar ca este o mare nenorocire, caci si unul si altul este casatorit si parinte de familie si nu se stie ce se poate întâmpla.

Apoi, dupa un moment de gândire, a spus ca primeste sa fie al doilea martor al tatei, dar cu conditiile urmatoare: ca el sa fie însarcinat cu încarcarea pistoalelor si ca mosu-meu sa se lege pe onoare ca nu va destainui cuiva ca el, Cihak, i-a facut aceasta cerere si a pus aceasta conditie. Mosu-meu a admis conditiile doftorului. A doua zi, de dimineata, au sosit cu totii la locul convenit si mosu-meu a propus ca doftorul sa fie însarcinat cu încarcarea pistoalelor, fiind cel mai batrân si cel mai experimentat în asemenea materie, deoarece fusese în nenumarate dueluri, iar nime din martorii partii adverse n-a obiectat ceva. S-au schimbat doua parechi de glonti, dar fara nici un rezultat si adversarii si-au dat mâna pe teren.

La plecare, mosu-meu si cu Cihak s-au suit în aceeas trasura si cel dintai a rugat pe Cihak sa-i spuie acuma de ce a vrut numaidecât sa încarce el pistoalele. Atunci Cihak l-a facut mai întai sa-i fagaduiasca ca nu va repeta nimarui ceea ce avea sa-i destainuiasca, apoi a aratat ca, amândoi fiind barbati cari mai avusese dueluri si nu mai aveau nevoie sa faca dovezile lor de barbatie, a vrut sa împiedece cu desavârsire întâmplarea unei nenorociri si a încarcat pistoalele cu niste glonti facuti dintr-un amalgam de mercur, cari s-au facut praf la iesirea din tava.

– Numai te conjur, a mai adaugit el, nu scapa vrun cuvânt catra fratele dumitale, caci stii cum este. Ar fi în stare, nu numai sa ma provoace pe mine, dar sa provoace din nou pe Cantacuzino, care-i într-o doaga cu el în aceasta privinta.

Mosu-meu l-a linistit spunându-i ca nu va vorbi nimarui despre mestesugul întrebuintat de Cihak si, cât au trait Leon Cantacuzino si martorii cari îl asistase, nu a pomenit un cuvânt despre întâmplare. Dar dupa moartea lor a povestit istoria mamei, cerându-i sa pastreze secretul, însa ea, nemaivazând nici un inconvenient ca tata sa afle întâmplarea, l-a pus în curent, ceea ce a avut darul sa-i pricinuiasca un violent acces de mânie împotriva lui Cihak, care mai era înca în viata si caruia i-ar fi scris ca sa-i exprime indignarea lui, pentru ca îl facuse de râs, daca nu l-ar fi împiedecat mama numai cu mare greutate”.

Radu Rosetti

Dezamăgiri galbencorneliste (Sau despre sinceritatea oftatului axiologic)

Cultură

Ion Fercu

14 aprilie 2016

Mai întâi, Eugen Budau, regretatul, a fost omul-acribie al universului scriitoricesc local. In vremea asta, Cornel Galben, discret, fisa, valoriza, evada din algoritmul clasic aruncând si sageti estetice amical-,,otravite”, uneori isi pigmenta discursul cu un subiectivism partizan, alteori, precaut, juca rolul neutru al istoricului literar care asteapta bobârnacul critic al viitorului. In timp, a devenit, in pofida asumarii profunde si a altor orizonturi ale fiintarii, cel mai cunoscut arhivar… critic al zbuciumului literar local. Demersul sau a luat in vizor nu doar certitudinile, ci si previzibilele esecuri, caci marja de succes a unora dintre cei aruncati in inventarul sau literar cocheta previzibil cu nimicul gloriei literare…

In ,,Poetii Bacaului la inceput de mileniu: debuturi 2000-2010” (Editura Pallas Athena, Focsani, 2015), Cornel Galben isi marturiseste dezamagirea. Isi lipeste frumos sufletul de unii dintre consacratii cugetului, precum Elena Ciobanu, Dan Petrusca, Victor Mitocaru, Violeta Savu sau Vasile George Puiu. Elena Ciobanu, „stareta propriei singuratati”: ,,Dati-mi voie, va rog,/sa vietuiesc printre voi…” Dan Petrusca, ,,poet nascut, nu facut”: ,,…incepea sa ninga de jos in sus /in globuri de sticla in copilarie”…Violeta Savu, ,,cea care arunca nisipul din ochii pustii”: ,,Inima mea cânta psalmii / Cei mai tristi / Si ochii mei vad rastignirea tacerii”… Apoi, tot consemnând aparitii editoriale, il simti cum ofteaza, ofteaza, ofteaza…

Un optimist al inventarului aventurilor literare, un optimist care uneori credita prea generos unele indrazneli naiv-aventuroase ale slovei, acum, Cornel Galben, ajuns la un punct terminus al asteptarilor aplaudate, izbucneste si le-o arunca de-a dreptul in obraz multor poeti bacauani care au debutat in ultimul deceniu, ,,intrucât putini dintre ei au dat dovada ca si-au inteles menirea si ca nu au publicat doar de dragul de a-si vedea numele pe coperta unei carti”. Aproape o suta de poeti ai ultimului deceniu poematic bacauan cad sub pana cugetatoare a lui Cornel Galben. Daca am inteles bine, cu mici exceptii, peste toate aceste creatii bântuie un mare oftat axiologic galbencornelist: ,,..goana dupa notorietate i-a indemnat pe multi sa coboare nepermis stacheta, rare fiind cazurile când talentul si inzestrarea poetica, dublata de o cultura adecvata, se observa tâsnind de la prima pagina si determinându-te sa ramâi captiv pâna la finalul lecturii”. Autorul lanseaza provocarea fireasca, o invitatie generoasa care-i ,,lasa pe veleitari sa se scalde in propria mediocriotate si pe cei cu adevarat indrazneti sa se bata pentru statutul lor de poet”.

Dezamagire galbencornelista? Aceasta mi se pare a fi manifesta. Ascultati: ,,Un motiv in plus ca pe viitor, sa-mi indrept atentia spre alte orizonturi de lectura, cu mult mai multe desfatari intelectuale…” Oftatul axiologic al lui Cornel Galben este un simptom al valorii multor creatii literare; nu doar asa-zis locale. Ar fi insa pacat ca autorul sa paraseasca statutul de lunetist axiologic. Aruncat cu intelepciune, chiar si vitriolul critico-estetic poate poate aduce profit literaturii. Traitor enigmatic, supravietuitor cu lauri la purtator, negator cu arsenal afectiv si estetic, aventurier fara de leac al spiritului, Cornel Galben va fi recucerit de povestea ,,monitorizarii” indraznelilor literare. Pariez public pe povestea astea a cuceritoarelor capcane care-l vor avea din nou captiv. Ce captivitate frumoasa!..

