Acesta este actul de donație, datat 1971, prin care 1.268 de obiecte cu semnificație arheologică și numismatică, cu valoare artistică sau cu înțeles etnografic intră în patrimoniul Muzeului de Istorie și Artă din Bacău.

Documentul este scris la mașină și este semnat cu cerneală albastră de doi oameni importanți pentru muzeografia băcăuană și românească, preotul Vasile Heisu și directorul Iulian Antonescu.

Primul predă, al doilea acceptă în numele instituției pe care o conduce.

Preotul Vasile Heisu s-a născut la Băsești, comuna Pârjol, județul Bacău. Primii ani de școală i-a făcut în satul natal. Seminarul liceal l-a urmat la Roman. Facultatea de teologie a absolvit-o la Universitatea din Cernăuți, prestigioasă instituție academică a României Mari. Aici a cunoscut-o pe Rarița, viitoare învățătoare, cu care se căsătorește.

Din 1936 este sub-notar la Pârjol. Între 1938 și 1940 este preot la Nărujul Mic în Vrancea, unde împreună cu sătenii construiește școala. Din 1940 păstorește comunitatea din Răcăuți, unde Rarița era învățătoare. Restaurează ctitoria ștefaniană de la Borzești, închisă de pe 1893, redându-i chipul original.

Începând cu 1952 este parohul bisericii din Răcăciuni, biserică șubrezită de cutremure și consolidată acum cu ajutorul vrednicilor săi enoriași. Încă din perioada pastorației de la Răcăuți își inițiază colecțiile de etnografie, arheologie – istorie și artă.

Calitatea lor patrimonială și științifică determină Episcopia Romanului să-l trimită pe preotul Vasile Heisu la primele cursuri de muzeografie organizare de Ministerul Culturii. Se întâmpla în anul 1957. În același an se deschidea Muzeul Regional din Bacău.

Despre colecțiile de la Răcăciuni s-a scris începând cu anii ‘60 în presa locală și în revistele de muzeografie. În 1968, deschide la Bacău, prima expoziție temporară de etnografie.

În 1971, cu puțină vreme înainte de trecerea în lumea drepților, își donează colecțiile. Pune singura și nobila condiție ca în Răcăciuni să funcționeze un muzeu care să găzduiască parte din moștenirea sa. Muzeografii băcăuani cu ajutorul etnografei Georgeta Stoica îi îndeplinesc acest ultim deziderat.

Patrimoniul etnografic al Complexului Muzeal ”Iulian Antonescu” din Bacău a crescut din această rodnică sămânță, ajungând la peste 6400 piese de patrimoniu în 2026 , an în care sărbătorim 115 ani de la nașterea și comemorăm 55 de la trecerea în veșnicie a preotului Vasile Heisu. 

Iulian Bucur

Născut în februarie 1969, a copilărit pe Miron Costin, absolvent al Școlii de Muzică, așa cum era odată, a urmat liceul la IRAV și la „Letea”. Din 1987 angajat ca instrumentist la „Plaiurile Bistriței”, absolvent de Conservator – la Cluj Napoca, actualmente profesor la Colegiul Național de Artă „George Apostu” și membru dirijor și violonist al formației „Frații Năstase”. Așa arată în mare CV-ul artistului băcăuan Cristian Năstase, un personaj foarte apreciat în lumea folclorului băcăuan și nu numai, și cu o poveste de viață ce cu ușurință ar putea trece drept scenariu de film. Drept urmare, în urma unei întâlniri în care am stat „de povești”, încercăm să redăm o parte din viața violonistului Cristian Năstase. 

-Ne-ați spus în mare drumul dumneavoastră prin viață și în carieră și ați pomenit de „Plaiurile Bistriței” prin anii 85-87 și apoi despre Conservator. Cum ați trăit evenimentele din 89?

