Europarlamentarul Dragoș Benea a evidențiat importanța inițiativei patriotice „Tricolorul călător”, desfășurată în preambulul sărbătoririi Unirii Principatelor Române, în renăscuta stațiune Târgu Ocna.

La data de 23 ianuarie 2026, Cercul Militar Bacău a găzduit Simpozionul dedicat Unirii Principatelor Române, un eveniment de înaltă ținută culturală și patriotică, desfășurat într-o sală arhiplină și profund implicată în spiritul sărbătorii.

La data de 22 ianuarie a.c, polițiștii Biroului pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol din cadrul IPJ Bacău, cu sprijinul de specialitate al Gărzii Forestiere Suceava și al Direcției Silvice Bacău au acţionat în județ, pentru combaterea delictelor silvice.

Ieri, a avut loc, la nivelul județului Bacău, lansarea oficială a proiectului dedicat realizării Centrului de activități pentru tineret „Sfântul Ilie Tesviteanul”, inițiat de Patriarhia Română. Proiectul reprezintă un demers de amploare, care plasează copiii și tinerii vulnerabili în centrul preocupărilor educaționale și sociale ale Bisericii Ortodoxe Române.

Evenimentul s-a desfășurat în prezența reprezentanților Patriarhiei Române, a Preasfințitului Părinte Teofil Trotușanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a numeroși reprezentanți ai clerului băcăuan, precum și a autorităților publice locale și județene.

Potrivit declarației președintelui Consiliului Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț, proiectul beneficiază de o finanțare nerambursabilă de peste 247 de milioane de lei, obținută din fonduri europene, fiind una dintre cele mai consistente investiții dedicate copiilor și tinerilor din România în actualul exercițiu financiar. Această finanțare confirmă încrederea Uniunii Europene în inițiativele care combat excluziunea socială și sprijină educația în zonele vulnerabile.

Prin implementarea proiectului vor fi dezvoltate infrastructuri educaționale și recreative moderne, iar peste 5.850 de copii vor beneficia de activități educaționale, culturale, sportive și de sprijin psiho-social. Acestea se vor desfășura atât în Centrul de la Pantelimon, cât și în cele 117 centre locale identificate la nivel național, inclusiv în județul Bacău.

„Centrul «Sfântul Ilie Tesviteanul» reprezintă un exemplu de bună practică și se adaugă numeroaselor proiecte educative derulate de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului. Biserica demonstrează, în mod constant, că investiția în copii și tineri este cea mai sigură investiție în viitorul comunităților noastre”, a subliniat președintele Consiliului Județean Bacău.

În final, Cristina Breahnă-Pravăț a transmis un mesaj de profundă apreciere către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și către echipa Patriarhiei Române, pentru inițierea și implementarea unor proiecte de asemenea anvergură, care consolidează rolul Bisericii ca protector și formator al copiilor și tinerilor din zone izolate și defavorizate. Totodată, aceasta a evidențiat importanța diseminării acestor inițiative și a susținerii parteneriatelor care reunesc credința, educația și responsabilitatea socială, în beneficiul direct al copiilor și familiilor din județul Bacău.

Direcția de Sănătate Publică Bacău a făcut publică situația afecțiunilor respiratorii și a cazurilor de gripă înregistrate la nivelul județului, pentru perioada 12–18 ianuarie 2026. Datele arată un număr ridicat de îmbolnăviri, în special în rândul copiilor și al persoanelor vârstnice.

În intervalul menționat, au fost raportate 2.194 cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS). Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat la grupele de vârstă 5–14 ani (584 cazuri) și 15–49 ani (576 cazuri). Dintre acestea, 49 de persoane au necesitat internare, majoritatea fiind copii cu vârste sub 5 ani.

Totodată, au fost confirmate 319 cazuri de pneumonii și bronhopneumonii, dintre care 96 au fost internate în unități spitalicești. Cele mai afectate grupe de vârstă au fost persoanele de peste 65 de ani, cu 100 de cazuri raportate, precum și adulții cu vârste între 15 și 49 de ani. În perioada analizată nu s-au înregistrat decese asociate acestor afecțiuni.