Bricolaje / Din cauza faptului

Cultură

Carmen Mihalache

14 aprilie 2016

O exprimare redundanta, greoaie este sa spui „din cauza faptului”, desi o auzim foarte des. Ca sa nu mai amintesc de acel „ca si” plasat aiurea, nu numai când este vorba de ocolirea unei cacofonii. Pentru ca unii au impresia ca e un soi de exprimare aleasa, culta. De bietul care vaduvit de acuzativ nu mai pomenesc, nici de nevinovatul decât, pus agramat, fara verbul la negativ (în constructiile pozitive fiind corecta folosirea lui doar).

În fine, nu asupra unor chestiuni de gramatica voiam sa poposesc aici, ci asupra altui fapt care mi s-a parut a fi nu unul divers, ci unul destul de grav. Am vazut stirile cu scandalul de la Opera Româna facut de balerini „din cauza faptului ca…” si urmeaza motivele, nemultumirile angajatilor fata de conducere si scoaterea la iveala a unui conflict cu balerinii straini din trupa, carora li s-a strigat, în timpul unei demonstratii, sa plece acasa. Am rezumat situatia, lucrurile sunt mai complicate, dar nu pot sa ascund faptul ca am fost uluita de reactia inacceptabila, gregara a angajatilor Operei fata de confratii din alte parti ale lumii. Mi se pare absolut degradant sa se ajunga la astfel de atitudini agresive, reductioniste, extreme, rudimentare.

S-a terminat si cu mitul tolerantei si ospitalitatii românesti? Ar fi pacat. Ne-am facut de râs înca o data. As fi preferat sa nu se întâmple asa ceva si sa se gaseasca, la timp, solutii de catre cei în masura sa o faca, cei de la Ministerul Culturii, în speta. E drept ca, de obicei, la opera lucrurile capata proportii exagerate, aici e multa poza, grandilocventa, declamatie, emfaza, sentimentele fiind supralicitate. Si e adevarat ca, în lumea artistica, în culisele ei, mai precis, exista multa vanitate, intrigi, cabale. Care l-au inspirat si pe un dramaturg american, Ken Ludwig, acesta scriind o comedie bulevardiera de mare succes, intitulata chiar asa „Scandal la opera”.

O farsa spumoasa, cu nostime picanterii, jucata multa vreme la Teatrul Nottara, spre deliciul publicului. Dar când nu mai este vorba despre un joc, si lucrurile se petrec în realitate, virând spre ceva urât, care nu ne face deloc cinste, e cazul sa ne punem întrebarea: încotro ne îndreptam? Traim într-o lume care se schimba rapid, sub ochii nostri, si la care trebuie sa ne adaptam rapid, pentru ca asta e conditia supravietuirii noastre. Iar lumea aceasta e diferita, diversa, multiculturala, multireligioasa, multietnica. Sigur, lumea de azi are multe realitati sumbre, primejdioase, în ea exista teroare, terorism, violenta, intoleranta, si tocmai de aceea de la artisti astept un alt mesaj, unul de profunda, sensibila umanitate.

Proiectele cu bani europeni, puse la urgenta maxima

Ovidiu Pauliuc

14 aprilie 2016

* municipalitatea face demersuri la Comisia Europeana sa primeasca o pasuire pentru finantarea schimbarii retelelor termice, fiindca altfel pierde banii europeni si trebuie sa bage mâna in bugetul orasului * s-au primit primii bani pentru consolidarea blocurilor cu bulina rosie

Municipalitatea bacauana si-a propus sa finalizeze pâna cel mai târziu la 30 iunie majoritatea proiectelor cu finantare europeana. Cel putin, asa au anuntat joi, intr-o conferinta de presa, primarul interimar Ilie Birzu si administratorul public al municipiului, Leonard Padureanu. Edilii s-au referit si la alte proiecte importante pentru comunitate, precum modernizarea Insulei de Agrement, dar mai ales decolmatarea lacului, consolidarea blocurilor subrezite de cutremure, criza muncitorilor de la Spatii Verzi sau reabilitarea binecunoscutelor strazi I.L.Caragiale-Milcov.

Se reia calvarul schimbarii tevilor de caldura

Lucrarile de schimbare a retelei secundare de termoficare in municipiul Bacau se reiau, dupa ce au fost intrerupte pe timpul iernii, iar pâna la finalul anului ar trebui ca totul sa fie gata. Ordinul de reluare este lansat pentru ziua de sâmbata, 16 aprilie, iar lucrarile propriu-zise vor incepe probabil de luni. Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului Bacau, a precizat ca intregul proiect de modernizare a termoficarii a inclus opt proiecte separate (instalatii de producere a agentului termic etc.), dar numai unul a mai ramas de finalizat, adica schimbarea tevilor. Lucrarea a produs deja disconfort in intreg orasul, din cauza santurilor si a mizeriei, mai ales ca nici constructorul nu a avut grija sa readuca la starea initiala zonele unde a lucrat, dupa cum a precizat administratorul public. Practic, pâna acum s-a realizat 63% din lucrare. Au mai ramas de schimbat circa 19 kilometri de retele, iar costurile necesare sunt de 33 de milioane de lei.

Muncipalitatea risca insa sa piarda finantarea europeana daca nu se respecta termenele de executie, iar finalizarea lucrarilor ar urma sa se faca pe banii bacauanilor, de la bugetul local. Autoritatile locale au depus la Comisia Europeana documentatia pentru prelungirea finantarii chiar dupa expirarea exercitiului bugetar european incheiat deja, ceea ce in principiu a fost acceptat, dar se asteapta si o confirmare ferma.

Aceasta ar insemna ca finantarea europeana va fi in continuare accesibila pâna la finele anului, chiar daca termenul de executie a fost depasit, fiind fixat initial pentru anul trecut. Pâna când Comisia Europeana va da raspuns solicitarii de pasuire, lucrarile sunt finantate din bugetul local, urmând ca toate cheltuielile eligibile din 2016 sa fie decontate din fonduri europene.
De mentionat ca intregul proiect prin care se urmareste imbunatatirea sistemului de incalzire centralizata din Bacau a costat peste 64 de milioane de euro. Utilitatea acestor lucrari este pusa insa sub semnul intrebarii din cauza pretului ridicat al gigacaloriei, a deselor avarii, dar mai ales a numarului tot mai mic de abonati ai sistemului centralizat, care de la circa 60.000 de apartamente in 1990, a ajuns acum la circa 15.000 de apartamente.

