Grupul de firme UMB, deținut de Dorinel Umbrărescu, a obținut câștig de cauză în contestația depusă după ce a pierdut licitația pentru construirea sectorului Joseni – Ditrău al autostrăzii A8, la o diferență de doar 0,87 puncte față de Danlin XXL (Neamț).

Comuna Buhoci, județul Bacău, trece printr-un moment dificil după ce două familii și-au pierdut locuințele în cel mai grav incendiu produs în localitate în ultimii ani.

În acest weekend, cinefilii băcăuani au parte de o surpriză: în Parcul Catedralei vor fi proiectate două filme în aer liber, nu unul ca până acum.

Europarlamentarul Dragoș Benea a anunțat implicarea sa, alături de deputatul Vasile Budacă și Asociația „Fii bun pentru semenii tăi”, în sprijinirea sinistraților din localitățile Broșteni (Suceava) și Borca (Neamț).

Grație mobilizării primarilor din mai multe comune de pe Valea Trotușului și a parlamentarilor PSD Bacău, a fost trimis un transport umanitar ce a inclus materiale de construcții, generatoare electrice, electrocasnice, bunuri de primă necesitate și cazarmament.

Benea a descris situația din Broșteni ca fiind una de o gravitate fără precedent, în urma unui „potop istoric” cu precipitații de 560 litri pe metru pătrat, care a distrus locuințe și bunuri, lăsând sute de familii fără adăpost. „Acum, totul trebuie reconstruit de la zero”, a subliniat acesta.

În spiritul devizei „Aproape de oameni, împreună la greu!”, europarlamentarul a evidențiat solidaritatea băcăuanilor, amintind că, la mijlocul acestei săptămâni, Consiliul Județean Bacău a aprobat un sprijin financiar de 800.000 lei pentru Broșteni și 120.000 lei pentru Borca.

De asemenea, prefectul județului Bacău, Claudiu Ilișanu, originar din Broșteni, s-a deplasat în localitatea natală, participând, alături de primarul Alexandru Hurjui și președintele CJ Suceava, Gheorghe Șoldan, la coordonarea intervențiilor, inclusiv în zonele greu accesibile ale celei mai întinse localități din România.

Benea a mulțumit președintei CJ Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț, primarilor din comunele băcăuane de pe Valea Trotușului și celor cinci parlamentari PSD Bacău pentru mobilizarea rapidă și implicarea concretă în această acțiune umanitară.

Președinta Consiliului Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț, a precizat că a predat personal primarilor Alexandru Hurjui (Broșteni) și Alexandra Păștinaru-Niță (Borca) hotărârile aprobate cu o zi înainte, în unanimitate, privind sprijinul financiar pentru cele două localități.

Evenimentul a avut loc în prezența europarlamentarului Dragoș Benea, prefectului Claudiu Ilișanu, parlamentarilor PSD Bacău și primarilor comunelor Dofteana, Târgu Ocna, Poduri, Agăș, Asău, Balcani, Solonț și Mănăstirea Cașin.

„Convoiul umanitar organizat exemplar de colegul deputat Vasile Budacă a plecat din Bacău cu 10 TIR-uri încărcate cu materiale de construcții – ciment, bolțari, cherestea – precum și generatoare, electrocasnice și cazarmament, inclusiv saltele și pilote, pentru familiile grav afectate de inundațiile catastrofale”, a declarat Breahnă-Pravăț.

Tinerii care au împlinit 20 de ani, dar au abandonat școala după clasa a VIII-a, au acum o foarte bună șansă de a urma liceul. Colegiul ”N. V. Karpen” din Bacău oferă locuri pentru clasa a IX-a, la frecvență redusă, în anul școlar 2025-2026! 

Foarte important: școlarizarea este gratuită! 

Pentru înscriere, în prima fază, trebuie doar de foaia matricolă a claselor V – VIII și copii după certificatul de naștere și cartea de identitate. 

Învățământul liceal cu frecvență redusă are durata de cinci ani și se desfășoară sub forma unor sesiuni de consultații – evaluare, cu durata de 12 săptămâni pe an, de luni până vineri, între orele 16 – 20. Elevii primesc suportul de curs cu modele de teste de evaluare și beneficiază de consultații din partea cadrelor didactice în timpul sesiunilor de studiu. Evaluarea va avea loc sub forma unor probe scrise, orale, proiecte sau referate, utilizând platformele electronice de evaluare. 