În ceea ce privește gripa, autoritățile sanitare au raportat 264 de cazuri noi în săptămâna 12–18 ianuarie 2026. De la începutul sezonului gripal și până în prezent, în județul Bacău s-au înregistrat 1.709 cazuri de gripă tip A și B. Cele mai multe îmbolnăviri au fost semnalate la copiii cu vârste între 5 și 14 ani (473 cazuri), urmați de grupa 2–4 ani (355 cazuri) și 15–49 ani (333 cazuri).

DSP Bacău precizează că, începând cu 1 septembrie 2025, 36.493 de persoane au fost vaccinate antigripal, conform raportărilor medicilor de familie. Vaccinarea se realizează prin farmacii, pe baza prescripțiilor medicale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Autoritățile recomandă populației respectarea măsurilor de prevenție, prezentarea la medic la apariția simptomelor și vaccinarea antigripală, în special pentru persoanele din grupele de risc.

Președintele Consiliul Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț, a efectuat o vizită de lucru la Spitalul Județean de Urgență Bacău, alături de echipa Consiliului Județean implicată în atragerea de finanțări nerambursabile și de conducerea unității medicale. Scopul vizitei a fost evaluarea, la fața locului, a modului în care investițiile realizate de administrația județeană se reflectă direct în creșterea calității serviciilor medicale oferite pacienților.

Potrivit declarației președintelui CJ Bacău, sănătatea rămâne o prioritate strategică a administrației județene, iar modernizarea infrastructurii medicale, dotarea cu echipamente performante și îmbunătățirea condițiilor pentru pacienți și personalul medical sunt direcții de acțiune asumate constant.

Un exemplu concret este proiectul „Creșterea performanței în diagnosticul și tratamentul cancerului prin dotarea cu aparatură modernă a Spitalului Județean de Urgență Bacău”, cu o valoare totală de 24.840.057,57 lei, din care contribuția proprie a Consiliului Județean Bacău este de 496.801,15 lei. Proiectul vizează dotarea secțiilor implicate în diagnosticul și tratamentul oncologic – oncologie, radiologie, urologie, gastroenterologie, endocrinologie, dermatologie – precum și a farmaciei spitalului, cu aparatură medicală de ultimă generație.

În cadrul investiției, unitatea medicală va beneficia de aproximativ 60 de echipamente medicale noi, o parte dintre acestea fiind deja recepționate. Printre cele mai importante dotări se numără un RMN 1,5T Siemens MAGNETOM Altea și un CT Somatom X cite (CT spectral), echipamente care ridică standardul investigațiilor imagistice la nivel județean. Acestea permit examinări mai rapide, protocoale accelerate cu reducerea timpului de investigație cu 30–50%, diminuarea artefactelor de mișcare, un confort sporit pentru pacient și posibilitatea de a investiga un număr mai mare de pacienți zilnic, cu rezultate imagistice constante și fiabile.

Noul CT spectral aduce un aport semnificativ în diagnosticarea oncologică, printr-o detecție mai bună a tumorilor, o caracterizare și stadializare mai precise și o planificare mai eficientă a tratamentului, contribuind totodată la personalizarea actului medical. Proiectul include și alte echipamente esențiale, de la aparate moderne de radiologie digitală până la dotări performante pentru urologie, toate având ca obiectiv reducerea timpilor de așteptare, creșterea preciziei diagnosticului și îmbunătățirea experienței pacientului.

„Implicarea Consiliului Județean Bacău în sănătatea băcăuanilor înseamnă responsabilitate, viziune și continuitate. Tehnologia modernă adusă în spitale se traduce în șanse mai mari la diagnostic timpuriu, tratament eficient și îngrijire de calitate pentru fiecare pacient din județ”, a subliniat președintele CJ Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț.

Asocierea UMB – Arcada ar putea intra efectiv în teren pe Drumul Expres Focșani – Brăila începând din luna iunie, a estimat directorul general al Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu. Potrivit acestuia, proiectul are deja ordinul de începere emis, iar etapa de proiectare a debutat în luna decembrie.