Se asfalteaza pe strada I.L.Caragiale. Urmeaza Milcov

Joi a inceput asfaltarea strazii I.L.Caragiale, care alaturi de strada Milcov este parte a aceluiasi proiect de reabilitare a infrastructurii. Practic, se poate spune ca strada I.L.Caragiale, unde lucrarile au ajuns la un grad foarte avansat, va deveni utilizabila la parametrii normali in saptamânile urmatoare urmatoare, insa lucrarile vor mai continua cu strada Milcov. Leornard Padureanu, administratorul public al municipiului Bacau, a declarat ca nu exista nici o problema din partea constructorului, care lucreaza intens. Pâna acum s-a realizat 70% din ceea ce mai ramasese de facut dupa plecarea fostului constructor, la Pasajul Letea s-au efectuat lucrari in proportie de 72%, iar parcarile sunt executate in proportie de 85%. Toate lucrarile ar putea fi gata in prima jumatate a lunii iunie.

„La Insula de agrement problemele sunt mai complicate, pentru ca depindem de decolmatarea lacului. Lucrarile pe Insula se pot termina pâna la 30 iunie, dar decolmatarea cu siguranta nu se va finaliza pâna atunci. Iar daca lacul nu este decolmatat complet nu poate fi umplut cu apa. Lucrarile pe insula vor putea fi terminate, dar vom avea probleme cu utilizarea infrastructurii. Vom vorbi cu colegii de la Directia Bazinala Siret si poate reusim sa atragem o bugetare sporita de la Ministerul Mediului, sa se temine si decolmatarea”.
– Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului Bacau

Primii bani pentru consolidarea blocurilor cu bulina rosie

Autoritatile bacauane au primit primii bani pentru proiectul de consolidare a cladirilor incadrate in gradul I de risc seismic, asa-numitele blocuri cu bulina rosie. Este vorba despre blocurile 4, 7, 9, 10, 12 de pe Calea Marasesti, adica tocmai cele din centrul orasului, grav afectate de seismele din 1977, 1986 si 1990. Deocamdata, s-au primit 300.000 de lei pentru studiile de expertiza premergatoare lucrarilor propriu-zise.

„Programul de consolidare a fost aprobat de Ministerul Dezvoltarii si deja s-au semnat contractele de expertiza seismica. In aproximativ 60 de zile se termina expertizarea, dupa care se vor face achizitii publice pentru proiectarea tehnica a consolidarii. Practic, am intrat in derularea unui proiect pentru care deja s-au alocat primii bani si asta ne face sa credem ca totul va merge bine. Nu asa cum s-a intâmplat in anii trecuti, când am tot solicitat bani pentru consolidari, dar nu s-a intâmplat nimic”, a spus Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului Bacau.
Singurul bloc din centru care a fost consolidat pâna acum este Marasesti 11, aflat vizavi de Primarie.

Un angajat la Spatii Verzi are in grija peste 25 de hectare de teren

Directia de Servicii Publice lucreaza cu 170 de oameni si doua masini de maturat mecanic, care au reusit sa intretina curatenia in oras. „S-au toaletat 400 de copaci maturi, s-au plantat 800 de copaci pe aliniamente si in zone de condominiu, s-au plantat 22.000 de fire de gard viu, 40.000 de flori de primavara. Toate spatiile verzi din oras au fost greblate, s-au varuit pomi si aliniamente, s-au facut tot felul de activitati care in final dau o imagine ingrijita municipiului Bacau. Sa nu uitam ca acesti 170 de oameni lucreaza pe intreaga suprafata a orasului, care este de 4318 hectare, din care 3940 hectare sunt teren intravilan” (un angajat pentru 25 de hectare – n.a.). Spre comparatie, in 2004 erau 800 de angajati la Spatii Verzi”, a spus primarul interimar Ilie Birzu.

Directorul Directiei Spatii Verzi, Gabriel Gritcu, spune ca exista o problema de personal, mai ales la nivelul angajatilor de specialitate, cum ar fi peisagistii sau inginerii. Problema persista de la inceputul crizei financiare, când resursele de salarizare au fost drastic diminuate, ceea ce i-a indepartat pe angajati.

Nationalii de la „Grigore Moisil” Onesti

Ion Moraru

14 aprilie 2016

Pentru elevii Colegiului National “Grigore Moisil” din Onesti acest an scolar s-a dovedit a fi mai fructuos decât anul trecut, in ceea ce priveste numarul elevilor calificati la etapa nationala a olimpiadelor scolare (de la 17 la 24 ). Cei mai buni elevi ai liceului sunt: la Limba Româna, Bianca Obreja si Emanuel Dobos Lupascu (prof. Gabriela Taranu), Raluca Marcu (la Economie, prof. Duta Sburlan), la Biologie – Dana Grozavu si Diana Hirjanu (prof. Vasile Brinza).

La Chimie, sub indrumarea prof. Anicuta Nica Serban s-au calificat la Etapa nationala elevele Teodora Zahiu si Larisa Elena Vieru, dar si Dana Grozavu, care are ca profesor pe Gabriela Terchescu. Rebeca Ursu, Carmen Pintea si Razvan Popa, s-au calificat la Nationala de Geografie, ei fiind coordonati de prof. Aurel Mihaila, la Religie Ortodoxa s-au calificat Andreea Turcu si Teodora Andronache (prof. pr. Constantin Cornel Jupenschi), iar la Limba Franceza va participa Delia Isaic (prof. Loredana Hanganu). Roxanei Zaharia s-a calificat la Olimpiada Nationala de Astronomie (prof. Valentin Emil Sorta), iar Diana Marica, la Olimpiada Nationala de Sah (prof. Maria Stanciu).

De asemenea, la Informatica s-a calificat elevul Alexandru Manea (prof. Carmen Ianos). Un numar de sapte elevi ai colegiului vor merge la Etapa nationala a Concursului Scolar de Matematica Aplicata “Adolf Haimovici”: Ionut Sandu, Andra Zlotu, Teodora Zahiu, Miruna Cisu (ce au ca profesor indrumator pe Cristina Lungu), alaturi de Ana Maria Cervicescu, Teodor Aspataritei (prof. Marioara Brescan) si Dana Grozavu (prof. Daniel Grozavu).

Acasa la Tristan Tzara sau cum se naste un text poetic

Cultură

Ioan Dănilă

14 aprilie 2016

Radio-România Actualitati a initiat un ciclu de emisiuni destinate scolilor care poarta un nume, aducându-ne informatii inedite despre respectiva personalitate. Este prilejul ca dascalii si elevii dintr-o anumita localitate sa imagineze un medalion al patronimului si sa programeze o sarbatoare a scolii, pe durata unei zile sau a mai multora.