-Păi eram în armată și eram membru în ansamblul Doina al armatei, unde am fost ales ca dirijor. Ce e mai interesant este că în 2006 am fost numit dirijorul Orchestrei Radio, la București. Și ca o curiozitate, mai mult de jumătate din această orchestră am fost colegi cu ei în ansamblul Doina.

-Și cât timp ați fost la Orchestra Radio?

-Nu prea mult. Vreo 8 luni. Era foarte greu, aveam și copilul mic… Dar, după Revoluție am intrat la Conservator, unde, sincer, am intrat fluierând, chiar dacă se intra mult mai greu decât astăzi. Am intrat al treilea și am fost foarte fericit. E vorba de Consrvatorul de la Cluj care avea o extensie la Piatra Neamț. Făceam naveta, trei ani la Piatra și unul la Cluj. A fost foarte greu. Și aveam grijă și de familia mea, eu împreună cu fratele meu.

-Să înțeleg că între timp aveați și formația. Tot timpul s-a numit așa?

-Noi provenim dintr-o familie de lăutari foarte vestiți. Tatăl meu era Gheorghe Năstase, a fost clarinetist la „Plaiurile Bistriței” și dacă vă uitați în toate filmările cu Ion Drăgoi, tata era acolo cu clarinetul. Mama a fost și este mamă în continuare. În general la lăutari, era lege, acum nu mai e, ca nevasta să fie fată de casă. Eu am prins perioada aceea cu mulți lăutari de valoare. Ion Drăgoi, mai era Mihai Tănase care nu avea nicio clasă de muzică și cânta tot ce se putea. Și ca drept dovadă, unul din nepoții lui, Sorin Zlat, a luat locul I la un concurs de jazz în America, și acum îl cunoaște toată lumea. Și eu fac parte dintr-o familie de lăutari, dar nu pot spune că tata era de talia lui Mihai Tănase, dar era foarte bun. Provin dintr-o familie aerisită la minte, ca drept dovadă, din familia noastră fac parte profesori, ingineri, lume bună. Noi am ales muzica, și eu și fratele meu, iar eu, pentru copiii mei nu concep altă meserie decât muzica. Pe bunicul meu îl chema Anghel Năstase și era un lăutar foarte vestit prin zona lui, pe Valea Siretului, pe la Filipești. Bunicul meu cânta cu stânga iar formația lor se numea Frații Anghel. Noi ne-am spus Frații Năstase.

– Sunteți în continuare șeful formației Frații Năstase dar sunteți și profesor.

-Da. Mai exact sunt corepetitor la secția de coregrafie a Colegiului Național de Artă „George Apostu” Bacău și în paralel pregătesc și taraful Teișorul al colegiului. E o atmosferă excelentă acolo. Chiar aveam nevoie de locul ăsta. După Plaiurile Bistriței, prin 2000, am fost chemat la Ansambul „Busuiocul”, unde și acolo am fost dirijor vreo patru-cinci ani. În 2006, după „Busuiocul” am fost chemat la Radio, la Orchestra de Muzică Polpulară a Radiodifuziunii Române. Iar din această poziție, cunosc cam toate instrumentele deși eu sunt violonist.

-Vă amintiți care a fost prima apariție scenică?

-Prima dată… În orchestră am apărut prima dată în opzeci și… Am dat examenul dintr-a VIII-a într-a IX-a la Iași și nu am luat primul examen și am venit și am intrat la IRAV… și atunci Plaiurile Bistriței plecau în turneu la mare, cum era atunci. Și ne-au luat și pe mine și pe fiul lui George Sîrbu, care era dirijor atunci. Și am trecut de la Paganini…la ce se cânta în orchestră și mi se părea foarte greu. Când eram în clasa a X-a, nu prea erau violoniști. Trebuie să spun, cu mândrie, că în perioada lui Drăgoi, Bacăul era locul cu cei mai buni violoniști din țară și aici vorbesc de folclor.

-Și acum cântați muzică populară și lăutărească…

-Lăutăreasca veche, se numea folclor orășenesc. Muzică de mahala..

