duminică, 28 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2535

Țeapă cu vouchere Dedeman

    Sâmbătă, pe rețelele sociale, au început să fie distribuite informații referitoare la existența unor vouchere cadou în valoare de 200 de lei oferite de compania băcăuană Dedeman.

    „Dedeman oferă vouchere cadou. Tocmai l-am primit pe al meu. Ial pe al tău înainte că oferta să se încheie. Uite: -> http://dedeman-ro.site/ <- îmi vei mulțumi", sună unul dintre aceste mesaje, al cărui autor a fost trădat de ortografie, "ia-l pe al tău", fiind, evident, forma corectă.

    Domeniile de internet către care erau îndreptați doritorii de vouchere fuseseră înregistrate cu câteva zile înainte. De exemplu, dedeman-ro.site, domeniul care apare în mesajul de mai sus a fost înregistrat, conform who.is, pe 15 februarie 2018 și era găzduit pe servere din California, SUA.

    Evident, numele celui care l-a înregistrat este protejat cu ajutorul unui serviciu specializat, PrivacyGuardian.org. Compania Dedeman a reacționat și a postat pe pagina sa de facebook că nu oferă aceste vouchere.

    „Compania Dedeman nu organizează concursuri sau campanii promoționale având drept premii vouchere cadou, prin urmare vă rugăm să nu dați curs mesajelor primite pe Facebook, acestea făcând parte din atacuri de tip phishing sau alte forme de fraudare informatică.

    Toate concursurile vor fi anunțate prin canalele de comunicare oficiale (pagină www.facebook.com/dedeman.ro și website-ul www.dedeman.ro)”, a informat compania.

    Coborâre cu torțe pe pârtia de la Slănic Moldova

      Un cod galben de ninsori poate sa aducă și bucurii. Sâmbătă după-amiaza, la intrarea spre pârtia de schi din Slănic Moldova, nu aveai unde să parchezi. Afișele lipite, prin stațiune, anunțau turiștii că la ora 20.00, echipa SALVAMONT împreună cu JANDARMERIA MONTANĂ, organizează o coborâre demonstrativă. Cu torțe!

      Zăpada căzută, și efortul celor care sau îngrijit ca totul să se desfășoare în bune condiții, au readus iarna de poveste, în sufletul celor prezenți. Ultima urcare cu telescaunul a fost stabilită pentru ora 19.45. Grijă ca toți schiorii aflați pe pârtie să poată coborî în siguranță. Pârtia Nemira nu a fost gândită pentru săniuțe. Și-au găsit și ele locul… în portbagaje. Când și cel mai rătăcit schior amator a parcat regulamentar – printre curioșii care se poziționaseră deja pe latura nordică a pârtiei, puțin mai sus de punctul de urcare a teleschiului – două rachete de semnalizare au luminat cerul.

      O șenilată, cu lumini galbene, avertiza aventuroșii. La noi, regulile sunt făcute să fie încălcate. De dragul „selfiurilor”. În urma ei, în volte – cine mai pomenește de „Cristiane”- făcliile aprinse au șerpuit lin, flancate de sutele de telefoane care transmiteau în direct. Fotografiile au totuși farmecul lor! Scăpați de clăpari, schiorii au dus mai departe focul viu, dincolo de cimitir, pe malul stâng al Slanicului.

      Apă acum cuminte, la ieșirea din stațiune. Acolo s-a aprins un rug al luminii. Foc de tabără pentru iubitorii muntelui. Și acela gândit să ardă făclie, nu departe de o scenă pe care au urcat artiști îndrăgiți. Un pahar cu vin fiert, la ceas de seară… și multe amintiri. Cine a venit în aceste zile în stațiunea Slănic Moldova, mai revine!

      Ronald Gavril, învins la puncte de americanul David Benavidez

      Boxerul român Ronald Gavril a fost învins la puncte de americanul David Benavidez în meci pentru titlul mondial WBC la categoria supermijlocie, sâmbătă seara, într-o gală desfăşurată la Mandalay Bay Events Center din Las Vegas.

      Benavidez, care l-a învins la puncte (decizie split) pe Gavril şi în primul lor meci pentru titlul mondial, în septembrie, a primit decizia în unanimitate, cu 119-109, 120-108 şi 120-108, la capătul unei confruntări pe care a dominat-o de la un capăt la altul.

      David Benavidez a fost pugilistul care a avut mai mult iniţiativa, a lovit mai puternic, mai mult şi i-a spart constant garda lui Gavril cu lovituri de stânga.

      Ronald ”The Thrill” Gavril a avut şi el câteva runde mai bune, a cincea şi în finalul meciului, când soarta meciului era clară, însă a suferit mult, alegându-se cu arcada dreaptă şi cu nas sângerând în acest meci.

      Benavidez a avut multe lovituri bune, iar în runda a patra a fost aproape să îl trimită pe Gavril la podea, românul fiind dezechilibrat de un pumn şi trimis în corzi.

      Meciul de sâmbătă a fost o revanşă a duelului din luna septembrie, când Ronald Gavril (31 ani) a fost învins la puncte de David Benavidez (21 ani), tot la Las Vegas. Benavidez (20 ani în acel moment) a fost văzut învingător de doi arbitri-judecători, cu 116-111 şi 117-111, în timp ce Gavril (care l-a trimis la podea pe american în ultima rundă) a fost creditat ca învingător de altul, cu 116-111.

      În septembrie, David Benavidez a devenit cel mai tânăr campion mondial din istorie la categoria supermijlocie, dar şi cel mai tânăr campion mondial la zi, indiferent de categorie.

      Benavidez are acum 20 de victorii la profesionişti din tot atâtea meciuri (17 KO), în timp ce Gavril (31 ani) are 18 victorii (14 KO) şi 3 înfrângeri.

      Ronald Gavril a ratat o nouă şansă de a deveni al cincilea boxer român campion mondial la profesionişti, după Mihai Leu, Leonard Doroftei, Lucian Bute şi Adrian Diaconu. AGERPRES

      Câți bani se cheltuie în Sănătate? Consumăm mai mult decât colectăm

      Sănătatea înseamnă bani, din multe puncte de vedere. Mulți bani! De la an la an, și decontările Casei Județene de Asigurări de Sănătate sunt din ce în ce mai mari, nu neapărat pentru că a crescut numărul pacienților care au beneficiat de servicii medicale, ci că s-au îmbunătățit considerabil condițiile în care se furnizează aceste servicii, prin achiziția de aparatură performantă (în special computere tomografice și aparate de rezonanță magnetică nucleară). Câți bani se cheltuie în Sănătatea băcăuană? Mulți.
      Numai anul trecut s-au decontat servicii medicale în valoare de 593.000.000 lei, adică peste 125 milioane de euro.

      605 de furnizori de servicii medicale

      În acest moment, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bacău are încheiate contracte cu 605 furnizori de servicii medicale. Dintre aceștia, 276 sunt medici de familie, 76 farmacii (care au în total peste 220 de puncte de lucru și oficine), 50 de clinici medicale, 33 de laboratoare de analize (publice și private), un laborator de radiologie dentară, 13 unități de recuperare – reabilitare a sănătății, 49 de cabinete de medicină dentară, 25 de spitale (din care 6 de stat: două în Bacău, și câte unul în Onești, Comănești, Buhuși și Moinești, restul fiind clinici cu paturi private), 3 unități care asigură servicii de urgență prespitalicești și transport sanitar, 5 unități de îngrijiri medicale la domiciliu, 71 de furnizori de dispozitive medicale (în toată țara) și 3 unități sanatoriale (două în Slănic Moldova și una în Tg. Ocna).

      Cele mai mari decontări: în spitale

      Pe o statistică efectuată de CJAS Bacău, în ultimii trei ani se observă o creștere de 20% a banilor cheltuiți în sistemul de sănătate, de la 491.000.000 lei în 2015, la 593.000.000 lei, anul trecut. Aceeași creștere este, defalcat, și pe spitale, serviciile medicale de hemodializă și dializă peritoneală, asistența medicală pentru specialități clinice (ambulatoriile de specialitate din spitale și clinicile private), analize medicale și, o creștere mai mare, de 50 la sută, pe îngrijirile la domiciliu. Cei mai mulți bani se cheltuie în spitale, așa cum era și de așteptat.

