– victima este de loc din localitatea Avramesti, judetul Vaslui, si a fost gasita fara viata, joi dimineata, pe drumul care duce catre satul Putini, din comuna Rachitoasa
Barbatul, in vârsta de 46 de ani, a plecat miercuri seara de acasa, din Avramesti, catre satul Putini – Rachitoasa, la o verisoara, careia i-a adus un miel si cas, el fiind crescator de animale. Nu a stat mai mult de un sfert de ora, dar dupa lasarea intunericului sotia si copiii au inceput sa-si faca griji si sa sune rudele, pentru ca el nu s-a mai intors acasa si nici nu raspundea la telefon. Dimineata, in jurul orei 6.00, in Joia Mare a Pastelui, a fost gasit mort pe drumul catre Putini, intr-o zona izolata, aproape de granita judetului Bacau cu Vaslui.
Era intins pe jos, in spatele masinii, si avea leziuni la cap. Cel care l-a gasit a sunat la 112, iar la fata locului au inceput sa soseasca rând pe rând anchetatorii. Toate indiciile de la fata locului conduc catre o crima, pentru ca in fata autoturismului au fost gasiti mai multi bolovani, luati cel mai probabil dintr-o cariera de piatra din apropiere, si pusi acolo special ca sa-i blocheze drumul si sa-l poata ataca in momentul in care avea sa coboare din masina. „Are capul spart, urechea rupta. Nu se stie ce s-a intâmplat. De aseara era disparut”, spunea Vasilescu Putirac, localnic.
„Aseara, pe la 18.00, a plecat de acasa si a venit la Putini, la rude. M-a sunat sotia lui, ca nu mai venea, l-am sunat si eu pe la 22.00, dar nu mi-a raspuns. Dimineata i-am spus ca ma duc in deal sa vad si când am venit aici il gasise deja cineva. Este lovit la cap si cu siguranta nu a fost unul singur. Au dus bolovani acolo, probabil cu o caruta. Cred ca au vazut când a venit in sat si l-au urmarit”, spunea si Victoria Dobranici, matusa victimei. In zona au ajuns si copiii barbatului, dar si alte rude. Toate banuielile se indreapta catre câtiva indivizi din comuna lor, cu care avea un conflict si care i-a batut familia in urma cu o luna de i-a trimis pe toti la spital.
Cearta ar fi pornit dupa ce calul barbatului decedat a fost ranit grav de calul celor banuiti. Omul le-a luat atunci calul lor drept despagubire si de atunci ei nu s-ar mai fi oprit din amenintari. „Pe 26 martie au venit si ne-au batut pe ulita. Eu, mama, sora, fratele, toti am fost batuti si am mers la spital. Tata atunci a scapat. Cred ca-l omorau daca-l prindeau”, spunea fiica victimei. Locul in care a fost gasit a fost impânzit de anchetatori, care trebuie sa afle cum a murit barbatul, iar raspunsuri vor oferi si medicii legisti, dupa ce vor efectua necropsia.
Acesta era casatorit si avea trei copii adolescenti, un baiat si doua fete, cu vârste cuprinse intre 15 si 19 ani, care invata la liceu in Bârlad. Cu totii munceau din greu la stâna din care-si câstigau traiul. Dupa ce au primit cumplita veste, doi dintre ei au venit la fata locului, unde si-au gasit parintele zacând fara viata pe drum. Socati, adolescentii au urmarit de la distanta cercetarile derulate si isi doresc sa afle cât mai repede ce s-a intâmplat cu tatal lor.
Politistii bacauani,impreuna cu cei din Vaslui, au reusit sa dea de urma suspectilor dupa doar câteva ore de ancheta. La 18.30, joi seara, la Parchetul Tribunalului Bacau au fost adusi pentru audieri doi tineri, de 21 de ani fiecare, banuiti de comiterea crimei, si un altul de 25 de ani, complice. Toti sunt din Avramesti. Se pare ca la mijloc este vorba de o razbunare.
Politistii, coordonati de un procuror criminalist, au impânzit zona si au facut cercetari
Zilele de sarbatoare sunt un bun prilej pentru iesiri in aer liber. Bacauanii care vor sa se bucure de concediu si in acelasi timp sa fie in mijlocul naturii, pot face o reusita escapada pana la Slanic Moldova.
Statiunea se anunta animata in acest sfarsit de saptamana, mai ales ca va fi plina de turisti veniti din toate colturile tarii, pentru a se bucura de aerul curat si peisajele minunate. Sunt asteptati de gazde primitoare, care le-au pregatit cele mai alese bucate.
Edilul localitatii, primarul Andrei Serban, spune ca s-au facut toate pregatirile necesare pentru vizitatori.
“Ne asteptam la un numar mare de turisti in aceste zile. De altfel, locurile de cazare s-au epuizat de acum o luna de zile. Ne bucuram de acest lucru si in acelasi timp va invitam pe cat mai multi sa vizitati statiunea. Cu siguranta va veti aminti cu drag de alte vacante petrecute in acest loc si veti face deja planuri pentru a reveni in Perla Moldovei si pe viitor”,
a declarat primarul Andrei Serban.
Turistii au la dispozitii multe atractii si, intre doua mese copioase de Paste, pot face o plimbare placuta la izvoarele minerale sau, de ce nu?, pe traseul de 300 de scari din padure.
In ultimii ani, s-au facut numeroase investitii in localitate, iar multe dintre afacerile private aflate in dificultate au revenit la viata, spre bucuria turistilor care au din ce in ce mai multe optiuni de petrecere a timpului liber.
Nu in ultimul rand, in apropiere de Slanic este deschisa si Salina Targu Ocna care va avea program normal in aceste zile.
Pentru a petrece o mini-vacanta perfecta de Paste nu trebuie sa parcurgeti distante mari. La doar 50 de kilometri de Bacau, in Slanic Moldova, aveti la dispozitie un cadru adecvat pentru escapada ideala.
La Biroul Electoral de Circumscriptie din Onesti au fost inregistrate un numar de 12 candidaturi pentru functia de primar al municipiului la alegerile locale, ce vor avea loc in ziua de 5 iunie. Astfel , din partea Partidului Social Democrat va candida Nicolae Gnatiuc, din partea Partidului National Liberal – Constantin Lazar , de la UNPR – Mihail Andronic iar ca reprezentant al Partidului România Mare va fi candidat Neculai Bontas.
In ultima zi de depunere a candidaturilor au fost inregistrate candidaturile lui Alexandru Cristea (Partidul Social Românesc), ce indeplineste in prezent functia de viceprimar cu atributii de primar si a lui Gelu Panfil, candidat independent.
Inedit este faptul ca la functia de primar al municipiului de pe Trotus aspira la aceste alegeri locale un numar de patru femei: Mihaela Badic Geaboc (A.L.D.E.), Liliana Ionita (Partidul National Democrat), Liliana Boholteanu (M 10) si Irina Sanda Balan (Partidul Miscarea Populara). Mai sunt inscrisi in cursa pentru a ocupa fotoliul de primar al Onestiului Cristinel Bratovianu (Partidul România Unita) si Lucian Daniel Lucaci (de la Partidul Puterii Umaniste – Social Liberal). Este de mentionat faptul ca toti acesti candidati sunt inscrisi, de catre partidele pe care le reprezinta si pentru functia de consilier local.
Pentru aceasta functie la Biroul Electoral de Circumscriptie, care se afla la Primaria municipiului Onesti, au fost inregistrate candidaturile a doi consilieri locali independenti, Roberson Zama si Dumitru Rudisteanu. Mentionam ca pâna la 4 mai, când aceste candidaturi vor fi definitive pentru aceste alegeri locale, se pot depune – la Judecatoria Onesti – contestatii.
Consiliul Judetean s-a reunit joi in sedinta extraordinara, motivat de faptul ca mai multe rapoarte financiare: contul de executie financiara si de incheiere a exercitiului bugetar pe anul 2015 trebuiau aprobate de urgenta. Cu acest prilej, consilierii judeteni au fost de acord si cu trecerea unei portiuni de 2,7 km de drum din domeniul public al judetului in cel public al comunei Saucesti. „Intentionam sa-l reabilitam complet, din fonduri proprii. Este asfaltat, dar daca il reparam ne va fi mai usor sa-l intretinem noi, sa-l deszapezim”, a declarat viceprimarul comunei Saucesti, Alin Iordanescu.
