În perioada 1 aprilie – 12 decembrie 2025, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a derulat proiectul Creşterea performanţei activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare din cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău prin cooperare naţională şi internaţională (CNFIS-FDI-2025-F-0483, acronim Connect-UBc), co-finanţat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior. Proiectul şi-a propus dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru cercetare printr-o serie de activităţi suport pentru centrele de cercetare şi prin conectarea grupurilor de cercetare la reţele şi structuri recunoscute la nivel naţional şi internaţional, în vederea creşterii performanţelor şi vizibilităţii activităților de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi creşterea conştientizării în direcţia politicilor Open/Citizen/Inclusive/Collaboration Science.

Proiectul a valorificat apartenenţa Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău la Consorţiul de universităţi europene UP University şi buna colaborare cu diferiţi actori interesaţi de cercetare, dezvoltare şi inovare din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi din ţară (alte universităţi, agenţii de dezvoltare, clustere, IMM-uri, etc.). UP University este un consorțiu format din 11 instituții de învățământ superior din Europa care împărtășesc aceeași viziune, având scopul de a răspunde nevoilor sociale, industriale și educaționale ale regiunilor în care activează fiecare partener, prin colaborare interregională. Membrii UP University au deja o experiență solidă ca actori ai modelului quadruple-helix, iar colaborarea va permite acestora să extindă impactul la nivel interregional și, în cele din urmă, la nivel european, prin sistematizarea schimburilor, creșterea capacității și combinarea expertizei complementare. Toți partenerii au o abordare aplicată și sunt situați în orașe de dimensiuni medii, care nu sunt capitale, răspândite în cele patru colțuri ale Europei.

Deși provocările globale și europene, precum criza energetică, lipsa forței de muncă și amenințarea crescândă a polarizării sociale, constituie adesea probleme complexe la nivel înalt, care necesită coordonare europeană (și globală), acestea sunt frecvent abordate mai precis și mai agil la nivelul ecosistemului regional, unde impactul lor se resimte cel mai acut. De cele mai multe ori, soluțiile trebuie testate la nivel regional înainte de a putea fi extinse la nivel european. Pe scurt, regiunile simt puternic nevoia de inovare și au un potențial mare de a o stimula.

Cu toate acestea, provocările Europei nu necesită doar inovare regională, ele necesită și schimbări în mentalitatea și comportamentul cetățenilor.

Cu motto-ul Responsabilitate faţă de generaţiile viitoare, proiectul Connect-UBc a organizat activităţi prin care au fost transmise publicului larg informaţii despre activităţile de cercetare, necesitatea şi importanţa acestora. Şcoala de vară cu acelaşi nume, Responsabilitate faţă de generaţiile viitoare, a prezentat elevilor şi studenţilor participanţi aspecte din laboratoarele Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău. Activităţi precum workshop-urile Armonizarea direcţiilor de cercetare din Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău cu necesităţile de cercetare ale Regiunii Nord-Est, Tehnologii emergente – catalizatori ai schimbării sociale și economice, Tehnologii emergente – catalizatori ai schimbării sociale și economice, precum şi alte activităţi desfăşurate în cadrul proiectului, au avut ca finalitate să evidenţieze rolul şi impactul cercetării ştiinţifice în societate.

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultaţi site-ul proiectului: https://connect-ubc.ub.ro/.

Lista vânzărilor de imobile din România pentru luna noiembrie a fost făcută publică și confirmă o scădere consistentă a tranzacțiilor pe piața imobiliară, atât la nivel local, cât și național. Datele arată un recul semnificativ al interesului pentru achiziția de locuințe, pe fondul presiunilor economice tot mai mari.

În județul Bacău, în luna noiembrie au fost vândute 151 de terenuri agricole extravilane, 5 terenuri neagricole extravilane, 256 de imobile cu construcții și 242 de imobile fără construcții. În ceea ce privește piața rezidențială, s-au tranzacționat 208 locuințe, comparativ cu 255 în aceeași lună a anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 18%.

Tendința este și mai pronunțată la nivel național, unde numărul locuințelor vândute a scăzut cu 22% față de luna noiembrie a anului trecut. Excepția notabilă este județul Alba, care a înregistrat o creștere spectaculoasă a tranzacțiilor, de 71%. La polul opus se află județul Dâmbovița, cu cea mai mare scădere din țară, de 44%.

Economistul Radu Georgescu consideră că aceste evoluții indică începutul unei corecții majore pe piața imobiliară. Potrivit acestuia, „se sparge bula imobiliară”, iar ceea ce se întâmplă este perfect logic din punct de vedere economic. El explică faptul că inflația ridicată, puterea de cumpărare în scădere, diminuarea salariilor reale și dobânzile mari la creditele ipotecare fac tot mai dificilă achiziția unei locuințe în România. În opinia sa, în anul 2026 prăbușirea pieței se va accelera.