      Comparativ, în ultimii trei ani, pe serviciile medicale în unitățile medicale cu paturi s-au cheltuit 196.000.000 lei în 2015, alți 208.000.000 lei în 2016 și 233.040.000 lei în 2017. Cel mai mare consumator este Spitalul Județean de Urgență Bacău care cheltuie lunar în jur de 9,3 milioane de lei, numai pe serviciile medicale oferite pacienților, fie pe spitalizări de zi, fie pe internări (spitalizări continue). Urmează Spitalul Municipal Onești, cu o cheltuială lunară de 3,2 milioane de lei, Spitalul Municipal de Urgență Moinești (2.9 milioane de lei/lună), Spitalul Buhuși (889.000 lei), Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău (740.000 lei) și Spitalul Orășenesc Comănești (745.000 lei).

      „La spitale, sunt în jur de 220.000 de pacienți pe an și în jur de 1 milion de zile de spitalizare. Vorbim atât de spitalizările continue, cât și de cele de zi. Spitalul Județean de Urgență Bacău, fiind și cel mai mare spital din județ, are cele mai mari decontări, peste 40% din total buget pe decontări de servicii medicale spitalicești, și e normal să fie așa. Prin creșterea spitalizărilor de zi a fost practic satisfacută mai bine dorința pacienților pentru efectuarea unor analize medicale”, ne-a declarat Dan Stoica, director relații contractuale la CJAS Bacău.

      233.000.000 lei
      Aceasta este suma pe care Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău a decontat-o anul trecut doar pe serviciile medicale spitalicești.

      Bani și pentru medicamente, analize medicale și medicina de familie

      Totodată, pentru consumul de medicamente (în afara medicației care se alocă prin programele naționale de sănătate) CJAS Bacău a efectuat decontări de peste 80.000.000 lei numai anul trecut (pe un trend în scădere în ultimii trei ani), iar pentru serviciile de dializă – 16 milioane de lei decontate în 2015 (pentru 413 pacienți constanți care au beneficiat de 35.000 de ședințe de dializă), 27.700.000 lei în 2016 (pentru 452 de pacienți și 52.021 de ședințe de dializă) și 30.000.000 lei în 2017 (pentru 533 de pacienți și 56.537 de ședințe de dializă). Tot aici sunt incluși și pacienții străini dializați sau din alte județe, care s-au aflat la un moment dat pe teritoriul Bacăului. Dializa se efectuează în județul nostru în două centre din Bacău (din spitalul județean și dintr-un centru privat) și în alte două în Moinești și Onești.

      Și medicina de familie „mănâncă” mulți bani: 41,5 milioane de lei în 2015, alte 43,6 milioane de lei în 2016 și 45,5 milioane de lei anul trecut. Pentru serviciile medicale oferite în policlinici, în sistem ambulator, s-au cheltuit numai în 2017 nu mai puțin de 18,1 milioane de lei (față de 13 milioane în 2015), iar în laboratoarele de analize medicale – 12,2 milioane anul trecut, 10,5 milioane în 2016 și 10,2 milioane de lei în 2015. Și îngrijirile la domiciliu au o creștere spectaculoasă pe decontări de servicii de către CJAS Bacău, în valoare de 383 mii lei acum doi ani, 446 mii lei în 2016 și 526 mii lei în 2017. „Acest serviciu de îngrijiri la domiciliu este încă la început. Sunt în special servicii care se accesează din ce în ce mai mult în special post-externare, după o intervenție chirurgicală, și pentru afecțiuni oncologice. De aceea și efortul Casei a fost de a fundamenta din ce în ce mai mulți bani pentru decontarea acestor servicii”, a mai explicat directorul Dan Stoica.

      Și pentru dispozitivele medicale, CJAS Bacău a cheltuit în jur de 5 milioane de lei pe an, pentru aproximativ 7.000 de decizii/an. Perioada maximă de eliberare a deciziilor din lista de așteptare este de 60 de zile, conform criteriilor stabilite de consiliul de administrație .

      Pentru prestațiile medicale acordate în baza documentelor internaționale s-au decontat 15,5 milioane de lei în 2015, iar anul trecut 10,1 milioane de lei. Aici, numărul intervențiilor și al decontărilor este constant, dar scăderea din 2017 s-a datorat faptului că în 2015-2016 s-au efectuat plăți restante din anii precedenți.

      533
      Numai anul trecut pentru cei 533 de pacienți dializați s-au cheltuit peste 30 de milioane de lei. Aceștia au beneficiat de 56.500 de ședințe, pentru că unii dintre ei fac și trei dialize pe săptămână.

      Investigații de înaltă performanță

      Investigațiile de înaltă performanță se referă, în mod special, la ceea ce înseamnă computer tomograf și aparat de rezonanță magnetică nucleară RMN. În județul Bacău au RMN 6 spitale și clinici: Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Municipal de Urgență Moinești, Spitalul Orășenesc Comănești, Clinica Chelariu, Clinica Luxor și Clinica „Regina Maria”, toate din Bacău. Investigații cu ajutorul computerului tomograf se fac în: spitalele din Bacău, Onești, Comănești, Moinești și Buhuși, la Clinica Luxor și Clinica „Regina Maria”, din Bacău.

      Iar creșterile pe acest segment sunt spectaculoase. Dacă în 2015 s-au efectuat 9.850 de investigații, pentru care am decontat în jur de 4 milioane de lei, în 2016 deja vorbeam de 12.200 de investigații de 4,7 milioane de lei, iar în 2017 s-au realizat 16.800 de investigații, atât cu CT, cât și cu RMN, atât în ambulatoriu (în circuit deschis), cât și prin internări (în circuit închis), în valoare de 6,9 milioane de lei. Remarcabil este că în toate orașele județului, nu numai în Bacău, se fac investigații de înaltă performanță . În 2017, în Onești s-au efectuat în circuit închis 1.256 RMN-uri și CT-uri, la Moinești 1.796, iar la Spitalul Comănești 500 de pacienți au beneficiat de investigații RMN.

      „La investigațiile de înaltă performanță Bacău stă foarte bine. O analiză făcută de mine de pe un site profesional, pe numărul de RMN-uri la 100.000 de locuitori, România este cu 0.5, Ungaria cu 0.2, Marea Britanie 0.6, Germania are 3.4, Italia 3.2, Olanda 0.8, iar media europeană este 0.80. Bacăul este cu aproximativ 1 RMN la 100.000 locuitori . Suntem peste media națională și în jurul mediei europene. Și la CT-uri stăm în media națională. Asta înseamnă că am reușit să avem un acces mult mai bun, mai facil, la serviciile de înaltă performanță și asta se vede și în cheltuielile pe care le-am decontat”, a mai explicat Dan Stoica, director CJAS Bacău.

