Acasă Blog Pagina 2713

Artificii confiscate de polițiștii băcăuani

    În cadrul acțiunii „FOC DE ARTIFICII”, polițiștii acționează pentru verificarea legalităţii operaţiunilor cu articole pirotehnice desfăşurate de persoanele fizice şi juridice.

    Astfel, la data de 6 decembrie a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău au depistat în flagrant un bărbat de 35 de ani, din localitate, care oferea spre comercializare articole pirotehnice, fără a fi autorizat în acest sens.

    Cantitatea de 11 kg de articole pirotehnice a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor.

    Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul savârșirii infracțiunii de efectuarea fără drept de operatiuni cu articole pirotehnice.

    Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău reaminteşte că este interzisă deţinerea, utilizarea şi vânzarea către publicul larg a articolelor pirotehnice de divertisment din categoriile 2, 3 şi 4, a articolelor pirotehnice de scenă (T1 şi T2) şi a altor articole pirotehnice din categoria P2, din motive de ordine și siguranţă publică, securitate şi pentru protecţia mediului.

    Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor şi a mediului.

    Accident la Cașin: un șofer imprudent s-a răsturnat cu mașina într-o curbă

      La data de 06 decembrie a.c., în jurul orei 09.30, polițiștii au efectuat cercetări pentru a stabili împrejurările producerii unui accident rutier, în urma căruia o persoană a necesitat îngrijiri medicale.

      Din verificări a rezultat că un bărbat de 36 de ani, din Oneşti, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 115A, în afara localităţii Caşin, într-un sector de drum în curbă a pierdut controlul asupra direcției de mers și s-a răsturnat în afara părții carosabile.

      În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a conducătorului auto care a fost transportat la Spitalul Oneşti.

      Ca urmare a testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat și i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

      În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

      Depăşirea limitelor legale de viteză şi viteza neadaptată la condiţiile de drum reprezintă una din principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice.

      Alertă falsă la Bârzuleşti. Mai multe echipaje de pompieri puse pe drumuri degeaba

        Pompierii au verificat atent întreaga zonă, înainte să se retragă la unitate

        – un localnic a sunat la 112 şi a anunţat că două persoane au fost surprinse de un mal de pământ – sesizarea s-a dovedit a fi falsă

        Pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău s-au mobilizat, joi dimineaţă, şi s-au deplasat cu şapte autospeciale în satul Bârzuleşti, din comuna Sănduleni, unde se anunţase că două persoane au fost surprinse de un mal de pământ surpat.

        Un localnic, în vârstă de 39 de ani, a sunat la 112 şi a făcut anunţul. Când au ajuns pompierii acolo, individul le-a indicat un teren din faţa casei sale şi le-a spus că într-o groapă ar fi două persoane.

        În realitate nu era nicio groapă şi, cum acesta era din ce în ce mai confuz, s-a decis transportarea lui la spital pentru a fi consultat de un medic. Individul nu se afla în evidenţe cu afecţiuni psihice, însă concubina lui povestea că de două săptămâni are un comportament ciudat.

        Forţele de intervenţie nu s-au retras însă până ce nu au verificat în amănunt zona, dar la final s-a stabilit că a fost vorba despre o alarmă falsă.

        „S-a primit un apel referitor la două persoane care au fost surprinse de un mal de pământ. Din fericire a fost o alertă falsă, iar persoana care a făcut apelul a fost preluată de un echipaj SAJ şi transportată la Spitalul Oneşti.

        Indiferent de intervenţie, în funcţie de apelul pe care-l primim, noi deplasăm forţele necesare pentru a acţiona în siguranţă şi pentru a salva persoanele care sunt puse în pericol”, a declarat lt. col. Ovidiu Cărăşel, împuternicit prim-adjunct ISU Bacău.

        Bărbatul care a pus degeaba pe drumuri atâtea echipaje riscă să fie sancţionat, însă cel mai grav este că în tot acest timp, undeva în judeţ, s-ar fi putut întâmpla un eveniment major, unde să fi fost cu adevărat nevoie de intervenţia salvatorilor.
        În primele nouă luni ale acestui an, pompierii de la ISU Bacău au avut 141 de deplasări fără intervenţie, după ce alertele s-au dovedit a fi false.

        Ce spun autoritățile locale despre revolta din Moinești

        Revolta totală de la Moinești, despre care am scris în ediția de ieri a cotidianului Deșteptarea, nu este străină nici pentru autoritățile locale. Starea de nemulțumire a cadrelor medicale din Spitalul Municipal de Urgență Moinești, a tuturor celor 550 de angajați!, legată de faptul că o investiție majoră ce urmează să fie implementată în unitatea medicală nu este aprobată de Consiliul Local din localitate, a stârnit intrigarea și șefilor din instituțiile județene, care implementează și avizează proiectele derulate sau care sunt în curs de a fi derulate în județ.

        „Acest proiect de extindere a Spitalului Municipal de Urgență Moinești este o necesitate pentru comunitatea locală. Noi, permanent, ne-am arătat disponibilitatea pentru a participa la discuții pentru a clarifica orice nelămurire legată de legislatia în vigoare, dar nu am avut cu cine, pentru că cei care trebuie să aprobe proiectul interpretează greșit această investiție ca și cum a fi dorința cuiva, și nu o necesitate, ca spitalul să funcționeze conform noilor cerințe legislative.

        Trebuie să se înțeleagă că această unitate sanitară este a comunității, iar comunitatea trebuie să își dorească să o dezvolte, să o așeze la standardele pe care trebuie să le îndeplinească. Chiar marți seara am venit de la Iași, de la un seminar regional, care nu era neapărat pe teme de sănătate, ci pe dezvoltare durabilă, unde s-a prezentat că pe locul III în obiectivele acestei dezvoltări durabile, stabilite la nivel european și mondial până în 2030, este chiar Sănătatea.

        Deci Sănătatea este la baza bunei funcționări a oricărei comunități. Or, dacă noi ne confruntăm cu această lipsă de susținere din partea unei autorități locale pentru proiectele sanitare care ne aparțin, înseamnă ca nu știm să ne stabilim corect strategiile de dezvoltare și nu știm la ce să acordăm prioritate.”
        dr. Mihaela Arim, director executiv al Direcției de Sănătate Publică Bacău

        Reamintim că marți, 5 decembrie, a fost anunțată o ședință extrarodinară de Consiliu Local, anunțată pentru a aviza o investiție majoră în Spitalul Municipal de Urgență Moinești, însă nu a mai avut loc pentru că nu s-a întrunit majoritatea simplă în prezența consilierilor locali.