Conform estimărilor CNIR, lucrările de execuție ar putea începe în vara acestui an, iar cei aproximativ 73 de kilometri ai drumului expres ar putea fi deschiși traficului pe segmente independente, pe măsură ce acestea sunt finalizate. Ordinul de începere pentru proiectul Drumului Expres Focșani – Brăila a fost emis la 14 noiembrie 2025, data de 2 decembrie fiind stabilită pentru startul proiectării.

Traseul, cu o lungime totală de 73,5 kilometri, va asigura legătura dintre Autostrada Moldovei A7, podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila – Galați, precum și conexiunile către Tulcea și Constanța, potrivit CNIR. Proiectul a fost câștigat de asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Arcada Company, contractul având o durată totală de 42 de luni, din care 6 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile.

La momentul emiterii ordinului de începere, directorul general al CNIR a subliniat că își dorește ca spațiile de servicii să fie finalizate și funcționale cu cel puțin șase luni înainte de deschiderea circulației, astfel încât acestea să fie complet operaționale la inaugurare.

Contractul prevede și posibilitatea deschiderii traficului pe sectoare care pot funcționa independent, o abordare menită să accelereze accesul rutier pe anumite porțiuni ale traseului. Proiectul presupune lucrări de amploare, incluzând realizarea a 57 de poduri și viaducte, șase noduri rutiere – inclusiv conexiunile cu A7 și podul de la Brăila –, două parcări și un spațiu de servicii dotat cu alimentație publică și stație de carburant.

Acesta este actul de donație, datat 1971, prin care 1.268 de obiecte cu semnificație arheologică și numismatică, cu valoare artistică sau cu înțeles etnografic intră în patrimoniul Muzeului de Istorie și Artă din Bacău.

Documentul este scris la mașină și este semnat cu cerneală albastră de doi oameni importanți pentru muzeografia băcăuană și românească, preotul Vasile Heisu și directorul Iulian Antonescu.

Primul predă, al doilea acceptă în numele instituției pe care o conduce.

Preotul Vasile Heisu s-a născut la Băsești, comuna Pârjol, județul Bacău. Primii ani de școală i-a făcut în satul natal. Seminarul liceal l-a urmat la Roman. Facultatea de teologie a absolvit-o la Universitatea din Cernăuți, prestigioasă instituție academică a României Mari. Aici a cunoscut-o pe Rarița, viitoare învățătoare, cu care se căsătorește.

Din 1936 este sub-notar la Pârjol. Între 1938 și 1940 este preot la Nărujul Mic în Vrancea, unde împreună cu sătenii construiește școala. Din 1940 păstorește comunitatea din Răcăuți, unde Rarița era învățătoare. Restaurează ctitoria ștefaniană de la Borzești, închisă de pe 1893, redându-i chipul original.

Începând cu 1952 este parohul bisericii din Răcăciuni, biserică șubrezită de cutremure și consolidată acum cu ajutorul vrednicilor săi enoriași. Încă din perioada pastorației de la Răcăuți își inițiază colecțiile de etnografie, arheologie – istorie și artă.

Calitatea lor patrimonială și științifică determină Episcopia Romanului să-l trimită pe preotul Vasile Heisu la primele cursuri de muzeografie organizare de Ministerul Culturii. Se întâmpla în anul 1957. În același an se deschidea Muzeul Regional din Bacău.

Despre colecțiile de la Răcăciuni s-a scris începând cu anii ‘60 în presa locală și în revistele de muzeografie. În 1968, deschide la Bacău, prima expoziție temporară de etnografie.

În 1971, cu puțină vreme înainte de trecerea în lumea drepților, își donează colecțiile. Pune singura și nobila condiție ca în Răcăciuni să funcționeze un muzeu care să găzduiască parte din moștenirea sa. Muzeografii băcăuani cu ajutorul etnografei Georgeta Stoica îi îndeplinesc acest ultim deziderat.