      „Urmare a strategiilor noastre pe anumite direcții, eforturile Casei Județene de Asigurări de Sănătate de a aduce bani în Bacău a fost foarte mare. Trebuie să se înțeleagă că dacă nu se contribuie la acest fond de Sănătate, nu avem cum să asigurăm toate aceste servicii. Or, Bacăul consumă mult mai mult decât contribuie, în raport de 50-50 la sută. Din sumele totale cu cheltuielile pentru serviciile medicale din județul nostru, doar 50% colectăm. Restul este adus de la bugetul central, diferența este asigurată de la București. Noi fundamentăm permanent nevoia de bani raportată la nevoia de servicii medicale, iar de la Casa Națională de Sănătate primim bani prin redistribuire de la Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Altfel nu am putea susține sistemul sanitar din județul Bacău. În anii 2002-2004, județul colecta cu mult mai mult decât consuma, și era pe excedent. S-a ajuns apoi ca în 2015, raportul să fie 60% colectare și restul 40% venea de la stat, prin redistribuire, iar acum procentul e egal. Și nu pentru că suntem o populație mai bolnavă, ci pentru că suntem în situația de a consuma cu mult mai mult decât contribuim.”
      Dan Stoica, director relații contractuale Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău

      „Foarte important este faptul că în ultimii trei ani au crescut cheltuielile, și implicit decontările pe care le facem noi, pentru investigațiile de înaltă performanță. S-au dublat și echipamentele medicale achiziționate de furnizori, respectiv computer tomograf și aparate RMN, dar și numărul serviciilor medicale oferite către asigurați, care au depășit 200%. Acest lucru înseamnă că mai mulți asigurați au beneficiat de aceste servicii. Suntem în media europeană pe acest segment, raportat la numărul de asigurați, și cu mult peste media națională. Sunt investigații scumpe, dar și performante, care ajută foarte mult în stabilirea unui diagnostic complet. Iar trendul este în creștere. Din acest motiv, pentru anul 2018, am solicitat sume mai mari de la Casa Națională pentru decontarea acestor servicii de înaltă performanță.”
      Marius Savin, președinte – director general Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău

      Accident grav la Moineşti. Un tânăr a intrat cu maşina într-un stâlp

        FOTO: Ioan Vasilescu

        În această dimineaţă, în jurul orei 3.30, pe strada Atelierelor, din municipiul Moineşti, s-a produs un accident rutier soldat cu rănirea unei persoane. Este vorba despre un tânăr de 18 ani, din oraşul Comăneşti, care a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a intrat cu autoturismul într-un stâlp metalic aflat în afara părţii carosabile, de pe sensul opus.

        Pentru scoaterea sa din maşină a fost nevoie de intervenţia pompierilor cu Descarcerarea, victima fiind preluată apoi de un echipaj de ambulanţă, se pare în stare de inconştienţă şi cu multiple leziuni, şi transportată la spitalul din Moineşti pentru îngrijiri medicale.

        Poliţiştii care au mers la faţa locului pentru cercetări nu l-au putut testa pe conducătorul auto cu aparatul etilotest, din cauza stării de sănătate, dar i s-au recoltat probe de sânge.

        Tânărul era singur în maşină.

        Un TIR apărut pe strada Alecsandri a acroșat o mașină

          Deși, în mod normal nu ar fi avut ce caută pe strada Vasile Alecsandri din Bacău, un TIR cu numere de Ucraina a străbătut-o și a acroșat un autoturism parcat. Mașina a fost șifonată bine și s-a ales și cu un geam spart.

          Incidentul s-a întâmplat sâmbătă spre duminică, aproape de miezul nopții.

          Se presupune că șoferul TIR-ului a fost ghidat greșit de GPS.

          Surse foto: 1, 2

          “Biblioteca vie” pentru elevii de liceu

            Pentru trei ore, Biblioteca Județeană “C. Sturdza” a găzduit sâmbătă, 17 februarie, o activitate de tipul “Biblioteca vie” organizată de către Federația Tinerilor din Bacău.

            Evenimentul s-a adresat tinerilor, în mod special liceenilor aflați în an terminal și care vor să afle cât mai multe despre viața de student.

            Astfel, 22 de tineri studenți, masteranzi sau absolvenți de studii superioare, s-au pus la dispoziția celor peste 150 de liceeni care și-au dorit să afle detalii și care au cerut și sfaturi de la cei care au experiență în studenție.

            Detalii de la acest eveniment veți regăsi în ediția de luni, 19 februarie, a cotidianului Deșteptarea.

            S-a încheiat campania “Speranță pentru Viață”

              Derulată timp de trei zile, campania de donare de sânge “Speranță pentru Viață” organizată de CS Bronx Bacău în colaborare cu Auchan Bacău și Centrul de Transfuzii Bacău și-a atins și chiar depășit obiectivul.

              Dacă organizatorii au mizat pe 100 de donatori, la finalul campaniei, la centralizare, s-a constatat că 138 de bacauani au răspuns pozitiv invitației de a fi alături de semenii lor.

              Reamintim că, donatorii de sânge din această campanie au donat și bonurile de masă ce le-au revenit pentru o campanie ulterioară, “Coșulețul de Paște” în care peste 100 de familii nevoiașe vor fi ajutate în perioada sărbătorilor pascale.

              Detalii despre campania “Speranță pentru Viață” aflați din ediția de luni, 19 februarie, a cotidianului Deșteptarea.

              „Nu inaugurăm obiective fără finanțare”

                Obiectivul nr. 1 al social-democraților băcăuani, pentru 2018, este PNDL II, a afirmat senatorul Dragoș Benea, președintele județenei PSD, duminică, la conferința de presă care a urmat ședinței Comitetului Executiv de la Centrul de Afaceri și Expoziții.

                La întâlnirea cu ziariștii au fost prezenți Lucian Șova, ministrul Transporturilor, deputații social-democrați Theodora Șotcan, Ionel Floroiu, Gabriel Vlase, Costel Dunava și Claudiu Ilișanu, Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ), Silviu Pravăț, vicepreședintele CJ Bacău, Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești, și foarte tânărul secretar de stat Paul Cotîrleț.

                „Facem acest format pentru că așa ne amintim mai ușor cu câtă responsabilitate ne-a încărcat electoratul băcăuan în 2016 și e bine să ne amintim pentru că fiecare dintre cei aflați la masa aceasta ocupă o poziție importantă și în județ, și la nivel central și cred că am avut și vom mai avea lucruri de realizat pentru Bacău”, a declarat Dragoș Benea.

                Obiectivul primordial al PSD Bacău este implementarea cu succes a PNDL II și fiecare parlamentar se va implica în prezentarea și promovarea proiectelor din zona de care răspunde, asta în condițiile în care UAT-urile vor reuși să depășească etapa de achiziție cu bine.
                Liderul PSD Bacău a afirmat că își dorește foarte mult ca, pe 2 aprilie, ministrul Lucian Șova să se întoarcă în Bacău și să semneze contractul pentru șoseaua de centură, aflată în procedură de licitație.

                „Noi, când am fost la guvernare, am prins acest obiectiv în lista de investiții, pe fonduri europene. Nu am avut noroc în etapa de achiziție, nu am avut noroc de un constructor bun, dar nici nu am tăiat panglici la obiective care nu au finanțare sau autorizație de construcție. Aș vrea să rețineți acest lucru și să rețină și competitorii noștri politici, pentru că acest lucru ne separă fundamental de modul lor de a face politică. Pe acest subiect, noi putem să-i privim pe băcăuani în ochi pentru că am făcut tot ce am putut și vom face în continuare tot ce putem, dar nu vom face inaugurări la obiective care nu au finanțare”, a declarat Dragoș Benea.

                Ministrul Dezvoltării vine la Tg. Ocna

                La capitolul „infrastructură rutieră”, variantei ocolitoare a Bacăului i se adaugă multe alte investiții în drumurile județene și locale. Tot în acest an, va intra în procedură de licitație un nou proiect pe infrastructura de sănătate: modernizarea vechii clădiri a Spitalului Județean de Urgență.

                Theodora Șotcan

                Deputatul Theodora Șotcan, fost inspector școlar general, i-a invitat pe ziariști la semnarea contractului de finanțare pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea Colegiului „Costache Negri” din Tg. Ocna, investiție în valoarea de 2 milioane de euro. Evenimentul va avea loc în prima jumătate a lunii martie, în prezența ministrului Dezvoltării.

                Întrebat despre soarta drumului spre Salina Tg. Ocna, care trebuia reabilitat pe PNDL I, Dragoș Benea a explicat că proiectul se află în etapa de licitație, întârzierea fiind cauzată de faptul că „proiectarea a fost execrabilă, realizată nu din birou, ci chiar sub masa din birou”, adică foarte prost.

                Despre autostrăzile Moldovei…

                Ministrul Lucian Șova a vorbit despre finanțarea pe fonduri europene a pistei Aeroportului Bacău și despre sprijinul, egal, pe care îl acordă proiectelor celor două autostrăzi, Iași-Bacău-Brașov și Iași-Tg. Mureș.

