La data de 20 iulie a.c., polițiștii Postului de Poliție Transporturi Feroviare Onești au fost sesizați despre faptul că, o femeie de 57 de ani, din județul Prahova, ar fi lăsat pe o bancă de pe peronul stației CFR din Onești, un rucsac în care se aflau mai multe obiecte personale și două telefoane mobile în valoare de aproximativ 1.500 de euro.

România a produs, în perioada ianuarie–mai 2025, o cantitate de 3,151 milioane tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale utilizabile, în ușoară scădere față de aceeași perioadă din 2024, când se înregistraseră 3,205 milioane tep. Diferența de minus 54.500 tep (echivalentul a 1,7%) a fost comunicată de Institutul Național de Statistică (INS), în contextul unei piețe tot mai volatile și dependente de tendințele externe.

În contrast cu această reducere marginală a producției interne, importurile de gaze naturale au explodat, ajungând la 1,066 milioane tep, în creștere cu peste 61% față de primele cinci luni ale anului trecut. Creșterea netă – 403.700 tep – sugerează o cerere sporită pe piața locală, nesatisfăcută de resursele interne, dar și o posibilă repoziționare strategică a României în rețeaua regională de tranzit și distribuție.

Proiecții optimiste pentru următorii ani: producția crește, importurile scad

În pofida acestui dezechilibru temporar, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) păstrează un ton optimist privind evoluția sectorului gazelor naturale. Conform Prognozei echilibrului energetic, România va înregistra creșteri anuale constante ale producției, pe fondul extinderii capacităților de exploatare, inclusiv prin intrarea în funcțiune a unor noi proiecte din Marea Neagră.

Astfel, pentru întreg anul 2025, CNSP estimează o producție totală de 7,79 milioane tep, în creștere cu 1,5% față de 2024. În 2026, nivelul ar urma să ajungă la 7,907 milioane tep (+1,5%), iar în 2027 la 8,176 milioane tep, echivalentul unei creșteri de 3,4%.

Pe partea de importuri, tendința este inversă. Odată cu creșterea producției autohtone, România ar urma să își diminueze gradual dependența de gazul din import, cu un ritm de reducere estimat la 7,6% în 2025, 2,7% în 2026 și 6% în 2027. Astfel, cantitatea importată ar urma să scadă la 2,211 milioane tep în 2025, 2,150 milioane tep în 2026 și 2,022 milioane tep în 2027.

Situație tranzitorie sau dezechilibru structural?

Diferențele între prognoză și realitatea din primele luni ale lui 2025 ridică semne de întrebare. De ce au crescut atât de mult importurile într-o perioadă în care, teoretic, România ar trebui să își consolideze producția internă?

Explicațiile pot varia: de la întârzieri în lansarea noilor exploatări offshore, la presiuni comerciale din partea operatorilor care aleg să importe gaze ieftine în perioadele de preț redus pe piața internațională. De asemenea, creșterea importurilor ar putea fi influențată de tranzitul de gaze către alte piețe, cum ar fi Ungaria sau Serbia, în contextul strategiei României de a deveni un nod energetic regional.

Provocări persistente în infrastructură și investiții

Pentru ca estimările optimiste ale CNSP să se concretizeze, este esențial ca investițiile în infrastructură – atât în exploatare, cât și în transport și stocare – să fie realizate la timp. Proiectele din Marea Neagră, în special Neptun Deep, sunt privite ca piloni-cheie ai independenței energetice a României. Însă întârzierile birocratice și climatul legislativ instabil rămân riscuri majore.

Concluzie: România, la răscruce de drumuri energetice

Deși România rămâne unul dintre puținele state din UE cu rezerve considerabile de gaze naturale, datele actuale arată că drumul spre autosuficiență și rol regional în domeniul energetic este departe de a fi parcurs integral. Primele luni din 2025 reflectă o dependență temporară mai mare de importuri, în contradicție cu obiectivele declarate.

Totuși, dacă proiectele anunțate vor fi implementate la timp, România ar putea – în doar câțiva ani – reduce presiunea externă, devenind nu doar autosuficientă, ci și un exportator net de securitate energetică în regiune.

Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși anunță organizarea celei de-a VI-a ediții a Conferinței Medicale Naționale, eveniment devenit reper în peisajul medical regional și național. Desfășurată în perioada 29-30 august 2025, la Centrul Educațional Multifuncțional Buhuși, ediția din acest an poartă titlul „Anul 2025 – Anul empatiei la Spitalul Apetrei”, punând accent pe abordarea umanistă și integrativă a actului medical.