Informații suplimentare se pot obține la sediul Colegiului ”N. V. Karpen” din Bacău, str. Mioriței, nr. 76, la telefon 0234586720, sau pe e-mail: office@nvk.ro. 

Echipa managerială a COLEGIULUI ”N. V. KARPEN”

Constituindu-se după opt ediții sub forma unui adevărat fenomen care așază în dialog limbajele artelor plastice, Tabăra Internațională de Creație Rezidența Tescani 2025, desfășurată între 1-8 august 2025, s-a bucurat și în acest an, după cum ne-a obișnuit deja, de o prezență aleasă.

Astfel, la această agapă spirituală au fost prezenți Ana Maria Ceară, Anca Mihăilă, Bianca Rotaru, Cornelia Săvescu, Diana Brăescu, Dinu Săvescu, Dionis Pușcuță, Dumitru Macovei, Elena Lupașcu, Florin Șuțu, Florentin Sîrbu, George Hristea, Gheorghe Lungu, Ilie Boca, Leila Rus Pârvan, Luminița Radu, Marcel Lupșe, Marilena Murariu, Mihai Chiuaru, Mihai Sârbulescu, Mircea Hristescu, Ovidiu Ionescu, Ovidiu Ungureanu, Petru Lucaci, Sorin Otînjac, Tudor Haschke Marinescu, Valentin Scărlătescu, Valeriu Șușnea, Teodor Zaica, Dragoș Turda, Ion Văsâi, Marin Mihai Horea, Elena Brebenel. Acestora li s-au adaugat Maria Bilașevschi – critic de artă și Marius Manta – eseist. Tot în cadrul Rezidenței Tescani, Galeria Ilie Boca a propus expoziția lui Florin Șuțu, „Însemnări olografe” (august-octombrie 2025).

Rezidența de la Tescani transcende conceptul tradițional de tabără artistică, transformându-se într-un veritabil incubator de idei și expresii creative. Aici, artiștii de diverse discipline—de la pictură și sculptură, la grafică și artă multimedia—se reunesc într-un cadru extraordinar, de poveste.

Timp de peste o jumătate de secol și mai bine, acest domeniu, inițial dedicat muzicii, a devenit, prin alchimia creativă, un spațiu vibrant unde culorile și formele se împletesc după o rețetă care încântă. Mai mult, procesul artistic se desfășoară sub ochii publicului, echivalând cu o experiență vie și palpabilă.

Pânzele prind viață, nuanțele se nasc din amestecuri meticuloase, iar discuțiile rar aprinse, uneori tensionate, de cele mai multe ori joviale, completează atmosfera efervescentă a creației.

Moștenirea culturală a Tescaniului este profundă. Aleile umbrite de plopi, care par să șoptească versuri din „Poema Română”, au fost dintotdeauna un loc de întâlnire pentru arte, pentru suflet. Rezidența continuă și amplifică această tradiție, transformând locul într-un epicentru al culturii românești și nu numai.

Aici, inspirația reînvie constant iar fiecare ediție lasă o amprentă durabilă, adăugând o valoare inestimabilă nu doar locului, ci și tuturor celor care interacționează cu artiștii.

Cu totul fericite și într-un astfel de context, cuvintele de altădată ale lui Andrei Pleșu „întovărășesc” prezențele de la Tescani: „Vom fi măsurați cu măsura aspirației noastre, și nu cu aceea a realizării ei. Dacă n-ar fi așa, nimeni dintre noi nu s-ar mântui”. (Marius Manta)

  Rezidența Tescani 2025, un nou episod și o bucurie nemărginită. Mulțumesc tuturor celor care m-au sprijinit și ne-au fost alaturi în acest an, în realizarea acestui act artistic: în mod special Muzeului Național George Enescu – secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu, Asociației Betania, Barleta S.A., Licurici și nu în ultimul rând artiștilor participanți, pe care îi felicităm pentru inspiratele lucrări ce fac dovada nivelului ridicat în arta contemporană românească și pe care, în curând, le putem admira și aprecia pe simezele Galeriei Romane din București, cu lansare de album, film și carte. (Ovidiu Ungureanu)

  Parteneri media: Deșteptarea și Chromatique, mereu alături de noi.