-Aveți mulți ani de muzică în spate. Cum vedeți acest curent, manele?

-Cum să fie? Cei care cântă acest gen nu trebuie acuzați. E o muzică grea. Sunt instrumentiști desăvârșiți. Sunt unii tineri, care sunt și olimpici, și cântă manele pentru că este cerere și se câștigă bine.

-Cu ce nume celebre ați colaborat de-a lungul timpului?

-Din 84, când am început să cânt la Plaiurile Bistriței și până când am fost dirijor la Orchestra Radio, cred că am cântat cu toată lumea importantă din România. În primul rând, am acompaniat cu Orchestra Radio pe Marcel Pavel, spectacole de varietăți, Teo Trandafir, Nico, cu foarte mulți. La muzică populară, exceptând-o pe Ioana Radu și Maria Tănase, am cântat cu toată lumea: Irina Loghin, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, cu Furdui Iancu. Și am cântat și ca instrumentist dar și ca dirijor. Din punctul ăsta de vedere am avut o viață foarte frumoasă și mulțumesc bunului Dumnezeu. Am văzut…. ce nu am crezut.

„I-am cântat lui Saddam Hussein, regelui Mihai dar și lui Iliescu”

-Ați cântat foarte mult pe scene din România. Ați avut concerte și în străinătate?

-Da. Am fost imediat după Revoluție prin Turcia, în 90, și Italia, iar în 92 am ajuns în Elveția. Prin Val Mănescu. El avea niște cunoștințe pe acolo și a organizat un turneu cu ansamblul. În una din seri ne-au invitat lo masă și ne-a spus Val: „cântați cât mai bine că sunt pe aici patroni de restaurante”. Și cam așa a și fost, că am primit invitație să cântăm într-o stațiune montană. Așa că am plecat în 92 patru oameni, printre care eu și tata, George Pascal cu naiul și un țambalist de pe la Suceava. Iar de atunci până prin anul 2000, cam șase luni le stăteam în Elveția. Mergeam vara două luni, iarna două luni, prin mai vreo două luni, până a început să mai miște și pe la noi, în România, câte ceva. Am avut multe turnee. Am cântat inclusiv lui Saddam în Irak, cu ansamblul Plaiurile Bistriței. Am fost la hotelul Sheraton și într-o seară am avut concert acolo la un dineu. Sadam era la 10 metri de mine. Bine, cu o securitate de…

-Dar cum ați ajuns tocmai la Saddam?

-Păi era acolo un festival foarte mare, la Babylon, și probabil, din cele aproximativ 30 de formații care am participat acolo, le-a plăcut de noi. Folcorul nostru e foarte admirat în străinătate. La Saddam am fost la o recepție și am cântat vreo jumătate de oră. Apoi i-am mai cântat regelui Mihai în Elveția, fostului președinte Iliescu, tot în Elveția. I-am cântat chiar la Crans Montana, că noi acolo cântam, iar domnul Iliescu era la forumul ăla de la Davos. Și în sânul nostru existau simpatii politice așa că aveam dispute. Tata era cu Iliescu, Pascal era liberal și se mai contrau. Când restaurantul nu era plin, patronul ne punea să cântăm pe terasă, chiar dacă era mai frig. Și Pascal îi spune lui tata…„cântă serios că vine președintele tău, Iliescu”, dar noi credeam că e unul care seamănă. Și când ne-am uitat mai bine, chiar Iliescu era. A venit direct la noi și cred că l-a simțit pe tata că l-a luat de după gât. Eram emoționați că totuși, era un fost președinte de țară…atunci nu mai era… De emoții atât i-am spus: dacă treceți prin Bacău, treceți pe la noi pe la Casa de Cultură. (râde). Am fost și în Kazahtan și am cântat la președintele de acolo. Singurul regret este că n-am fost să cânt în America. Și nu pentru bani, că nu asta e, ci pentru mine…

„E bine ca toți copiii să facă muzică”