Evenimentul se adresează în mod special studenților, viitorilor studenți la medicină, elevilor și aspiranților la cariere în școlile sanitare postliceale, oferindu-le o platformă de interacțiune cu specialiști consacrați și de explorare a parcursului profesional în domeniul sănătății.

Ca și în anii anteriori, conferința va reuni nume importante din medicina românească și internațională, prezențele acestora fiind deja confirmate. Programul include sesiuni științifice, ateliere practice, dezbateri interdisciplinare și momente dedicate schimbului de experiență.

„Într-o epocă a supraspecializării, empatia și colaborarea între domenii devin esențiale, mai ales în fața urgențelor medicale. Conferința de la Buhuși își propune să răspundă acestei nevoi printr-o abordare integrativă, la standarde înalte”, au transmis organizatorii.

Ediția din 2025 continuă tradiția consolidării rețelelor profesionale și a diseminării cunoștințelor în domeniul medical, încurajând participarea activă a noilor generații. Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” reiterează invitația adresată tuturor celor interesați să ia parte la acest eveniment, într-un cadru dedicat excelenței și umanismului în medicină.

Un proiect de lege aflat în dezbaterea Senatului propune modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, introducând o interdicție clară privind acordarea de premii personalului angajat în instituțiile sportive de stat pentru rezultatele obținute de sportivi. Măsura vine în contextul unor controverse tot mai frecvente legate de modul în care sunt distribuite fondurile de premiere în sistemul sportiv românesc.

Interdicție explicită pentru salariați

Potrivit propunerii legislative, în textul legii urmează să fie introdus un nou alineat care va preciza că angajații federațiilor sportive naționale, ai Agenției Naționale pentru Sport, ai direcțiilor județene pentru sport și tineret, ai Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București, ai complexurilor sportive naționale, ai bazelor sportive publice, precum și ai cluburilor sportive de stat nu vor putea beneficia de premii acordate pentru performanțele sportivilor.

Această prevedere ar elimina posibilitatea ca personalul administrativ sau tehnic din instituțiile sportive de stat să primească, în mod direct, sume de bani din fondurile destinate premierii sportivilor.

Reacția inițiatorilor: „Premiile trebuie să răsplătească performanța reală”

Inițiatorii proiectului subliniază că premierea în sport ar trebui să reflecte strict performanța sportivilor, și nu să fie folosită ca mijloc de recompensare a altor categorii de personal. „Premierea sportivilor este una dintre cele mai sensibile teme din sportul românesc și ar trebui să aibă la bază exclusiv munca și sacrificiile celor care urcă pe podium și duc steagul României în lume”, se arată în expunerea de motive.

Ei atrag atenția asupra unor nereguli semnalate în ultimii ani de presă și de organismele de control. Auditul recent al Curții de Conturi privind activitatea Agenției Naționale pentru Sport confirmă suspiciunile privind lipsa de coerență în alocarea fondurilor și premii distribuite netransparent către persoane care nu au avut o legătură directă cu performanța sportivă premiată.

Alte măsuri pentru creșterea transparenței în sportul românesc

Proiectul vine însoțit de mai multe inițiative legislative conexe, toate vizând creșterea transparenței în finanțarea sportului românesc. Printre acestea se numără:

• instituirea unui Registru Național al premiilor acordate din fonduri publice,

• transparentizarea finanțării federațiilor sportive,

• introducerea obligației ca Agenția Națională pentru Sport să publice anual rapoartele controalelor efectuate la structurile beneficiare de fonduri publice.

Aceste măsuri sunt văzute ca pași necesari pentru a reda încrederea publicului în corectitudinea sistemului sportiv și în justa valorizare a performanței.

Atenție! Proiectul se află la începutul parcursului legislativ, fiind în dezbatere în Senat. Pentru a deveni lege, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat de Președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Până atunci, actualul cadru legal rămâne în vigoare.

Jandarmii băcăuani au intervenit pentru a salva un șofer aflat în dificultate. În această după-amiază, în timpul patrulării, un echipaj de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean ” Ștefan cel Mare „Bacău a observat că un conducător auto a suferit o problemă de sănătate în trafic, iar mașina s-a oprit brusc pe o stradă din municipiul Bacău.