La Moinesti, unde s-a nascut (la 16 apr. 1896) Tristan Tzara, fosta Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 5 (din Gazarie) a primit, în anul 2008, numele întemeietorului (în 1916) al dadaismului. Mai apoi, în 2010, aceasta s-a contopit cu Scoala Nr. 4, din Lucacesti, prin restructurarea retelei scolare a municipiului, iar în 2011 i-a preluat si numele. Aici nu a fost nevoie de vreun impuls exterior pentru a-i determina pe moinesteni sa-si omagieze înaintasul. La Scoala Gimnaziala „Tristan Tzara” am asistat la o întâmplare didactico-culturala de sase ore) care a adus în atentie menirea limbii si literaturii române, în general, si reflexele creatiei avangardiste azi, în special. Pentru operativitate, transcriu notatiile pe marginea evenimentului.

Invitatul de onoare: prof. Vasile Robciuc, presedintele Societatii Cultural-Literare „Tristan Tzara” Moinesti, care – a câta oara? – ne-a convins ca este omul-institutie în municipiu. Biblioteca scolii a amenajat un colt special dedicat celui omagiat la 120 de ani de la nastere. La loc de cinste se aflau „Caietele Tristan Tzara”, publicatie internationala editata la Moinesti. Laura Romanescu – profesoara de limba si literatura româna, protagonistul întregii activitati – a condus un moment artistic de nota 10, cu membri ai atelierului literar din scoala, care au aplicat reteta dadaista a alcatuirii unui poem. Iata doua exemple: 1. construim, timpul, sunete, cuvinte, suflet, amesteca, pe, mor, foi, margine, simti, sa dainuie, face, trupurile, inima, si, singuratate, aud (bucati taiate cu foarfeca din ziare); „E vremea sa construim pe ruina cuvintelor decapitate./Artistul le rasuceste sufletul./Silabele mor de râs pe marginea foii./Sunetele se amesteca si le simti trupurile arhaice./ Nu vreau decât sa dainuie, razbind timpul./Încep sa le aud glasul:/aaaaaa… eeeeee… iiiiii… oooooo… uuuuuu… aaaaaa… îîîîîî…/Se îmbratiseaza pentru a iesi din singuratatea neagra./Ritmul lor nu face decât sa jubileze inima:/Ma…ma… ta…ta… da…da…/Mi-e… ti-e… no-ua, vo-ua…” (poem); 2. praful, obrajii, ciripitul, nu, promisiuni, de, în, mâini, pamânt, tristete, stânci, sap (decupaje); „Praful îmi zgârie obrajii./Ciripitul mocneste în absurd./Mâinile-mi graviteaza în pamânt./Sap în noroi, sub stânci./Nu gasesc decât promisiuni de gheata si apa tulbure” (poem). „Tristan Tzara e stindardul nostru” (prof. Ionel Purcaru).

„Educatia transforma visurile în realitate” (slogan afisat pe holul principal; plural corect: visele nocturne nu sunt visurile ca idealuri). „Fuga de cal vioi si ager mi-a fost viata”, care „e trista, dar e totusi o gradina” (doua declaratii lirice ale lui Tristan Tzara. „E-urile sunt bune în pronuntare si rele în alimentatie. Asa le spun elevilor care rostesc sapti, di, pi etc.” (prof. Maria Botoc). „Cine doreste modele de proiectare didactica si de experiment cu adevarat stiintific, sa vina la scoala Tr. Tzara!” (prof. Veronica Stanila-Moisoiu). „Addenda este o demonstratie de respectare a unei realitati: interculturalitatea” (conf. univ. dr. Luminita Druga). Si în cartierul Lucacesti al Moinestiului, Tristan Tzara este la el acasa.

Margineni: Iluminatul cu fotovoltaice a fost “inundat”

Gheorghe Bălțătescu

14 aprilie 2016

La Margineni, a fost finalizata o importanta investitie, prin care s-a realizat un sistem de iluminat public cu panouri fotovoltaice. In toate satele au fost montati 1606 stâlpi, fiecare având doi acumulatori, un controler, o lampa cu LED si doua panouri solare. Toata lucrarea a costat 14,4 milioane de lei. N-au trecut decât câteva luni de la taierea româneste a panglicii, cu laudele de rigoare si spritul aferent ca au inceput sa curga reclamatiile. La rubrica “Bacaul vorbeste”, dar si telefonic, doi cetateni din comuna ne sesizau faptul ca foarte multe becuri nu functioneaza, iar altele abia se ingalbenesc. Si asta de mai multe zile, astfel ca, mai ales in satele aferente comunei este bezna totala.

Intâmplarea a facut sa traversez recent toata comuna, de la Podis pâna la Primaria din Margineni. Sesizarea oamenilor era adevarata, zeci de becuri, la un moment dat m-am apucat sa le numar, insa m-am lasat pagubas, nu dadeau niciun semn de viata, nu imprastiau asupra strazilor lucsii stabiliti prin proiect, iar alte corpuri de iluminat functionau pe pozitia de veghe, ca la spitale, noaptea. Ne-a luminat despre incident primarul interimar al comunei, Ionel Popa: “Cunoastem situatia creata. Sunt probleme cu acumulatorii. A plouat si a intrat apa peste ei, astfel ca nu mai functioneaza. Lucrarea este in garantie, de aceea am chemat firma care a executat lucrarea si s-a apucat de schimbat acumulatorii si de izolarea lor. Speram ca in cel mai scurt timp, instalatia sa revina la normal”, ne zice primarul interimar.

Normal ca te intrebi: acumulatorii, prin proiect, nu au fost izolati, protejati impotriva intemperiilor? Ma gândesc, cum la fel fac si beneficiarii iluminatului de la soare ca aceasta investitie a fost facuta pentru a fi folositoare multi ani de acum incolo, mai ales ca este monitorizata de finantator, in speta, Uniunea Europeana.

Dupa ce am lamurit chestiunea “eclipsei totale”, ne-a mai ramas o intrebare de adresat: de ce unele becuri ard doar ca o lanterna. “Când nu este soare, acumulatorii nu se incarca suficient”, vine raspunsul de la Ionel Popa, care recunoaste ca nu se pricepe el chiar la toate, dar aceasta a fost explicatia de la constructor. Eu nu sunt convins de raspuns. Ceva – ceva nu se leaga. Ce ne facem daca avem trei zile fara soare? Dar iarna, când “furnizorul” de caldura si lumina este mai putin darnic cu noi, pamânteni inventivi?

Fostul consilier Laurentiu Ganea, audiat in dosarul de evaziune si spalare de bani

Cătălina Chifu

14 aprilie 2016

Laurentiu Eugen Ganea (fost consilier judetean din partea PDL), cercetat intr-un dosar complex de evaziune fiscala, spalare de bani si constituirea unui grup infractional organizat, a fost audiat in instanta si s-a declarat nevinovat.