Un alt punct de pe ordinea de zi a fost concesionarea echipamentelor de colectare si transport a deseurilor din proiectul de gestionare a deseurilor solide catre unitatile administrativ teritoriale care au intrat mai târziu in proiect, nefiind initial prinse dotari si pentru acestea. „Numarul de gospodarii estimate initial, de circa 63.000, a fost mult mai mic, de 54.000 si au ramas echipamente in plus. Pentru a rezolva situatia, Consiliul Judetean a propus ministerului ca echipamentele sa fie redistribuite. In iunie finalizam proiectul”, a explicat administratorul public Nina Chiper. Vor primi pubele locuitorii din Asau, Agas, Brusturoasa, Dofteana, Palanca, Ghimes-Faget, Târgu-Trotus, Pârgaresti, Casin si Manastirea Casin.
Alesii au fost de acord si cu admiterea receptiei la terminarea lucrarilor de executie pentru amenajarea demisolului la Catedrala Ortodoxa. „Legea s-a schimbat si poate este bine sa stie acest lucru toate consiliile locale, ca la finalizarea tuturor lucrarilor la care sunt beneficiare trebuie sa treaca prin consilii receptiile”, a declarat presedintele Dragos Benea.
Ultimul proiect de pe ordinea de zi a fost aprobarea planului de restructurare a Centrului de Recuperare Racaciuni. 48 de persoane cu dizabilitati urmeaza sa fie dezinstitutionalizate, infiintându-se opt locuinte protejate si trei centre de zi.
In finalul sedintei s-a discutat despre recenta dezbatere organizata la Iasi vizavi de o autostrada care sa lege Moldova de restul tarii. Presedintele Dragos Benea a dorit sa puncteze din nou ca nu face lobby pentru Brasov-Bacau in loc de Ungheni-Târgu-Mures, de ieri de azi, ci de câtiva ani, iar prilejul cel mai bun ar fi fost pentru toti parlamentarii sa faca acelasi lucru la intâlnirea de la Iasi. Dar, la Iasi „am fost prezenti doar eu, Cosmin Necula si Lucian Sova”, a spus Benea. Consilierii PNL, Cezar Olteanu si Petrica Mihaila s-au grabit sa ia apararea PNL, motivând ca parlamentarii liberali s-au folosit de alte ocazii pentru a aduce in atentia guvernantilor subiectul.
Un cadou de 1 iunie, pentru copiii judetului
Observatorul Astronomic va fi deschis publicului pe 1 iunie. „Va fi un cadou foarte frumos pentru copiii municipiului si ai judetului, iar a doua veste buna este ca nu vom returna cele 2 milioane de euro pe care le-am luat din fonduri europene. Am desemnat câstigatorul celei de-a treia licitatii care s-a tinut pentru dotare, iar obligatia este de a livra aparatele in 45 de zile”, a declarat Dragos Benea. Tinta reabilitarii acestui obiectiv este de a atrage, cu noile dotari, 10.000 de vizitatori pe an.
Modernizarea Observatorului Astronomic a costat 12,8 milioane de lei, din care 9 milioane de lei bani nerambursabili. Pe lânga reabilitarea cladirii, dotarile inseamna un telescop nou si un sistem de proiectare digitala, care vor transforma observatorul in cel mai modern centru astronomic din tara.
La Olimpiada de la Rio de Janeiro va fi Soare. Nu o spune vremea, ci timpul. Timpul inregistrat de atletul bacauan legitimat la Stiinta Bacau in cadrul traditionalei probe de maraton de la Hamburg, de la mijlocul lui aprilie: 2 ore, 18 minute, 52 de secunde.
Prezenta lui Nicolae Alexandru Soare si a antrenoarei sale, Cristina Alexe, la Jocurile Olimpice de la Rio este un eveniment care a fost salutat cum se cuvine si de Consiliul Judetean Bacau. Joi, in sedinta extraordinara pe luna aprilie, maratonistului bacauan si antrenoarei sale le-au fost oferite Premii de Excelenta din partea Consiliului Judetean, cei doi fiind recompensati si cu câte o mie de euro.
„Este un mic efort al nostru permis de lege prin care putem sustine activitatea lui Nicolae Alexandru Soare si a Cristinei Alexe. Cei doi merita toate felicitarile noastre pentru acest rezultat. Este un timp remarcabil”, a declarat presedintele CJ, Dragos Benea, care a vorbit in cunostiinta de cauza: „In urma cu un an, am participat si eu la maratonul de la Hamburg si stiu ce inseamna, in conditiile in care am terminat cursa cu 53 de minute peste timpul inregistrat de Nicolae Soare”.
In discursul sau, antrenoarea Cristina Alexe a multumit pentru sprijinul acordat, adaugând ca „ne bucuram ca vom reprezenta Bacaul la Olimpiada” si ca „vom incerca sa va dam motive pentru a fi alaturi de dumneavoastra cât mai des”. Noi speram sa vina si vremea si timpul!
Elena V. Jigau, profesoara din Scorteni care vorbeste despre Paste in stil didactic (Foto: Ioan Bisca)
Cea mai importanta sarbatoare de peste an a românilor, Pastele, a suferit, in timp, transformari impuse de mode, de obiceiuri straine sau chiar de regimurile politice. Pastele ramâne, insa, praznuirea care te apropie cel mai mult de Dumnezeu, iar felul in care simteau si respectau aceasta inaintasii nostri ni se pare acum de-a dreptul fabulos. Cei care au apucat vremurile vechi si inca mai pot povesti ne uimesc cu amanunte desprinse parca din legende.
In satul Scorteni, Elena V. Jigau, fosta invatatoare, fosta profesoara de limba româna, acum o persoana la 80 de ani impliniti, ne-a descris Pastele traditional cu acelasi tact cu care a educat generatii de copii in scolile din Scorteni, in cunoscutul stil didactic, adica pe etape. „Daca vorbim despre cum se pregateau oamenii pentru a sarbatori Pastele – ne-a spus de la inceput doamna Jigau -, trei elemente trebuie sa avem in vedere: omul, locul si actiunea propriu-zisa”. In aceste etape am retinut savoarea unor vremuri de acum 60 -70 de ani, când Pastele era precedat de activitati prestate cu religiozitate, dar si cu mare pricepere si, mai ales, cu mare curatenie trupeasca si sufleteasca.
Curat la suflet, dar si la trup. Curat peste tot locul
Icoana sfânta din amintirile despre Paste ale doamnei Jigau a ramas si va ramâne mama sa, Leonora. Era una dintre cele cinci fete ale familiei sale, foarte gospodina. Stia cum se cuvine rânduielile gospodariei in preajma Pastelui si nimeni nu-i iesea din cuvânt. Lucrul incepea imediat dupa Sarbatoarea celor 40 de Mucenici, adica la inceputul lui martie, iar principiul de baza impus era CURATENIE. Curati trebuiau sa fie si oamenii, dar si locurile in care traiau.
Casa familiei era in centrul atentiei, dar nu numai. Se varuiau casa si incaperile, se facea curatenie si in curte si in gradina, dar si pe terenul din fata casei, de la drum. Când incepea curatenia, tot satul vuia. Toti se grabeau sa aduca varul, sineala, nisipul, lutul, tot ce era necesar. Curatenia trebuia terminata pâna in Saptamâna Mare si nu erau uitate nici mormintele din cimitir.
Mama Leonora supraveghea strasnic pregatirile de Paste
Oua inchistrite la Scorteni
In Joia Mare incepea pregatitul bucatelor. In acea zi se vopseau ouale. Se vopseau simplu, nu cu modele diferite, ca acum, cu frunze de patrunjel sau de alte plante. Umblând prin lucruri vechi, mama Leonora a gasit insa o chisita, dar nu stia ce este aceea. Era o pensula de încondeiat ouale, facuta dintr-un betisor (de obicei de arama sau de tinichea subtire), prevazuta cu câteva fire de par de porc. Chiar in camera de curat a casei si-a facut un loc al ei. A adus ceara curata si s-a apucat de lucru. „La asemenea lucrare trebuie un om iscusit – spune doamna Jigau. Aceasta este o veritabila meserie, in care trebuie sa pui arta, iscusinta, abilitate, rabdare, cunostinte de cultura generala, chiar suflet. E nevoie, insa, si de flexibilitatea mâinii”. Mama impartea suprafata oului in patru parti egale, dupa care desena figuri geometrice.