Aura Sova, una dintre cele mai promițătoare voci ale noii generații, a lansat oficial „Drăgaica”, primul său album de studio – o incursiune muzicală în șase capitole, inspirată din mitologia românească și realitățile contemporane. Materialul include piesele Drăgaicele, Du-mă, Inimioară, Scrisoare pentru mama, Ocară și Lupilor, fiecare explorând teme precum iubirea, suferința, trădarea, feminitatea și regenerarea.

„Drăgaica” nu este doar un produs muzical, ci un basm contemporan cu rădăcini adânci în cultura populară românească, pe care Aura îl transformă într-o poveste sonoră cu impact social și estetic. Cu un sound care îmbină influențe pop, electronice și elemente de folclor autentic, albumul se remarcă printr-o abordare curajoasă și inovatoare.

„Mi-am dorit să readuc la viață miturile folclorului românesc, ca oglindă a prezentului nostru. Drăgaica nu este doar muzică, ci o chemare: o ființă născută din Soare și Lună, care iubește, suferă și se transformă”, a declarat artista.

Premiera live a albumului va avea loc pe 10 august, pe scena principală a festivalului UNTOLD, unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din Europa de Est.

Pe lângă dimensiunea mitologică și poetică, „Drăgaica” se conturează și ca un manifest artistic:

„Fără egalitate de gen, nu poate exista pace. Femeile au fost mereu arhitectele păcii. Reîntoarcerea la natură din acest album aduce și un strigăt ecologic: criza climatică este rana deschisă a prezentului”, a adăugat Aura Sova.

Câștigătoare a sezonului 12 Vocea României, Aura Sova este recunoscută pentru vocea sa puternică, timbrul aparte și prezența scenică magnetică. Doctorandă în arhitectură, artista transpune în muzica sa un univers estetic unic, influențat de mistica satului românesc, de sunetele instrumentelor tradiționale – precum cavalul – și de înțelepciunea transmisă de bunica sa, Măndița.

Cu „Drăgaica”, Aura Sova se poziționează ca una dintre cele mai originale voci ale scenei muzicale românești, aducând în prim-plan o formă de artă care unește trecutul și prezentul, folclorul și activismul, feminitatea și forța.

Ascultă albumul aici: https://AuraSova.lnk.to/DragaicaAlbumPR

E vară, vacanță, iar la prima vedere ai spune că totul e pe relax. Ei bine, în școli nu e chiar așa. Iar acest lucru l-am aflat în urma unei vizite inopinate la Școala Gimnazială „Miron Costin”, una dintre cele mai mari din Bacău.

În ciuda faptului că e vacanță, în școală e forfotă. Începând de la intrare, de la secretatiat, unde sunt teancuri de hârtii ce așteaptă rezolvare, până prin clase și holuri unde, clar, după zgomot, se lucrează. Am mers la biroul directorului adjunct, prof. Mihaela Loredana Perju, să ne explice ce se întâmplă prin școală, în mijlocul vacanței.

„Avem lucrări de igienizare, văruit, amenajarea claselor, completarea cu materiale necesare în clase, iar înainte cu trei săptămâni de începerea noului an școlar vom avea o dezinsecție totală, așa cum prevede legea.”

Chiar dacă mai este o lună până la începerea școlii, lucrările fiind în toi, nici nu se pune problema ca până atunci să nu fie terminate lucrările, iar noul an școlar să debuteze în toate condițiile. Au fost achiziționate materiale necesare pentru realizarea tuturor lucrările, acestea fiind derulate cu aportul personalului unității de învățământ.

Este știut că Școala Gimnazială „Miron Costin” este una dintre cele mai mari școli din Bacău după numărul de elevi, fiind când pe locul doi, când pe trei. Noul an școlar, ce va debuta în 8 septembrie 2025 va aduna sub acoperițul de la „Miron Costin” aproximativ 1200 de elevi, acum fiind o perioadă în care se rezolvă și anumite transferuri. Din punct de vedere al catedrelor, totul este în grafic: „Acum este marea dezbatere în această perioadă, se așteaptă definitivarea proiectului de completare a normelor ca să se ajungă la 20 de ore ceea ce ne-a dat peste cap, iar acum e în lucru. Nu e aprobat definitiv, este doar proiect de lege”, a mai spus Mihaela Loredana Perju, director adjunct Școala Gimnazială „Miron Costin” Bacău.