                Lucian Șova

                Pentru județele Moldovei, ar fi ideal ca ambele autostrăzi să fie executate, dar destul de improbabil. Toată lumea știe că proiectul autostrăzii Iași-Bacău-Brașov ar costa de patru ori mai puțin, dar și că al doilea este mai avansat ca documentație.

                „Eu mă bucur că acesta este foarte mult avansat și aștept să văd și din perspectivă instituțională care poate fi finalizat mai repede, fără a avea nici cea mai mică intenție să stopez un proiect, dimpotrivă, având toată determinarea să accelerez din punct instituțional fiecare din aceste două proiecte în etapele corespunzătoare, la fel ca și pe celelalte”, a afirmat Lucian Șova.

                Senatorul Dragoș Benea, în schimb, s-a declarat convins că autostrada Iași-Bacău-Brașov va fi prima demarată, proiectul fiind mai ieftin și mai ușor de realizat.

                Până să avem o autostradă, vom circula spre Brașov pe DN 11, care va fi întreținut și reparat, ca orice alt drum național, a afirmat Lucian Șova.

                Comănești riscă să fie exclus din ADIS

                Un motiv de îngrijorare pentru PSD Bacău este legat de proiectul „Sistem integrat de colectarea deșeurilor solide”. Celula I din Bacău se umple, așadar e musai ca Celula II, construită din fonduri europene, să intre în funcțiune, sub administrarea operatorului Eco Sud.
                Însă, mai întâi, trebuie ca toate Consiliile Locale din județ să aprobe semnarea contractului cu operatorul Eco Sud pentru preluarea Celulei II și a stațiilor de sortare și compostare.

                „93 de unități administrativ-teritoriale (UAT) au aprobat semnarea contractului de delegare cu această firmă, mai puțin Comănești, care în urmă cu trei ani a aprobat documentația de atribuire în CL Comănești”, a explicat Sorin Brașoveanu.

                Dacă nu va aproba contractul, orașul Comănești va fi exclus din ADIS, aceasta fiind singura soluție care permite continuarea acestui mare proiect finanțat prin POS Mediu.

                Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, referindu-se la problemele legate de groapa de gunoi, a afirmat că APM ar trebui „să-și găsească cadența, să discute pe lege”, să se aplece mai mult asupra acestui proiect și „să ia exemplu de la profesioniștii RA Apele Române”.

                Sfat de la PSD pentru PMP: „Mai puțin elan”

                  Dragoș Benea

                  Liderii PSD au fost întrebați, azi, in cadrul unei conferințe de presă dacă mai au majoritate în Consiliul Local (CL) Bacău și care va fi soarta Societății de Servicii Publice (SSP), având în vedere că se speculează faptul că votul de joi a căzut din cauza „trădării” unui consilier PMP.

                  Majoritate există, chiar dacă Ion Melinte, „brusc, văzând că PSRO a dispărut din peisaj”, s-a gândit să forțeze mâna PSD, a explicat Dragoș Benea.

                  „Acest proiect, al SSP, nu este un proiect al unor persoane fizice, este un proiect de interes public, care decuplează de la bugetul local niște firme, scurtează relația Primăriei cu cetățeanul și o face mult mai flexibilă. Nu vorbim despre un PUG, un puz la un bloc, nu vorbim despre un schimb de terenuri, vorbim despre înființarea unei societăți de interes public”, a mai precizat președintele PSD Bacău.

                  Dragoș Benea a afirmat că e deschis dialogului, respectă acest parteneriat care nu a ridicat probleme până acum, dar recomandă liderului PMP să manifeste „mai multă decență și mai puțin elan”.

                  Întrebat de ce mai este necesar, în situația asta, Constantin Scripăț, Cosmin Necula a afirmat că viceprimarul PMP „a făcut o treabă onorabilă.”

                  Un băcăuan, acuzat ca ar fi furat mii de euro de la iubita sa, o deputată italiană

                    Bogdan Tibusche

                    băcăuanul de 37 de ani este acuzat de deputata Giulia Sarti, Mișcarea 5 Stele (M5S), fosta sa logodnică, că ar fi furat suma de 23.000 de euro.

                    Partidul din care face parte Giulia Sarti este implicat într-un scandal monstruos. Unul dintre marile angajamente ale Mișcării 5 Stele a fost cel de a reduce costurile politicii. Parlamentarii s-au angajat să doneze o parte din salariu către un fond de microcredite. Dar o parte din parlamentari completau viramentele bancare, arătau la partid documentele, apoi imediat revocau ordinul de plată, rămânând cu banii.

                    Giulia Sarti a dat vina pe fostul ei logodnic și colaborator, un român din Bacău, pe nume Bogdan T., zis Andrea. L-a denunțat pentru fraudarea conturilor.

                    Ea îl însărcinase să se ocupe de transferul banilor donați. 23.000 de euro nu au mai ajuns unde trebuie.

                    „În denunțul depus la Chestură, Giulia Sarti explică faptul că îl angajase pe Bogdan “de aproximativ 4 ani” până când relația lor s-a rupt, în urmă cu un an. Sarti explică faptul că Bogdan, consultant IT, se ocupa de contabilitatea ei, inclusiv rambursările către fondul de microcreditare înființat de partid. „Marți (13 februarie – n.r.) seara am făcut un control precis și am dat seama că nu au fost executate unele transferuri către fondul de microcredite“, a spus în plângere, conform ANSA.

                    „Sarti a atașat la plângere transferurile bancare făcute de fostul iubit în 2014 (7 de 5.400 euro), în 2017 (13 transferuri în valoare totală de 12.900 de euro) și 2018 (5 transferuri pentru un total de 5.400).

                    „Vreau să se clarifice faptul că, uneori, am verificat aceste transferuri și nu am găsit nereguli“ și „Vreau să clarific că Bogdan m-a avertizat că nu va face plățile în timp util, deoarece aceste sume de bani de care avea nevoie urgentă pentru a merge la medic, dar am fost convins că el va face plățile ulterioare “. “Nu mi-am schimbat încă codurile de acces la contul bancar. I-am cerut explicații lui Bogdan despre banii pe care lipsesc, dar el însuși justificat spunând că, din motive de sănătate are nevoie de sume de bani”, a mai declarat în plângere Sarti, care, subliniază, nu știe unde se află în acest moment fostul ei iubit”, notează gazetaromaneasca.com.

                    Cei doi s-au cunoscut în 2013, după ce în e-mailul deputatei intraseră hackerii, iar Bogdan îi fusese recomandat pentru ”rezolvarea problemei.

                    Românul era cunoscut în Italia cu numele de Andrea de Girolamo şi gestiona o pagina FB, SocialTv Network, unde făcea campanie electorală mascată pentru M5S.

                    Polițiști locali din toată țara au protestat la Slănic Moldova

                      ei au susținut cauza polițiștilor din stațiune, amenințați cu desființarea locurilor de muncă

                      Circa 120 de persoane, între care majoritatea polițiști locali din mai multe județe ale României îmbrăcați în uniformele lor specifice, au manifestat sâmbătă, 17 februarie, în fața primăriei din Slănic Moldova, acțiunea de protest fiind organizată de Sindicatului Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”. Manifestanții au dorit să fie alături de colegii lor din orașul stațiune, pentru care Consiliul Local (CL) tocmai a luat măsura de a li se desființa posturile.

                      Protestatarii au venit echipați cu tot materialul specific unor asemenea manifestări, cu tobe, țignale și vuvuzele, și au afișat pancarte pe care scria „Am ieșit din casă pentru că ne pasă”, „Nu sunt slugă”, „Iertați-ne că am tăcut până acum!”, „După prohodul poliției locale cine va urma?” și altele. Spre finalul acțiunii, o delegație a protestatarilor a intrat la discuții cu membri ai CL și cu primarul Gheorghe Baciu.