        Pentru că s-au simțit jignite și desconsiderate de câțiva aleși locali, cadrele medicale din spital au amenințat cu demisia în masă. Mai ales că este vorba despre o investiție crucială pentru unitatea medicală din localitate, amânată în nenumărate rânduri, deși nu costă niciun leu autoritatea locală. O investiție aprobată deja printr-un ordin de ministru, pentru suma totală de 6.240.000 lei, ce va fi suportată exclusiv de Compania Națională de Investiții și care ar permite furnizarea unor servicii publice de sănătate la o calitate crescută și sporirea accesului pacienților la aceste servicii.

        Practic, implicarea autorității locale presupune doar acordul cu privire la posibilitatea realizării acestei mari investiții de către Spitalul Municipal de Urgență Moinești, respectiv ridicarea unei noi clădiri adiacente de circa 1.000 mp, pe patru nivele, ce trebuie să respecte anumite ordine ale Ministrului Sănătății, legate de autorizare și organizarea structurii de spitalizare de zi. Neconformarea la această nouă legislație ar duce la pierderea calificativului de urgență al spitalului, neacreditarea lui și, implicit, la reducerea de personal și de salarii.

        „Am auzit și eu discuțiile din zona Moinești, că acea investiție nu face parte din Strategia de Dezvoltare a Municipiului Moinești. Dar, vă spun eu, această investiție face parte din Strategia de Dezvoltare a Județului Bacău, iar orice strategie județeană trebuie să includă și strategiile locale. Este vorba despre o abordare integrată.

        Am avut și eu o discuție cu domnul primar Vieru, de la Moinești, chiar luni. Dumnealui susține că este o stare de tensiune artificială, că nu s-ar împotrivi investiției, ci că doar a vrut să ceară la Compania Națională de Investiții mai multe lămuriri despre acest proiect.

        M-a asigurat însă că lucrurile vor intra în normalitate. Așadar, am garanția că acea construcție de la spital se va ridica, așa cum ar fi corect. Eu cred că până la urmă problema se va rezolva, pentru a nu se pierde banii alocați, pentru că acea comunitate locală are nevoie de această investiție și de această oportunitate de finanțare.”
        Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău

        Investiția propusă are ca obiectiv general dezvoltarea unui sistem de prevenire și tratare modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoane afectate, precum și a unui sistem eficient de servicii medicale. Primarul din Moinești, Valentin Vieru, a declarat miercuri pentru Deșteptarea că va introduce proiectul pe ordinea de zi a unei alte ședinte extraordinare, care va avea loc vineri, 8 decembrie, de la ora 12.00. „Eu nu sunt împotriva banilor care vin în Moinești și a proiectelor de investiții pentru cetățeni, dar nu așa, sub presiunea unora. Eu nu am fost consultat nici când s-a depus proiectul la Compania de Investiții, nici când s-a convocat acea ședință extraordinară, am spus doar că vreau să mă documentez suplimentar pentru a putea susține acest proiect”, ne-a mai precizat primarul Valentin Vieru.

        Tradiţionalism şi modernitate, la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu”

        Vernisajul expoziţiei „Măşti" / Foto: Liviu Maftei

        Într-o epocă a multiculturalităţii, tradiţiile îşi au şi ele rostul lor. Ele sunt indispensabile păstrării filonului naţional şi a identităţii unui popor. Prin urmare, cea de-a XIII-a ediţie a Concursului Judeţean „Măşti” derulat de către Colegiul Naţional „George Apostu” vine să aducă în inimile participanţilor fărâme de tradiţii româneşti multiseculare.

        Prinsă în acest an sub egida aniversării celor 60 de ani de existenţă a Colegiului Apostu, expoziţia a adunat 240 de măşti. Ele au fost realizate de către elevi ai claselor V-XII din 20 de instituţii de învăţământ de pe cuprinsul judeţului Bacău. Miercuri, 6 decembrie, în pauza de la ora 12.00, expoziţia a fost vernisată în prezenţa concurenţilor, a juriului şi invitaţilor.

        „Aflată între tradiţie şi modernitate, masca este executată de elevi în tehnici de lucru cât mai diverse, de la colajele din diferite materiale la butaforie şi pictură”, a subliniat prof. Luminiţa Radu, preşedintele juriului. Prezentă la eveniment, prof. Adriana Busuioc, directorul Colegiului Apostu, a ţinut să-i felicite pe expozanţi pentru talentul lor.

        „Faptul că voi aţi luat cunoştinţă cu tradiţia şi că duceţi la îndeplinire acest proiect cu atâta consecvenţă an de an este un lucru îmbucurător, mai ales că, prin aceasta, voi vă păstraţi identitatea naţională” a declarat prof. Adriana Busuioc. Despre măşti şi simbolistica pe care o însoţesc a vorbit prof. Iulian Bucur, critic şi istoric de artă.

        „Pentru noi, băcăuanii, masca are o mai mare însemnătate decât pentru multe alte regiuni folclorice ale României. Cetele de mascaţi sunt nelipsite în această perioadă a anului, ele având rolul spiritual de a ucide anul vechi făcând loc anului ce stă să vină”, a explicat prof. Iulian Bucur. Expoziţia „Măşti” poate fi vizionată la Galeria de artă a Colegiului Apostu până în data de 15 ianuarie 2018.

        Timpul pare că nu mai are răbdare

        Răzvan Bibire

        Într-o societate normală, oamenii se asociază în funcție de ceea ce-i unește, de ceea ce au în comun. În societatea noastră bolnavă, oamenii sunt uniți de ceea ce-i dezbină.

        Nu există societate perfectă, în care toți oamenii să aibă aceeași opinie despre anumite subiecte.

        În schimb, într-o societate sănătoasă la cap, populația caută să găsească punți pe legătură, oamenii trec peste ideile cu care sunt în dezacord și rămân să-și construiască viitorul pe baza ideilor pe care le împărtășesc. Noi nu suntem așa, noi, românii, fugim de ceea ce ne unește, noi căutăm să ne asociem cu cetățeni care au aceleași idei distructive ca ale noastre pentru a-i vâna pe cei care au alte opinii decât noi.

        Dezbinarea ca liant al unității este tot mai vizibilă în ultima perioadă. Orice idee apărută în spațiul public este contestată, orice se face într-o țară în care deja nu se prea mai face nimic este declarat ilegal, imoral sau inestetic.

        Pe ideea că dacă se face de ce se face și dacă nu se face, de ce nu se face, românul nu mai este mulțumit de nimic. S-a pus fundă pe Primărie, de ce s-a pus? Nu s-au pus luminițe pe toate ulițele, de ce nu s-au pus? Polițiștii sunt în intersecție, de ce încurcă mașinile? Polițiștii nu-s în intersecție să dirijeze, de ce nu sunt, pentru ce sunt plătiți?