Și în cazul Grădiniței nr. 23, structură a Școlii Gimnaziale „Miron Costin”, lucrările de reparații și amenajare sunt în toi, pentru ca în toamnă copiii să fie primiți în cele mai bune condiții.

Florin Ștefănescu

Într-o perioadă în care toată lumea face economii, iar semnalul dat de Guvern este că trebuie să fim mult mai chibzuiți, Iordache Costraș, primarul comunei Măgura, ia o decizie inedită și salutară: renunță la organizarea Zilelor Comunei, iar banii astfel economisiți îi dirijează către proiecte și investiții.

Dacă la prima vedere ar părea un gest riscant care ar putea nemulțumi pe mulți, reacțiile măgurenilor au fost cât se poate de pozitive. Pagina de socializare a primarului s-a umplut de felicitări din partea măgurenilor, un semn că poate și alte administrații ar trebui să procedeze la fel.

„Stimați măgureni!

Am stat și am chibzuit bine, și am hotărât ca anul acesta să nu mai propun Consiliului Local organizarea Zilelor Comunei. Este mult mai important să finalizăm cât mai repede proiectele începute, și să demarăm alte investiții. Iar pentru asta este nevoie de economii, de chibzuință în cheltuirea banilor publici.

Știu că cei mai mulți dintre dumneavoastră sunteți de acord cu mine!

Bugetul comunei nu este un sac fără fund. Sigur, am atras și numeroase fonduri – europene și guvernamentale – dar tot despre chibzuință vorbim. Și despre priorități.

Iar eu consider că este mai important să urgentăm proiectul cu apa și canalizarea, să asfaltăm cât mai multe străzi, să construim o creșă și o grădiniță în Crihan, să extindem rețeaua de gaze, să investim în educație și servicii sociale etc.

Probabil că sunt și unele persoane care nu vor fi de acord cu această decizie. Nu contest aceste păreri, dar, așa cum spuneam, este nevoie de chibzuință. Exact ca într-o familie, ca într-o gospodărie. Nu pot să mulțumesc pe toată lumea, însă, repet, în vremurile actuale investițiile sunt mai importante.

Vom avea timp de sărbători și petreceri, și vă asigur că acestea nu vor lipsi. Acum, hai să prioritizăm investițiile, pentru viitorul comunei noastre! Vă mulțumesc pentru înțelegere, sprijin și încredere! DoarMăguraContează”, scrie primarul Iordache Costrăș, primarul comunei Măgura, pe facebook.

Florin Ștefănescu

Așa spune un vechi proverb românesc: că meseria e brățară de aur. Dar oare mai au acoperire vorbele de altă dată în ziua de azi?

Unul din sectoarele de activitate greu încercate, de câțiva ani, atunci când vine vorba de muncă, este HoReCa. Și nu că nu ar fi locuri de muncă, dimpotrivă, pentru că nu sunt oameni. Sigur, altă vorbă clasică la noi este… gura slobodă. Așa că în târg auzi tot felul de vorbe. Dar au ele acoperire?

Astăzi o cunoaștem pe Ramona Hliban, o tânără ospătăriță la un restaurant din centrul orașului. Ramona este și mămica unei fete de 13 ani, elevă la „Arte” și de care este foarte mândră. Dar cum de lucrează Ramona într-un domeniu atât de dificil, așa cum se vede din-afară? „Sunt ospătar aici, la Valhala, de aproape 8 ani”, spune Ramona și judecând după asta, să stai atât de mult într-un loc, într-o meserie care caută oameni dar nu găsește, dă cumva de gândit. Dar ea a ajuns, cum s-ar spune, veteran în branșă, o cunoaște foarte multă lume și chiar și-a făcut prieteni din rândul clienților. Însă cel mai important este să ne spună cum e meseria asta, de ospătar.

„Trebuie să pui pasiune în ceea ce faci, să îți placă. E adevărat, oameni sunt dificili uneori. Fiecare le știe pe ale lui. Am întâlnit multe situații care se anunțau dificile, dar m-am descurcat. Trebuie să-i înțelegi. Rolul meu este să le și aduc zâmbetul pe față. Atât timp cât stau aici, că mănâncă, că bea ceva, să se relaxeze. Pe mine experiența m-a învățat”, a dezvăluit Ramona. Apoi, am aflat că ea este de fapt în domeniu din anul 2005, dar a făcut o pauză de 7 ani pentru creșterea fiicei. Cum de a ales ospătăria și nu altceva? „Mi-a plăcut de mică. Când aveam musafiri, eu ieșeam cu tava de prăjituri pe care le făcea mama și îmi plăcea să îi servesc. Și faptul că atunci când eram mici nu aveam voie să stăm printre adulți, așa am găsit o modalitate să fiu printre ei și să mai aud și eu ce discută”, a povestit Ramona care, inevitabil a urmat studiile la Liceul Economic. Apoi, a urmat primul loc de muncă, la restaurantul Latin. Aici, o altă poveste…