Fără ezitare, jandarmii au acționat pentru a-i oferi primul ajutor bărbatului. Ei au solicitat sprijinul unei ambulanțe, au ajutat la scoaterea șoferului din mașină, i-au oferit apă și au stat de vorbă cu el pentru a-l calma până la sosirea echipajului medical. Ulterior, bărbatul a fost transportat la Unitatea de Primire a Urgențelor a Spitalului Județean Bacău pentru investigații suplimentare.

Pentru a deprinde cunoștințele necesare în domeniul primului-ajutor de bază, personalul operativ al Inspectoratului de Jandarmi Județean ” Ștefan cel Mare” Bacău a participat la cursuri organizate de Crucea Roșie și Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău, care au constat atât în pregătire teoretică, cât și practică.

,,Acordarea primului ajutor este foarte importantă şi poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte. De aceea, orice persoană care ajunge la locul unui eveniment poate ajuta victimele, dacă are cunoştinţele necesare.”

Majoritatea regiunilor agricole afectate – ANM avertizează asupra impactului asupra dezvoltării plantelor și calității producției

În fiecare an, pe 20 iulie, România sărbătorește Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, o zi cu dublă semnificație: omagierea celor care slujesc sub culorile cerului și prăznuirea Sfântului Ilie Tesviteanul, protectorul spiritual al aviatorilor.

De ce Sfântul Ilie?

Potrivit tradiției creștine, Sfântul Ilie este cunoscut ca un sfânt al focului și al fulgerului, un veritabil călăreț al cerului, care cutreieră văzduhul într-un car de foc. În această imagine mitico-biblică, aviatorii români și-au găsit un simbol și un ocrotitor – un sfânt ce domină cerul cu putere și viziune, la fel cum piloții sfidează norii, vântul și pericolele în misiunile lor.

Astfel, încă din perioada interbelică, aviatorii români au fost puși sub patronajul acestui sfânt, iar ziua de 20 iulie a fost aleasă oficial ca Zi a Aviației Române și a Forțelor Aeriene.

Sărbătoare și solemnitate

Marcarea acestei zile se face, anual, printr-o serie de ceremonii militare, parade aeriene, expoziții de tehnică de aviație, dar și slujbe religioase oficiate în bazele aeriene din întreaga țară. Aceste evenimente au rolul de a onora:

• Eroii aviatori căzuți la datorie în cele două războaie mondiale și în misiuni internaționale de pace;

• Personalul activ din Forțele Aeriene Române, implicat în misiuni de apărare aeriană, transport strategic, salvare sau supraveghere;

• Piloții civili și inginerii aeronautici care contribuie la dezvoltarea aviației românești.

Un moment aparte este reprezentat de zborurile demonstrative efectuate de avioanele de luptă (precum F-16 sau MiG-21 LanceR) și de formațiile acrobatice precum Hawks of Romania, care captează atenția publicului prin măiestria manevrelor aeriene.

Tradiție, sacrificiu și viitor

Ziua Aviației nu este doar o rememorare a trecutului glorios – ea este și un prilej de reafirmare a angajamentului României față de apărarea spațiului aerian național și aliat. Într-un context geopolitic tensionat, Forțele Aeriene Române joacă un rol esențial în cadrul NATO, participând activ la exerciții comune, poliție aeriană și misiuni de supraveghere.

Totodată, în această zi se aduce un omagiu pionierilor aviației române, precum Aurel Vlaicu, Henri Coandă sau Traian Vuia, ale căror invenții au scris pagini de aur în istoria mondială a zborului.

Concluzie

Ziua de 20 iulie este mai mult decât o sărbătoare militară – este un simbol al curajului, al idealului de a cuceri cerul, al sacrificiului pentru patrie. Sub aripa protectoare a Sfântului Ilie, aviatorii români continuă să înalțe tricolorul în înaltul cerului, vegheând asupra unei țări care își respectă istoria și eroii.

La mulți ani tuturor celor care trăiesc și visează cu ochii spre cer!

Pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament, considerat ocrotitorul recoltelor, aducătorul ploilor și stăpânul tunetelor și trăsnetelor. Sărbătoarea de Sfântul Ilie este adânc înrădăcinată în tradiția românească, fiind însoțită de numeroase obiceiuri, superstiții și ritualuri, multe dintre ele păstrate din vremuri străvechi, când zeii păgâni guvernau natura.

Cine a fost Sfântul Ilie?