Patrimoniul etnografic al Complexului Muzeal ”Iulian Antonescu” din Bacău a crescut din această rodnică sămânță, ajungând la peste 6400 piese de patrimoniu în 2026 , an în care sărbătorim 115 ani de la nașterea și comemorăm 55 de la trecerea în veșnicie a preotului Vasile Heisu. 

Iulian Bucur

Născut în februarie 1969, a copilărit pe Miron Costin, absolvent al Școlii de Muzică, așa cum era odată, a urmat liceul la IRAV și la „Letea”. Din 1987 angajat ca instrumentist la „Plaiurile Bistriței”, absolvent de Conservator – la Cluj Napoca, actualmente profesor la Colegiul Național de Artă „George Apostu” și membru dirijor și violonist al formației „Frații Năstase”. Așa arată în mare CV-ul artistului băcăuan Cristian Năstase, un personaj foarte apreciat în lumea folclorului băcăuan și nu numai, și cu o poveste de viață ce cu ușurință ar putea trece drept scenariu de film. Drept urmare, în urma unei întâlniri în care am stat „de povești”, încercăm să redăm o parte din viața violonistului Cristian Năstase. 

-Ne-ați spus în mare drumul dumneavoastră prin viață și în carieră și ați pomenit de „Plaiurile Bistriței” prin anii 85-87 și apoi despre Conservator. Cum ați trăit evenimentele din 89?

-Păi eram în armată și eram membru în ansamblul Doina al armatei, unde am fost ales ca dirijor. Ce e mai interesant este că în 2006 am fost numit dirijorul Orchestrei Radio, la București. Și ca o curiozitate, mai mult de jumătate din această orchestră am fost colegi cu ei în ansamblul Doina.

-Și cât timp ați fost la Orchestra Radio?

-Nu prea mult. Vreo 8 luni. Era foarte greu, aveam și copilul mic… Dar, după Revoluție am intrat la Conservator, unde, sincer, am intrat fluierând, chiar dacă se intra mult mai greu decât astăzi. Am intrat al treilea și am fost foarte fericit. E vorba de Consrvatorul de la Cluj care avea o extensie la Piatra Neamț. Făceam naveta, trei ani la Piatra și unul la Cluj. A fost foarte greu. Și aveam grijă și de familia mea, eu împreună cu fratele meu.

-Să înțeleg că între timp aveați și formația. Tot timpul s-a numit așa?

-Noi provenim dintr-o familie de lăutari foarte vestiți. Tatăl meu era Gheorghe Năstase, a fost clarinetist la „Plaiurile Bistriței” și dacă vă uitați în toate filmările cu Ion Drăgoi, tata era acolo cu clarinetul. Mama a fost și este mamă în continuare. În general la lăutari, era lege, acum nu mai e, ca nevasta să fie fată de casă. Eu am prins perioada aceea cu mulți lăutari de valoare. Ion Drăgoi, mai era Mihai Tănase care nu avea nicio clasă de muzică și cânta tot ce se putea. Și ca drept dovadă, unul din nepoții lui, Sorin Zlat, a luat locul I la un concurs de jazz în America, și acum îl cunoaște toată lumea. Și eu fac parte dintr-o familie de lăutari, dar nu pot spune că tata era de talia lui Mihai Tănase, dar era foarte bun. Provin dintr-o familie aerisită la minte, ca drept dovadă, din familia noastră fac parte profesori, ingineri, lume bună. Noi am ales muzica, și eu și fratele meu, iar eu, pentru copiii mei nu concep altă meserie decât muzica. Pe bunicul meu îl chema Anghel Năstase și era un lăutar foarte vestit prin zona lui, pe Valea Siretului, pe la Filipești. Bunicul meu cânta cu stânga iar formația lor se numea Frații Anghel. Noi ne-am spus Frații Năstase.

– Sunteți în continuare șeful formației Frații Năstase dar sunteți și profesor.