„Eram foarte timidă, mi-aduc aminte… La Latin erau preparate chinezești. Le făcea un bucătar chinez, Zhao, făcea o mâncare foarte bună. Era foarte aglomerat. La început am fost picolo-ul lui Lulu Balșevschi, unul din renumiții ospătari ai Bacăului. Cred că 9 luni i-am fost picolo. Atunci era mai greu să ajungi ospătar, nu ca acum. Iar Latin era un restaurant mai elitist, era un pic mai greu acolo. Acolo se păstra o distanță între oaspete și ospătar. Aici, la Valhala, e mai popular și e o atmosferă ca în familie. Iar înainte să vin aici, am mai lucrat un an la Dumbrava”, își amintește Ramona, care s-a oprit la Valhala, un loc în care rezonează cu toată lumea: conducere, colectiv, oaspeți.

Întâmplarea face ca, eu și cu Ramona să ne fi întâlnit într-un episod important pentru ea chiar la restaurantul Latin. Eu client, ea servea. Dar cel mai bine să o lăsăm pe Ramona să ne povestească…

„Eu îmi aduc foarte bine aminte. Cum am spu, eram picolo-ul lui Lulu și mi-a spus să duc smântâna pentru ciorbă la masa 12. N-am să uit niciodată. Noi duceam întâi tacâmurile, pâinea și smântâna, înainte de ciorbiță. Și mi-aduc aminte că era ciorbă de văcuță. Tu erai client. Și eu am venit spre masă, tu aveai haina pe spătar – că erai de-al casei – și nu știu cum, când am vrut să iau smântâna de pe tavă… am dat-o pe spătar și pe pantalonul tău. Nu-ți spun ce m-am speriat atunci și că mă așteptam la reacții negative. Dar nuu… ai fost foarte calm și mi-ai spus că nu e nimic, că se mai întâmplă. Și ștergeai cu un șerbețel și paltonul, că și ala se murdărise, și pantalonul. Ai avut o reacție pozitivă, m-ai încurajat și n-o să uit niciodată. Dacă era altfel, cine știe…poate nu mai eram în branșă.”

Dincolo de povești, am vorbit și despre cum se vede problema lipsei de personal din HoReCa, în special din restaurante, acolo unde un ospătar bun este interfața locației, cel care pune în valoare prin serviciile sale toate atu-urile restaurantului respectiv. De ce ne confruntăm cu situația asta? „Se vorbește mult de faptul că cei care vor să lucreze în acest domeniu au pretenții financiare prea mari. Dar, atunci când ceri o sumă, trebuie să te bazezi pe ceea ce faci, adică să demonstrezi ce poți să faci. Unul abia ieșit de pe băncile școlii nu poate avea pretenția să aibă salariu de 5.000 de lei. E normal să plece de jos, de la picol, să învețe bazele. Cei tineri așa fac. Vin și în 2-3 zile vor să servească ei, dar ei trebuie să învețe noțiunile de bază, să te acomodezi cu regulile casei, meniul trebuie să îl știi să poți explica clientului”, ne-a spus Ramona care susține cu convingere că ospătăria e o meserie de viitor:

„Eu vă spun din proprie experiență. Poți trăi bine din asta, dacă faci meseria bine. Și foarte important, dacă faci meseria asta bine, poți să câștigi foarte mult și din bacșiș. Dar depinde doar de tine. Noi avem ținte de atins, suntem în permanență motivați și de aceea atmosfera este una bună aici. Și e bine pentru toată lumea. Nu cred că se pune problema înlocuirii ospătarilor cu…să zicem roboți. Pentru că oaspetele vine uneori și să mai schimbe câte o vorbă. Un robot ar fi foarte sec. Nu cred asta. Oricum, trebuie să fii făcut pentru meseria asta. Dacă nu pui suflet, nu-ți iese”, ne-a mai spus Ramona.