Potrivit Scripturilor, Sfântul Ilie a fost un proroc drept și neînfricat, care a trăit în secolul IX î.Hr., în Regatul Israel. El s-a ridicat împotriva împăratului Ahab și a idolatriei poporului, chemând foc din cer și înfruntând pe preoții lui Baal. Legenda spune că nu a murit, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de cai înflăcărați. De aceea, în credința populară, Ilie cutreieră cerurile și trăsnește diavolii ascunși în oameni sau locuri spurcate.

Tradiții românești de Sfântul Ilie

1. Ziua „luatului mierii”
   În tradiția apicultorilor, Sfântul Ilie este considerat patronul albinelor. În această zi se scoate mierea din stupi, iar prima miere este dusă la biserică pentru a fi sfințită. Este apoi împărțită ca pomană pentru sufletele morților.

2. Focul lui Ilie
   În unele sate se aprind focuri ritualice pe dealuri, se aruncă roți de foc la vale sau se aprind făclii. Aceste focuri simbolizează trăsnetul ceresc și purificarea pământului.

3. Târgurile de Sfântul Ilie
   În special în zonele montane sau pastorale, se organizează târguri și iarmaroace tradiționale, unde se vând produse agricole, unelte, obiecte meșteșugărești și se leagă prietenii sau logodne.

4. Rugăciuni pentru ploaie
   Fiind considerat stăpânul ploilor, oamenii se roagă Sfântului Ilie să trimită ploaie asupra câmpurilor arse de soare sau, dimpotrivă, să oprească furtunile năprasnice.

Superstiții legate de Sfântul Ilie

• Nu se lucrează!
  Este interzisă orice muncă în această zi – mai ales munca cu focul sau în câmp – pentru a nu atrage fulgerul sau mânia sfântului. Se spune că cei care încalcă această regulă pot fi trăsniți sau pot suferi pierderi în gospodărie.

• Pericolul furtunii
  Se crede că în ziua lui Ilie pot izbucni furtuni violente, pentru că sfântul străbate cerurile cu carul său de foc. În aceste momente, e bine să nu te adăpostești sub copaci și să nu rostești numele sfântului cu glas tare, ca să nu-l atragi.

• Culesul plantelor de leac
  Se spune că plantele culese în ziua de Sfântul Ilie – mai ales busuiocul și sunătoarea – capătă puteri magice și vindecătoare. Ele sunt apoi uscate și păstrate pentru ceaiuri sau descântece.

• Visele din noaptea de Sfântul Ilie
  Fetele nemăritate își pot visa ursitul dacă pun sub pernă flori de sânziene sau busuioc sfințit. De asemenea, visele din această noapte sunt considerate profetice.

Un sfânt cu chip de foc și glas de tunet

Sfântul Ilie este una dintre cele mai vii și complexe figuri din calendarul popular românesc. Deși este un sfânt creștin, în imaginarul popular el împrumută trăsături de la zei păgâni precum Zeus sau Perun, fiind reprezentat adesea ca un bătrân cu barbă albă, călărind cerul în carul său de foc, purtând în mâini biciul tunetelor.

Este sfântul care dă roade sau le ia, care aduce ploaie sau grindină, care binecuvântează sau trăsnește. O divinitate duală, temută și iubită, care reflectă nevoia omului de a înțelege și controla capriciile naturii.

Ziua de Sfântul Ilie nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și o ocazie de reconectare cu rădăcinile agrare și spirituale ale poporului român. Este o zi în care cerul se întâlnește cu pământul, iar credința se împletește cu magia. De aceea, tradițiile și superstițiile legate de această zi dăinuie în sufletul satului românesc, aducând cu ele ecoul unei lumi în care omul trăia în ritmul anotimpurilor și al tunetelor cerești.

Într-un peisaj unde istoria și spiritul creator au lăsat amprente adânci, Muzeul Național „George Enescu” – Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu – George Enescu”, Tescani, își deschide din nou porțile în intervalul 1-8 august pentru o ediție a „Rezidenței Tescani”. Evenimentul, susținut printr-o viziune pe termen lung de către organizatorul și artistul Ovidiu Ungureanu, celebrează continuitatea actului artistic și schimbul cultural dintre generații, oferind o experiență cu adevărat unică și profundă.