22 de inculpati sunt cercetati in acest dosar in care prejudiciul creat statului ar depasi, potrivit procurorilor, 2,2 milioane euro. Ancheta a fost declansata in urma unei inspectii fiscale, efectuate pentru perioada decembrie 2007 – iunie 2012, când s-a constatat ca una dintre firmele controlate de Florentin Gorea (considerat liderul grupului), SC GF Brand SRL Bacau, a diminuat TVA-ul si impozitul pe profit datorat bugetului de stat prin înregistrarea în evidentele contabile a unor operatiuni fictive de vânzare catre mai multe societati.

Aceste firme fie nu au înregistrat facturile respective, fie erau inactive sau în procedura de lichidare/dizolvare, din perioadele anterioare datelor facturilor, ori nu figurau în evidenta Finantelor. Din ancheta DIICOT rezulta ca, inca din 2008, existau legaturi intre Florentin Gorea si fostul consilier Laurentiu Ganea, administrator al SC ROMGAN CONSTRUCT SRL.

„Nu recunosc niciuna din infractiuni. Sunt unic administrator al SC ROMGAN din 1990. In 2007, a venit la noi la firma dl. Gorea pe care nu-l cunosteam. Am discutat cu el despre modul de livrare a unor marfuri. Am facut apoi comanda de teava care mi-a fost livrata de inculpatul Gorea in circa o saptamâna. De atunci am inceput o colaborare mai strânsa si mi-a livrat marfurile de care aveam nevoie (motoare, tevi, ciocane etc). Intotdeauna marfurile erau insotite de avize.

In 2008, am deschis si o statie de asfalt, iar inculpatul Gorea mi-a livrat o cisterna cu bitum. Intre 2008 – 2009, au fost livrate si alte materiale care au fost inregistrate in contabilitatea firmei, iar materialele se regasesc in lucrarile pe care le-am prestat pentru autoritatile locale. Noi, la rândul nostru, am facturat aceste materiale si am platit impozite la stat.

Acuzatia ca toate aceste facturi sunt fictive nu este adevarata. Facturile sunt reale”, a declarat Laurentiu Ganea in instanta. El nu-si explica de ce doi inculpati, printre care si Gorea, au declarat ca toate facturile sunt fictive, dar banuieste ca singura justificare este ca inculpatii incearca sa acopere afacerile evazioniste ale unor firme mai mari. Fostul consilier sustine ca, de-abia in 2012, dupa un control al Garzii Financiare, a aflat câte societati avea Gorea si tot atunci a incheiat colaborarea cu el.

Subprefectul a parasit Prefectura Bacau. Toma Constantin va candida la Primaria Darmanesti

Andreea Gavrila

14 aprilie 2016

La fix 30 de zile de când si-a depus demisia, subprefectul Toma Constantin a primit si ordinul de eliberare in functie, emis la ultima sedinta de Guvern. Acesta se va incadra la mustata pentru a-si depune candidatura, fiind obligat de lege sa nu ocupe o functie de inalt functionar public cu 50 de zile inainte de data alegerilor.

„Am fost intrebat la doua saptamâni dupa ce mi-am inaintat demisia daca nu doresc sa ramân in functie. Am acest proiect politic pe care vreau sa-l urmez, asa ca merg inainte. Imi voi depune candidatura la primaria Darmanesti, din partea ALDE”, a precizat fostul subprefect. Acesta a prezentat succint si activitatea sa de la numire, tot pe 16 aprilie, in anul 2014, acelasi raport de 14 pagini fiind inaintat si Guvernului. „M-a bucurat sa colaborez cu o echipa de profesionisti, dar nu va ascund ca am incercat sa impun un ritm de lucru, pentru ca erau si intern ceva probleme”, a spus oficialul.

Cea mai importanta actiune pe care a supervizat-o a fost situatia ansamblului de locuinte din cartierul Gheraiesti, unde s-au constatat emanatii de gaze peste limita. Fostul subprefect s-a aratat optimist ca termenele impuse prin planul de masuri ar putea fi respectate. „Din ce stiu, Primaria Margineni a parcurs pasii si cel mai probabil in luna iunie va putea monta acea centrala care va monitoriza emantiile de gaze.

La Primaria Bacau este in procedura selectia unei firme care sa faca drenul, dar Agentia pentru Resurse Minerale inca nu a facut pasii necesari”, a explicat Toma Constantin. Ce se intâmpla in continuare va fi in sarcina urmatorului subprefect despre care nu se stie cine va fi, dar despre care se crede ca „totusi, ca va fi bacauan”, a mai spus Constantin.

Marele Premiu s-a acordat ex aequo: Ilona Brezoianu si Ofelia Popii

Gheorghe Bălțătescu

14 aprilie 2016

Dupa indelungi cautari, care s-au intins pe durata a sapte zile (8-14 aprilie), Primaria Bacau si Teatrul Municipal „Bacovia”, cu sprijinul nemijlocit al juriului, au descoperit actorul (actorii) vinovati de talent actoricesc, daruire, pasiune, dar si pentru cel mai bun recital in cadrul Festivalului International al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”. Joi, ora 20.00 – Gala Premiantilor. Sala Mare a „Municipalului” a imbracat haine de sarbatoare. Amfitrionii, directorul interimar Tiberiu Serban si Doru Mares, secretar literar, si-au intâmpinat oaspetii, primarul interimar Ilie Birzu, viceprimarul Radu Ababei, parlamentari, actori, critici de teatru, regizori, membri ai juriilor, jurnalisti de la publicatiile de specialitate. Invitata de onoare a fost doamna Brândusa Zoita Silvestru, sotia celui al carui nume a fost dat festivalului bacauan.

Gong. Recompensa de 7000 de euro, platibili in moneda locala si Marele Premiu s-a acordat ex aequo actritelor Ilona Brezoianu, (Godot Café Teatru), pentru spectacolul „Fata din curcubeu”, text si regie Lia Bugnar) si Ofelia Popii (Teatrul „Radu Stanca” Sibiu), pentru creatia din spectacolul “Felii”, text si regie Lia Bugnar.

Fata de propunerile initiale, juriul a reconfigurat structura premiilor, astfel:

Premiul pentru creatie feminina, Eliza Noemi Judeu, Teatrul Municipal „Bacovia”, pentru creatia din spectacolul Ich Bin Ofelia, regia Sorin Militaru.

Premiul pentru creatie masculina, Lung Laszlo Szlot (Compania Aradi Kamarasznhaz), pentru creatia din spectacolul „Infidelitati”, regia Tapaszto Erno.

Premiul pentru explorarea mijloacelor de expresie din limbajul animatiei, Petronela Purima (Compania PurAnima – Bucuresti).

Juriul Festivalului a fost format din criticul de teatru Torok Acos (presedinte), Octavian Saiu, critic de teatru si Miclos Bacs, actor, profesor de teatru la Cluj.

Premiul onorific „Stefan Iordache”, Catalin Babliuc, (Casa Artelor Bucuresti), acordat de juriul elevilor din liceele municipiului Bacau, pentru spectacolul Box FM, text-regie Radu Iacoban.