-Da. Mai exact sunt corepetitor la secția de coregrafie a Colegiului Național de Artă „George Apostu” Bacău și în paralel pregătesc și taraful Teișorul al colegiului. E o atmosferă excelentă acolo. Chiar aveam nevoie de locul ăsta. După Plaiurile Bistriței, prin 2000, am fost chemat la Ansambul „Busuiocul”, unde și acolo am fost dirijor vreo patru-cinci ani. În 2006, după „Busuiocul” am fost chemat la Radio, la Orchestra de Muzică Polpulară a Radiodifuziunii Române. Iar din această poziție, cunosc cam toate instrumentele deși eu sunt violonist.

-Vă amintiți care a fost prima apariție scenică?

-Prima dată… În orchestră am apărut prima dată în opzeci și… Am dat examenul dintr-a VIII-a într-a IX-a la Iași și nu am luat primul examen și am venit și am intrat la IRAV… și atunci Plaiurile Bistriței plecau în turneu la mare, cum era atunci. Și ne-au luat și pe mine și pe fiul lui George Sîrbu, care era dirijor atunci. Și am trecut de la Paganini…la ce se cânta în orchestră și mi se părea foarte greu. Când eram în clasa a X-a, nu prea erau violoniști. Trebuie să spun, cu mândrie, că în perioada lui Drăgoi, Bacăul era locul cu cei mai buni violoniști din țară și aici vorbesc de folclor.

-Și acum cântați muzică populară și lăutărească…

-Lăutăreasca veche, se numea folclor orășenesc. Muzică de mahala..

-Aveți mulți ani de muzică în spate. Cum vedeți acest curent, manele?

-Cum să fie? Cei care cântă acest gen nu trebuie acuzați. E o muzică grea. Sunt instrumentiști desăvârșiți. Sunt unii tineri, care sunt și olimpici, și cântă manele pentru că este cerere și se câștigă bine.

-Cu ce nume celebre ați colaborat de-a lungul timpului?

-Din 84, când am început să cânt la Plaiurile Bistriței și până când am fost dirijor la Orchestra Radio, cred că am cântat cu toată lumea importantă din România. În primul rând, am acompaniat cu Orchestra Radio pe Marcel Pavel, spectacole de varietăți, Teo Trandafir, Nico, cu foarte mulți. La muzică populară, exceptând-o pe Ioana Radu și Maria Tănase, am cântat cu toată lumea: Irina Loghin, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, cu Furdui Iancu. Și am cântat și ca instrumentist dar și ca dirijor. Din punctul ăsta de vedere am avut o viață foarte frumoasă și mulțumesc bunului Dumnezeu. Am văzut…. ce nu am crezut.

„I-am cântat lui Saddam Hussein, regelui Mihai dar și lui Iliescu”

-Ați cântat foarte mult pe scene din România. Ați avut concerte și în străinătate?

-Da. Am fost imediat după Revoluție prin Turcia, în 90, și Italia, iar în 92 am ajuns în Elveția. Prin Val Mănescu. El avea niște cunoștințe pe acolo și a organizat un turneu cu ansamblul. În una din seri ne-au invitat lo masă și ne-a spus Val: „cântați cât mai bine că sunt pe aici patroni de restaurante”. Și cam așa a și fost, că am primit invitație să cântăm într-o stațiune montană. Așa că am plecat în 92 patru oameni, printre care eu și tata, George Pascal cu naiul și un țambalist de pe la Suceava. Iar de atunci până prin anul 2000, cam șase luni le stăteam în Elveția. Mergeam vara două luni, iarna două luni, prin mai vreo două luni, până a început să mai miște și pe la noi, în România, câte ceva. Am avut multe turnee. Am cântat inclusiv lui Saddam în Irak, cu ansamblul Plaiurile Bistriței. Am fost la hotelul Sheraton și într-o seară am avut concert acolo la un dineu. Sadam era la 10 metri de mine. Bine, cu o securitate de…

-Dar cum ați ajuns tocmai la Saddam?