-În zona asta a muzicii, e diferență între hobby și profesioniști. Este bine ca oamenii să aibă hobby-uri în muzică? În instrumente, chiar voce…

-Da, este foarte bine și vă spun și de ce. Eu mă uit la copiii de la liceul de artă. Mi se par toți frumoși. Nu neapărat fizic…au o frumusețe aparte. Muzica te transformă. Eu nu pot vedea ceva mai frumos pe lumea asta decât muzica. Nu pot fără muzică. Și dacă m-aș mai naște de 20 de ori, tot asta aș face. Singurul regret este doar că nu am făcut ce am început, adică muzică clasică. Eu chiar recomand părinților să își dea copiii la muzică. Doi, trei, patru ani, să cunoască un pian, o chitară, poate vioara e mai grea. Să facă voce… nu trebuie să fie profesioniști. Înainte credeam că dacă nu ai auz, nu e bine. Nu-i adevărat. Totul se studiază. Totul e așa. Când te naști, nu știi să vorbești, dar cu timpul…Așa e și cu auzul… Iar muzica este un limbaj universal. La fel și în coregrafie. Dacă mă întâlnesc cu un chinez și nu știu chineză, dacă îi spun nota re, el știe ce spun. Muzica e universală.

-Ce înseamnă muzica pentru dumneavoastră?

-E modul meu de viață.

-Dacă puteți să ne spuneți câte ceva și despre partea discografică.

-Am un album scos cu fratele meu, se numește „Lăutari de viță veche”. Am și eu singur, trei albume cu Vasilica Tătaru, la Vaslui am scos vreo trei albume. Așa e cu lăutăria. Meseria de lăutar este o meserie nobilă. Un lăutar este în primul rând un psiholog. Un lăutar bun, când se uită în sală la un eveniment, știe ce fel de muzică trebuie să abordeze… Acum nu prea mai e așa… Când mă uit, au transformat nunta într-o afacere și se cântă cum se cântă. Sunt și foarte buni…

1 de 7

-Ce planuri de viitor aveți, din punct de vedere profesional?

-Sper să mai fac multe lucruri și sunt foarte optimist. Vreau ca anul acesta să adun material pentru un nou album, am textier iar eu fac partea muzicală. Trebuie să spun că aproximativ 80% din soliștii din Bacău lucrază cu mine. Și pentru coregrafii fac partea muzicală, pentru cei din Bacău, Piatra Neamț, Vaslui, Vrancea și chiar Iași. Trebuie să cunoști foarte bine zona folclorică respectivă. Sunt multe particularități în folclor. Bacăul este o zonă superbă din acest punct de vedere.

Târgu-Ocna va găzdui, vineri, 23 ianuarie a.c., un eveniment cu profundă semnificație istorică și simbolică, intitulat „Tricolor Călător – Unirea face puterea”, organizat în contextul aniversării a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române și al comemorării a 150 de ani de la trecerea în veșnicie a marelui pașoptist, om politic și patriot Costache Negri.

Manifestarea va avea loc începând cu ora 11:45, la Biserica „Buna Vestire – Răducanu” din Târgu-Ocna, un spațiu cu o puternică încărcătură spirituală și istorică. Evenimentul este dedicat promovării valorilor identității naționale, spiritului unității și solidarității, reafirmând importanța unirii ca fundament al dăinuirii poporului român.

După săvârșirea slujbei de pomenire la mormântul lui Costache Negri, Drapelul Tricolor, cu o lungime impresionantă de 120 de metri, va fi purtat într-un traseu solemn prin oraș, pe următoarele artere:

• Biserica „Buna Vestire – Răducanu”

• Strada Răducanu

• Strada 1 Mai

• Strada Costache Negri

• Bulevardul Ferdinand I

• Piațeta „Costache Negri”

Momentul culminant al evenimentului va fi arborarea Tricolorului în Turnul Primăriei orașului Târgu-Ocna, gest simbolic ce exprimă unitatea, continuitatea și respectul față de istoria și valorile naționale.