Premiul „Actori pentru Actor – Dinu Apetrei”, Ofelia Popii, acordat de actorii din Teatrul Municipal „Bacovia”.

Premiile pentru Dramaturgie – Monodrama

Premiul I, Ada Lupu, pentru piesa de teatru „Povestea pasarii fara cuib”.

Premiul II, Victor Nicolae Ciobanu, pentru piesa „E-urile din iubire”.

Premiul III, Violeta Savu, pentru piesa de teatru „Clara si Robert. Hârtie cu portative”.

Juriul la aceasta sectiune a fost format din Crista Bilciu, dramaturg, laureatul editiei a II-a (2015) a Concursului de Dramaturgie – Monodrama, Monica Andronescu, critic de teatru, redactor sef al revistei Yorick, Doru Mares, critic de teatru.

Actori si dramaturgi bacauani, in festival

Pentru Marele Premiu si pentru celelalte premii (al actorilor din Teatrul „Bacovia”), al elevilor din liceele din municipiu, cât si pentru cel de dramaturgie, au concurat, cum era normal, actori si dramaturgi din Bacau, cu productii independente dar si ale Teatrului.

– Adina Iftimie, Teatrul „Bacovia”, cu piesa „Cabiniera”, regia Simona Baicu.

– Violeta Savu, Sectiunea Dramaturgie-Monodrama, cu piesa „Clara si Robert. Hârtie cu portative”, in lectura actritei Noemi Eliza Judeu.

– Valentin Braniste, productie independenta: „London Excort”, text si regie Vali Bolat.

– Spectacol lectura „E-urile din iubire”, de Victor Nicolae Ciobanu (concursul de dramaturgie), in interpretarea actorului Bogdan Matei.

– Noemi Eliza Judeu, Teatrul „Bacovia”: „Ich Bin Ofelia”, regia Sorin Militaru.

– Mihaela Murafa, productie independenta: ROGVAIV, text si regie Mihaela Murafa.

Bugetul si valoarea premiilor

Bugetul alocat – 250.000 lei. Premii: 7.000 euro – Marele premiu, 2.000 euro – trei premii, Premiul pentru Sectiunea Dramaturgie / Monodrama – 1.000 de euro. S-au mai acordat premii in carti de la editurile Nemira si Tracus Arte.

Final de Festival, in forta

In ultima zi a Festivalului, de la ora 17.00, in Sala Mare, intr-un recital extraordinar: Stefana Chele & Bogdan Capsa, iar de la 18.45, un recital extraordinar Anda Saltelechi – „Pe jumatate cântec”, premiata la IDFest 2015, text si regie Crista Bilciu. Dupa festivitatea de premiere, de la ora 21.00, un alt recital extraordinar, al actorului Razvan Vasilescu.

Festival cu filme romanesti, luna viitoare, in Bacau

Magazin

Deșteptarea

14 aprilie 2016

Nu trebuie să fii cel mai pesimist om din lume ca să realizezi că în Bacău, cultura cinematografică nu mai există, vremurile cinematografului de stat, care are o istorie aparte, fiind apuse demult. Pentru nostalgici, a trecut ceva timp de când nu se mai aud bârfe cinefile pe la colțurile Bacăului, însă recent, a bătut o briză nouă. O mână de liceeni vor să facă ei schimbarea.

Așa s-a născut un eveniment promițător: festivalul de film ”Eye Film Festival”, ediția H(ai la festival), ce se va organiza la Bacău pentru a da un impuls bacăuanilor să aprecieze filmul de artă, pentru a oferi o alternativă celor difuzate la cinema-ul din mall (că na, de ăsta există) și pentru a face cultura orașului să bâzâie prin toată țara.

Organizatorii doresc, ca din sponsorizările adunate după câteva ediții, să poată să le scoată din cap edililor ideea de a dărâma cinematograful și de a face supermarket în loc, pentru că vor avea fondurile necesare reabilitării clădirii.

Festivalul este în totalitate organizat de către liceeni. Ideea și inițiativa vin din partea Georgianei Barcan, care colaborează cu liceenii din Asociația ”Ingenious Drama”, organizatori ai Festivalul Național de Teatru pentru Tineri ”I.D. Fest”, ajuns anul acesta la a XVII-a ediție, și cu trupa de teatru Transparency Bacău, pentru a pune pe picioare festivalul de film care se pregătește să aducă cinematografia la Bacău și să nu-i mai dea drumul vreodată!

Eye Film Festival va avea prima ediție între 6-8 mai și este primul astfel de festival din oraș. Proiecțiile de film se vor desfășura la Teatrul Municipal Bacovia, dar și în aer liber, prin intermediul proiectului ”Cinemobil”, în Parcul Cancicov, iar intrarea este liberă.

Ediția de anul acesta propune conștientizarea valorilor cinematografice românești, întrucât cele 5 filme ce vor fi proiectate sunt realizate de regizori și producători români, printre care Ramona, Poziția copilului, Autoportretul unei fete cuminți, Ce lume minunată, multipreamiate la festivale naționale și internaționale precum Premiile Goppo, Berlin Interational Film Festival, Massachusetts Independent Film Festival etc. și care vor putea fi accesibile pentru prima dată publicului băcăuan, indiferent de vârstă și ocupație, ceea ce e foarte mișto!

Se vor face debate-uri pe temele abordate după fiecare proiecție, iar faza cea mai tare este că discuțiile se vor purta între public și cei doi regizori invitați, pentru ca spectatorii sa poată fi la curent cu ceea ce înseamnă producția unui film și lumea cinematografică românească.

Cei care vor veni la festival vor putea vedea bonus expozițiile a doi artiști vizuali amatori: un fotograf si un ilustrator locali, la deschidere se promite un concert, iar organizatorii păstrează cu-n shh multe multe alte suprize, așa că, hai să ne vedem toată țara la Bacău între 6-8 mai, la Eye Film Festival!

Diana Smeu

Pastele cu Helios

Opinii
Editorial

Petru Done

14 aprilie 2016

Cel putin declarativ, pentru a nu spune chiar „propagandistic”, autoritatile ne arata ca supravegheaza tot mai mult ce mâncam sau ce purtam, cum ne distram, cum calatorim si pe unde ne facem veacul sub iluzia ca avem timp liber.

Totul sub imperiul sigurantei pe care trebuie sa o simtim din partea acestor autoritati. Nu e de mirare ca apropierea Pastelui pentru majoritatea românilor, adica Pastele ortodox, un eveniment caruia ii dedicam prin traditie tot ce avem mai bun, de la cele puse pe masa pâna la ce imbracam si, mai nou, si cum ne distram in zilele pascale, a intrat deja sub lupa celor platiti sa ne supravegheze miscarile.