„Rezidența Tescani” este mai mult decât o simplă tabără de pictură; este un sanctuar al creației, în cadrul căruia limbaje diferite artistice (pictură, sculptură, grafică, multimedia) se întrepătrund, unde artiștii se reunesc într-un mediu extraordinar de fertil. De peste o jumătate de secol, acest loc emblematic, dedicat inițial muzicii, devine, prin alchimia culorilor și a „sunetelor colorate”, un spațiu deosebit de vibrant. Aici, procesul artistic este viu și palpabil: pânzele prind contur sub ochii participanților, nuanțele se nasc din amestecuri migăloase, iar dialogurile pasionate – presărate uneori cu scântei creative, alteori cu împăcări joviale – completează tabloul unei efervescențe autentice.

Tescanii, cu aleile lor umbrite de plopi ce șoptesc „Poema Română”, sunt prin excelență un spațiu cultural, un nod în care muzica, literatura și filosofia, la rândul lor, se întâlnesc și se completează armonios. Rezidența transformă această moștenire într-un tot cultural românesc (și nu numai), unde inspirația pare să se ascundă doar pentru o clipă, spre a fi redescoperită și transformată în artă. Fiecare ediție aduce un „plus de valoare” inestimabil, lăsând o impresie durabilă atât asupra locului, cât și asupra tuturor celor care interacționează cu artiștii.

Vizitatorii sunt invitați să descopere creațiile, dar și atmosfera unică a acestui eveniment, care se desfășoară sub semnul libertății de expresie și al bucuriei de a crea. În vara lui 2025 lista participanților e formată din Ana Maria Ceară, Anca Mihăilă, Bianca Rotaru, Cornelia Săvescu, Diana Brăescu, Dinu Săvescu, Dionis Pușcuță, Dumitru Macovei, Elena Lupașcu, Florin Șuțu, Florentin Sîrbu, George Hristea, Gheorghe Lungu, Ilie Boca, Leila Rus-Pârvan, Luminița Radu, Marcel Lupșe, Marilena Murariu, Mihai Chiuaru, Mihai Sârbulescu, Mircea Hristescu, Ovidiu Ionescu, Ovidiu Ungureanu, Petru Lucaci, Sorin Otînjac, Tudor Haschke-Marinescu, Valentin Scărlătescu, Valeriu Șușnea. Acestora li se adaugă Maria Bilașevschi – critic de artă și Marius Manta – eseist. Tot în cadrul Rezidenței Tescani, la Galeria Ilie Boca, de neratat expoziția lui Florin Șuțu, „Însemnări olografe” (august-octombrie 2025).

Ineditul acestei ediții este parteneriatul cu Galeria Romană, un pas important pentru a aduce rezidența de la Tescani mai aproape de publicul bucureștean și de circuitul vizibil al artei contemporane din România: „Nu suntem la prima colaborare cu artistul Ovidiu Ungureanu, Galeria Romană a susținut constant artiștii români. Ne bucurăm să ne alăturăm acestui proiect, și anume „Rezidența Tescani”, care are pentru noi o semnificație aparte, fiind un loc încărcat de istorie și de artă”, a transmis Emil Ene, co-fondatorul Galeriei Romane, București.

În cadrul unei ceremonii culturale de prestigiu desfășurate la București, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a fost distins cu Premiul Regal Literar, în semn de recunoaștere a contribuției sale la revitalizarea limbajului spiritual și la îmbogățirea poeziei religioase contemporane.

Distincția i-a fost conferită în cadrul ediției a VI-a a Galei Regal Literar, desfășurată în luna iulie 2025, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în parteneriat cu Radio România 3Net. Potrivit organizatorilor, premiul a fost acordat pentru „opera complexă prin care aduce o contribuție deosebită la îmbogățirea literaturii religioase și a poeziei contemporane”.

Premiile Regal Literar au fost instituite în anul 2020 de jurnalistul și scriitorul Claudiu Dumitrache, cu susținerea Academiei Române, al cărei președinte, acad. Ioan-Aurel Pop, patronează simbolic inițiativa. Gala din acest an a marcat și cinci ani de la fondarea revistei „Regal Literar”, devenită un reper în dialogul dintre cultură, spiritualitate și literatură.

De-a lungul edițiilor precedente, acest premiu a fost acordat unor personalități marcante ale vieții culturale și ecleziale, precum Părintele Varsanufie al Râmnicului, poetul Savatie Baștovoi, teologul Sandu Frunză, precum și unor scriitori și jurnaliști recunoscuți pentru vocația lor etică și spirituală.