Și tind să o cred, pentru că asta e valabil în orice meserie. Trebuie să faci ceea ce îți place. Altfel, e chin. Și mă tot gândesc…cum ar fi să te servească un robot la restaurant. Că și ăla se mai strică, mai întârzie că i s-a descărcat bateria sau, poate…te trezești cu o șaibă în ciorbă. Și cam atât pentru azi. Dar promit să mai stăm de vorbă și cu alți oameni cu meserii interesante. Poate mai dăm idei…

Toată lumea este încântată de recordurile lui David Popovici, dar la fel de bine ar trebui să fim încântați de recordul băcăuanilor care au trecut pragul Centrului de Transfuzii Bacău în luna iulie.

Este știut că pe timp de vară numărul donatorilor de sânge scade, fie din cauza vacanțelor, fie din cauza muncilor la câmp, sau pur și simplu al vibu-lui de vară. Cu toate acestea, în luna iulie, s-au numărat 987 de donatori, adică 1000 fără 13.

„De 10 ani de când sunt eu aici nu s-a întâmplat așa ceva. Decât doar dacă, Doamne ferește, se întâmpla ceva, o catastrofă ceva. Lunile de vară erau cu 700, 750 donatori maxim. Am mai avut odată 1000 de donatori, dar era o lună de iarnă-primăvară”, a declarat dr. Adriana Ghindă, directoarea Centrului de Transfuzii Bacău. Aceasta a precizat și faptul că s-a făcut un top al Centrelor de Transfuzii din țară după numărul de donatori, iar Bacăul este pe locul II în regiune, după Iași, dar și pe un loc fruntaș în țară. O statistică, comparativă între anul trecut și 2025, atât trimestrial cât și semestrial, arată creșteri de 16 și 10 procente, peste media națională. „Acum, și cererea de sânge a fost importantă, pentru că la asemenea colectă nu am fost nevoiți să restricționăm. Nu avem stocuri uriașe dar avem cu ce onora comenzile”, a mai spus dr. Adriana Ghindă care a explicat că doar în cazul trombocitelor există niște eforturi: „ Asta pentru că cererile din partea Oncologiei sunt mari, iar trombocitele se recoltează doar de la donatorii fidelizați. Acestea au termen de valabilitate de 5 zile ceea ce ne face să recoltăm pe comenzi, pentru că trombocitele au condiții speciale”, a explicat șefa Centrului de Transfuzii Bacău.

West Niles, deocamdată stă departe

E cunoscut faptul că vara este un chin pentru cei de la Centrele de Transfuzii la apariția viruslui West Niles. Deocamdată, la nivel național s-a vorbit de 3-4 cazuri, cel mai apropiat de noi fiind un caz din Vrancea, dar care încă nu a fost confirmat.

„Noi primim atenționări tot timpul și noi le transmitem și donatorilor. Cei care vin din zonele acelea, îi mai…temporizăm. În cazul în care apare, procedăm ca anul trecut. Toate probele se trimit la București la testare”, a spus dr. Ghindă care a afirmat că cel mai bine ar fi fost să nu fie țânțari, insectele care transmit acest virus.

În altă ordine de idei, a început luna august și ne putem aștepta la orice. Îmbucurător este faptul că odată cu întoarcerea acasă a celor care muncesc în străinătate, dar vin în vacanță, pe aceștia îi putem întâlni și pe holurile Centrului de Transfuzii. „Da, vin la donare și cei întorși în vacanță, dar surpriza mai mare este că vin și donează din alte județe, în special din zona Iașului sau Neamț, aceștia motivând în special că timpii de așteptare sunt foarte mari în centrele de acolo. Și vin la noi și spun că e personalul mai amabil, că așteaptă mai puțin”, a încheiat dr. Adriana Ghindă.

Sigur, un alt aspect important în economia problemei este acel card cu bonuri de masă pe care îl primește donatorul. Valoarea acestuia este de 280 de lei, o sumă ce pare de ne neglijat. Unii spun că acesta ar fi motivul real pentru care oamenii vin să doneze. Iar în actualul context, de criză economică, în care guvernul taie de oriunde, mulți s-au gândit că n-ar fi exclus ca într-o bună zi să se umble și la acești bani. Din fericire, cel puțin deocamdată n-au fost niciun fel de discuții oficiale pe acest subiect.

Florin Ștefănescu