Un alt aspect îngrijorător este numărul foarte mare de locuințe neocupate. În România sunt declarate aproximativ 2,5 milioane de apartamente goale, adică circa 25% din totalul fondului locativ. Doar în București sunt peste 218.000 de locuințe nelocuite, un indicator clar al dezechilibrului dintre ofertă și cerere.

Radu Georgescu afirmă că a analizat situațiile financiare publice ale dezvoltatorilor imobiliari și că, în trimestrul al treilea din 2025, mai multe companii au raportat cash-flow negativ, ceea ce înseamnă că din firme ies mai mulți bani decât intră. Cauza principală este scăderea vânzărilor de locuințe.

În acest context, economistul avertizează că anul 2026 va fi extrem de dificil atât pentru dezvoltatorii imobiliari, cât și pentru persoanele care au contractat credite ipotecare după 2020. Situația ar putea fi relativ mai bună pentru cei care au luat credite înainte de 2020, în timp ce cumpărătorii care au așteptat ar putea avea de câștigat.

Potrivit lui Radu Georgescu, pe piața imobiliară ar urma să înceapă un adevărat „Black Friday al locuințelor”. Ultimul episod similar a avut loc în 2009, când prețurile au scăzut cu până la 50%, scădere temperată atunci de intervenția Guvernului prin programul Prima Casă, care prevedea un avans de doar 5% și garanții de stat.

Evoluțiile recente sugerează că piața imobiliară din România se află într-un punct de cotitură, iar următorii ani ar putea aduce schimbări majore atât pentru vânzători, cât și pentru cumpărători.

Aseară, pompierii militari au fost solicitați să intervină, prin apel la numărul unic de urgență 112, în localitatea Gura Văii, unde o locuință a fost cuprinsă de flăcări.

Polițiștii din cadrul Poliției municipiului Bacău – Secția 1 Poliție au prins în flagrant delict doi tineri, în vârstă de 17, respectiv 20 de ani, bănuiți că ar fi încercat să sustragă produse electronice comandate online, fără a le achita contravaloarea.

Într-o epocă în care cultura era mobilizată politic, dar trăită cu o pasiune reală de mii de oameni, România socialistă a inventat un univers artistic aparte: festivalurile muncitorești. Astăzi aproape uitate, aceste manifestări au fost, în anii ’60–’80, un fenomen în sine — parte propagandă, parte competiție artistică autentică, parte nevoie de comunitate într-o țară centralizată. Dincolo de discursurile oficiale, festivalurile muncitorești au creat un teren fertil pentru talente locale, au ținut vie identitatea unor orașe industriale și au oferit muncitorilor o scenă pe care altfel nu ar fi urcat niciodată.

Un exemplu emblematic este festivalul „Retorta de argint”, organizat în decembrie 1972 la Gheorghe Gheorghiu-Dej, numele oficial de atunci al Oneștiului. În paginile ziarului Steagul Roșu din 12 decembrie 1972 găsim o fotografie în miniatură a unei lumi de altădată: entuziasm sindical, săli arhipline, concursuri pe ramuri artistice și un juriu care, măcar pentru trei zile, făcea din muncitori — soliști, actori, caricaturiști.

O inițiativă sindicală devenită tradiție

Festivalul „Retorta de argint” a fost organizat din inițiativa Comitetului Uniunii Sindicatelor din Industria Chimică și Prelucrarea Uleiului, cu sprijinul Ministerului Industriei Chimice și al sindicatului Grupului Industrial de Petrochimie Borzești. A fost, așadar, o manifestare prin excelență muncitorească, gândită să omagieze „aniversarea Republicii”, dar și să pună în lumină talentele din marile combinate petrochimice ale țării.

În zilele de 8, 9 și 10 decembrie 1972, Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiu a răsunat de muzică populară, muzică ușoară, recitări, momente satirice și agitație artistică — acele spectacole scurte, ritmate, prin care brigăzile sindicale transmiteau „mesaje mobilizatoare”.

Pentru o zonă industrială în plină expansiune, festivalul a fost o adevărată sărbătoare comunitară.

Laureații primei ediții: oglinda unei industrii culturale muncitorești

Concursul a cuprins patru mari secțiuni, fiecare reflectând o parte din sensibilitatea epocii.

Muzică populară – stelele combinatelor chimice

Premiul I a fost câștigat de Maria Petca (Combinatul chimic Tîrnăveni) și Elena Lucaci-Balacă (Grupul industrial de petrochimie Borzești), două voci care, probabil, ar fi putut urca oricând pe o scenă profesionistă.