Opera Înaltpreasfințitului Ioachim se remarcă printr-o scriitură cu adânci rădăcini teologice, dar limpede și accesibilă inimii cititorului contemporan. În poezia sa, cuvântul devine rugăciune, iar expresia literară – o prelungire discretă, dar profundă, a slujirii pastorale.

Acordarea acestui premiu semnalează nu doar o validare literară, ci și o confirmare a faptului că, în cultura de azi, există încă spațiu pentru cuvântul care zidește, luminează și mângâie. Este o reafirmare a ideii că vocația slujirii poate fi rostită nu doar prin liturghie, ci și prin vers, reflecție și eseu – întru un dialog viu între teologie și cultură.

Începând cu duminică, 20 iulie 2025, Legea educației fizice și sportului (nr. 69/2000) va suferi modificări semnificative, odată cu intrarea în vigoare a Legii 135/2025, oficializată recent. Noua lege extinde în mod expres accesul la sport pentru persoanele cu dizabilități intelectuale, nu doar pentru cele cu handicap fizic, vizând atât activitățile recreative, cât și sportul de performanță.

O schimbare necesară și mult așteptată

Până acum, legislația românească prevedea sprijin pentru practicarea sportului în cazul persoanelor cu handicap fizic, senzorial, psihic și mixt. Legea 135/2025 clarifică și extinde aceste prevederi, recunoscând oficial dreptul persoanelor cu dizabilități intelectuale de a beneficia de condiții adaptate pentru practicarea sportului.

Astfel, potrivit noilor reglementări, autoritățile administrației publice vor avea obligația legală de a asigura infrastructura, resursele și sprijinul necesar pentru ca toate persoanele cu dizabilități, indiferent de tipul acestora, să aibă acces la activități fizice și competiții. Obiectivele sunt clare: dezvoltarea personalității, integrarea în societate și valorificarea potențialului individual.

O definiție modernizată a sportului pentru persoanele cu nevoi speciale

Noua lege oferă și o definiție actualizată pentru sportul practicat de persoanele cu dizabilități: un complex de activități adaptate, desfășurate individual sau în grup, în funcție de particularitățile fiecărui tip de handicap. Această abordare inclusivă deschide drumul pentru adaptarea regulilor și metodelor de antrenament, în special în cazul persoanelor cu dizabilități intelectuale, care au nevoie de o abordare participativă, nu competitivă în sensul clasic, scrie avocatnet.ro.

Special Olympics intră în legislație

O altă noutate importantă adusă de Legea 135/2025 este includerea oficială a Jocurilor Mondiale Special Olympics printre competițiile pentru care autoritățile trebuie să asigure finanțare și susținere. Astfel, Ministerul Sportului, Agențiile de profil, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Național Paralimpic vor avea responsabilitatea legală de a colabora în vederea pregătirii și participării sportivilor români, inclusiv celor cu dizabilități intelectuale, la toate competițiile majore, alături de olimpici și paralimpici.

Mai mult, legea deschide posibilitatea înființării Comitetului Național Special Olympics, dedicat exclusiv sportivilor cu dizabilități intelectuale. Acesta va funcționa alături de structurile existente, în calitate de organizație de utilitate publică, cu rol în dezvoltarea și promovarea unui cadru adaptat pentru activitățile sportive specifice.

O viziune diferită asupra performanței

Potrivit inițiatorilor legii, este esențial să înțelegem că sportul pentru persoanele cu dizabilități intelectuale nu are întotdeauna ca scop competiția în sens clasic, ci dezvoltarea personală și socială, într-un mediu prietenos și adaptat. Spre deosebire de sportivii paralimpici, care trebuie să îndeplinească standarde stricte de calificare, participanții la competițiile Special Olympics sunt încurajați să se autodepășească într-un cadru sigur, incluziv și motivațional.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă competițiile unificate, unde sportivi cu și fără dizabilități participă împreună, în echipe mixte. Acestea promovează solidaritatea, respectul reciproc și incluziunea reală, valori fundamentale într-o societate care își dorește să nu lase pe nimeni în urmă.

Legea 135/2025 intră în vigoare pe 20 iulie 2025 și reprezintă un pas important către o Românie mai deschisă, mai incluzivă și mai echitabilă pentru toți cetățenii săi. Sportul devine, astfel, nu doar un mijloc de performanță, ci și un instrument de integrare și demnitate umană.