        Orice se face sau nu se face e subiect de contestare publică a autorității, oricare ar fi ea. Iar contestarea autorității formale sau informale, ura față de bătrâni și persoanele aflate în situații dificile este, de fapt, o revoltă față de neputința adaptării la schimbare. Pentru că, așa cum am mai spus, lumea se află într-o schimbare de paradigmă profundă și chiar dacă noi, românii, refuzăm să acceptăm schimbarea, ea se petrece și ne transformă și pe noi.

        Violența socială este, încă, ținută sub control. Ne înjurăm, ne evităm din cauza opiniilor politice/economice diferite, contestăm, protestăm, totul, încă în niște parametri acceptabili. Dar ura se acumulează. Ura este un sentiment puternic, ușor de stimulat dar foarte greu de controlat. E nevoie doar de un declanșator pentru a determina o explozie socială ale cărei consecințe sunt extrem de greu de estimat.

        Ninsoare de pluș, calificare de aur

        Într-o seară în care peste o mie de băcăuani și-au demonstrat generozitatea, donând jucării copiilor nevoiași, handbaliștii CSM Bacău au obținut o splendidă victorie contra prim-divizionarei Dunărea Călărași. „Csmeii” au acces în „sferturile” Cupei grație unui succes cu 32-31 obținut dupa loviturile de la 7 metri. Golul decisiv a fost marcat de juniorul Andrei Drăgan

        O seară de basm pentru handbalul băcăuan. O seară a inimilor mari și a brațelor tari. O seară ce a reunit peste o mie de băcăuani în jurul unei acțiuni de caritate („Cu o simplă jucărie poți să faci o bucurie”), care s-a împletit cât se poate de fericit
        cu un meci de handbal masculin: CSM Bacău- Dunărea Călărași, în „optimile” Cupei României.

        Suporterii au luat drumul Sălii Sporturilor cu câte o jucărie de pluș destinată copiilor nevoiași, dar și cu speranța că tânăra echipă a „csmeilor” va reuși surpriza și va elimina din Cupă-prin divizionara condusă de ex-băcăuanul Adrian Petrea. Și cum dar din dar se face raiul, publicul băcăuan și echipa sa favorită au urcat în Paradis, la capătul unui meci de infarct, câștigat cu 32-31. Un meci decis la loviturile de la șapte metri, după ce la finalul celor 60 de minute scorul a fost egal, 27-27.

        Cu un super-Hanțaru, gazdele au deținut inițativa în primul mitan, încheiat cu 13-12 pentru CSM, care a condus la un moment dat și cu patru goluri. După pauză, Dunărea Călărași a basculat rezultatul de la 15-17 la 18-17 pe trei goluri consecutive realizate de ex-ul Dospinescu.

        Elevii lui Gabi Armanu au început o cursă de urmărire care s-a finalizat fericit in ultimul minut, atunci când Juverdianu a înscris golul de 27-27, iar Freiwald a „securizat” rezultatul ce a dus meciul în zona loviturilor de la 7 metri. Seria primelor 5 lovituri s-a încheiat nedecis (3-3), după care, la 31 egal, Dinescu a trimis în transversală, iar juniorul Andrei Drăgan a marcat golul unei victorii de aur. O victorie care duce CSM-ul în „sferturi” și readuce handbalul băcăuan în prim-plan.

        CSM Bacău- Dunărea Călărași 32-31, după executarea loviturilor de la 7 metri (27-27 la finalul celor 60 de minute de joc și 13-12 la pauză).

        CSM Bacău: Rusu, Freiwald, Crăciunescu- Hanțaru (8 goluri), Gal (4), Broască (3), Juverdianu (3), Cotinghiu (3), Dumitriu (2), Kurteș (2), Ionescu (1), Păunică (1), Atănăsoaie, A. Drăgan, Păunescu, Burbulea.

        Dunărea Călărași: Erhan, Șelaru-Peric (5), Dospinescu (4), Lazovic (4), Grasu (3), Fotache (3), Gurkovsky (3), Timofte (2), Nosrati (1), Vartic (1), Starchenko (1).
        Dan Sion

        Aproape 400 de băcăuani s-au înscris la şcolile de subofiţeri de poliţie, jandarmi sau pompieri

          n cei mai mulţi îşi doresc să devină poliţişti n sunt urmaţi de tinerii care vor să îmbrace uniforma de jandarm şi de cei care au ales şcoala de pompieri

          Ministerul Afacerilor Interne (MAI) vrea să rezolve problema deficitului de personal din instituţiile subordonate, după ce foarte mulţi au plecat la pensie, şi, pentru prima dată, va organiza o sesiune de admitere şi în iarnă, pe lângă cea din vară. Anunţul a fost făcut la jumătatea lunii octombrie şi imediat s-a dat startul recrutărilor, sesiunea de admitere fiind programată pentru perioada 13 – 21 ianuarie 2018.

          Perioada de înscriere s-a încheiat marţi, 5 decembrie, şi au fost destui băcăuani care şi-au depus dosarele şi vor să înceapă o carieră în uniformă, dacă trec cu bine şi de concurs. Cei mai mulţi au optat, aşa cum era de aşteptat, pentru Poliţie, numărul locurilor în şcolile de profil fiind mai mare.

          Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău a recrutat 264 de persoane, care s-au înscris şi vor merge să dea admitere la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina, care are 1.300 de locuri, sau la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca, unde sunt 300 de locuri.

          Câteva zeci de alti tineri au ales Jandarmeria. „În total, s-au înscris 85 de tineri, dintre care 19 fete şi 66 de băieţi”, a declarat plutonier Alexandra Dănculea, purtător de cuvânt la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Bacău, unitate care s-a ocupat cu recrutarea doritorilor. Acestora li se mai adaugă alţi 10 candidaţi, care s-au înscris la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău. Ei sunt aşteptaţi la examen la Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani (350 locuri) sau la Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni (350 locuri).

          Şi La Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău şi-au depus cereri de înscriere 23 de tineri, care vor să devină salvatori. Pentru ei şi ceilalţi din ţară, care au ales această uniformă, sunt 300 de locuri scoase la concurs la Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldești, dintre care 25 de locuri sunt de maiștri militari auto. Durata studiilor la toate aceste şcoli de subofiţeri este acum de doar un an şi pentru această sesiune condiţiile au fost şi ceva mai lejere. Spre sfârşitul lunii noiembrie, s-a eliminat criteriul de înălţime, iar cei care iniţial nu îndeplineau această condiţie s-au putut înscrie la concurs.

          Pagina 1

            Racova, locul unde dihonia și-a stabilit domiciliul

              Racova
              primarul Toader Vlad

              Nu-i pace la Racova. Atunci când Opoziția își face treaba, e OK; toate aplauzele din lume. Asta înseamnă democrație. Chiar mă bucur pentru sănătatea politică a opoziției locale.