Printre laureați s-au numărat și reprezentanți ai combinatelor din Făgăraș, Râmnicu Vâlcea, Victoria și Tg. Mureș — o hartă completă a industriei chimice transformată într-un cor național.

Muzică ușoară – vocea oamenilor din fabrici

La această secțiune, Premiul I a mers la Nelu Seciu, reprezentantul Borzeștiului, semn că festivalul avea și o mândrie locală. Bucureștiul, Ploieștiul și Făgărașul au trimis și ei concurenți de marcă, iar competiția a fost acerbă, după cum menționa presa vremii.

Brigăzi artistice de agitație – un gen dispărut

Probabil cea mai exotică categorie pentru ochiul modern a fost cea a brigăzilor de agitație. C.F.R. Brăila a câștigat Premiul I, urmată de echipele petro-chimice din Borzești, Brazi și Făgăraș.

Aceste brigăzi se ocupau cu momente scurte, satirice sau mobilizatoare, uneori cu accente comice, alteori cu tente propagandistice evidente. Erau un fenomen tipic epocii, aflat azi în muzeul memoriei culturale.

Caricaturi – umorul din uzine

Secțiunea de caricaturi a scos la lumină umorul de atelier și spiritul critic rafinat al unor desenatori amatori. Premiul individual a fost câștigat de C. Tirian, de la Grupul industrial de petrochimie Borzești, iar premiile colective au mers spre C.F.R. Brăila și Râmnicu Vâlcea.

Simbolurile festivalului – retorta de argint

Pe lângă diplome și premii, participanții au primit simbolul festivalului: o retortă de argint, reprezentare emblematică a chimiei socialiste. În epocă, un astfel de trofeu era mai mult decât o distincție artistică — era o recunoaștere a apartenenței la marea familie industrială.

O moștenire uitată, dar nu dispărută

Astăzi, festivalurile muncitorești par relicve dintr-o epocă în care cultura era reglementată, centralizată și uneori confiscată ideologic. Dar, privite dincolo de lentila propagandei, aceste festivaluri au avut un rol esențial: au încurajat creativitatea în comunități industriale izolate; au format generații de artiști amatori; au dat identitate unor orașe noi și în expansiune, precum Oneștiul; au construit o cultură a participării, dincolo de lozincile oficiale.

„Retorta de argint” din 1972 rămâne o mărturie a unei lumi dispărute, dar nu lipsite de farmec: o lume în care, printre schimburi de noapte și furnale, oamenii își găseau timp să cânte, să deseneze, să joace teatru ori să ridice prin artă moralul unei industrii întregi.

Bacăul își consolidează poziția de al doilea cel mai bine plătit județ din regiunea Nord-Est, cu un câștig salarial mediu brut de 8.593 de lei în luna septembrie. Deși rămâne cu 485 de lei sub media națională, județul marchează o evoluție stabilă față de perioada precedentă și își menține ascensiunea pe harta economică a Moldovei.

Creșterea față de august este de 5,3%, iar comparativ cu septembrie 2024, salariul brut înregistrează o majorare reală, semn că economia locală se stabilizează după un an cu provocări multiple.

Industria – motorul care împinge înainte întreg județul

Cel mai bine plătit sector rămâne industria și construcțiile, unde salariul brut atinge 8.747 de lei, cu mult peste media țării în același domeniu. Bacăul depășește aici chiar și Iașiul, județul-reper al regiunii, poziționându-se ca un pol industrial competitiv la nivel național.

Agricultura – surpriza anului

Un alt sector care atrage atenția este agricultura, unde venitul brut ajunge la 8.319 lei. Creșterea anuală de peste 26% transformă Bacăul în lider regional, peste Iași, Suceava sau Vaslui. Evoluția indică și o diversificare a activităților rurale, dar și o cerere tot mai mare de forță de muncă specializată.

Serviciile – frâna dezvoltării

În schimb, serviciile, deși un sector dominant ca număr de angajați, rămân sub potențial: 8.505 lei, cu aproape 1.000 de lei sub media națională. Aici se regăsește principala vulnerabilitate a județului, într-o perioadă în care economia modernă se sprijină tot mai mult pe IT, consultanță, sănătate și educație.

Cum arată Bacăul în peisajul regional?

Analiza comparativă la nivelul regiunii Nord-Est evidențiază o structură clară:

• Iași – 8.841 lei (lider detașat)

• Bacău – 8.593 lei

• Neamț – 7.168 lei

• Vaslui – 6.889 lei

• Botoșani – 6.945 lei

• Suceava – 6.817 lei

Practic, doar Iașiul depășește Bacăul la nivel salarial, iar diferența dintre cele două județe rămâne relativ redusă. În industrie și agricultură, Bacăul își permite chiar luxul de a trece în față.