                      Ce îi nemulțumește pe polițiștii locali

                      Primarul Gheorghe Baciu a notificat încă de la sfârșitul anului trecut vacantarea a șapte locuri de muncă din organigrama primăriei, între care și posturile polițiștilor locali, pentru că primăria nu mai dispune de fondurile financiare necesare salariilor acestora. Polițiștii locali susțin însă că chiar de la preluarea mandatului său, în 2016, primarul a luat măsuri care să-i descurajeze pe polițiștii locali să mai lucreze. Ei au acuzat că s-a anulat norma de hrană de 500 de lei lunar, că polițiștii au fost mutați pe holul primăriei și au fost trimiși sa colecteze taxe de parcare sau din piața agroalimentară.

                      „Am explicat deja motivele pentru care am recurs la protest și suntem impresionați de solidaritatea din partea colegilor din Sindicatul Pro Lex, care au fost alături de noi – ne-a declarat Carol Meșterca, polițist local în Slănic Moldova. Nu avem nicio speranță de mai bine din partea primarului, ba credem că disponibilizarea noastră este prima și singura promisiune din campania sa electorală care se îndeplinește. Vom continua acțiunile de protest și probabil că vom ajunge și în instanță”.

                      După manifestare și după discuțiile cu protestatarii, am aflat și opinia primarului Gheorghe Baciu. „Noi nu am dat afară din serviciu polițiștii, ci am făcut o organizare a primăriei, prin care au fost afectate mai multe posturi (un șef de birou, un consilier al primarului, polițiștii locali etc.), din cauza crizei financiare prin care trece Slănic Moldova – a precizat primarul. Noi nu putem cheltui mai mult decât încasăm. Astfel, am supus discuției în Consiliul Local (CL) organigrama și statul de funcții al primăriei. Acestea au fost votate, iar acum trecem la executarea deciziei CL, eu nefiind decât un executiv și nu pot să nu respect această decizie. Vă asigur de toată disponibilitatea noastră pentru a încerca să găsim acestor oameni soluții în situația creată. Vreau să apreciez că manifestarea de sâmbătă a fost una corectă, legală, liniștită, civilizată”.

                      „Manifestarea a fost un gest pentru susținerea colegilor care urmează a fi disponibilizați la Slănic. Au mai fost asemenea măsuri aplicate în țară, dar nu multe, doar la Recaș, de exemplu, sau la Giurgiu etc. Nu e corect, iar noi, sindicatul vom fi în continuare alături de colegii sin Slănic, pentru că probabil se va ajunge și la acțiuni deschise în instanță. Evident, sunt efecte care au drept primă cauză politica fiscală a Guvernului, simțite în multe alte domenii de activitate. Am fost la discuții cu primarul Gheorghe Baciu și cu unii dintre consilierii locali, de unde nu am ieșit cu vreo promisiune de mai bine, ci mai ales cu explicații privind situația grea financiară a primăriei. Noi, repet, ținem aproape de colegii din Slănic Moldova.”
                      Constantin Filimon, secretar general al Sindicatului „Pro Lex”

                      Despãrţirea de un preot cu mult har – Arhimandritul Arsenie Voaideș, stareţul Mãnãstirii Sfântul Sava din Berzunţi

                        O veste dureroasã a întristat meleagurile bãcãuane în seara de vineri 16 februarie: inima pãrintelui Arhimandrit Arsenie Voaideș, stareţul Mãnãstirii “Schimbarea la Faţã” – Sfântul Sava de la Berzunţi a încetat sã mai batã! Nãscut în zona montanã a judeţului Neamţ la 24 ianuarie 1951 (în comuna Dãmuc), din 1988 viaţa sa a fost legatã de plaiurile berzunţene. Dupã ce a intrat ca frate cãlugãr în 1977 la Schitul Tarcãu, în 1979 a primit numele Arsenie la Mãnãstirea Cetãţuia (din jud. Iași), unde a activat pânã în anul 1986. Un timp a fost cãlugãr la Mãnãstirea Putna, unde a primit ascultarea de a reface, în comuna Berzunţi, o mãnãstire ce era de 30 de ani în pãrãsire.

                        De la data de 21 august 1988 viaţa pãrintelui Arsenie Voaideș a fost legatã de plaiurile berzunţene, în luna noiembrie a aceluiași an el fiind hirotonit de cãtre ierarhul locului, I P S Eftimie, ieromonah pe seama Mãnãstirii Sfântul Sava. “Aici era o bisericuţã veche, neîngrijitã și dupã Revoluţia din 1989 am reușit sã o modificãm în totalitate și sã o prelungim cu 10 metri”, a menţionat pãrintele Arsenie Voaideș într-un interviu amintind și de bucuria locuitorilor din aceastã mirificã zonã a judeţului Bacãu de a contribui la refacerea și sfinţirea mãnãstirii. El mãrturisea cã în acea perioadã multe persoane și-au manifestat dorinţa de a trece la monahism. “Mãnãstirea Sfântul Sava fiind una de cãlugãri, la aproape 100 de kilometri de aceastã mãnãstire, la Pogleţ, am lucrat sã refacem o bisericã de lemn, monument istoric de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, ce a devenit mãnãstire de maici. La peste 100 de bãrbaţi au venit atunci la Mãnãstirea Sfântul Sava, pentru a trece la monahism, ei fiind acum în alte mãnãstiri ale Arhiepiscopiei Romanului și Bacãului, unde este nevoie”, declara cu mândrie pãrintele Arsenie Voaideș. El l-a cunoscut pe pãrintele Ilie Cleopa (l-a care s-a spovedit) și considera cã acesta “ a fost un mare duhovnic, ce se naște o datã la 100 sau 200 de ani!”

                        Pãrintele Arsenie Voaideș și-a dedicat întreaga viaţã pentru ca “toţi credincioșii sã prindã sãmânţa dragostei lui Dumnezeu în sufletul lor”, fãcându-i astfel pãrtași trãirii sale. El a fost la Mormântul Mântuitorului, unde a vãzut întruparea flãcãrii Luminii ~nvierii, s-a bucurat de preţuirea preoţilor și a credincioșilor, ce la fiecare sãrbãtoare religioasã au umplut biserica Mãnãstirii Sfântul Sava de la Berzunţi, venind nu numai din localitãţile de pe valea Tazlãului, de la Bacãu, Onești și Moinești ci și de la mari depãrtãri. Pãrintele Arhimandrit Arsenie Voaideș, ce poposea deseori la Bacãu, la Biserica Ortodoxã “Sfântul Dumitru” (fiind impresionat atât de frumuseţea acesteia cât și de faptul cã este mereu arhiplinã), a fost autorul cãrţii “Despre minuni și pãcate” (foarte cãutatã de iubitorii ortodoxiei). Acest mare duhovnic și preot considera cã “în viaţa monahalã cel mai important lucru este sã dorești mântuirea sufletului, sã ai dragoste de Dumnezeu și sã nu îţi lipești inima de alte lucruri pãmântești”.

                        La ceasul trist al despãrţirii de pãrintele Arhimandrit Arsenie Voaideș notãm gândurile pline de tristeţe ale oneștencei G. Andreea, la aflarea nãpraznicei vești :”Fiecare dintre noi avem un colţ de suflet unde așezãm pe cei ce ne-au marcat. Azi simbolul generozitãţii, al iubirii de semeni – o carte deschisã – pãrintele Arsenie Voaideș, ce a luptat pentru mântuirea fiecãrui suflet care a cãlcat pragul Mãnãstirii Sfântul Sava, s-a dus cãtre Domnul! Suntem mai sãraci!” Trupul neînsufleţit al acestui duhovnic cu un mare har se va afla de duminicã 18 februarie, de la ora 14 la Mãnãstirea Sfântul Sava din comuna Berzunţi, înmormântarea fiind marţi 20 februarie. Amintirea sa va rãmâne veșnicã.