Ne-am obisnuit deja cu actiunile, dar si cu sfaturile celor de la Protectia consumatorilor, ale celor de la inspectoratele pentru situatii de urgenta, ale medicilor si, evident, ale politistilor, binevenite desigur.

Mai nou, pe aceasta scena a intrat si Antifrauda, adica Directia Generala Antifrauda Fiscala din ANAF, prin „Operatiunea Helios”.

De ce? „Pentru preventie si combaterea evaziunii fiscale din perioada Sarbatorilor” când, paradoxal, activitatea economica se intensifica. Asadar, verificarile inspectorilor antifrauda vor viza intreg lantul economic. In prima etapa – spun inspectorii -, când marfurile intra pe teritoriul României, are loc verificarea documentelor in vama, la granite, pentru achizitiile intracomunitare si pentru toate importurile.

Concret, se controleaza declaratiile vamale ale importurilor si documentele de transport rutier al marfurilor. Urmeaza etapa a doua, a controlului operativ, când echipele mobile de control vor opri camioanele si vor verifica daca documentele mentionate anterior nu au fost cumva modificate pe drum. Marfurile ajung insa in depozite dupa acest filtru, adica in centrele en gross, dar nu scapa de control, in a treia etapa a Operatiunii Helios.

Inspectorii vor verifica marfa si documentele (subetapa de control efectiv), prin incrucisare cu informatiile din primele doua etape ale operatiunii, si monitorizeaza autovehiculele care transporta marfa din en gross la revânzatori. Ultima etapa este verificarea modului in care vânzarile catre consumatorii finali sunt fiscalizate. Ave Helios! Dar, apropo: de ce Helios? Pai, Helios era, in mitologia greaca, Soarele. Adica, Antifrauda vrea sa scoata, de Pasti, totul la lumina.

Cidade de Deus

Z
Contrasens

Răzvan Bibire

14 aprilie 2016

Un numar serios din infractiunile din judetul Bacau sunt facute de tineri cu vârste fragede. Pe drumurile noastre aveti sanse foarte mari sa fiti lovit de o masina condusa de un pustan beat si fara permis, sa vi se fure telefonul de catre un adolescent sau chiar sa vi se dea in cap de catre un minor care are nevoie de bani pentru bautura.

Nu este saptamâna in care politistii sa nu prinda un adolescent ca a furat dintr-o casa sau a tâlharit un batrân, ca a condus o masina furata sau ca a furat telefonul unui elev. Incetul cu incetul tindem sa devenim o favela braziliana, de genul celei descrise in filmul “Orasul zeilor” (Cidade de Deus), in care bandele de infractori juvenili fac legea.

Ar fi mai usor daca acest fenomen ar fi cauzat de slaba performanta a fortelor de ordine sau de alti factori administrativi. Ar fi mai usor de rezolvat problema. S-ar suplimenta numarul de politisti, s-ar face stagii de pregatire, s-ar gasi o solutie institutionala. Din pacate, problema este una sociala. Ideea ca banul poate fi câstigat mult mai usor daca-i dai in cap unui batrân si-i iei pensia câstiga teren.

Ca e mai usor sa “combini” un telefon furat de la un scolar decât sa prestezi o luna in conditii grele pentru aceiasi bani. Ca daca iti pui o cagula pe cap si iei cu tine un spray paralizant, poti face rost de bani mult mai usor decât daca dai la sapa.

Si nu o fac de capul lor. Au modelul “succesului” in fiecare zi la televizor sau pe retelele sociale. Vad cum cei care au furat “afara” conduc masini de zeci de mii de euro, sparg banii in cluburi alaturi de gagici “beton”, nu au teama de nimeni si de nimic. Au razbit in viata fara sa aiba nevoie de scoala, faea sa-si toceasca nervii pe bancile scolii si fara emotiile examenelor. Si daca ei au putut, astia micii de ce sa nu poata?

Ministrul Muncii și-a dat demisia

Deșteptarea

14 aprilie 2016

Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ana Costea, și-a înaintat joi demisia, care i-a fost acceptată de premierul Dacian Cioloș, potrivit unui comunicat al Guvernului remis AGERPRES.

„Am acceptat astăzi demisia doamnei ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost înaintată în cursul acestei zile.

În perioada imediat următoare voi înainta domnului președinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice’, anunță premierul Cioloș.

Pierdem 102 paturi de spital. Consiliul Judetean da in judecata Ministerul Sanatatii

Silvia Patrascanu

14 aprilie 2016

O suta doua paturi de spital i-au fost taiate judetului Bacau, dintr-o semnatura. E vorba despre semnatura Ministrului Sanatatii, Patriciu Andrei Achimas-Cadariu, pe Ordinul 321/2016, publicat in Monitorul Oficial la sfârsitul lui martie. In cadrul unei conferinte de presa organizata joi, Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ), si Cosmin Necula, deputat, au criticat extrem de dur aceasta masura.

„CJ Bacau, nu numai ca administrator al Spitalului Judetean de Urgenta (SJU), ci si ca aparator al intereselor Sanatatii din judetul Bacau, intelege sa depuna plângere prealabila si dupa aceea sa actioneze in instanta pentru suspendarea Ordinului de Ministru”, a declarat Dragos Benea. El a precizat ca taierea de paturi va afecta toate spitalele din judet, de la SJU la Spitalul Comanesti sau Spitalul Municipal Bacau:

„Fac apel la toate autoritatile locale din judet sa se alature demersului, nu la modul declarativ sau pe facebook, ci in instanta pentru ca aceasta masura, de taiere a 102 paturi de la finantare, se va rasfrânge asupra tuturor spitalelor. Azi, Spitalul Municipal are zero paturi. Sigur, el nu functioneaza, dar in acceptiunea Ministerului Sanatatii, are zero paturi.”

Chiar daca acest demers ar putea fi considerat „electoral”, merita riscul. „Eu nu cred ca un ordin de ministru care a fost publicat in Monitorul Oficial la sfârsitul lunii martie nu merita o actiune de protest publica. Din pacate, celelalte autoritati locale ori au aflat de acest ordin dar nu le intereseaza si cred ca nu se va rasfrânge asupra lor, ori au aflat si dorm in papuci”, a acuzat presedintele CJ.

Tinta principala e Spitalul Municipal

Si deputatul Cosmin Necula a criticat masura ministrului tehnocrat Achimas-Cadariu: „Un medic renumit din România considera ca cea mai saraca regiune a tarii, respectiv Regiunea N-E, e cea mai sanatoasa. De ce? Pentru ca este principala zona din care se taie paturi – Bacau, 102 paturi, Iasi, peste 120 de paturi -, in timp ce la Cluj nu se intâmpla absolut nimic, in toata zona Ardealului, la fel, nici din Bucuresti nu s-au taiat paturi, desi in acele zone e foarte bine dezvoltata reteaua privata de sanatate, iar Casa de Asigurari face suficiente deconturi pe aceste spitale private.” In realitate, acolo unde saracia e mare si numarul pacientilor spitalizati e mai mare. De unde vor disparea paturile?