              Dar primarul din Racova, Toader Vlad (P.S.D.) (foto) ne sugerează că opoziția manifestată față de dumnealui, în Consiliul local (șapte membri majoritari ai P.N.L.-P. R. M.), pune mereu crosa la patină, „de dragul faultului gratuit”. „De pildă, zice primarul, la care am revenit pentru a vedea roadele din acest mandat, de puțin timp, am pierdut 5,2 miliarde de lei vechi.

              Prin PNDL, ni s-a aprobat finanțarea pentru reabilitarea/dotarea dispensarului de la Gura Văii. Cei șapte consilieri ai Opoziției n-au votat investiția. PNDL va redistribui banii altor primării”. De ce s-au opus? „Vor să blocheze orice demers al primarului. Își fac mereu campanie electorală, îi stresează pe toți salariații primăriei, au blocat și angajarea unui inginer la cadastru, fac mereu tot felul de plângeri la Poliție… anul trecut am avut alocată pentru deszăpezire suma de 650 de milioane de lei vechi. Acum, au aprobat doar 60 de milioane vechi. Cum să fac deszăpezirea?”, spune Toader Vlad.

              În urmă cu un an, primarul avea ținte generoase. Drumul de la Hălmăcioaia (3,5 km) rămâne încă o dorință. PNDL încă nu a aprobat finanțarea. „Trebuia rezolvată, cu resurse proprii, și problema unui drum de 1 km, din Lețcana. Există toate avizele. Trebuia însă construit și un pod.

              Consilierii Opoziției au vrut un fel de pod care, prin costuri, să mă îngroape de tot. Eu am vrut un pod obișnuit. Nu știu când vom mai face vreun pas… ”, explică edilul. O rază de speranță vine dinspre CRAB.

              „Pentru realizarea unei rețele de 36 km de aducțiune a apei, și a rețelei de aceeași lungime pentru canalizare, au fost din nou inventariate/măsurate străzile, s-a stabilit locul pentru bazin și pompe. Finanțarea de 5.200. 00 euro este aprobată. Așteptăm derularea proiectului, dar, sincer, nu știu câți dintre locuitori se vor branșa”, ne-a mai declarat primarul Toader Vlad.

              Iluminatul public… spera să devină ecologic și mai eficient… „Am depus toată documentația la PNDL. Aștept să fie aprobată finanțarea. Când, nu știm. În aceleași fel de bloc-starturi stau și cele două cămine culturale, dintre care unul trebuia să devină cămin pentru vârstnici. Nu a sosit de la PNDL nici o veste despre finanțare… ” (Toader Vlad).

              Veștile bune?… „Lucruri obișnuite, mai spune primarul din Racova. Am balastat 70 % din drumurile care aveau nevoie de așa ceva. Am igienizat clădirile școlilor, am asigurat combustibilul pentru aceste instituții.

              Am asfaltat o mică porțiune din șoseaua Lețcana–Buhuși, am decolmatat pârâul, am toaletat copacii…” La orizont? „Prea mult optimism, nu. Avem și bugetul grevat de avalanșa știută a salariilor; o «gaură» lunară de un miliard… Nu știu, ca și multe alte primării, ce vom face la anul.

              Apoi este dihonia asta din Consiliul local. Mereu, nu, nu, nu, nu! Nu se înțelege că, blocând activitatea, pierde mereu cetățeanul. Cei care se opun mereu și fără argumente cred că dacă s-ar rezolva ceva pentru cetățean și-ar face primarul campanie electorală. Și când te gândești că vreo trei opozanți înverșunați au fost vreme îndelungată membri P.S.D…”

              Într-o zi, dacă măcar un opozant nu se ascunde sub straiele anonimului, ar fi interesant de aflat… ce și cum. Până acum am primit doar semnale anonime.

              Atelierele de reparaţii auto au nevoie de revizie

              Nu numai prestatorii de servicii de reparaţii auto sunt vinovaţi de neregulile descoperite de instituţiile de control specializate, RAR de exemplu, după cum reiese dintr-un raport dat publicităţii recent.

              O vină aparţine şi beneficiarilor, posesorii de autoturisme care, din lipsa banilor, a grabei (unii vor să ascundă şi câte un accident minor, după cum am mai auzit), se reped la cel mai apropiat service auto, “negociază” preţul, fără să-l mai intereseze dacă acel atelier este autorizat, posedă toate documentele legale de funcţionare.

              Când intri într-un magazin alimentar, într-o frizerie sau un boutique, la intrare, găseşti toate documentele care-i atestă legalitatea şi destinaţia, inclusiv telefonul de la Protecţia consumatorului.

              La început am fost intrigat de acea obligaţie de a le afişa, arăta urât, însă mai multe incidente m-au convins că este utilă pentru consumator. Fără a generaliza, cele mai multe asemenea ateliere de reparaţii auto lucrează la risc, mă prinde, nu mă prinde…Mai sunt însă şi alte nereguli, pe care nu mai ştiu cine ar trebui să le verifice, calitatea personalului, a pieselor, garanţiile pentru fiecare, dar, foarte important, a documentelor de efectuare a plăţii serviciilor.

              Aţi primit chitanţă, factură, vreodată? Este o evaziune ceva de speriat. Când aţi schimbat cauciucurile de vară cu cele de iarnă v-a dat şeful chitanţă? Mă îndoiesc. Este adevărat că nici dumneavoastră nu aţi solicitat? Adevărat. Aşa se fac afacerile în acest domeniu.

              Aici e treaba ANAF, care ar face bine să oprească mai des la asemenea ateliere, unele răsărite peste noapte prin tot felul de cotloane, pe sub poduri, ascunse pe străduţe lăturalnice. Este jale, este jaf, la care ar trebui să dăm seamă toţi. Este curios cineva să controleze bonul, factura, la ieşirea dintr-un service auto?

              “Ziua Ștafetei” la Baza 95 Aeriană Bacău

                Doi elevi de la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Bacău au fost protagoniștii unei premiere înregistrată la Baza 95 Aeriană Bacău.

                De “Ziua Ștafetei”, liceenii George Buhoci, elev în clasa a IX-a și Codrin Pătrașc, din clasa a XII-a, și-au manifestat dorința de a fi inițiați în tainele zborului, de piloți ai Bazei 95 Aeriană.

                O astfel de vizită are rol orientativ în carieră pentru cei doi liceeni. “La solicitarea elevilor, directorul Colegiului “Anghel Saligny” a făcut o cerere către noi, aceasta a fost aprobată, iar băieții au petrecut câteva ore în compania piloților lt. Cosmin Găman și lt. Alexandru Hrimiuc.

                După entuziasmul manifestat de elevi, avem convingerea că aceștia vor îmbrățișa frumoasa carieră de aviator!”, declară plt.mj. Crina Cristofor, de la Baza 95 Aeriană Bacău. “Ziua Ștafetei” reprezintă o șansă pentru tinerii care vor să știe dacă li se potrivește sau nu o meserie.

