Polițiștii din cadrul Poliției Stațiunii Târgu Ocna, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești, au reținut un tânăr de 22 de ani, din județul Iași, bănuit de comiterea unei tâlhării calificate.

Un ghid turistic din 1967 ne oferă o privire rară asupra Bacăului de acum mai bine de jumătate de secol. Oraș industrial în plină dezvoltare socialistă, cu bulevarde recent trasate și cartiere muncitorești în extindere, Bacăul anilor ’60 era un amestec de instituții culturale, fabrici, spații verzi și clădiri cu arhitectură specifică epocii.

Inima culturală – teatre, cinematografe și filarmonici

În centrul orașului, pe strada Nicolae Bălcescu, la numărul 8, funcționa Teatrul de Stat, iar puțin mai sus, la numărul 94, secția de păpuși „Licurici” și Filarmonica de Stat. Publicul putea asculta orchestra populară „Plaiurile Bistriței” tot aici, semn că întreaga zonă era un nucleu artistic important.

Bacăul dispunea de mai multe cinematografe, două dintre ele echipate cu tehnologia „cineramascope” a vremii:

• „Muncitorul” – Calea Mărășești nr. 4

• „Progresul” – str. Grivița Roșie nr. 33

La acestea se adăugau cinematografele „Tineretului” (str. Nicolae Bălcescu nr. 11) și „Flamura Roșie” (Bulevardul 6 Martie nr. 8), unde ruleau filme sovietice, românești și, din când în când, producții occidentale.

Muzee și arhive – memoria orașului

Bacăul găzduia Muzeul Regional, împărțit în patru secții: artă, expoziții temporare, științele naturii și istorie, amplasate pe Calea Mărășești și strada Karl Marx. Arhivele Statului funcționau pe strada Oituz nr. 27, păstrând documente de secole.

În fața vizitatorilor, ghidul recomanda monumente precum Biserica Precista (1491), busturile lui Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, sau casa memorială a poetului George Bacovia.

Parcuri și baze sportive

Pentru recreere, localnicii și turiștii aveau la dispoziție Parcul Libertății, Parcul Gherăești și Grădina „Parcul Trandafirilor”. Activitățile sportive se desfășurau pe stadionul „23 August”, pe stadionul „Dinamo” sau la Ștrandul Tineretului.

Hoteluri și restaurante

În materie de cazare, opțiunile principale erau Hotel Bistrița (Calea Mărășești nr. 3) și Hotel Central (str. Nicolae Bălcescu nr. 8). Mesele se puteau lua la restaurantele „Bistrița”, „Macul Roșu”, „Parc” sau „Parcul Trandafirilor”, iar pentru o gustare rapidă existau cofetăriile „Muncitorul” și „Republica”, ori bufetul lacto-bar „Muncitorul”.

Un oraș conectat

Bacăul avea o rețea organizată de bănci, oficii poștale, agenții TAROM și ONT, precum și un aeroport pe Calea Mărășești (așa era trecuta adresa în ghid). Transportul auto interurban era bine structurat, cu curse către Roman, Onești, Comănești sau Piatra Neamț.

Atmosfera epocii

Privind în ansamblu, Bacăul din 1967 era un oraș care îmbina funcția industrială cu un strat consistent de viață culturală și socială. Denumirile străzilor – Nicolae Bălcescu, Karl Marx, Grivița Roșie, 6 Martie – erau reflexii ale ideologiei oficiale, dar dincolo de acestea se regăseau pulsul vieții cotidiene, mirosul de tei din parcuri și agitația serilor cu premiere la cinematograf.

Pe 10 august 2025, ziarul BURSA marchează 35 de ani de apariție cotidiană neîntreruptă – o performanță rară în presa românească și o excepție de sistem.

În trei decenii și jumătate, publicația a traversat tranziția post-comunistă, valurile de privatizări, crizele economice, expansiunea speculativă și colapsul pieței de capital, adaptându-se la era digitală fără a abdica de la independența editorială. BURSA nu a cedat nici presiunilor politice, nici intereselor comerciale, păstrându-și funcția critică și refuzând compromisul structural.