„Este evident ca taierea celor 102 paturi are ca principala tinta Spitalul Municipal pentru ca este acea unitate care, in momentul de fata, nu este finalizata, afirma Cosmin Necula. Toti locuitorii am facut credite prin intermediul Primariei Bacau, fiind imprumutate zeci de milioane de euro pentru constructia acestui spital care va ramâne la stadiul de constructie din cauza ca nu exista finantare din partea CJAS.” Deputatul a adaugat ca normal ar fi ca toate instutiile – Primaria, DSP, CJAS etc. – sa reactioneze: „Nu e vorba de o chestiune de natura politica, este vorba de o chestiune locala, anume sanatatea bacauanilor, principiu atât de clamat si repetat in fiecare campanie, care trebuie concretizat inclusiv pe cale juridica.”

Primariile sunt chemate sa faca „front comun”

Dragos Benea a insistat asupra faptului ca apropierea campaniei electorale nu trebuie sa paralizeze investitiile sau protestele: „Inteleg ca atunci când din judetul Bacau se taie 102 paturi fara nicio consultare prealabila – nu ne-a trimis, nimeni, nicio hârtie, nu ne-a intrebat nimic -, inteleg, deci, sa contestam si sa ne batem cu Ministerul Sanatatii si cu Ministrul Sanatatii, inclusiv in justitie. Nu cunosc in istoria judetului Bacau un demers precedent, de atac in instanta a unui ordin de ministru, dar acesta nu este un motiv sa nu mergem pâna acolo.”

Acest curaj s-ar putea sa coste pierderea RMN-ului, pentru achitarea caruia CJ Bacau face demersuri de la inceputul anului: „Procedura de achizitie s-a incheiat, exista un contract semnat, asteptam doar finantare de la Ministerul Sanatatii, asa cum a fost prinsa de ministrul Banicioiu in august 2015.” Taierea paturilor si intârzierea RMN-ului nu sunt singurele probleme din Sanatate.

Inca din noiembrie, CJ a cerut Primariei Bacau sa elibereze autorizatia de constructie pentru modernizarea Pediatriei: „Suma e alocata, contractul e semnat si vrem sa dam drumul la lucrari, dar nu avem autorizatie. Stiti de ce nu avem? Pentru ca, in 2012, Primaria Bacau si o firma din Iasi, care a dat faliment intre timp, au facut un PUG cu picioarele. Acolo unde, azi, ar trebui extindem sectia, in PUG figureaza spatiu verde. In realitate e parcare.” Revenind la decizia lui Achimas-Cadariu, Dragos Benea a solicitat autoritatilor locale sa faca front comun cu CJ Bacau impotriva Ordinului 321, apoi a incheiat: „Trebuie sa invatam sa ne batem si cu ministrii care ne taie paturile de spital fara sa ne intrebe!”

Primarul, solidar cu protestul impotriva reducerii de paturi de spital
Primarul interimar Ilie Birzu s-a aratat solidar cu intentia presedintelui Consiliului Judetean de a reactiona la intentia de reducere drastica a paturilor de spital din judetul Bacau. Primarul a precizat ca Bacaul, si Moldova, in general, sunt cel mai prost situate din punct de vedere al numarului de locuri in spitale, precum si la indicatorii de sanatate, din intreaga tara, si totusi reducerile se fac tot aici, in timp ce in celelalte regiuni reducerile sunt mult mai mici sau inexistente. „Sunt foarte nemultumit de decizia de reducere a numarului paturilor de spitale, iar Primaria este solidara cu demersul Consiliului Judetean. Insa ii cerem si noi presedintelui Dragos Benea sa se ralieze apelurilor noastre catre administratia centrala, catre Guvern si Parlament, de a face lobby pentru autostrada Bacau-Brasov, asa cum facem si noi tot mai intens”, a spus primarul interimar Birzu. (O.P.)

Autoslalom, la Pista de Karting

Sport

Florin Ștefănescu

14 aprilie 2016

Complexul Speed Park Bacau anunta startul sezonului competitional la începutul acestui week-end.

Primul eveniment organizat este etapa a II-a de Autoslalom, din cadrul Campionatului National ce se desfasoara sub egida Federatiei Române de Automobilism Sportiv (FRAS).

Evenimentul incepe sâmbata, 16 aprilie, începând cu ora 10:00.

La start se vor alinia 20 de piloți, însă numărul acestora poate crește deoarece înscrierile se pot face până în dimineața zilei de 16 aprilie, la ora 10:00. Pot participa orice autovehicule iar taxa de înscriere este de aproximativ 280 lei.

Etapa a fost comprimata într-o singura zi.

Raluka lansează single-ul şi videoclipul „Ieri erai”

Magazin
Monden

Deșteptarea

14 aprilie 2016

Cunoscută publicului în special datorită hiturilor „Aromă”, „Aer”, în colaborare cu Dj Sava şi Connect-R, „I like the trumpet” sau „Lasă-mă-mi place”, Raluka revine cu un nou single, „Ieri erai”, compus şi produs împreună cu echipa noii case de discuri, Quantum Music, căreia frumoasă cântăreaţa i-a pus bazele recent.

Despre single-ul “Ieri erai”, în care observăm schimbarea radicală de look, Raluka mărturiseşte:

„Sunt foarte bucuroasă că lansez această piesă, la care sunt şi compozitor împreună cu echipa Seek Music (producţiile pentru “Pe Aripi de Vânt”- Delia, “Falava” – Andra, “Îngerii au demonii lor” – Dan Bitman, Antonia – “Greşesc”, “Save Me” – Listen Bee, piesă ce a luat disc de platină în Suedia, Irina Rimes şi Theea Miculescu (“Fete din Balcani” – Corina, “Ne împotrivim” – Lora, “Singuri în doi” – Peter Pop, Antonia – “Greşesc”)
Piesă a fost compusă într-un timp foarte scurt şi am fost extrem de entuziasmaţi de rezultatul final. Sper să placă şi publicului la fel de mult cum place şi echipei mele Quantum Music.”

În clipul “Ieri erai”, regizat de Bogdan Daragiu, artista trece prin schimbări de imagine, de atitudine, de la femeia puternică la cea vulnerabilă şi sensibilă.

Pe lângă hiturile menţionate, Raluka a mai cucerit publicul şi cu single-uri solo, precum “Surrender” sau “Out of your business”, dar şi prin colaborări alături de Vali Bărbulescu, Speak, DOC şi mulţi alţii.

1...3.1173.1183.119...5.780 Pagina 3.118 din 5.780