                Alegerea le aparține, iar dacă vor să îmbrățișeze această meserie, pe viitor, piloții le vor preda ștafeta.

                Muzicieni de elită

                Un cadou nesperat pentru publicul meloman, în prag de sărbători. Cântă în Bacău pianistul Daniel Goiţi. În septembrie concerta la Sala Parlamentului din Palatul Justiţiei de la Besançon, unde era omagiat Dinu Lipatti la centenarul naşterii.

                Trei pianişti români au susţinut recitaluri cu lucrări pe care Lipatti le interpretase acolo, în ultimul său recital, cel din 1950. Daniel Goiţi a adus Partita nr.1 de Johann Sebastian Bach – compozitor pe care Lipatti l-a divinizat, lucrări de Skriabin, Rahmaninov şi Enescu.

                Absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, unde este şef de catedră pian – orgă şi profesor universitar doctor, se dedică acum studenţilor săi, împărtăşind cu ei experienţa dobândită la Academia de Arte din Berlin. Muzician cu o carieră solistică de excepţie: a câştigat Premiul I la Concursul Enescu în 1991 şi la Concursul Internaţional „Arthur Schnabell” Berlin, 1995 – cu recitaluri şi concerte mult apreciate, în Grecia, Austria, Republica Moldova, Franţa, Ungaria, Germania, Marea Britanie şi SUA, cu cel mai recent turneu, realizat în colaborare cu violoncelistul Răzvan Suma sub genericul „Vă place Beethoven?”, Daniel Goiţi ne va delecta cu Concertul nr.1 în Mi bemol Major de Franz Liszt.

                Dirijorul serii, Seitaro Ishikawa, a câştigat anul trecut premiul II la prima ediţie a Concursului de dirijat Mendelssohn Bartholdy, concurs organizat la Salonic de directorul orchestrei simfonice, Diamantis Panagiotis, dedicat solistului, concert maestrului şi dirijorului Kosmas Galileas. Seitaro a făcut o foarte bună impresie; el dirijează frecvent orchestra japoneză, din Germania, Grecia şi a fost invitat la Filarmonica „Dinu Lipatti” din Satu Mare. Pentru Bacău, a ales Uvertura “Visul unei nopţi de vară” a lui Mendelssohn, Dansurile din Galanta de Kodaly şi Simfonia “Mathis der Maler” de Paul Hindemith.

                Sâmbătă, veniţi la Teatrul de Vară să o ascultaţi pe soprana Gabriela Iştoc, acompaniată de orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” dirijată de Ovidiu Bălan, unde vă veţi întâlni cu Omul de zăpadă!

                Ozana Kalmuski Zarea

                Voluntar pentru pădure

                  Sala de teatru de la Palatul Copiilor Bacău a devenit neîncăpătoare pentru mulțimea de elevi care a luat parte la concursul interdisciplinar intitulat „Voluntar pentru pădure”, organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Voluntariatului.

                  Elevi din 24 de școli băcăuane, 6 județe ale țării, precum și de la un colegiu bulgar au realizat prezentări tematice, filme, postere stiintițice sau afișe despre pădure, despre acțiuni de voluntariat de mediu.

                  Au pus astfel în valoare importanța pădurii în viața noastră și multiplele sale funcții aducătoare de beneficii. Lucrările realizate precum și creațiile plastice expuse au înfrumusețat ambianța prin colorit și persuasiunea mesajelor, punând în valoare importanța acestei forme de voluntariat, adesea umbrită de celelalte forme de voluntariat – considerate de o mai mare importanță, practicate cu mai mult entuziasm de semenii noștri. Premiile au fost asigurate de Direcția Silvică Bacău, care a participat prin reprezentanți și la jurizarea lucrărilor.

                  Parteneriatul realizat cu Colegiul „Grigore Antipa” din Bacău a adus evenimentului un plus de savoare. Elevii de la profilul „Turism și alimentație” au realizat produse de cofetărie având ca materie primă ingrediente produse de pădure și realizate în diferite forme specifice pădurii, degustate cu plăcere de participanții la concurs.

                  „Activitatea a vrut să să evidențieze faptul că pădurea este un ecosistem complex ce aduce în viața noastră nenumărate beneficii, iar voluntariatul de mediu este necesar pentru păstrarea echilibrului la nivel global, pentru conservarea biodiversității tuturor ecosistemelor”, a declarat prof. Nela Dumea, directorul Palatului Copiilor .

                  Doi tineri din Sărata au jefuit un taximetrist

                    La data de 05 decembrie a.c., polițiștii de investigaţii criminale Bacău au identificat și reținut două persoane bănuite de comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată.

                    În fapt, în noaptea de 4/5 decembrie a.c., în jurul orei 01.30, un bărbat de 41 de ani, din Bacău, aflându-se în zona gării din localitate, unde desfăşura activităţi de taximetrie, a fost solicitat de două persoane necunoscute să-i transporte în comuna Sarata.

                    Când au ajuns la destinaţie, tinerii l-ar fi constrâns pe taximetrist să le dea toţi banii, acesta având asupra lui suma de 100 de lei.

                    În urma activităților desfășurate, polițiștii au reușit identificarea și reținerea a două persoane, bănuite de comiterea tâlhăriei: un tânăr de 24 ani și unul de 16 ani, ambii din comuna Sarata.

                    Cei doi urmează să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria cu propuneri legale. Cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată.

                    Cum se fură carburantul din benzinării

                      La data de 06 decembrie a.c., în jurul orei 02.00, o patrulă de siguranță publică din cadrul Secției 2 Poliție a depistat şi identificat, pe strada Mărășești din municipiul Bacău, o persoană de sex masculin de 23 de ani, din judeţul Neamţ, bănuită că ar fi alimentat autoturismul cu carburant fără a achita contravaloarea.

                      Din cercetările efectuate a rezultat că tânărul de 23 de ani, însoţit de un alt tânăr de 27 de ani, tot din judeţul Neamţ s-ar fi deplasat cu autoturismul având plăcuţe de înmatriculare aferente judeţului Bacău la o unitate de alimentare cu carburant din localitate şi ar fi alimentat 50 de litri de combustibil fără să achite contravaloarea.

                      La momentul depistării de către poliţişti, autoturismul avea montate plăcuţe cu alt număr de înmatriculare decât cel utilizat anterior.

                      În cauză s-a întocmit dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat şi conduecere de drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

                      Recomandările polițiștilor pentru cumpărăturile de Sărbători

                        – această perioadă în care cei mai mulți comercianți oferă reduceri la numeroase produse, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău vă oferă câteva sfaturi pentru a vă bucura pe deplin de bunurile achiziționate.

                        La cumpărăturile în magazine:

                        Evitaţi să aveţi asupra dumneavoastră sume mari de bani, în numerar!