„Mama inchistrea ouale numai cu ceara absolut curata, nu combinata. Furnizorul ei trebuia sa se jure ca e curata. Dar si vasul in care puneai culorile si cosul in care puneai ouale vopsite trebuiau sa fie folosite numai la asa ceva. Precum si chisita. Erau lucruri folosite doar o data pe an, dar era bine sa le ai”. Elena V. Jigau
Totul era facut cu mare credinta. Iar pe oul de Paste trebuia scris neaparat „Hristos a inviat!”. Aranjatul oualor in cos se facea intr-un anume fel. „Noi le puneam intr-un paner invelit intr-un prosop curat, cusut cu flori (nu brodat) chiar de mama, spalat si apretat. Ouale erau asa fel asezate incât sa se vada inscrisul de pe ele. Era un adevarat ritual. Iar pe masa de Paste, cosul cu oua era pus in mijloc” – isi aminteste fosta profesoara din Scorteni.
Vinerea, ziua de cozonaci si pasca
Cozonacii de Paste in Vinerea Mare se coceau. Femeile framântau avan aluatul. Se trezeau de la ora 2.00 si incepeau lucrul. Pentru pasca, mama Leonora avea tingiri speciale, unele incretite pe margine, altele patrate, dar si una speciala, mare, in care se facea Prinosul (colacul mare de dus la biserica) facuta de mesterul Stara Duta. In aceasta facea Pasca Pastelui. Pasca se umplea cu brânza. Se facea turta pastii, apoi colacul propriu-zis al ei. Pe colac, cu mâna, femeile faceau galatusi (un fel de crestaturi mari), pe care ii mai numeau si gâlci. Colacul se punea de jur imprejurul turtei. Apoi se facea maiaua pastii, din cas taiat cuburi si brânza framântata cu mâna, cu galbenus de ou, cu zahar si mirodenii, dar si cu esenta de vanilie sau de rom. „Matusa mea, Catinca – spune doamna Jigau -, punea in aceasta maia si faina de porumb, care strângea bine maiaua. Era un obicei in tot satul”. La vremea aceea, pe drumul satului era numai miros de pasca. Pe fata pastii se puneau doua suvite de aluat, in forma de cruce. Aceea era, de fapt, pasca bisericii, de dus la biserica.
Elena Jigau, pe vremea in care Pastele era ascuns de rigorile regimului comunist
Cuptorul
Aproape fiecare casa avea cuptorul ei. Cuptorul intâi se varuia si pe afara si inauntru. El trebuia intâi incercat. Se puneau numai lemne uscate, de ulm, de fag, de stejar, nu de brad sau de altfel. Iar lemnele erau taiate subtiri si lungi. Dupa vreo doua-trei ore, când se incalzea, se incerca puterea cuptorului. Stiau femeile câte minute trebuia tinut cuptorul infundat. Dar se uitau permanent sa nu se pârleasca ce era inauntru, cozonacii sau pasca. „Mama ne invata altfel cum sa controlam temperatura: sa bagam mâna in cuptor si sa spunem Tatal nostru. Daca mâna rezista acolo, era semn ca era pregatit cuptorul. Altii puneau un pic de faina pe vatra” – isi aminteste domana Jigau.
Când se scoteau cozonacii, erau pusi musai pe scândura de brad, apoi se pastrau pe o masa pregatita special, curata, cu fata de masa, inveliti cu proaspe de cânepa sau de in, pentru a se pastra proaspeti.
Amintirea vechiului cuptor de pâine revine chiar si in fata cuptoarelor moderne de astazi (Foto: Ioan Bisca)
Mielul
Mielul de Paste era obligatoriu. Se prepara simplu: bors, friptura si drob. Pentru friptura se facea o maia speciala, cu usturoi, dar intâi se fierbea un pic carnea, sa iasa mirosul si grasimea. Se taia pulpa de miel in doua, dar se puneau si coastele. Tot din coaste se facea tocna de miel sau carnea de pe ele se punea la drob. „Multi râdeau de mine ca ceream bezaraul (prapurul), in care faceam drobul – a mai spus doamna Jigau. Dar nu stiau cât e de bun. Fierbeam maruntaiele si le tocam foarte marunt. Mai puneam faina de grâu, ou, piper, cimbru, leustean, patrunjel, ceapa verde si marar. Friptura o faceam in cuptorul din care scoteam cozonacii. Mai dadeam un foc usor, scoteam jarul si aduceam tingirile. O faceam in ulei. Statea in cuptor si doua-trei ore, sa se faca in liniste. Patrunjelul, loboda alba, mararul si ceapa, ardeiul si morcovul erau verdeturile adaugate la friptura. Apoi, o mâncam direct din tingire”.
Pentru masa de Pasti, fata de masa era lucrata in casa si folosita numai la asemenea eveniment (Foto: Ioan Bisca)
Masa de Paste adevarata era in familie. Ziua incepea, insa, cu luatul anafurei de la biserica. Se ciocneau oua vopsite. Se spunea „Hristos a inviat!” si se raspundea „Adevarat a inviat!”. Daca se spargea un ou, se credea ca omul acela va muri inaintea celuilalt. Erau glume, desigur, mai ales ca unii veneau pregatiti chiar cu oua de lemn.
Proiectul privind scăderea cu 50 la sută a taxei de salubrizare, pentru persoanele fizice din municipiul Bacău, nu este băgat în seamă de administrația PNL, deși pentru susținerea acestuia au semnat 10.000 de băcăuani. Inițiat de parlamentarul Cosmin Necula, proiectul trenează de luni bune, nefiind trimis spre dezbatere în Consiliul Local. Deputatul a incriminat atitudinea sfidătoare a municipalității, afirmând că administrația liberală arată că îi disprețuiește pe băcăuani și nu-i bagă în seamă.
Strângerea de semnături pentru susținerea proiectului de scădere cu 50 la sută a taxei de salubrizare a demarat încă din toamna anului trecut. Aproximativ 10.000 de băcăuani s-au raliat demersului inițiat de Necula și echipa sa, iar în decembrie 2015 dosarele cu semnăturile de susținere, precum și proiectul de hotărâre au fost trimise la Primărie. Aici, zac de luni bune, fără ca administrația PNL să-și asume trimiterea proiectului spre dezbatere în Consiliul Local.
Alegând o formă inedită de protest, Cosmin Necula a declarat în fața clădirii Primăriei Bacău că administrația PNL are o atitudine de sfidare față de cei 10.000 de băcăuani care au semnat pentru proiect și că de luni bune inițiativa este blocată la nivel de municipalitate. Deputatul și-a motivat ieșirea publică prin faptul că „băcăuanii care au semnat pentru susținerea proiectului trebuie să știe că nu au fost lăsați baltă”.
„În urmă cu câteva luni, am prezentat proiectul nostru, asumat de mine și colegii mei, precum și de 10.000 de băcăuani, prin care am urmărit reducerea taxei de salubrizare cu 50 la sută, respectiv de la 12 lei/locuință la 6 lei/locuință. După aproape 5 luni, administrația PNL dă dovadă de același dispreț și sfidare a cetățeanului care au consacrat ultimii 12 ani. Nu am primit niciun răspuns privitor la punerea în dezbaterea Consiliului Local a proiectului nostru, elaborat în conformitate cu prevederile legale in vigoare”, a declarat Necula.
El a adăugat că municipalitatea și administrația liberală în ansamblul ei nu înțeleg ce înseamnă un demers cetățenesc democratic, concretizat într-un proiect de hotărâre susținut de populație. „Practic, 10.000 de băcăuani sunt tratați de administrația PNL ca cetățeni de mâna a doua și mă adresez lor pentru a le transmite că nu au fost lăsați baltă de mine și de echipa mea, dar că sunt disprețuiți și sfidați de conducerea PNL a administrației actuale”, a mai declarat deputatul băcăuan.