De-a lungul timpului, ziarul nu s-a limitat la a reflecta realitatea economică, ci a căutat să o interogheze și să o explice. A oferit cititorilor nu doar cifrele, ci și mecanismele din spatele lor, nu doar bilanțul câștigătorilor și al pierzătorilor, ci și sensul profund al acestor evoluții.

Astăzi, BURSA rămâne un reper al presei economice independente din România – consecvent, analitic și liber de influențe externe.

Un proiect de lege aflat în așteptarea votului final în Parlament propune scutirea copiilor cu vârsta de până la trei ani de la plata cheltuielilor de întreținere. Măsura, adoptată anterior pentru o perioadă de un an și jumătate în baza vechii Legi nr. 230/2007, viza doar costurile aferente consumurilor individuale și era opțională, la decizia fiecărei asociații de proprietari.

Acea prevedere, introdusă în aprilie 2017, nu a avut un impact semnificativ, întrucât se referea la consumuri deja contorizate individual – apă rece și caldă, canalizare, încălzire, gaze naturale – și împărțite în funcție de indexul contoarelor sau alte metode de măsurare a consumului. Practic, în multe cazuri, scutirea nu genera o reducere reală a costurilor pentru părinți, scrie avocatnet.ro.

În 2018, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2018, această opțiune a dispărut complet. Noua lege nu prevede nicio scutire pentru copiii mici și, dimpotrivă, obligă proprietarii să anunțe în termen de 10 zile orice modificare a numărului de persoane din locuință – inclusiv nașterea unui copil. Termenul scurt este adesea considerat dificil de respectat în contextul provocărilor pe care le presupune venirea pe lume a unui nou membru în familie.

Administratorii și asociațiile solicită aceste date pentru a calcula cheltuielile comune pe persoană, cum ar fi consumul de apă, canalizarea, energia pentru instalațiile comune (inclusiv lifturi) sau colectarea deșeurilor.

Proiectul actual, aprobat deja de Senat, prevede același tip de scutire ca în 2017 – doar pentru consumurile individuale – și urmează să fie supus votului decisiv al deputaților. Dacă va fi adoptat, specialiștii estimează că efectele vor fi, din nou, limitate, pentru că majoritatea acestor costuri se stabilesc deja în funcție de consumul real înregistrat de contoare sau repartitoare, ceea ce face ca economia reală pentru familiile cu copii mici să fie redusă.

În perioada 8 – 17 august 2025, un transport cu depășiri de gabarit, ce are ca destinație Ucraina, va tranzita inclusiv Varianta Ocolitoare Bacău (A7 – Centura Bacăului). Vehiculul transportă un transformator uriaș cu o masă totală de 240 de tone, lungime de 50 metri, lățime de 4 metri și înălțime de 5,2 metri.

Traseul complet al transportului este: Agigea RORO PTF – DN39A – DN39 – A4 – DN3 – Murfatlar – DN22C – Medgidia – DN2A – Țăndărei – DN2A – Slobozia – DN2A – Urziceni – DN2 – A7 – DN2 – VO2P (Varianta Ocolitoare Suceava) – DN2 – Siret PTF.

Deplasarea se va face cu viteză redusă, maximum 70 km/h, conform OUG 195/2002, iar etapele vor fi stabilite de poliția rutieră, care va asigura escorta. Transportul va fi suspendat dacă sunt emise coduri galben, portocaliu sau roșu pentru fenomene meteo periculoase.

Autoritățile îi îndeamnă pe conducătorii auto să manifeste prudență și să respecte indicațiile echipajelor de poliție pe durata tranzitului transportului agabaritic.

La data de 7 august, polițiștii din cadrul Postului de Poliție Comunală Sascut, cu sprijinul Secției 5 Poliție Rurală Răcăciuni și sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, au reținut pentru 24 de ore doi bărbați, în vârstă de 37 și 40 de ani, bănuiți de comiterea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Vineri, peste 300 de copii de la Grădinița „Roza Venerini” din Bacău au avut parte de o experiență inedită, întâlnindu-se cu jandarmii Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău, în cadrul evenimentului „Vara Împreună”.