                        Când achitaţi cumpărăturile, nu scoateţi toată suma de bani, ci numai necesarul plăţii contravalorii acestora!

                        Tastaţi codul PIN cu discreţie atunci când efectuaţi plata cu cardul pentru a nu fi observat de cei din jur!

                        Furturile din buzunare şi genţi se comit în special în locurile aglomerate. Dacă sunteţi împins în astfel de locuri, verificaţi-vă imediat buzunarul cu bani sau geanta, pentru a fi siguri că nu sunteţi victima unei înscenări a unui hoţ!

                        La cumpărăturile on-line:

                        Nu furnizaţi codul numeric personal, seria şi numărul de buletin, de la paşaport sau de la permisul de conducere, întrucât vânzătorul nu are nevoie de aceste informaţii!

                        Documentaţi-vă înainte de a participa la licitaţiile prin internet, cu privire la obligaţiile dumneavoastră în calitate de cumpărător, dar şi cu privire la obligaţiile vânzătorului. Toate acestea, înainte de a începe să licitaţi pentru un produs.

                        Examinaţi feedback-ul vânzătorului, oferit de alţi cumpărători. Dacă acesta are un istoric negativ de tranzacţionare, nu cumpăraţi de la el.

                        Nu oferiţi informaţiile de pe card, dacă site-ul nu foloşeste o conexiune securizată şi dacă reputaţia acestuia este îndoielnică.

                        Verificaţi în browser numele site-ului prin intermediul căruia plătiţi, pentru a observa dacă nu cumva este diferit faţă de site-ul original. Accesaţi direct site-ul original, nu prin link-uri primite prin e-mail!

                        Ce a fost și se păstrează. Sfântul Nicolae și nuielușa din ciorap

                        Te freci la ochișori, sari din pat și dai fuguța la ușă. Antrenament făcut în gând pentru ziua de astăzi, de-a lungul a multor generații. Copiii, bucuroși sau nemulțumiți de darul primit, au avut grijă – maturi devenind – ca obiceiul să nu se uite. Nu cred că există cineva din generația „mai coaptă”, să nu fi încasat măcar odată, o mică chelfăneală de la unul din părinți. Fetele foarte rar. Ele erau cuminți până la o anumită vârstă.

                        Deabia de atunci generau probleme. Nu că bătaia ar fi ruptă din Rai! Nu! Doar o justificare tardivă… după pusul mâinilor în cap. Pentru că era unanim adeverită o vorbă. Nu văzuse nimeni (până mai recent), babă frumoasă și copil cuminte. Babele melițau (cânepa) și-și spălau părul cu zeamă de urzică. Nu știau cu ce se ocupa Ana Aslan.

                        După faptă… și răsplată

                        Startul sărbătorilor de iarnă îl dădea Moș Nicolae, aducătorul de zăpadă. Era timpul, când orice femeie gospodină trebuia să aibă montat războiul de țesut, și să fi scos la aer primele preșuri. Se începea de la simplu, cu cordele tăiate cu foarfeca din hainele vechi, înfășurate pe „țăgi” (tuburi din soc de 15-20 cm lungime, găurite cu andreaua înroșită în foc), care se puneau în suveicile mari. Eram fascinat cum alunecau suveicile dintr-o parte în alta, prin păienjenișul de ițe recuperate din fitil de lampă, cumpărat la metru. Furci caudine acționate de pedale, mai ceva ca în desenul animat „Marin Boy”, difuzat la televizor înainte de„ Mihaela”. Din ianuarie se schimba urzeala și se trecea la lucruri serioase. Cuverturile de pat. Dacă mai rămânea material, depunea mama migală și la o carpetă, de pus în cuie pe-un perete, zestre pentru fete. Îmi plăcea prima parte. Atunci, bobinând și bombănind că trebuie să o ajut la țăgi, învățam colindele de Crăciun, Plugușorul , Sorcova. De nuia aveam parte tot anul. Mai cu blândețe, că mă altoia puțin față de câte trăznăi făceam. Vorba ceea: „unde dă mama, crește!”,

                        Dar nici dacă dai foc la casă. Noroc că am afumat numai o cameră. Eee! Ce frumos era. Frig afară, os la treabă! Trei surori, două verișoare, nașa de botez, sora mamei mai mare, bunica… și eu, cocoș. Tata pleca la muncă dimineața și venea seara, vesel. Aducea bani în casă. Sarcina mea de căpătâi, ca o recunoaștere a bărbăției pe timpul zilei, era să tai gâtul la orătănii. Era păcat mare să facă femeia așa ceva. Și erau multe înaripate dătătoare de carne fragedă și puf, pentru un somn de cuibar. Doar bunica ținea post. Se roteau, în funcție de poiata de origine. Una ținea de labe și aripi, cealaltă de cioc și de cap. Și eu sculptam (abia apăruse pe ecrane filmul Mihai Viteazu, în 1971), victorios cu barda. Răsplata mea erau ficățeii fripți direct pe plită. La atâtea guri, tot atâtea povești. Cu sfinți și icoane care fac minuni. Cu moroi. Cu strigoi care-ți fură umbra și mori dacă umbli noaptea teleleu prin sat. Bune de speriat… pentru cei obraznici ca mine. De la Nicolae, promisiuni de bine pentru surorile și verișoarele mele. Că dacă vor fi cuminți, când se vor face mari și se vor mărita, Moș Nicolae le va pune în cizmulițe, câte un săculeț cu bani. O verișoară mai mare, rămasă cu mintea puțin mai copilă, îmi făcea cu ochiul: „Aha! Aha! Ăla-i darul de nuntă! Și eu am să mă mărit! Îmi dă și mie?” Îzbucneau râsete și ceva despre… Marco Polo. Să-l aștepte.

                        Se păstra obiceiul datului cu cremă de ghete, de când dădea noroiul. Totuși, numai în acea dimineață găseam în ele bomboane, creioane colorate, plastilină, un stilou nou, dar și câte un vârf de nuielușă. Numai în armată, pifanii, găseau vaselină, pastă de dinți sau de bărbierit, nisip și pietriș. Copil fiind, pe Sfântul Nicolae îl asociam cu un obiect. Biciul lui Gârlici. Ghiță a lui Ciobanu se pare că-i era numele. Mâna căruța în picioare, ținându-se cu stânga de hățuri și plesnind cu dreapta. Am studiat instrumentul când a intrat la bufet. De obicei îl lua cu el.