Organizatorii invită comunitatea locală și pe toți cei care prețuiesc istoria României să participe la acest eveniment de tradiție, dedicat memoriei, identității și spiritului românesc.

Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși a înregistrat, în anul 2025, un volum ridicat de activitate în cadrul Compartimentului de Primiri Urgențe, confirmând rolul esențial pe care unitatea medicală îl are pentru comunitatea locală.

Potrivit datelor oficiale, 36.654 de pacienți s-au prezentat la CPU pe parcursul anului trecut. Dintre aceștia, doar 1.024 de persoane, reprezentând 2,79%, au necesitat transferul către spitale de urgență. Transferurile au fost realizate în principal pentru specialități medicale care nu există în structura spitalului sau în situații care au depășit competențele unității.

Deși nu este încadrat ca spital de urgență, Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare semnificativă. Conducerea unității a dublat numărul liniilor de gardă și a extins paleta de specialități medicale cu paturi, atât în regim de spitalizare continuă, cât și de spitalizare de zi, precum și în ambulatoriul integrat.

Aceste investiții și măsuri organizatorice au contribuit decisiv la asigurarea unui act medical continuu, sigur și de calitate, reducând presiunea pe spitalele de urgență din județ și oferind pacienților acces rapid la îngrijiri medicale aproape de casă.

Reprezentanții spitalului transmit că procesul de modernizare și extindere a serviciilor medicale va continua, cu obiectivul de a răspunde cât mai eficient nevoilor de sănătate ale locuitorilor din Buhuși și din localitățile învecinate.

Având în vedere demararea lucrărilor de reabilitare a Palatul Administrativ, autoritățile locale anunță instituirea unor restricții temporare de circulație rutieră.

Astfel, în perioada 20 ianuarie – 19 martie 2026, circulația auto va fi închisă pe latura de sud a imobilului, pe tronsonul cuprins între Calea Mărășești și Strada Vasile Alecsandri.

Conform noilor reglementări:

• conducătorii auto care intră dinspre Str. Vasile Alecsandri nu vor mai putea ieși pe lângă Prefectură;

• ieșirea din zonă va fi posibilă doar în direcția Starea Civilă.

Autoritățile recomandă participanților la trafic să respecte semnalizarea rutieră temporară și să utilizeze rute alternative, pentru evitarea aglomerării traficului.

Parlamentul European a adoptat astăzi, cu o diferență strânsă de doar 10 voturi, decizia de trimitere spre analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Voturile decisive „pentru” au aparținut delegației PSD de eurodeputați, care au susținut necesitatea unei evaluări juridice aprofundate a acestui acord.

Europarlamentarul Dragoș Benea a subliniat că prin acest vot, social-democrații români din legislativul european demonstrează că sunt de partea fermierilor români și că pun pe primul loc interesele României, mai ales atunci când este vorba despre securitatea alimentară și protejarea producției agricole autohtone.

„Este inadmisibil ca decizii care afectează direct România și viețile a peste 20 de milioane de cetățeni să fie asumate individual, fără o dezbatere reală, pe un subiect extrem de sensibil precum acordul UE–Mercosur, care a generat controverse la nivelul întregii Europe”, a declarat Dragoș Benea.

În acest context, europarlamentarul PSD a criticat lipsa de dialog și de transparență la nivel guvernamental, arătând că premierul Ilie Bolojan și ministra Oana Țoiu nu pot lua decizii de o asemenea importanță „pe persoană fizică”, fără consultare publică și fără respectarea principiilor de funcționare ale unei coaliții.

Dragoș Benea a avertizat că sfidarea interesului național și asumarea discreționară a unei poziții pe acest dosar vor avea consecințe politice clare, costuri pe care premierul Bolojan și USR vor fi nevoiți să le suporte, dacă aceasta este viziunea lor asupra guvernării în coaliție.