Proiectul de scădere a taxei de salubrizare cu 50 la sută, pentru persoanele fizice din Bacău, a fost inițiat la începutul lui octombrie 2015, Necula declarând la acel moment presei că urmărește diminuarea taxei în exercițiul bugetar 2016. Potrivit proiectului avansat de social-democrați, taxa de salubrizare din municipiul Bacău ar fi urmat să scadă, pentru persoanele fizice, de la 12 lei/locuință/lună, la doar 6 lei. Astfel, la nivelul unui an, băcăuanii ar fi plătit pentru o locuință doar 72 de lei, în loc de 144 de lei cât plăteau anul trecut.
In Saptamâna Mare, Luminata, sufletele si inimile noastre sunt inundate de Speranta si Iubire, ne pregatim de Marea Minune a lumii: Invierea Domnului. Asa se intâmpla in fiecare an, asa se intâmpla de mii de ani. Si continuam sa ne bucuram impreuna cu cei dragi, cu cei apropiati, iar in noaptea magica o facem cu totii, cunoscuti si necunoscuti, luam Lumina, o protejam intre palme si ne aprindem cu ea candela sperantei din casele noastre: sa fie pace!
Cu doar câteva zile in urma, un prieten, de altfel un optimist moderat, dar optimist, imi spunea ca, uneori are sentimentul ca Speranta i-a fost furata, a fost linsata si rastignita, pentru el fiind cea mai oribila crima. Stii, sunt la capatul drumului si nu mai vad lumina. Tot aud in jurul meu ca speranta moare ultima. De ce si ea trebuie sa moara, unde mai gasesc puterea de a merge inainte? Am trait cu speranta ca va fi mai bine, casa mea era oaza de frumos, de adevar, de incredere, mi-am crescut copiii cu dragoste, cu munca, astfel ca ei sa nu vada fata urâta a lumii, asa cum am invatat de la parintii mei, insa viata nu este doar o poveste, a venit vremea sa deschid ochii mari si am vazut zidul, zidul rautatii, al indiferentei, minciunii, necredintei, tradarii.
Crunta spovedanie. L-am imbratisat si ne-am despartit. A fost singurul gest de care am fost capabil.
As fi vrut sa-i spun ca fiinta umana are dezlegare la Adevar, dar are si drumul deschis la iubire, credinta si frumos, mai puteam sa-i spun ca Speranta are puterea de a invia si reinvia in fiecare zi, izvorul ei fiind in sufletul nostru, iar sufletul este nemuritor. Dar speranta traieste si dincolo de noi, este preluata si purtata de copiii nostri, carora nu le-o putem darui linsata, ucisa. N-ar avea niciun sens existenta noastra pe pamânt. Rastignirea sperantei poate fi capatul Golgotei noastre, urmata, fericit, de renasterea ei, de reinviere, trebuie doar sa ridicam capul. Este in puterea noastra sa credem, sa speram la fericire, adevar si iubire. Nimic nu este mai vie si mai frumoasa ca Speranta, ea ne inalta si ne defineste ca fiinta umana.
Aici unde m-am nascut, locul unde pot spune ca s-au petrecut „amintirile din copilarie”, locul in care exist de mai bine de jumatate de secol, apropiindu-ma de 60 de ani, este locul cel mai iubit de mine, este locul de care ma leaga totul. Bacaul este liantul cugetarilor si aducerilor aminte ca port un nume si un prenume, pe care trebuie sa le cinstesc prin fapte, demnitate, munca si onoare.
Acestea le-am invatat de la inaintasii mei si imi fac datoria de a le impartasi si celorlalti. Sunt multe zile de sarbatoare intr-un an, dar Pastele este si va ramâne intotdeauna pentru mine o sarbatoare a sufletului. Nu mai conteaza unde te afli, cu cine esti, pe ce scara sociala te afli sau ce vârsta ai. De Paste conteaza sa ai constiinta curata ca puritatea inaltatoare a Invierii Domnului, redevenind astfel copilul de altadata.
Taranul vanzand mielul de Paste 1943
Aceasta puritate, multi stiu ca se poate realiza prin spovada. Este fapta prin care spui relele si binele in fata Domnului. In aceste rânduri veti gasi o altfel de spovada, este spovada mea catre voi, cititorii, de fapt o spovada a momentelor traite si auzite despre Sarbatoarea Sfântului Paste. Am putea spune cu totii: Pastele ramâne Paste! Dar, pentru ca exista un „dar…” pentru fiecare si cu nostalgie ni-l aducem aminte…. (Pe atunci, nu aveam vacanta de Paste …).
Amintire de Paste – 1957
La scoala, dascalii pareau mai ingaduitori in aceste zile, nu erau teze, extemporale si lectiile ni se pareau mai usoare. Noi, elevii, eram mai cuminti si ne feream sa suparam profesorii. Multi dintre noi mergeam cu bunicii la biserica si aflam despre o altfel de slujba care se numea Denie. In fiecare dintre noi, copiii, ramânea intimparit momentul trecerii pe sub masa. Era un mare ghinion sa te fi nascut intr-o zi apropiata datei postului, Saptamânii Mari. Multi amânau petrecerea, iar despre „ceaiurile dansante” sau „reuniunile din scoala” nici nu se punea problema. Simteam respect.
Noaptea Invierii
Sa lipsesti noaptea de acasa? Fereasca Dumnezeu! Ei, dar de Inviere… Fete si baieti, putin deghizati cu o sapca sau batic, cu gulerele ridicate, fara matricola scolii, ne adunam in curtea bisericii. Stateam la slujba si asteptam sa aprindem lumânarile.
Gospodina de Paste – Larisa Marandici
Lumina venea din mâna in mâna. Exista si o superstitie precum ca lumânarea trebuie aprinsa de la un barbat, având mare grija sa nu se stinga. Ea era adusa acasa, unde se facea o cruce ca semn deasupra usii. Multi dintre noi, tineri elevi, mergeam la cimitir. Noaptea in cimitir… o strângere de mâna mai altfel, unii imbratisati isi sopteau cuvinte calde, dulci, juraminte la lumina lumânarilor.
Amintire de Paste 1957 din albumul Fam Marandici
Discreti, rusinându-se poate, unele perechi cautau colturile intunecoase ale cimitirului unde printre lacrimi si nevinovate saruturi isi declarau iubirea vesnica. Se aducea cozonac, pasca, oua rosii si chiar visinata sau rom (era la moda Florio si rom Jamaica).
Poza de familie de Paste -1965
Pentru unii, acea noapte reprezenta prima inghititura de alcool si efectele lui. Se facea mare haz de cel care „pacatuia” mai tare. Ne retrageam in parc, unde, acompaniati de o chitara, cântam „Fata mamei fata”, „Paraschiva” etc. Militienii in civil sau in uniforma filau totul, bineinteles, raportând dimineata superiorilor. Dar… nu se intâmpla nimic.
Romeo si Julieta Marandici in hainele de Paste
Duminica, in prima zi de Paste, toata lumea, dar absolut toata lumea se imbraca cu ceva nou. Era o traditie sfânta. De Paste trebuie sa porti ceva nou-nout. Intr-un an tin minte ca a fost o exceptie: Julieta, sora mea, a primit o superba rochita si o pereche de pantofi de lac, iar eu am primit bicicleta visurilor mele, Pegas cu coarnele mari, asta in locul unui costum si a unei perechi de pantofi.
Fotografia de Paste
Petrecerile se faceau de obicei in familie si mai putin la restaurante. Se faceau vizite la nasii de cununie si de botez, parinti, frati, surori. Se mergea la promenada din centru. Zona C.E.C.-Policlinica Veche era cea mai aglomerata. Traseul era facut de câteva ori. Doamnele cu sotii de brat si copii in fata lor. Când doua familii cunoscute se intâlneau, se opreau pret de câteva secunde, barbatii isi ridicau palaria si erau primii care rosteau: Hristos a inviat! In timp ce femeile printre zâmbete isi faceau analiza rapida a rochiilor si a pantofilor. Prin anii ’65 – ’70 aparusera „tranzistorii”’ – aparatele de radio portabile, cu baterii.