                        Avea mâner din lemn, gros ca cepul de la butoi și lung de două palme. Din el pornea, matisat ca la undiță, un șomoiag răsucit din sârmă oțelită. Se tot subția, cale de vreo jumăte de metru, și se termina cu un inel în vârf. De inel erau legate fășii de piele, împletite în trei. Firul din mijloc se mai lungea cât un lat de palmă. De el se lega șfichiul, care era din sfoară de rafie. Ne mai zgăibăram în urma lui, din fugă și la rămășag, pe coada de la căruță. Când îți șerpuia, blând, una peste mână cu șfichiul – și ce țintă avea – o țineai în buzunar două săptămâni. Încetinea ca să cobori. Omul avea tot dreptul să se supere. Se temea să nu ne rupem gâtul.

                        Să-ntorci și celălalt obraz

                        Acest om, care avea să fie recunoscut ca sfânt și personaj de poveste, a existat cu adevărat în persoana episcopului din Myra-Lichia, provăduind cuvântul Domnului pe meleagurile Turciei de astăzi, la începutul secolului IV. Provenea dintr-o familie bogată. La moartea părinţilor, şi-a dăruit întreaga avuţie celor nevoiaşi. În anul 325, ca episcop, a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, eveniment în cadrul căruia Arie, un preot din Alexandria, a susţinut că Iisus Hristos nu este de aceeaşi natură cu Dumnezeu Tatăl. Se poate să nu fi fost numai acesta motivul gâlcevii. Codul lui Davinci naște polemici și astăzi în rândul capetelor luminate. Dar supărat de această afirmaţie, Nicolae, hrâști îi cârpește o sfântă palmă ereticului. Preotul Arie n-a întors și celălalt obraz.

                        De acolo cică s-ar fi împământenit obiceiul ca, cei obraznici să primească o nuieluşă de la Moş Nicolae. Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la biserica din Bari, ce îi este dedicată, în sudul Italiei. În Bacău avem două lăcașe de cult care îi poartă numele. Biserica romano-catolică „Sfântul Nicolae”, construită în anul 1841, și Biserica „Sf. Ierarh Nicolae” înălțată în anul 1848, în apropierea temeliei unei bisericuțe datând din primele decenii ale secolului al XVI-lea.

                        Bine c-am scăpat

                        Vătraiul, cleștele pentru jar, făcălețul, melesteul, coada de mătură, nu mai fac parte din dotarea bucătăriei moderne, nu numai de la oraș. Acestea rămân în continuare „armele” de panoplie ale mamei care nu are lemne de foc pentru o iarnă mai lungă. Cureaua o poartă tata, indiferent de zonă. Chimirul a luat iar locul pacheștilor lui Stan și Bran. Acum mesteci mămăliguța cu bătătorul de ouă. Sună delicios… bătător, că nici ăla de covoare nu se mai folosește. Au știut ei chinezii ce ne dau. Efectul există, dar aduce mai mult… a mângâiere. Pocnește mânerul la prima apăsare mai fermă. Dacă rupi o nuia din copac… primești amendă.

                        Dacă primești o palmă, există telefonul. Suni la 112 și intră pe fir Protecția Copilului. Stimulăm copiii să învețe, oferindu-le mai puțin timp din afecțiunea noastră, contrabalansând cu ce-și doresc de pe internet. Cei din talgerul mai ușor al balanței, nu lustruiesc ghetuțe. Ceilalți, încă mulți, le lasă, îngrijite, fratelui mai mic spre bună purtare. Cei 7, apoi 6 ani de acasă, presupun familii reunite. Închegate. Cu suport moral și economic. Altfel, violența caută pricini să apară. În ogradă, în pauze la școală, pe stradă, chiar și în trafic. Acum și babele sunt frumoase. Sunt atâtea centre, clinici de…„ajustare”. Avem și mascați, cu biata rămurică transformată în baston. Unii dau cu zel.

                        Te mai întrebi atunci, de ce totuși în secolul XXI, mai credem în nuielușă? Ca să fim cuminți! Să nu-i mai supărăm pe oamenii mari. O să primim cadouri dacă stăm cu ciocul mic, așteptând în casă, și mergem doar la serbări organizate. La anul, punem ciorapii găuriți la intrare, și scăpăm de ea. Vrem o sabie laser, rachete, avioane… Să ne apărăm țara deja pe jumătate vândută și sărăcia. Dar dacă Moș Nicolae se supără și nu mai dă zăpadă? Cum o să mai zboare cu sania Moș Crăciun? Ciudat! Avem doi moși în paralel! Aha! De vină era… Moș Gerilă. Dar a plecat! Pa! Și au rămas… tot doi?

                        Moș Nicolae a venit și la Pediatrie

                          Secția de Pediatrie. O secție medicală care tratează cei mai mici pacienți – copiii. O secție în care se lucrează la foc continuu, dar în care vorbim și de dăruire, răbdare, iubire, atașament, dragoste față de profesie și de bolnavi. O secție unde sunt angajați 11 medici, care sunt ajutați și de alți doi doctori din ambulatoriul de specialitate, respectiv dr. Alexandra Grozavu, medic specialist genetician pediatru, și dr. Loredana Franț, medic specialist pe alergologie pediatrică. Echipa medicală este completată de 44 de asistenți, 23 de infirmiere și 17 îngrijitori. Este una dintre cele mai frumoase secții din spital, prin sensibilitate și frumos, în care azi… a venit și Moșul. Moș Nicolae. Și nu cu nuielușa, ci cu multe cadouri pentru cei mici, internați aici. Despre ei și despre tot ce se întâmplă în această secție am vorbit cu dr. Irina Chiriac, medic specialist pediatru.

                          – Astăzi este 6 decembrie. E ziua în care copiii sunt întâmpinați de Moș Nicolae. Ajunge Moșu’ și la Pediatrie?
                          – Da. Sigur că da. În fiecare an a venit. Așa că vine și acum pentru cei 50 de copii internați în prezent pe secție pentru a le aduce dulciuri, fructe și jucării, pentru a se bucura și ei de această magie, pentru a uita, măcar pentru o clipă, că sunt pe un pat de spital. În niciun an Moșu’ nu i-a uitat pe micii noștri pacienți, așa că… e aici, cu noi.