-Păi era acolo un festival foarte mare, la Babylon, și probabil, din cele aproximativ 30 de formații care am participat acolo, le-a plăcut de noi. Folcorul nostru e foarte admirat în străinătate. La Saddam am fost la o recepție și am cântat vreo jumătate de oră. Apoi i-am mai cântat regelui Mihai în Elveția, fostului președinte Iliescu, tot în Elveția. I-am cântat chiar la Crans Montana, că noi acolo cântam, iar domnul Iliescu era la forumul ăla de la Davos. Și în sânul nostru existau simpatii politice așa că aveam dispute. Tata era cu Iliescu, Pascal era liberal și se mai contrau. Când restaurantul nu era plin, patronul ne punea să cântăm pe terasă, chiar dacă era mai frig. Și Pascal îi spune lui tata…„cântă serios că vine președintele tău, Iliescu”, dar noi credeam că e unul care seamănă. Și când ne-am uitat mai bine, chiar Iliescu era. A venit direct la noi și cred că l-a simțit pe tata că l-a luat de după gât. Eram emoționați că totuși, era un fost președinte de țară…atunci nu mai era… De emoții atât i-am spus: dacă treceți prin Bacău, treceți pe la noi pe la Casa de Cultură. (râde). Am fost și în Kazahtan și am cântat la președintele de acolo. Singurul regret este că n-am fost să cânt în America. Și nu pentru bani, că nu asta e, ci pentru mine…

„E bine ca toți copiii să facă muzică”

-În zona asta a muzicii, e diferență între hobby și profesioniști. Este bine ca oamenii să aibă hobby-uri în muzică? În instrumente, chiar voce…

-Da, este foarte bine și vă spun și de ce. Eu mă uit la copiii de la liceul de artă. Mi se par toți frumoși. Nu neapărat fizic…au o frumusețe aparte. Muzica te transformă. Eu nu pot vedea ceva mai frumos pe lumea asta decât muzica. Nu pot fără muzică. Și dacă m-aș mai naște de 20 de ori, tot asta aș face. Singurul regret este doar că nu am făcut ce am început, adică muzică clasică. Eu chiar recomand părinților să își dea copiii la muzică. Doi, trei, patru ani, să cunoască un pian, o chitară, poate vioara e mai grea. Să facă voce… nu trebuie să fie profesioniști. Înainte credeam că dacă nu ai auz, nu e bine. Nu-i adevărat. Totul se studiază. Totul e așa. Când te naști, nu știi să vorbești, dar cu timpul…Așa e și cu auzul… Iar muzica este un limbaj universal. La fel și în coregrafie. Dacă mă întâlnesc cu un chinez și nu știu chineză, dacă îi spun nota re, el știe ce spun. Muzica e universală.

-Ce înseamnă muzica pentru dumneavoastră?

-E modul meu de viață.

-Dacă puteți să ne spuneți câte ceva și despre partea discografică.

-Am un album scos cu fratele meu, se numește „Lăutari de viță veche”. Am și eu singur, trei albume cu Vasilica Tătaru, la Vaslui am scos vreo trei albume. Așa e cu lăutăria. Meseria de lăutar este o meserie nobilă. Un lăutar este în primul rând un psiholog. Un lăutar bun, când se uită în sală la un eveniment, știe ce fel de muzică trebuie să abordeze… Acum nu prea mai e așa… Când mă uit, au transformat nunta într-o afacere și se cântă cum se cântă. Sunt și foarte buni…

1 de 7

-Ce planuri de viitor aveți, din punct de vedere profesional?

-Sper să mai fac multe lucruri și sunt foarte optimist. Vreau ca anul acesta să adun material pentru un nou album, am textier iar eu fac partea muzicală. Trebuie să spun că aproximativ 80% din soliștii din Bacău lucrază cu mine. Și pentru coregrafii fac partea muzicală, pentru cei din Bacău, Piatra Neamț, Vaslui, Vrancea și chiar Iași. Trebuie să cunoști foarte bine zona folclorică respectivă. Sunt multe particularități în folclor. Bacăul este o zonă superbă din acest punct de vedere.