                        Cel mai iubit dintre bucureşteni – Radu Cârneci

                        Ne-am despărţit, la final de 2017, de unul dintre cei mai destoinici slujitori ai culturii băcăuane (lui i se datorează reuşita ca în anii ’70 urbea lui Alecsandri şi Bacovia să fi ajuns polul spiritual al Moldovei), tocmai când ne pregăteam să-l sărbătorim ca nonagenar. Miercuri, 14 februarie, poetul, traducătorul, publicistul Radu Cârneci ar fi împlinit 90 de ani.

                        Centrul Cultural „Mihai Eminescu” de pe lângă Consiliul Local al municipiului Bucureşti, prin Cenaclul „Pegasus” şi Revista „Arena literară”, a organizat un moment omagial închinat poetului iubirii, cum de ceva vreme i se spune, pe drept, ex-băcăuanului nostru. De la ora 16.00, până spre ora 20.00 (fără pauză, într-o solemnitate naturală, în prezenţa familiei), am ascultat atâtea evocări – intersectate cu momente lirice din opera sa -, încât, adunate, ar da un volum aşteptat cu interes.

                        Am înregistrat/filmat/fotografiat secvenţe susţinute de Victoria Milescu, Aureliu Goci, Geo Călugăru, Ion Lazu, Paula Romanescu, Florentin Popescu, Victor Atanasiu, Nicolae-Dan Fruntelată ş.a. Solicitat să zic ceva, am punctat într-un minut ctitoriile băcăuane purtând marca celui omagiat: Revista „Ateneu” (1964), Festivalul „George Bacovia” (1971) şi marcarea locului de naştere al lui Vasile Alecsandri: Bacăul. Magda Cârneci, fiica, a anunţat deschiderea Concursului Naţional de Poezie „Radu Cârneci” (din juriu va face parte, printre alţii, poetul Şerban Codrin), iar Petru Solonaru, companion de nădejde al scriitorului, i-a prezentat antologia „Mari poeţi ai iubirii”.

                        „Aș dori ca Teatrul să aibă cât mai mulți actori..”

                        Ivona Lucan: Povestiți-ne puțin despre sosirea dvs. în acest Teatru.

                        Ștefan Ionescu: Am ajuns în Bacău pe 16 august 1999, ora 05.30, cu o valiză de haine și multe genți de speranțe. La ora 10.00 aveam prima repetiție! Nu știam la ce spectacol, dar speram la un personaj care să mă recomande pentru un debut strălucitor. Am fost Fierarul din spectacolul „Un lup, o capră și trei iezi.”

                        Dacă ar fi să dați timpul înapoi ați schimba ceva?

                        Normal! După 17 ani de Teatrul „Bacovia” văd toate personajele de la început altfel, dar timpul nu se mai întoarce.

                        Ce vă (mai) doriți din partea Teatrului Municipal „Bacovia”?

                        Aș dori ca Teatrul să aibă cât mai mulți actori pentru a avea posibilitatea de a se juca orice spectacol și să nu mai fim obligați să refuzăm spectacole, din cauza lipsei de tipologii.

                        Spectacolul cel mai de suflet este?

                        Toate! În fiecare investim suflet și mai cred că diferența o face reacția publicului.

                        Care a fost sau este cel mai îndrăgit/nesuferit rol din cariera dvs. actoricească?

                        Cel mai îndrăgit personaj a fost Mitch din piesa „Un tramvai numit dorință” de Tennessee Williams, iar roluri nesuferite nu am avut… încă. Nici nu cred că o să fie, pentru că fiecare personaj are povestea lui, sufletul lui, iar dacă reușesti să le descifrezi descoperi o lume de care habar n-aveai.

                        Teatrul Municipal „Bacovia” împlinește vârsta de 70 de ani, o cifră rotundă, plină. Un gând, care vă trece prin cap când auziți acest lucru poate fi?

                        La cât mai multe premiere!

                        Ivona Lucan,
                        Secretar literar Teatrul Municipal „Bacovia”

                        La Grădinița Agricola, 16 „puișori” au devenit schiori

                          În perioada vacanţei de iarnă, Grădiniţa AGRICOLA Bacău a organizat o tabără de schi pentru preşcolari, în Proiectul educativ „Cele 7 obişnuinţe ale copiilor fericiţi”. Astfel, 16 copii cu vârste între 4 și 9 ani, preşcolari şi absolvenţi ai grădiniţei, au ales să petreacă pe Pârtia „Speranţa“ din Borsec 6 zile în care au fost inițiați în schiul alpin.

                          Echipa care a însoţit copiii în această adevărată aventură a fost compusă din prof. Coca Chiriac, prof Alina Popovici, îngrijitoarea Mihaela Marin şi Petronela Bucătaru, alături de şase părinţi, și a fost condusă de directoarea unităţii preşcolare.

                          „Am plecat în tabără cu aşteptări nu prea mari – spune mama Irinei. Îmi doream ca fata mea să înveţe să schieze, dar mi se părea imposibil să reuşească în cinci zile. Primele două zile mi-au întărit convingerea: nu aveau cum să reuşească. Copiii erau mofturoşi, nu voiau să asculte, nu voiau să se ridice. Ni se păreau foarte mici pentru acest sport. Dar, am ascultat de doamnele educatoare şi noi, mămicile, și am ieşit de pe pârtie.

                          Prezenţa noastră nu era benefică pentru copii. Stăteam pe altă pârtie şi îi spionam. Nu, nu reuşeau! Dintr-o dată îi vedeam pe teleschi, apoi, din a treia zi, urcând singuri. Îi urmăream şi nu ne venea să credem. Încet, încet, începeau să se desprindă de monitor. Chiar reuşeau! Progresele deveneau vizibile de la oră la oră. Câte emoţii trăieşti ca părinte, apoi ai o satisfacţie imensă: copilul tău a reuşit, schiază singur, respectă nişte reguli”.

                          Devotamentul profesorilor, hrănit de lumina din ochii copiilor, bucuria de a petrece timp de calitate împreună, de a împărtăşi din pasiunile lor, au avut ca rezultat un act educativ de un nivel înalt. La toate acestea se adaugă maiestria prof. Ramona Sîrghi-Polgar, monitor de schi, care a îndrăznit să lucreze cu o grupă de copii de 4-5 ani şi să obţină o performanţă peste aşteptările organizatorilor. Programul taberei – a spus prof. Coca Chiriac – a fost unul alert, cu activităţi sportive şi de autonomie personală. Copiii noştri ştiu să-şi gestioneze emoţiile, să respecte reguli. Am fost foarte mândri de ei”.

                          „Este prima dată când, cu multe emoţii, am organizat o tabără de schi pentru preşcolari, iar succesul pe care l-au avut copiii ne încurajează să punem bazele unei tradiţii în practicarea sporturilor de iarnă încă de la vârsta de 4 – 5 ani. În cele 12 activităţi, copiii au învăţat să urce singuri cu teleschiul şi să coboare ocolind fanioanele. Înţelegem, prin această acţiune, să promovăm un stil de viaţă sănătos, să demonstrăm părinţilor că șase ore pe zi petrecute în aerul curat de iarnă sunt benefice copiilor, iar abilităţile dobândite le pot folosi întreaga viaţă.”
                          Eliza Marga Lăpuşneanu, directoarea Grădiniţei Agricola

                          Hublou / Scurte episoade de îndrăgostire

                          Miercuri, de Ziua îndrăgostiților, m-am oprit în fața vitrinei unei librării din centru, care era plină ochi numai cu cărți despre dragoste, dar din alea ușurele, de consum. Cu titluri de romanță „Încă te iubesc” „A ta pentru totdeauna”, „ Mă gândesc la tine”. Totul în roz-bonbon, dulce-dulce până la aplecare etc. Și m-am întors cu gândul la cărțile mele de suflet, având aceeași mare temă, eternă, Iubirea. M-am amintit de „Idiotul” lui Dostoievski, de romanele lui Jane Austen și ale surorilor Brontë, de „Maestrul și Margareta” lui Bulgakov, „Spuma zilelor” a lui Boris Vian, „Cărarea pierdută” de Alain Fournier, de Ernesto Sabato cu „Despre eroi și morminte” și „Tunelul”, de romanele lui Márguez, ale lui Kawabata, Murakami și multe altele. Bineînțeles că nu lipseau cele din literatura română din frumoasa mea panoplie livrescă, Ionel Teodoreanu, Mihail Drumeș, Cella Serghi, și apoi cei mari, Ibrăileanu cu atât de delicata „Adela”, Rebreanu, Camil Petrescu, Eliade, în fine, n-aș putea să înșir aici și acum toate cărțile de dragoste citite. Ce să mai spun de dramaturgie, cu Skakespeare în primul rând. Sau de „Scrisorile călugăriței portugheze”, care te frigeau pur și simplu la lectură.