                          – Pediatria este o secție grea. Poate cea mai grea, pentru că vorbim de pacienți copii, cu o patologie diversă, cu vârste diferite, de la 10 zile până la 18 ani. Cât de greu este să lucrezi pe o astfel de secție? Cât de greu este să fii medic pediatru?
                          – Dacă ți-ai ales această meserie nu e greu. Pentru că de la început știi ce înseamnă. Important este să știi cum să empatizezi cu cei mici, cum să intri în lumea lor, cum să fii și tu, ca medic, copil, pentru ca pacientul mic este sincer, nu știe să disimuleze un simptom pe care îl are. Doar așa reușim să relaționăm cu ei, să le înțelegem durerea, să ne dăm seama de ce anume suferă și, cel mai important, să conlucrăm și cu părinții. Deoarece și ei sunt parte integrantă în toată această ecuație. Pe această secție lucrează medici care se dăruiesc în totalitate, care au și supraspecializare, adică pe lângă pediatri sunt și speciliști în diabet zaharat și homeopatie, cum este dr. Gabriela Fetecău, medicul șef, pe cardiologie pediatrică – dr. Maria Mircioagă, pe genetică – dr. Alexandra Grozavu și alergologie pediatrică – dr. Loredana Franț, pe Programul Național de Boli Rare (hemofilia, sindromul de imunodeficiență primară sau mucoviscidoză) pe care îl coordonează dr. Elena Niță. Dar avem și psiholog, și asistent social, pentru că ne confruntăm și cu astfel de cazuri, și educator, care desfășoară zilnic activități interactive pentru copiii internați, fie la locul de joacă pentru pacienții de până în 3 ani, integrat în această secție, fie în camera senzorială. Tot pe această secție funcționează și programul de instruire a mamelor, care au nevoie de o astfel de consiliere în creșterea și îngrijirea copilului. Suntem aici pentru a-i ajuta pe cei mici, pentru a le alina suferințele și a-i trata.

                          – Secția de Pediatrie din Spitalul Județean de Urgență Bacău este una mare. Are 88 de paturi, e împărțită pe sectoare, în funcție de vârstele pacienților. Cum e o gardă pe această secție?
                          – Lucrăm cu două linii de gardă, una permanentă, de 24 de ore, și una de noapte, între orele 20.00 seara și 08.00 dimineața. Secția de Pediatrie este una din cele mai vechi secții din spital. A fost înființată în 1961. Atunci erau două secții, care s-au unit în 2003, când s-a format un Spital de Pediatrie, de sine stătător în Bacău, dar care după 9 ani, în 2012, a redevenit Secție de Pediatrie în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău. Asta așa, ca un mic istoric, pentru cei care nu știu. Dar aici vorbim de un sistem integrat, pentru că avem și compartimente de recuperare pediatrică, de chirurgie și ortopedie infantilă, de urgențe și ambulatoriu specializat. Vorbim însă și de o secție care nu a beneficiat de investiții majore în ultimii ani, în afară se sectorul D, renovat complet în 2014. Însă, de la conducerea spitalului avem promisiunea că Moș Crăciun, de data aceasta, va veni cu un nou dar: o modernizare de 2 milioane de euro, bani de la Consiliul Județean, care va schimba total fața acestei secții, de altfel o secție care are și un ecograf nou performant, ce ne ajută și pe partea de cardiologie, dar și cu cea mai modernă stație de biberonerie, unde va mai fi achiziționat, în aceste zile, și un autoclav, adică un aparat nou de sterilizare. Și da. Vorbim de o secție mare, împărțită pe sectoare, în funcție de vârsta pacientului și cazuistică, cu 88 de paturi de spitalizare continuă și încă 5 paturi de spitalizare de zi. Particular pentru noi este că avem și paturi pentru părinții însoțitori, care se internează cu copii lor, pe cele 50 de paturi alocate în acest sens. Apoi, din cele 88 de paturi sunt 5 paturi de Terapie Acută, 5 paturi de Neurologie pediatrică infantilă și 3 paturi de diabet zaharat. Este o secție care înregistrează în jur de 300 de internări pe lună.

                          – Pediatria este, cum spuneam, una din cele mai frumoase meserii, pentru că vorbim de pacienți copii. Ce calități trebuie să aibă un medic pediatru pentru a practica această meserie?
                          – În primul rând, foarte important este să iubească copiii. Apoi, să aibă acea doză de copilărie în el, de care spuneam. Să nu își piardă copilăria din anii lui de copilărie, pentru a putea coborî la nivelul copilului pacient și a interacționa cu el. De multe ori nu suntem doar doctori în halate albe pentru ei, ci suntem și mamele, și bunicii lor. Redevenim copii, la propriu, și noi. Spunem povești la ceas de seară, ne jucăm cu ei, pentru a ne ajuta astfel și pe noi în actul medical. Deci, a fi pediatru înseamnă și a fi un copil … mai mare!

                          Medici care lucrează pe această secție (în ordine alfabetică):
                          dr. Tatiana Apostol (medic primar)
                          dr. Irina Chiriac (medic specialist)
                          dr. Maria Cojan (medic specialist)
                          dr. Elena Cozlovschi Gheorghiț (medic primar)
                          dr. Carmen Cristea (medic primar)
                          dr. Aurelia Dogaru (medic primar)
                          dr. Gabriela Fetecău (medic primar) – șef secție
                          dr. Mădălina Mircioagă (medic primar)
                          dr. Elena Niță (medic primar)
                          dr. Vasilica Sabău (medic primar)
                          dr. Maria Șova (medic primar)

                          Gala Patrimoniului Gastronomic din Regiunea Nord-Est

                            • pensiunile și bucătarii participă la cel mai important concurs gastronomic din Moldova

                            Președinta Asociației pentru Dezvoltarea Turismului Montpesa, cu sediul în Moinești, Mădălina Armeanu, și prof. univ. dr. Denisa Nistor, prodecan la Facultatea de Inginerie a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, vor fi, astăzi, 6 decembrie, la conferința „Patrimoniul gusturilor – Heritage Flavours Day”, de la Cotnari, unde are loc ediția a doua a Galei Patrimoniului Gastronomic din regiunea Moldova. Evenimentul este organizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est, Centrul Europe Direct Nord-Est și compania Cotnari.

                            Mădălina Armeanu va trata problema inovării sistemului de producție, distribuție și marketingul produselor locale din zona în care activează Montpesa (zona de munte a județului Bacău), iar Denisa Nistor va fi moderator în atelierul de lucru „Este Regiunea Nord-Est a României o regiune gastronomică europeană?”.

                            Gala va desemna și Bucătarul Anului 2017 din Regiunea Nord-Est și Pensiunea/restaurantul cu cel mai bun meniu tradițional, în urma concursului la care s-au înscris în luna noiembrie. La Gală sunt invitați reprezentanți din educație, cercetare și inovare din regiune, producători locali, somelieri, chefi bucătari, manageri de restaurante și pensiuni, asociații de promovare a turismului și industriei alimentare.

                            „Scopul acestui concurs este de a redescoperi moștenirea gastronomică a regiunii noastre, talentul bucătarilor și profilul unităților turistice care promovează autenticul și gastronomia locală. Juriul va fi asigurat de cea mai mare asociație a bucătarilor din România, Asociația Culturală Euro-Est Alternativ, prin Iulia Drăguț (președinte, expert în gastronomie), Gigi Fedeleș și Lucian Smith (membri, chefi bucătari medaliați internațional) și Liviu Huțanu (somelier la Palas).”
                            Gabriela Bobeanu, șefa Biroului Regional de Informare, din ADR Nord-Est

                            ULTIMELE ȘTIRI