Felicitare de Paste cu Regina Maria
„Era ceva” sa-l porti pe brat cu sonorul la maxim, indiferent daca era muzica populara, usoara sau stiri. Pasajul de la C.E.C. oferea cea mai pestrita auditie. In Parcul Trandafirilor sau Parcul Postei era un batrân fotograf care, printr-un ingenios aparat si proces tehnologic, facea „la minut” fotografii tip „vizitte” 6X9 cm. O primeai uda… era „coada” la el. Bunici, parinti cu copii, flacai cu iubitele lor, soldatii in permisie… Era „fotografia de Paste”’.
Felicitare de Paste 1940_
Poate si datorita faptului ca bunicul de pe mama era preot, atelierul Foto Marandici nu s-a deschis niciodata in prima zi de sarbatoare. Dar a doua zi… Este interesant faptul ca fotografiile, in special cele de portret, se lucrau câte 6 bucati de pozitie (alb-negru, sepia si verdita). Clientul isi daruia ulterior fotografiile celor dragi, iar pe verso, alaturi de nume si data, era scris „Amintire de Paste”’. Amintisem inainte de masa de Paste, care era obligatoriu in familie.
La masa
Ne amuzam tare cu ciocnitul oualor. Mai trisam câteodata cu un ou fals, de lemn. Tin minte ca una dintre sicanele „alora” era sa nu se gaseasca vopsea de oua. Bucuria si ghiseftul celor de la unica Tipografie. Am aflat ca ar fi fost toxica, dar daca nu se gasea… si apoi, nu a murit nimeni. Acum sunt toate nuantele de culori, inclusiv stickere cu chipul Mântuitorului sau al Maicii Domnului.
Ilustrata de Paste 1920
Când ciocnesti ouale ai un fior sa vezi cum imaginile crapa si se distrug la cojirea oului. Tin minte povestea unui calugar batrân care vorbea despre unii carora nu le placea aceasta sarbatoare si daruiau bisericilor sau familiilor un covoras cu chipul lui Hristos, in semn de impacare, dar cu precizarea de a fi pus la intrare… Deci: oua rosii, cas de oaie, ceapa verde, ridichi, bors de miel, miel la cuptor sau gratar, drob de miel, cozonac si traditionala pasca. Pasca cu smântâna, pasca cu ciocolata si …pasca basarabeasca.
O reteta de pasca
Bunica (de pe tata) spunea despre aceasta ca este o pasca speciala, pentru familii privilegiate, deoarece nu contine pâine-cozonac, ci numai esenta bunatatilor. Si avea dreptate. Ca si forma, era un con sau un trunchi de con. La alte familii am vazut sub forma de piramida cu baza patrulater. Forma este importanta, simbolizeaza Muntele Golgota, unde a fost rastignit Isus.
Pe peretii formei este imprimat semnul crucii, care este „pictat” pe pasca cu stafide, cuburi de fructe confiate etc. Exista o gramada de retete pentru aceasta pasca, ingredientele de baza fiind brânza proaspata de vaci, cât mai grasa si mai fina (un kilogram), smântâna dulce din acea mai grasa (un pahar), cinci galbenusuri de ou, zahar (200g), nuci sau migdale, stafide, cubulete de fructe confiate, zahar vanilat.
Toate ingredientele se folosesc crude, nucile sau migdalele crude sau prajite, stafidele oparite pentru cinci minute, apoi stoarse bine si uscate cu un prosop. Untul se mixeaza cu zaharul patru-cinci minute, se adauga galbenusurile câte unul, apoi incet brânza, smântâna, esenta de vanilie. Se mixeaza toate pâna se obtine o crema fina groasa.
Marandici Serghie -1982 ultima fotografie cu 5 zile inainte de Paste
Apoi, cu lingura, se amesteca stafidele, coaja de lamâie, migdalele si fructele confiate maruntite. Se toarna toata compozitia intr-o forma si se preseaza ca sa se scurga lichidul. Se lasa la frigider cel putin 12 ore. Se rastoarna din forma si se orneaza cu migdale, fructe. Este un desert extrem de consistent pe care cu siguranta il veti face si a doua oara. Ca si mentiune, atentionez ca avem nevoie de tifon (cam un metru patrat) pentru a strecura brânza de vaci si apoi pentru a scurge pasca.
Carti postale
Posta Româna isi incepe activitatea in principiu cu ziua de luni, a doua zi de Paste. Multi asteptam postasul sa ne aduca felicitarile – cartile postale de la familiile prietene. Chiar daca acele felicitari cu puisori, iepurasi sau oua rosii erau o raritate, foloseam ilustratele cu imagini din oras sau cu flori, pe care scriam mesajul de Paste, completam adresa, puneam un timbru si… era o lectie din codul manierelor elegante. Poate le regasim in cutiile de bomboane sau de pantofi, alaturi de fotografiile bunicilor si strabunicilor nostri. Astazi folosim (unii) SMS-urile… (si fast-food-ul este la moda, dar dupa 5 ani… ulcer, gastrita). Foto Marandici a reintrodus cartea postala personalizata inca din decembrie 2015.
Ilustrata de Paste 1935
Fotografia ta, a copilului, a familiei, facuta chiar si cu telefonul, o transformam intr-o felicitare de eveniment, inlocuind cu succes pe cea cu trei floricele sau personaje din desene animate. Este onomastica sotului, a sotiei, a familiei prietene, ziua sefului de serviciu, a profesorului diriginte. Cumparam un cadou si alaturi va fi o felicitare.
Ilustrata de Paste 1940
Aproape intotdeauna viitorul felicitarilor este in cosul de gunoi. O singura exceptie, cea cu chipul tau sau a familiei tale, cea cu imaginea colegilor. Acestea nu se vor arunca niciodata. Este inuman. Aceasta „bucata de hârtie” contine alaturi de urarea scrisa de mâna, imaginea celui care o transmite, timbrul stampilat cu datele postei… E altceva! Ca pret? 5 lei e mult? Daca da, se poate si mai ieftin.Va asteptam, sunt multe zile de sarbatorit.
Dar ce mai este nou in Pastele acestor vremuri ?
,,Oua potcovite” – acum câtiva ani am intâlnit un om care iesise de la „Scoala unde nimeni nu vrea sa invete vreodata” si care stia mestesugul de la un coleg de celula. Oul fara continut este pictat cu imagini religioase, apoi se ataseaza o potcovita. Aceasta are rol de sprijin. Metalul este cositor sau plumb, gaurile fiind facute atent cu acul de cojocarie. Pomul de Paste – il puteti vedea venind la Foto Marandici.
Pomul de Paste
Crengute de pom uscate si impodobite cu oua colorate. Prima data am vazut in Ardeal, apoi in Austria si Germania. Am considerat ca o reinviere a pomului de Craciun e seducator de frumos si astfel l-am adoptat. In rest, pasca italiana, panetone tot italian, pasca americana nu am vazut in magazine (poate in curând).
Tarani vanzand oua inainte de Paste
Si totusi… Saptamâna Mare, Noaptea Invierii, mirosul bucatelor, pasca, hainele noi, cadourile, cartea postala, fotografia de familie erau… intr-un fel anume. L-as numi respect. Respect fata de lume, apoi, respect fata de tine. Au fost in istoria noastra si turci, si unguri, si nemti, si rusi, si regi, si presedinti, si capitalism, si socialism, si comunism, si democratie… Si am fost Noi, nu „noi made in…”
Pastele inseamna mult mai mult. Inseamna „Noi cu demnitatea si traditia de peste 2000 de ani”. Pentru toti: HRISTOS A INVIAT !
Concursul „Fa-ti un selfie pe plaja de 1 Mai” derulat de cotidianul Desteptarea timp de 15 editii si-a desemnat câstigatorii, miercuri, 27 aprilie, prin tragere la sorti. Câstigatorii celor doua premii, o tableta si un super telefon, au fost bacauanii Viorica Fabian si Neculai-Ionut Giaman.
Dar pentru ca acest concurs s-a bucurat de o larga participare sI din partea cititorilor din judet s-a decis dublarea premiilor, fiind organizata o extragere speciala pentru aceasta categorie.
Astfel, a doua tableta a fost câstigata de Pavel Mariut, din comuna Traian, iar telefonul a ajuns in posesia Elenei Puscalau, cititoare din comuna Solont.