                          Acum nu mai citesc romane de dragoste, nu le mai caut, mai precis, așa cum o făceam la vârsta adolescenței și a primei tinereți. Deși nu simt că îmbătrânesc și mai am încă o vie curiozitate pentru toate mișcările inimii. Îmi place starea de îndrăgostire și am scurte episoade de acest fel. De pildă, mă îndrăgostesc de câte un personaj, din cărți, din teatru și din filme, mai ales. În viața reală e mai greu, cred că sunt prea pretențioasă, lucidă, ironică, deloc sentimentală la modul comun, „leșinat”, și apoi, mă plictisesc teribil de repede. Ca să nu mai spun de ce simț al independenței am, cât de mult țin la libertatea de a fi eu însămi. Sunt potrivită mai curând pentru camaraderii spirituale și pentru genul pe care francezii îl numesc „amitié amoureuse”.

                          Și apropo de personaje și de îndrăgostire, vreau să vă spun că am avut prilejul, acum câteva seri, să mă uit cu infinită tandrețe la un bărbat (aș vrea să cunosc pe viu unul ca el) care mi-a plăcut foarte mult, m-a înduioșat de-a dreptul. Micul meu episod de îndrăgostire s-a petrecut văzând (de fapt, revăzând, realmente cu alți ochi, cu alt tip de înțelegere) „Moscova nu crede în lacrimi”, o minunăție de film. Care a luat și Oscarul pentru cel mai bun film străin prin anii ’8o. Ei, și în film este un personaj, Goșa, un simplu lăcătuș, dar cu mâini de aur și cu suflet mare, și bun ca pâinea caldă, omenos, generos, în fine, mi-ar plăcea să întâlnesc în viața de zi cu zi un astfel de bărbat. Iar în film era interpretat de marele actor Aleksey Batalov. Pe care-l știam, și-l prețuiam enorm, din filmele lui celebre: „Zboară cocorii”,„Doamna și cățelul”, „Cadavrul viu”, „Steaua fericirii captive”. O capodoperă „Moscova nu crede în lacrimi”, mi-a umplut sufletul, m-a înseninat. Am rămas într-o stare grozavă după ce l-am văzut, valsam prin casă și fredonam melodia Aleksandra, Aleksandra…

                          Revăd filme uneori și simt nevoia să mă întorc și la cărțile care le-au inspirat. Așa a fost cu „Șatra”, când am recitit nuvela lui Gorki „Makar Ciudra”, așa a fost cu „Pentru cine bat clopotele”, când m-am întors la romanul lui Ernest Hemingway, unde sunt câteva pagini tulburătoare despre dragoste. Acelea în care tânăra eroină Maria (interpretată, în ecranizarea după roman, de Ingrid Bergman, absolut minunată, pură, luminoasă, răvășitoare!) îi mărturiseşte lui Pilar (bătrâna ţigancă aspră, pătimaşă și înțeleaptă) că şi-a petrecut noaptea cu Ingles, simţind cum „se topeşte pământul şi că putea muri fericită în acele clipe”. Iar Pilar îi spune că niciodată pământul nu se topeşte mai mult decât de trei ori în viaţă, în momentele acelea când un bărbat şi o femeie devin o singură fiinţă, iar pentru cei mai mulţi oameni nici măcar o dată. Recitesc apoi pasajul în care Ingles, ducându-se la o luptă unde știa că va muri, îi spune Mariei: „Atâta vreme cât va exista unul dintre noi, vom fi împreună. Fiecare în parte suntem noi doi”. Pasaj superb, ieşit de sub pana unui mare scriitor. Fiecare în parte suntem noi doi, acest adagiu romantic mă urmărește, mă reîndrăgostesc de el de fiecare dată.

                          Oftatul romantic și Strigătul existențialist

                          Angela Nache Mamier, slujitor al slovei românești în Franța, scrie minunat în prefața croită în straie de gală pentru volumul „Orașul” (Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2017), semnat de Cristina Ștefan: „Un proverb englez spune că Dumnezeu a făcut satul și omul a făcut orașul. Orașul Cristinei Ștefan nu e un Babilon, este orașul unei pasiuni de o viață, un univers al unei generozități poetice, al unui vers întins ca o panglică aurită aruncată peste arcul de triumf al Timpului”. Când Blaga spunea că „veșnicia s-a născut la sat”, că satul este locul în care „se vindecă setea de mântuire/şi dacă ţi-ai sângerat picioarele/te aşezi pe un podmol de lut”, aproape-ți vine să crezi că formula argumente pentru zicerea Angelei Nache Maimer. Gândindu-se, parcă, la faptul că omul a creat orașul, și nu Dumnezeu, Dostoievski se întreba, plimbându-se prin Sankt Petersburg: „De ce tocmai în oraşele mari, omul, nu din simplă necesitate, ci parcă anume, tinde să se aşeze în acele cartiere unde nu sunt nici grădini, nici fântâni arteziene, şi unde domnesc murdăria, putoarea şi toate porcăriile din lume?”… Bacovia schițează un portret al orașului căzut în depresie, frate de cruce cu infernul: „E toamnă, e foşnet, e somn…/Copacii, pe stradă, oftează;/E tuse, e plânset, e gol…”

                          Orașul lui Bacovia este același despre care, aparent, Cristina Ștefan aproape ne sugerează că este cea mai bună dintre toate lumile posibile: „Ce bine mă simt/parcând mașina lângă un zid…/privesc oamenii gri/Și fumez în rotocoale cețoase./Toți oamenii sunt cenușii…/Blugi gri, geci gri./Un tânăr aruncă o brichetă./O blondă nurlie bocăne asfaltul./Ce bine mă simt/Lângă zidul gri, într-o mașină gri,/Și cad ascunsă între oameni./ Îmi mișc mâinile gri/În marea de vii// Din fum în zid mă prefac”. („Gri”). Urbea pare a zămisli o stare de grație a spiritului („ce bine mă simt…”), dar tot discursul poematic este travestit într-un fel de oximoron estetic aruncat peste oraș ca o plasă imensă de păianjen, întrucât alienarea, acomodarea cu absurdul și infernul sunt vedetele ființării.

                          Cristina Ștefan își iubește orașul ca pe un alter ego hărțuit de zvârcolirile cele mari ale lumii, ca pe-o ființă care așteaptă să-i fie oblojite vânătăile: „să merg spre casă/prin noapte/când pașii/formează pustiul/pe asfaltul ud/neoane sclipesc ploaia/și din ganguri/mă urmăresc ochi de pradă/atârnă de servieta din umăr/așteaptă lătratul/ghem în stomac/săgeată în tâmplă/și frica aleargă/în copil spre o scorbură/fără copac”. („Prin Piața Florescu”). Tensiunea poematică este minunată: celui căruia orașul pare a-i cere leacuri are el însuși nevoie de oblojire; tandemul inedit a două suflete hăituite de destrămare, care-ar trebui să-și vindece reciproc oftatul ființărilor… Dar leacul vine greu, mai ales pentru ființa Oraș, cea care „strănută/îi este frig”, „tușește/tremură din toate ornamentele de Crăciun”: „mai bine uituc orașule gripat/mai bine fără amintiri/așa nu mai inspiri poeții/ia un coldrex/pentru răceala unei biografii scăzute/pune-ți ultima picătură în nas”. („firesc bacovian”).