Concluzie: un județ în mișcare, cu un motor puternic și o frână vizibilă

Bacăul își confirmă statutul de actor economic important în regiunea Moldovei. Industria și agricultura îl trag înainte, aducând salarii peste media regională, în timp ce serviciile rămân deficitare și sub media țării.

Per ansamblu, județul evoluează, se consolidează și își extinde potențialul, dar pentru a recupera complet decalajul față de media națională este nevoie de investiții consistente în sectoarele moderne de servicii.

Guvernul a decis introducerea unor limite clare privind cantitățile de alcool și tutun care pot fi cumpărate și transportate de persoanele fizice pentru uz propriu. Măsura este prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2025, prin care a fost modificat Codul Fiscal în domeniul accizelor și al altor taxe speciale.

Potrivit actului normativ, produsele achiziționate și transportate ocazional de persoanele fizice sunt considerate destinate consumului personal doar dacă nu depășesc anumite plafoane cantitative.

Limite stabilite pentru tutun

Pentru tutunurile prelucrate, limitele maxime admise sunt:

• 800 de țigarete;

• 400 de țigări (cu o greutate maximă de 3 grame/bucată);

• 200 de țigări de foi;

• 1 kilogram de tutun de fumat.

Limite stabilite pentru băuturi alcoolice

În cazul băuturilor alcoolice, ordonanța prevede următoarele cantități maxime:

• 10 litri de băuturi spirtoase;

• 20 de litri de produse intermediare;

• 90 de litri de vin, dintre care cel mult 60 de litri de vin spumant;

• 110 litri de bere.

Depășirea acestor limite poate atrage sancțiuni contravenționale, întrucât bunurile nu mai sunt considerate destinate uzului propriu.

Registru electronic al sancțiunilor

Totodată, OUG nr. 68/2025 prevede înființarea Registrului electronic de evidență centralizată a sancțiunilor, care va fi administrat de Autoritatea Vamală Română. Registrul va cuprinde sancțiunile aplicate pentru anumite contravenții prevăzute de Codul Fiscal.

Modul de organizare și funcționare al acestui registru, precum și procedura de raportare a contravențiilor, vor fi stabilite prin ordin comun al președintelui Autorității Vamale Române, al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al ministrului afacerilor interne.

Autoritățile susțin că noile măsuri au ca scop combaterea evaziunii fiscale și clarificarea regimului accizelor aplicabile produselor accizabile transportate de persoane fizice.

Polițiștii rutieri din Bacău au reținut pentru 24 de ore, un bărbat de 49 de ani, din Bacău după ce ar fi condus băut un autoturism și ar fi avariat un altul parcat.Acesta a fost introdus în Arestul I.P.J Bacău.

Astăzi, începând cu ora 10.00, Spitalul Județean de Urgență Bacău a desfășurat un amplu exercițiu de evacuare și acordare de prim ajutor, simulând efectele unui cutremur cu epicentru în zona Vrancea.

Acțiunea a implicat toate categoriile de personal din Pavilionul medico-chirurgical și Ambulatoriul Adulți, precum și formațiunile proprii de intervenție ale spitalului. Scopul exercițiului a fost pregătirea angajaților pentru gestionarea unei situații de urgență reale, prin exersarea evacuării pacienților și acordării primului ajutor.

Conform scenariului, seismul a provocat distrugeri materiale și victime umane, inclusiv avarierea rețelelor energetice și telefonice, afectarea a patru secții – Cardiologie, Medicină Internă, Endocrinologie și Gastroenterologie – și prinzând sub dărâmături 8 persoane. De asemenea, partea de est a Ambulatoriului Adulți a fost afectată, cu 5 angajați, 12 pacienți și 6 aparținători imobilizați sub ruine. La Secția Chirurgie Generală s-a declanșat un incendiu simulant.

Exercițiul a fost coordonat de celula de urgență a spitalului, cu sprijinul specialiștilor de la I.S.U. Bacău, iar personalul medical – medici, asistente, infirmieri și îngrijitori – a exersat procedurile de acțiune rapidă, evacuare și acordare a primului ajutor.

Dr. Aurelia Țaga, director medical, a subliniat importanța pregătirii:

„Se observă că nu suntem foarte pregătiți pentru astfel de situații. Tocmai de aceea organizăm asemenea acțiuni, ca, dacă se întâmplă un eveniment real, să știm ce avem de făcut. Este esențial să avem o evidență clară a personalului și pacienților, pentru a ști câți bolnavi au fost evacuați și câți au rămas pe secții. Fiecare angajat trebuie să știe clar rolul său, iar pe secții vor fi efectuate controale periodice pentru a asigura o organizare eficientă.”

Exercițiul face parte dintr-o serie de acțiuni de instruire menite să crească nivelul de siguranță al pacienților și al personalului în cazul unui cutremur sau al altor situații de urgență.