Un fenomen care până nu demult era excepția a devenit, treptat, normă: tot mai multe anunțuri de angajare includ salariul. Dacă până recent angajatorii preferau discreția, astăzi transparența a devenit nu doar o cerință a candidaților, ci și o direcție asumată la nivel european. Începând cu 2026, afișarea salariului în anunțurile de angajare va deveni o obligație legală pentru toți angajatorii din Uniunea Europeană, inclusiv România, ca urmare a transpunerii Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială, scrie avocatnet.ro.
Ce spun cifrele
Platforma eJobs a publicat recent o statistică relevantă: în perioada ianuarie–mai 2025, 30% dintre aplicările candidaților au vizat joburi cu salariul afișat. Procentul este și mai mare în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani, precum și al seniorilor de peste 60 de ani, unde depășește 35%. În mod clar, candidații doresc să știe de la început dacă merită să investească timp și energie într-un proces de recrutare.
Diferența este semnificativă și în ceea ce privește rata de aplicare: un anunț fără salariu atrage, în medie, 22 de aplicări, în timp ce unul transparent din punct de vedere salarial ajunge la 35. Domeniile care au îmbrățișat deja această practică sunt retailul, serviciile, transportul și logistica, call-center/BPO-ul, turismul, industria alimentară și construcțiile – domenii în care concurența pentru forța de muncă este acerbă și unde salariul reprezintă principalul criteriu de selecție.
Ce prevede directiva europeană
Adoptată în 2023, Directiva 2023/970 are un obiectiv clar: reducerea diferențelor salariale dintre femei și bărbați și eliminarea oricărei forme de discriminare la angajare. Pentru a atinge aceste scopuri, directiva impune statelor membre să adopte, până în 7 iunie 2026, măsuri legislative care să asigure un nivel ridicat de transparență în salarizare.
Una dintre prevederile-cheie vizează tocmai etapa precontractuală, adică faza de recrutare. Angajatorii vor avea obligația să furnizeze informații clare privind salariul – fie ca sumă fixă, fie sub forma unui interval realist. Informația trebuie prezentată fie în anunțul publicat, fie înainte de interviu sau, cel târziu, înainte de semnarea contractului de muncă. Intervalele exagerat de largi, care nu reflectă realitatea (ex: 3.000–12.000 lei), nu vor fi considerate conforme cu spiritul directivei.
Mai mult decât atât, în cazul în care postul este reglementat de un contract colectiv de muncă, angajatorul trebuie să menționeze acest lucru clar, chiar din anunț.
Discriminarea de gen, eliminată din anunțuri
Un alt aspect important al directivei este utilizarea unui limbaj neutru din punct de vedere al genului. Denumiri precum „secretară” sau „femeie de serviciu” vor trebui înlocuite cu termeni generici – „asistent administrativ” sau „personal de curățenie”. La fel, angajatorii nu mai au voie să sugereze, direct sau indirect, o preferință de gen în cerințele de angajare.
Transparența va fi obligatorie chiar și în afara canalelor clasice de recrutare. Dacă un candidat aplică spontan sau este recomandat printr-un intermediar, angajatorul trebuie să respecte aceleași reguli de transparență și neutralitate.
România, în pragul schimbării legislative
Pentru ca prevederile directivei să devină aplicabile, ele trebuie transpuse în legislația națională. Cel mai probabil, acest lucru se va realiza prin modificarea Codului muncii sau printr-o lege specială privind egalitatea de șanse. Până atunci, însă, piața muncii se autoreglează, forțată de cerințele tot mai clare ale candidaților.
Chiar și în prezent, legislația românească interzice discriminarea la angajare. Practici precum respingerea femeilor cu copii mici, preferința pentru nefumători sau întrebările despre planurile de maternitate sunt deja ilegale și pot atrage sancțiuni.
Rolul platformelor de recrutare
Platformele online joacă un rol tot mai important în promovarea transparenței. Este posibil ca acestea să impună, în viitorul apropiat, obligativitatea menționării salariului în anunțuri, cel puțin în anumite domenii. În plus, dacă un angajator publică informații salariale false sau promovează anunțuri cu caracter discriminatoriu, platforma îl poate sancționa prin excludere sau raportare.
Concluzie
Afișarea salariului nu mai este un moft sau o decizie opțională a angajatorului – ci un pas esențial spre echitate și profesionalism. Directiva europeană și presiunea candidaților transformă această practică într-un nou standard al pieței muncii. În final, transparența nu înseamnă doar cifre în anunțuri, ci un angajament real pentru tratament egal, comunicare sinceră și încredere reciprocă între angajator și viitorul angajat.