Ziua a fost marcată de activități educative și momente de neuitat, în care micuții au descoperit ce înseamnă să fii „Jandarm pentru o zi”. Prin jocuri și discuții interactive, copiii au aflat cum să reacționeze în situații de urgență, când și cum să solicite ajutorul forțelor de ordine și cum să folosească în mod corect numărul unic 112. De asemenea, au primit sfaturi despre cum să recunoască și să gestioneze situațiile de bullying.

Un capitol important al întâlnirii a fost dedicat siguranței în fața persoanelor necunoscute. Cei mici au fost îndrumați să spună „NU!”, să se îndepărteze rapid și să caute imediat un adult de încredere sau să sune la 112, dacă un străin încearcă să-i convingă să plece cu el.

Curiozitatea copiilor a fost alimentată și de prezentarea autospecialei jandarmeriei și a echipamentelor folosite în misiuni. Întâlnirea a fost presărată cu întrebări inocente, declarații pline de entuziasm și exemple practice care au întărit lecțiile de siguranță.

„Zâmbetele lor sincere ne-au încălzit sufletele și ne-au reamintit cât de frumoasă este meseria noastră, atunci când putem fi aproape de comunitate și de cei mai mici dintre noi”, au transmis reprezentanții jandarmeriei.

Evenimentul s-a încheiat cu promisiunea unei noi întâlniri, participanții fiind convinși că astfel de activități contribuie la o lume mai sigură și mai prietenoasă pentru copii.

Primarul municipiului Bacău, Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, a anunțat că noile semafoare instalate în oraș sunt puse treptat în funcțiune, înlocuind instalațiile vechi în unele intersecții și introducând pentru prima dată semaforizarea în altele.

Printre punctele în care s-au realizat primele activări se numără zona FNC, intersecția străzii Republicii cu strada Condorilor, intersecția Mărășești cu Pictor Ion Andreescu, precum și două treceri din zona Pieței Sud.

Edilul a atras atenția asupra necesității unei conduite prudente în trafic, mai ales în locurile unde până acum nu existau semafoare. De asemenea, pietonii sunt informați că noile instalații sunt dotate cu buton pentru traversare, care trebuie apăsat pentru a obține culoarea verde.

„Siguranța în trafic depinde de fiecare dintre noi. Respectând regulile și fiind atenți unii la alții, putem face ca Bacăul să fie un oraș mai sigur pentru toți”, a transmis primarul.

La invitația primarului comunei Pârgărești, Cornel Alexe, deputatul PSD Lucian Bogdănel a participat la ceremonialul militar și religios desfășurat pe Dealul Coșna, la ansamblul monumental dedicat eroilor români căzuți la datorie în Primul Război Mondial.

În alocuțiunea sa, parlamentarul a evocat, printr-o metaforă biblică, imaginea României ca o „casă zidită pe stâncă”, a cărei temelie este reprezentată de sacrificiul ostașilor români care au luptat pe fronturile de la Oituz, Dofteana, Târgu Ocna, Slănic Moldova, Mănăstirea Cașin și Coșna. Bogdănel a subliniat că „această casă”, în care trăim astăzi în siguranță, există datorită jertfei celor peste 80.000 de militari care și-au pierdut viața în luptele din județul Bacău.

„Eroii ne transmit, peste timp, un avertisment și o datorie sacră: să apărăm libertatea și identitatea națională, la fel cum au făcut ei în urmă cu mai bine de un secol”, a afirmat deputatul, atrăgând atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă „moda” dezrădăcinării și alienării pentru tânăra generație.

Lucian Bogdănel a amintit că județul Bacău găzduiește 13 cimitire ale eroilor din Primul Război Mondial și că Frontul Rezistenței Naționale a avut aici cea mai mare linie de desfășurare între octombrie 1916 și octombrie 1917.

În încheiere, deputatul a felicitat administrația locală și pe primarul Cornel Alexe pentru organizarea evenimentului, considerând că acesta reprezintă „nu doar o cinstire a memoriei înaintașilor, ci și o mărturie a identității noastre, transmisă generațiilor viitoare”.