Totodată, europarlamentarul a apreciat fermitatea și consecvența președintelui Sorin Grindeanu, care a susținut fără ezitare votul „pentru” exprimat de eurodeputații PSD, în ciuda presiunilor exercitate dinspre Bruxelles.

„Este un exemplu de leadership politic responsabil și de apărare a interesului național într-un moment-cheie pentru agricultura și economia României”, a concluzionat Dragoș Benea.

Primăria Onești anunță un pas important în modernizarea infrastructurii orașului.

Deraierea trenului de marfă produsă la Faraoani, în urmă cu un an, a fost provocată de o osie cu defecte de fabricație, declarată rebut încă din 2004, dar care a fost remontată în 2023 pe un vagon aflat în exploatare.

La începutul acestui an a intrat în vigoare Legea nr. 5/2026, un act normativ care modifică și completează substanțial cadrul legal privind pregătirea populației pentru apărare. Noile prevederi actualizează Legea nr. 446/2006, adaptând-o la realitățile actuale ale mobilității internaționale și ale cooperării militare dintre state.

Una dintre cele mai importante modificări vizează luarea în evidența centrelor militare a cetățenilor români care au efectuat serviciul militar în afara țării. Astfel, legea introduce noi categorii de persoane care trebuie înregistrate oficial în sistemul militar românesc.

Militarii formați în state NATO și UE, recunoscuți cu gradul dobândit

Conform noilor reglementări, cetățenii români cu domiciliul în România care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre ale Organizația Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunea Europeană vor fi luați în evidența centrelor militare românești cu gradul militar dobândit în respectivele state. Această prevedere recunoaște pregătirea și experiența acumulată în armate aliate, facilitând integrarea lor în evidențele naționale.

Situația celor care au făcut armata în alte state

Legea se aplică și cetățenilor români care au satisfăcut serviciul militar în forțele armate ale unor state din afara NATO și UE. În acest caz, aceștia vor fi luați în evidența centrelor militare cu primul grad corespunzător corpului de personal din care fac parte, potrivit normelor stabilite de legislația română.

Indiferent de statul în care au fost instruiți, toți cetățenii români luați în evidență în aceste condiții sunt obligați să depună jurământul militar, conform legii, pentru a-și asuma oficial îndatoririle față de statul român.

Obligații pentru românii aflați temporar în străinătate

Pe lângă aceste modificări, Legea 5/2026 introduce și obligații suplimentare pentru cetățenii români plecați temporar în străinătate. În anumite situații prevăzute expres, aceștia vor fi obligați să se prezinte la centrele militare, o măsură menită să asigure o evidență clară și actualizată a resursei umane pentru apărare.

Pregătire militară voluntară, contra cost

Un alt element de noutate îl reprezintă posibilitatea ca bărbații și femeile interesați să urmeze, la cerere, o pregătire militară de bază. Programul va avea o durată de patru luni, iar la final participanții vor primi o sumă de peste 25.000 de lei, ca formă de stimulent financiar.

Prin aceste modificări, autoritățile urmăresc modernizarea sistemului de pregătire pentru apărare, valorificarea experienței militare dobândite în străinătate și creșterea atractivității pregătirii militare voluntare, într-un context regional și internațional tot mai complex.

Un incendiu a izbucnit în cursul zilei de astăzi în satul Lupești, comuna Mănăstirea Cașin, mobilizând forțe importante de intervenție.

Un accident rutier s-a produs astăzi în municipiul Bacău, în zona Orizont, în apropierea Podului de la Narcisa.

Temperaturile extreme din aceste zile îi determină pe mulți dintre noi să folosească intens mijloacele de încălzire pentru a-și face locuințele mai calde și mai confortabile. Din păcate, în spatele căldurii dorite se ascunde un pericol real.

Primăria Municipiului Bacău aduce la cunoștința locatarilor din imobilele de tip blocuri de locuințe colective faptul că, în perioada 21.01.2026 – 30.01.2026, pot fi depuse cereri pentru atribuirea spre folosință a locurilor de parcare de reședință din lotul #Tipografilor 1.