                          Orașul Cristinei Ștefan este unul personalizat… „Eu am personajele și străzile mele…” „Eu nu sunt un personaj./Strada mea e zăpada”… „în orașul cu plopi/melcii târâie ploi/pe străzile de la gară”… „de mult e pus la indigo orașul/și în noiembrie mai vine din afară/copia târgului uitat/prin care hălăduim melancolici”… Este un oraș căruia poeta încearcă să-i oblojească rănile vechi pe care nu le-a mai putut alina Bacovia, răni care și-au convertit (dacă nu cumva pervertit…) oftatul (aproape romantic) în strigăt existențialist („din apele Iordanului/să iau de la capăt un strigăt”)…

                          Examenul continuă şi marţi?

                          Informare generală

                          Am auzit-o întâi la radioul public (în buletinele de ştiri de la primele ore ale zilei), după care ne-a fost repetată la mai toate televiziunile luni, 12 februarie, la încheierea celor dintâi probe ale bacalaureatului de iarnă (cum deja i se spune examenului naţional destinat absolvenţilor/elevilor de liceu). Aşadar, probele au început în prima zi a săptămânii, încât doar ceea ce se întâmplă în următoarea zi poate fi considerat ca o continuare. Corect ar fi fost fără acel „şi”: „Examenul va continua mâine”.

                          Sună cunoscut?

                          Da, e poveste nu veche, ci foarte veche, întâlnită mai des în ştirile despre competiţii sportive: „Concursul va continua şi mâine”, deşi primele probe abia avuseseră loc. Şi alte subiecte sunt contaminate de nedoritul „şi”: „Audierile vor continua şi în următoarele zile” sau „Testările vor continua şi joi”.

                          Ce-i acest buclucaş „şi”?

                          Face parte din seria adverbelor de mod, cu toate că suntem tentaţi să-l considerăm conjuncţie. (De fapt, la origine a legat două unităţi sintactice de acelaşi fel: „El şi ea întârzie”, după care am suprimat un element al subiectului multiplu, ajungând la enunţul „Şi ea întârzie”. Am comunicat astfel despre o realitate directă, „ea”, dar am păstrat în subconştient perechea acesteia, „el”, adică o realitate subînţeleasă. Câtă vreme acel „şi” nu este cuvânt de legătură, calitatea sa de conjuncţie încetează. Prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune, „şi” a devenit adverb. Gramaticienii îi spun semiadverb, iar din punctul de vedere al rostirii în enunţ, se remarcă accentul, apăsat, pe cuvânt. Încercaţi: când spunem „Iubeşte sportul şi lectura”, „şi”-ul este conjuncţie pentru că înşiruie două complemente directe (pronunţarea este liniară, egală cu toate elementele din jur), în timp ce fragmentul „Iubeşte şi lectura” determină rostirea pregnantă pe „şi”, pentru a-i întări valoarea cumulativă. Cu alte cuvinte, semiadverbul absoarbe integral energia de comunicare a enunţului, ilustrând ceea ce am numi „cuvânt suprem”. Aşa-i că eticheta „Şi în rate”, văzută uneori pe un produs comercial, spune mai mult decât înşiruirea „Acest produs poate fi achiziţionat cu plata în numerar sau în rate”? Fosta conjuncţie, pusă în fruntea unui şir de trei cuvinte, este învestită de serviciul marketing al magazinului cu o forţă suverană. (Autoritatea derivă şi din vechime: latinescul „sic”, care l-a dat pe „şi” al nostru, nu a fost niciodată conjuncţie, ci numai adverb pentru „aşa”, „în aceste împrejurări”, „cu această condiţie” etc. Prima atestare – 1521 – coincide cu anul consemnării celui dintâi text în limba română: „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung”.)

                          Victime colaterale

                          Am verificat prin dialogul cu câţiva cunoscuţi efectul mesajului inclus în enunţul din titlu şi mi s-a confirmat o bănuială: forţarea introducerii lui „şi” induce o senzaţie negativă. Destinatarul resimte un fel de ameninţare în legătură cu ceea ce urmează să se întâmple (a se compara „Examenul continuă marţi” – pentru a transmite un adevăr natural, despre un eveniment aflat într-o succesiune previzibilă – cu „Examenul continuă şi marţi” – pentru a supradimensiona un fapt declarat, fără voie, indezirabil).

                          Cum numim greşeala?

                          Aţi recunoscut că avem de a face cu un „şi” pleonastic. O situaţie aparte o constituie dublarea lui „şi” în vorbirea din Transilvania, unde se mai aude că un semen „Are minte şi şi noroc”. Accentuarea pe al doilea „şi” ne sprijină să-l considerăm adverb, diferit de primul „şi”, rostit liniar, de vreme ce coordonează două complemente directe. Varianta literară: „Are minte şi are şi noroc”.

                          Începutul Postului Mare

                          Ne aflăm cu toţii la momentul când ne pregătim să intrăm în Postul Paștelui. Deja din timpul săptămânii lăsatului sec de carne, care precede „Duminica Iertării”, două zile – miercurea şi vinerea – au fost rezervate spre o „postire” deplină: Sfânta Liturghie nu se oficiază iar întreaga rânduială şi tipicul slujbelor poartă caracteristicile liturgice ale Postului. Duminica lăsatului sec de carne mai poartă numele de «Duminica Izgonirii lui Adam din Rai». Această denumire totalizează întreaga pregătire pentru Post. Acum ştim că omul a fost creat pentru Rai, pentru cunoaşterea lui Dumnezeu şi pentru comuniunea harică cu El. Păcatul omului l-a lipsit pe om de acea viaţă binecuvântată iar existenţa lui pe pământ s-a transformat într-un exil. Hristos, Mântuitorul lumii, deschide uşa raiului celui ce-L urmează, iar Biserica, prin dezvăluirea frumuseţii Împărăţiei lui Dumnezeu, prin viaţa noastră, un pelerinaj către patria cerească. Astfel, la începutul Postului suntem ca şi Adam: «Scosu-s-a Adam din Rai pentru mâncare; pentru aceasta şi şezând în preajma lui plângea tânguindu-se şi cu glas de umilinţă zicea: Vai mie ce am pătimit eu ticălosul». Postul Paştelui începe de fapt de la Vecernia din această Duminică.
                             Sfinţii noştri părinţi aseamănă postul cu o scară cu 40 de trepte. O scară ce urcă pe om prin înfrânare de la pământ la cer. La ospăţul cel de jos al scării stă Adam. Jos plângem noi cu strămoşul Adam şi cu Eva, iar sus aşteaptă Milostivul Dumnezeu şi priveşte să vadă lupta noastră, lucrarea noastră, dragostea noastră, cum urcăm pe aceste scări, pe aceste trepte ale postului. Fiecare dintre aceste trepte ale scării reprezintă o zi. În aceste 40 de zile ale Sfântului Post să nu fie una să o petrecem fără de folos. «Într-o zi fă milostenie, într-o zi fă pace între cei ce se duşmănesc, într-o zi deschide ochii sufletului unui necredincios, în altă zi însoţeşte un mort la groapă; în altă zi scrie ceva de mână, o rugăciune, o cântare sfântă, o învăţătură sfântă, şi împarte cu cel neştiutor tot felul de fapte bune, împreună cu postul, cu rugăciunea şi cu smerenia. Şi aşa să urcăm zi de zi pe scara aceasta până acolo sus la Stăpânul nostru, unde ne vom bucura de milostivirea lui Dumnezeu »- spun Sfinţii. Trebuie să ţinem seama că dacă e vorba de post, postul este un canon şi dacă vrem să facem pocăinţă cu adevărat, să arătăm şi noi Domnului Hristos că-L iubim şi ne pocăim, ne chinuim cu ceva, suferim şi simţim ceva. Altfel nu este pocăinţa aşa cum ar trebui.
                          „Într-o zi fă milostenie, într-o zi fă pace între cei ce se duşmănesc…”

                          Pr. Liviu Burlacu, Centrul „Izvorul Tămăduirii” Bacău