„Sunt plecat de câtiva ani in Italia dar in perioada asta sunt acasa cu ceva treburi. Am vazut concursul, am vrut sa particip si chiar am sperat sa câstig. Când ma voi intoarce in Italia, imi va fi mult mai usor sa va citesc pe internet.” Pavel Mariut, comuna Traian
„Sunt abonata din ’74 la ziar (la Steagul Rosu, inainte de ’89, si dupa, la Desteptarea). Am mai participat, dar n-am câstigat niciodata. Când am fost sunata am crezut ca e o gluma. Iepurasul a fost bogat la vârsta mea. Va multumesc!” Elena Puscalau
Lions Club Comanesti a gazduit, la sfârsitul saptamânii trecute, faza regionala a Concursului national „Tânarul Ambasador Lions al Secolului 21”, editia 2016. Câstigatori – ne-a informat presedintele in exercitiu a clubului, Liviu Mazilu – sunt elevii Stefan Vacarasu (locul I), Georgiana Hanganu (locul al II-lea), Cristina Damean (locul al III-lea), iar Neculae Fartadi a primit o mentiune. Stefan Vacarasu va reprezenta, astfel, Lions Club Comanesti la faza nationala de la Arad a concursului, care va avea loc în perioada 3 – 5 iunie. Tinerii concurenti au prezentat in fata juriului si a auditoriului proiecte de voluntariat care au impresionat prin mesajul lor.
Concursul „Tânarul Ambasador Lions al Secolului 21″ se desfasoara sub motto-ul „Tinerii de astazi, liderii de mâine”, iar câstigatorul din etapa nationala va participa cu proiectul lui la concursul organizat la nivel european, la Sofia (Bulgaria). La faza nationala vor ajunge sapte concurenti.
Acest concurs se defasoara de cinci ani sub egida Lions Clubs International si este dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 15 si 19 ani implicati în activitatea de voluntariat în folosul comunitatii, tineri care au aptitudini remarcabile în domeniul leadership-ului si al oratoriei, dar care au si rezultate scolare bune.
Concursul este al cincelea proiect national al Districtului 124 România al Lions Clubs International si se alatura altor patru proiecte nationale: Lions Quest, Concursul Muzical, Afise pentru Pace si Tabara Internationala a Districtului 124.
Cu doar câteva zile inainte de marea sarbatoare a Invierii Domnului, Galeriile “Alfa” ne propune o noua expozitie, de data aceasta, curatorul Carmen Istrate Murariu a invitat un artist cu un palmares expozitional impresionant, arta lui fiind apreciata atât in tara cât, mai ales, in strainatate, lucrarile lui innobilând galerii din Austria, Bulgaria, Canada, Franta, Germania, Italia, Izrael, Japonia, Polonia, Spania, SUA si Republica Moldova.
Absolvent al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, doctor in arte vizuale, Zuzu Caratanase, pe numele lui adevarat Razvan Constantin Caratanase, a venit in Bacau cu o expozitie de grafica, xilogravura si acvatinta – “an antiquo”, arte a caror vechime este greu de precizat, cele mai noi informatii precizând ca gravura in lemn (xilogravura) a parut la inceputul secolului al VIII-lea, iar in Occident isi face apaitia in secolul al XV-lea, cel mai cunoscut reprezentant fiind Albrecht Durer.
In România, tehnica gravurii era insusita pe deplin e Theodor aman, Constantin Stahi sau Gabriel Popescu, Marcel Chirnoaga, Bacau având, in anii ’80, in Irina Dascalu, un stralucit exemplu.
“Zuzu Caratanase a intrezarit o noua vârsta de aur a gravurii si chiar mai mult, a pregatit-o si a facut-o posibila prin arta sa. Pentru artist, culoarea nu este un mijloc de a anima suprafata, ci de a caracteria sspatiul. El acroseaza lumina intr-o formula ce corespunde neoclasicismului. Opera sa, austera din punct de vedere cromatic, ocupa un loc important in expresivitatea formei”, a spus, la vernisaj, Carmen Murariu.
Expozitia, gândita ca un dialog intre profesor si student, a reunit si creatiile a doua studente, de la clasa profesorului Caratanase: Andra Marisoiu si Adriana Ropotan, ambele aflate pe traiectoria afirmarii, atente si receptive la creatiile maestrilor, insa croindu-si prorpiul drum al rostirii plastice.
Expozitia poate fi vizitata pâna pe 18 mai 2016.
Desi toate formatiunile politice au propus o lista de consilieri judeteni pentru alegerile din 5 iunie, Biroul Electoral Judetean a invalidat nu mai putin de cinci liste.
Au fost respinse, din cauza ca n-au intrunit suficiente semnaturi valide pe listele depuse, PRM, PNTCD, Partida Romilor, PND si MP. Deciziile au fost afisate ieri la sediul BEJ, iar formatiunile au drept de contestatie in 48 de ore. Reprezentantii Miscarii Populare au anuntat deja ca vor face acest demers.
„Probabil ne-a scapat ceva, chiar nu stiu ce sa zic. Facem contestatie, desigur”, a spus presedintele MP, Ion Mâcâiala.
La Biroul Electoral 1, unde s-au inregistrat candidaturile pentru Primaria Bacau nu au aparut modificari, insa doua contestatii au atras atentia celor care lucreaza acolo.
Un barbat a venit sa reclame ca se regaseste pe lista de sustinatori ai primarului suspendat Romeo Stavarache, desi el nu a semnat pentru inscrierea sa la primarie. A depus o copie dupa buletin ca sa dovedeasca acest lucru si i-a anuntat pe cei din birou si ca sotia lui este in aceeasi situatie.
O alta sesizare interesanta a venit din sânul Miscarii Populare. Desi lista de consilieri si candidatura lui Constantin Scripat au fost validate, unul dintre consilierii propusi, la pozitia 6, a anuntat biroul ca lista de semnaturi nu este corecta si ca nici nu ar dori sa fie consilier local, iar semnatura sa pe declaratia de acceptare nu e, de fapt, a sa.
Contactat telefonic, candidatul MP, Constantin Scripat a spus ca nu cunoaste nimic despre aceasta contestatie.
„Nu-l forteaza nimeni sa candideze, asta e clar. Se poate retrage, sa-l cheme la birou sa verifice semnaturile”, a spus Scripat.
Desi am incercat sa aflam un punct de vedere oficial din partea conducerii partidului si de la persoana care a facut contestatia, nu am reusit.
Lista candidaturilor ramase definitive va fi publicata pe 4 mai.
În data de 28 aprilie 2016, la ora 09.31, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău a fost anunţat, prin sistemul unic pentru apeluri de urgenţă 112, despre producerea unui incendiu la o construcție de tip P+1 din satul Valea Seacă, comuna Valea Seacă.
În cel mai scurt timp, la locul evenimentului, s-au deplasat o autospecială de intervenție pentru stingerea incendiilor din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău, o ambulanță SMURD din cadrul Punctului de Lucru Sascut, trei autospeciale de intervenție pentru stingerea incendiilor din cadrul I.S.U.J. Vrancea – Secţia de Pompieri Adjud, încadrate cu douăzeci și unu de pompieri.
La sosirea forțelor specializate, s-a constatat faptul că incendiul se manifesta la acoperişul construcției, pe o suprafaţă de aproximativ 200 mp. Clădirea, aparținând unei societăți private, are pereții din BCA, cu acoperiș din astereală din lemn și învelitoare din tablă.
Pentru coordonarea acțiunilor de intervenție, la fața locului s-a deplasat și grupa operativă a inspectoratului, formată din trei pompieri militari, cu o autospecială pentru muncă operativă.
Incendiul a fost lichidat la ora 11.00.
În urma incendiului, ce a avut drept cauză probabilă efectul termic al curentului electric, au ars acoperişul locuinţei pe o suprafaţă de aproximativ 200 mp şi bunuri materiale. Nu au fost înregistrate victime.
Cu doar câteva zile inainte de sarbatoarea crestinilor otodocsi, piata mare a Bacaului era plina de miei proaspeti adusi de ciobanii din tot judetul. Preturile…pentru toate buzunarele. Daca saptamâna trecuta, kilogramul de miel se vindea si cu 25 de lei, ciobanii au inteles ca trebuie musai sa-si vânda marfa si au fost dispusi sa mai „umble” la pret.
„Dupa buzunarul fiecaruia. Poti lua si la «impacaciune». As vrea unul de 12-13 kile. Anul trecut, am luat unul super, numai carne macra, berbecut la vreo 30 de kile, cu 18-19 lei kilogramul”, spune Constantin Viziru, din Bacau. „Mi-au trimis niste banuti de la copii, din Cipru. Mi l-au lasat cu 18 lei kilogramul, il duc la tara”, spune Odorica Buznea, pensionara.
Revolta ciobanilor
„Nici noi n-avem bani, sa stiti. Anul asta, e prima data când vin, dar merge prost. Anul trecut, i-am dat de acasa, chiar daca pretul a fost mic, dar macar nu m-am chinuit”, se plânge Ionel Alexa, cioban din Slobozia, comuna Stanisesti. Oierii spun ca duminica si luni a mers mai greu, dar in timpul saptamânii, vânzarea merge ceva mai bine. Plus ca au mai vândut si de Pastele catolic. „E greu sa fii cioban in ziua de azi. Asta e, nu putem toti sa incapem la oras, mai trebuie sa fim si de la tara. Eu am 300 de oi si miei am taiat peste 100 si mai am de taiat tot cam pe atât”, spune Nicusor Marchidan, din Stanisesti. Lumea cumpara mai ales bucati de miel, pentru ca veniturile nu le permit sa cumpere un miel intreg. Mai ales pensionarii.
Ciobanii, insa, spun ca nici pretul de 23 de lei pe kilogram nu le aduce profit. Cel mult isi acopera cheltuielile.
„Este un pret subestimat, dar lumea nu-si da seama pentru ca nu face calcule. Ar trebui sa fie cel putin 25 de lei sau 23 de lei fara taxe. Pentru ca aici intra tot: veterinarul, masa la piata, cârligul in care agatam mielul, cântarul, taxa la abator etc. De asta prefer sa trimit clientul la mine la stâna, unde alege marfa, i-l tai pe loc si il dau cu 20 de lei de acolo.
Sau dau marfa la arabi, la turci sau greci, cu 10-11 lei, in viu. Cu sutele, nu 10-15 cât vând la piata. Acum, am venit sa vedem cum e treaba prin piata”, spune Irina Gheorghita, propietar de peste 600 de oi, din Letea Veche.
„Suntem sclavi la noi in tara. Arabii vin si ne fac ei pretul. Cu cât cumpara din Timisoara, la fel o fac si in Bacau sau Constanta ori Baia Mare. Asta pentru ca noi nu putem sa abatorizam sa dam la hypermarketuri, nu incapem acolo”, se plânge Ionel Spânu, cioban din Horgesti.
Si brânza-i pe bani
Alaturi, in hala de lactate, precupetele au umplut vitrinele frigorifice cu de toate. Laptele se vinde cu 5 lei bidonul de doi litri, portia de brânza proaspata cu 8-9 lei (sau 14 lei kilogramul), smântâna cu 8 lei kilogramul, casul de oaie cu 15 lei kilogramul (la fel si cel framântat).
Maria Ilies, de 51 de ani, din Bijghir, comuna Buhoci, are patru vaci, vreo 20 de capre, si vine la piata de 2-3 ori pe saptamâna. „Acum, este si post. Anul trecut a fost Pastele in aceeasi zi cu cel al catolicilor si s-a vândut mai bine. Nu-s bani, ca n-are lumea la oras, e greu. Dar, si noi muncim, la tara, de diminieata pâna noaptea, târziu.
Platim din banii astia lumina, telefonul, televizorul, plus mâncarea pe care n-o avem noi in gospodarie. ”, spune femeia. Ana Lupes, din Cârligi, a venit la piata cu ceva brânza de vaci, o galeata de smântâna, si niste oua de curca pe care cere 1,5 lei pentru fiecare bucata. Imediat da 5, dintr-un foc. N-ai cum sa nu observi ca batrâna sufera. Aflu ca din cauza unor ciocuri crescute in talpi. Plus ca si vitrina frigorifica, pentru care a platit 15 lei, s-a defectat si, acum, se teme ca i se strica marfa.
„Ce ma fac eu cu smântâna asta, s-a subtiat toata. Nu o mai ia nimeni”, ofteaza batrâna. Semnalez neajunsul conducerii pietei si, la scut timp, apare adjunctul directorului care decide, pe loc, sa o transfere la o alta vitrina care functiona, spre usurarea batrânei.
[wonderplugin_gallery id=”519″]
Verdeturi de Turcia
In zona cu zarzavaturi, furnicar de oameni, fiecare cumparând câte ceva de pus pe masa. Gasesti de toate, majoritatea, de la angrourile turcilor. Luma nu stie asta, dar ce mai conreaza, vine pastele sI trebuie sa ai ceva pe masa. Verdeturile – patrunjel, marar, leustean, salata, spanac, ceapa verde, loboda, usturoi verde, – se dau cu 1 leu legatura.
Cele din categoria „albitura”, cum ar fi radacina de pastârnac – 6 lei kilogramul, radacina de patrunjel – 8 lei kilogramul, telina – 5-6 lei kilogramul, iar restul – ridichi – 3 lei kilogramul, rosii – 5 lei kilogramul, castraveti – 7 lei kilogramul, morcovii – 3 lei kilogramul, ceapa uscata – 2,5 lei, cartofii de toamna – 1,8 – 2 lei kilogramul, hreanul – 10 lei kilogramul, varza verde – 3 lei kilogramul, sfecla rosie – 5 lei kilogramul, fasole uscata – 8-12 lei kilogramul.
Acriturile, nelipsite de pe masa de Paste, se dau cu 7 lei -varza murata (tocmai de la Milisauti, Suceava, adusa), si 10 lei – gogonelele si castravetii murati. La fructe, preturile, ca la hypermarket: mere la 2 – 2,5 – 3 lei kilogramul, pere la 7 lei kilogramul si…capsune grecesti, cu 9 lei kilogramul.
Mai mâncam si eco
Bacauanii care opteaza pentru produse ceva mai ecologice pot gasi rapid, cautând din priviri, taranii autentici, putini la numar, care se mai gasesc prin piata. Tanti Maria Cadar, de aproape 70 de ani, din Bijghir, ne atrage sfioasa cu frunze de tei si…potbal, prefecte pentru invârtit sarmale, si mai gustoase, zice femeia.
„Acum, ca nu prea este de prasit, vin de doua ori pe saptamâna. Mai am si niste bureti de spini sau de perji, cum le mai zicem noi. Ii dau cu 10 lei kilogramul. Sunt foarte gustosi, dar se culeg tare greu“, spune batrâna din Bijghir.
In Saptamana Altfel, a avut loc o activitate din cadrul unui proiect educativ de responsabilitate sociala si voluntariat initiat de Grădiniţa cu Program Prelungit „Lizuca” Bacău, stuctură a Scolii Gimnaziale „Ion Creanga” si Colegiiul Naţional „Ferdinand I” Bacau, proiect numit „Un dar mic pentru un zâmbet mare”.
În cadrul proiectului au loc activităţi menite a ajuta, dona şi vizita copii din şcoli si gradinite din mediul rural, zone defavorizate ale judeţului Bacău, de către elevii nostri, care ajutati de părinţi si indrumati de cadrele didactice reusesc să ofere sanse unor elevi cu o situatie financiara precara dar care doresc sa vina la scoala si invata bine.
Activitatea de voluntariat a avut scopul trezirii constiintei si altor semeni de a realiza astfel de actiuni si a fost organizata pe data de 21.04.2016, coform calendarului prestabilit in programul „Scoala Altfel”, la Scoala Gimnaziala „C.Moscu” Izvorul Berbecului, şi Grădiniţa cu Program Normal Izvorul Berheciului, unde elevii claselor I, prof.inv.primar Anisoara Tintaru si a II-a, prof.inv.primar Adriana Dima de la Colegiul National „Ferdinand I” Bacău şi preşcolarii grupei mijlocii „Poznaşii”, prof. înv. preşcolar Maria-Magdalena Ştirbu şi educ. Maia Nuţu de la Grădiniţa cu Program Prelungit „Lizuca” Bacău, sustinuti de părinti inimosi, s-au deplasat si au donat rechizite, jucării, hăinute si dulciuri copiilor cu o situatie financiara precara.
Partenerii din proiect, respectiv Școala Gimnaziala „C.Moscu” Izvorul Berbecului, reprezentată de director, prof. Mihai Câtea şi cadrele didactice implicate înv.Mihu Nicoleta şi educ. Lupu Tatiana au primit cu bucurie vizita elevilor şi preşcolarilor bine intenţionaţi iar emoțiile și împlinirea sufleteasca au fost trăite de ambele părți în preajma sfintelor sărbători pascale.
– numarul programarilor online la Serviciul Pasapoarte este in continua crestere, ceea ce arata ca bacauanii au devenit mai organizati – in preajma sarbatorilor Pascale, numarul solicitarilor pentru pasapoarte a fost mai mare
Conducerea Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Bacau a luat masuri organizatorice suplimentare. Comisarul sef Florentina Neamtu, seful SPC EEPS Bacau, spune ca pentru a fi evitate aglomerarile de Paste, au fost limitate concediile de odihna ale functionarilor de la ghisee. Daca de luni pâna vineri, se lucreaza de la ora 8.30 la 16.30, in zilele de miercuri, programul de lucru cu publicul se prelungeste pâna la ora 18.30, pentru a raspunde tuturor solicitarilor.
Important de retinut este faptul ca in fiecare zi de marti, o echipa mobila de la Serviciul Pasapoarte se deplaseaza la Primaria Onesti pentru a raspunde cererilor bacauanilor care locuiesc in zona. Buna organizare a activitatii a atras dupa sine rezultate remarcabile. Daca in primul trimestru al anului 2015 au fost eliberate 4.385 de pasapoarte, in trimestrul I al acestui an au fost inregistrate 5.590 de cereri pentru eliberarea de pasapoarte.
“Cele mai multe solicitari au fost facute pentru pasapoarte electronice (3.980) la care se adauga 79 de cereri venite de la cetateni români cu domiciliul in strainatate. Doar 1.531 de persoane au optat pentru eliberarea pasapoartelor temporare, ceea ce demonstreaza ca din ce in ce mai multi cetateni opteaza pentru pasapoartele electronice, fara a mai fi reticenti cu privire la existenta cip-ului incorporat”, declara cms.sef Florentina Neamtu, seful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Bacau
Pasaportul electronic este similar cu un pasaport traditional cu adaugarea unui mic circuit integrat, numit cip impachetat in interiorul copertei pasaportului. Cipul depoziteaza aceleasi informatii personale vizibile in orice pasaport; un identificator biometric sub forma unei poze digitale a pozei vizibile a purtatorului pasaportului, poza digitala care faciliteaza recunoasterea mai usoara a purtatorului pasaportului la punctele de frontiera; un cod numeric personal si o semnatura digitala de protectie impotriva alterarii. Cipul de pe pasaport nu se poate citi de la distanta, nu are nimic cu numarul 666, nu poate fi citit decât de aparate autorizate si mareste gradul de securitate a purtatorului. Costul unui pasaport electronic este de 283 lei (valavilitate 5 ani), pentru copiii care au sub 12 ani se plateste o taxa de 258 lei (valabilitate 3 ani), iar pentru un pasaport temporar se percep 219 lei (valabilitate 12 luni).
O nouă Caravană de Paște, desfășurată de echipa Crucii Roșii Bacău, a ajuns la final. Pentru al zecelea an consecutiv, persoanele lipsite de posibilități financiare din județul Bacău au primit pachete cu alimente înainte de Sărbătorile Pascale.
Caravana s-a îndreptat către familiile nevoiașe din localitățile Bacău, Moinești, Onești, Comănești, Bârsănești, Colonești, Traian, Oituz, Palanca, Răchitoasa, Izvoru Berheciului, Sărata. În total, aproximativ 1 500 de pachete alimentare au plecat de la sediul Crucii Roșii Bacău către beneficiari, identificați prin anchete sociale sau prin colaborările cu Direcțiile de Asistență Socială din localitățile menționate.
“Ne bucurăm că cele două proiecte consacrate ale Crucii Roșii Bacău, Caravana de Paște și Caravana de Crăciun împlinesc 10 ani de existență și ne dorim să avem capacitatea să le continuăm. Știm că foarte mulți oameni nevoiași se bazează pe acest sprijin și nu vrem să îi dezamăgim. Mulțumesc echipei de angajați și voluntari, care au mers în tot județul în aceste zile. Mulțumim partenerilor, Consiliul Județean Bacău, Consiliile Locale din Bacău, Moinești, Comănești și Onești, Palatul Copiilor Bacău, precum și Hipermarketurilor CORA Bacău și Carrefour Bacău pentru sprijinul acordat”, a declarat directorul Crucii Roșii Bacău, Dan-Marcel Babliuc.
În baza planului de măsuri pentru creşterea siguranţei publice, aprobat de conducerea Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău va asigura ordinea şi liniştea publică în zona de competenţă, în perioada sărbătoririi Paştelui şi a Zilei Internaţionale a Muncii, de la 29.04 la 03.05 a.c..
Echipajele de jandarmerie vor executa, atât independent cât şi în sistem integrat, activităţi de patrulare în zonele şi arterele intens circulate, în zonele de agrement fiind în măsură să intervină de urgenţă pentru a preveni sau combate, la nevoie, incidentele la adresa ordinii şi siguranţei publice.
Participanţii la manifestările de orice natură organizate în această perioadă, li se reaminteşte să nu depăşească limitele decenţei comportamentale, să evite consumul excesiv de alcool, să supravegheze îndeaproape comportamentul copiilor, să acorde o atenţie sporită modului de păstrare şi asigurare a bunurilor şi obiectelor personale şi să semnaleze promt forţelor de ordine publică orice comportament contrar normelor legale de convieţuire socială sau bunelor moravuri.
Structurile montane de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, vor monitoriza permanent zonele turistice Slănic Moldova, Tîrgu Ocna, intensificând acţiunile în zona de competenţă şi vor veghea la menţinerea ordinii publice, fiind pregătiţi să intervină şi în situaţii de urgenţă.
Pentru a evita accidentările şi alte situaţiile nedorite, jandarmii montani sfătuiesc turiştii să aibă în vedere următoarele recomandări:
să se informeze asupra itinerariului propus, gradului de dificultate, condiţiilor climaterice locale, să consulte prognoza meteo înainte de a pleca în drumeţii;
să aibe echipament adecvat zonei de munte şi trusă de prim ajutor;
să folosească numai traseele marcate şi să urmească marcajele de pe traseu;
să nu folosească mijloace sau vehicule motorizate fără permis de acces în zona muntoasă;
în caz de accident sau alte situaţii critice, să anunţe Jandermeria apelând la numărul unic de urgenţă 112.
29 aprilie – deschis intre orele 7,30 – 23,00;
30 aprilie – deschis intre orele 7,00 – 18,00;
1 mai – inchis;
2 mai – deschis intre orele 9,00 – 16,00.
Kaufland Onesti si Comanesti
29 aprilie – deschis intre orele 8,00 – 22,00;
30 aprilie – deschis intre orele 7,00 – 16,00;
1 mai – inchis;
2 mai – deschis intre orele 9,00 – 14,00.
Profi Onesti
29 aprilie – deschis non-stop;
30 aprilie – deschis pâna la ora 18,00;
1 mai – inchis;
2 mai – deschis intre orele 10,00 – 18,00;
Pambac
30 aprilie – 8,00 – 18,00;
1 –si 2 mai – inchis.
Agricola
30 aprilie – 7,00 – 17,00;
1 sI 2 mai – inchis.
Hello Shoping Park Bacau
29 aprilie: deschis intre orele 9,00 – 21,00;
30 aprilie: deschis intre orele 9,00 – 18,00;
1 mai: inchis;
2 mai: deschis intre orele 10,00 – 21,00.
Lidl
29 aprilie – 7,30 – 22,00;
30 aprilie – 7,30 – 19,00;
1 si 2 mai – inchis.
Penny Market
29 aprilie – 7,00 – 23,00;
30 aprilie – 7,00 – 19,00;
1 mai – inchis;
2 mai – 9,00 – 17,00.
