Serbarea „Adio, gradinita!”, cu prescolarii din Grupa mare „Ingerasii”, condusa de profesor Anisoara Matei si educatoare Ioana Mocanu, de la Gradinita cu Program Prelungit Nr. 31 Bacau.

Un moment care a stârnit emotii puternice tuturor invitatilor, la inceputul acestei saptamâni, o sarbatoare in care copiii au sustinut un program artistic pentru a rememora intâmplari si momente importante din timpul anilor petrecuti in gradinita.

Au intonat cântece de ramas bun, au pasit, timid, in lumea scolii, prin intermediul versurilor si au primit diplome de absolvire a gradinitei, dupa care s-au antrenat alaturi de Bulinuta, Barbie, Mickey si Spider, intr-o superpetrecere. „Parada de moda”, „Când voi fi mare vreau sa devin…”, „Urare la final de gradinita” sunt doar câteva dintre activitatile care i-au incântat pe prichindei, pe parintii lor si pe invitati.

Emotiile cele mai mari au fost, insa, pentru dascalii acestor micuti. „Pentru mine, experienta celor 3 ani petrecuti alaturi de «ingerasii» mei a fost un timp de o mare insemnatate sufleteasca.

Au fost 3 ani in care i-am vazut cum se inalta fizic, cognitiv, emotional, spiritual, prin desfasurarea proiectelor initiate in acest sens”, ne-a declarat profesor Anisoara Matei, la finalul sarbatorii.

Politia Locala Bacau are la ora actuala 22 de posturi libere, dintre care 20 din rândul agentilor de teren. Criza de personal se simte cel mai mult la Biroul de Siguranta Rutiera unde pentru tot municipiul Bacau exista un singur echipaj care supravegheaza traficul pe timpul celor doua schimburi. Aceasta patrula trebuie sa-i urmareasca pe soferii care parcheaza in locuri interzise si incurca circulatia, sa-i sanctioneze ori sa le blocheze rotile, doar ca pare greu de crezut ca poate acoperi un oras intreg.

„Avem un singur echipaj independent, iar alti cinci agenti lucreaza in patrule mixte, in sistem integrat impreuna cu agentii din cadrul Biroului Rutier al Politiei Municipiului Bacau. Dimineata, toate aceste efective de siguranta rutiera se repartizeaza pentru fluidizarea traficului”, a explicat Relu Mardare, seful Politiei Locale Bacau.

In acelasi timp, oficialii institutiei nu vad masura blocarii masinilor ca fiind cea mai buna, pentru ca de cele mai multe ori mai mult incurca, daca au fost lasate pe o strada aglomerata, si ca ideal ar fi ca acestea sa poata fi ridicate. Daca nu le „incalta” cu o „caracatita”, mai exista si varianta amenzii.

In primele cinci luni ale acestui an au fost aplicate de politistii cu atributii pe siguranta rutiera 654 de amenzi, in valoare de peste 53.000 de lei. O supraveghere mai buna s-ar putea face daca s-ar suplimenta efectivele si acest lucru este posibil, având in vedere ca dupa ultimul recensamânt al populatiei, schema de personal ar putea fi suplimentata de la 173 la 195 de posturi.

„Avem un ordin de la prefectura in care ne spune ca putem avea 195 de functii publice angajate si in masura in care bugetul ne va permite probabil ca incepând cu anul viitor o sa completam organigrama si sa angajam pe siguranta rutiera, disciplina in constructii”, a mai spus Mardare. Pentru a angaja noi oameni este insa nevoie de mai multi bani de la bugetul local, iar acest lucru il pot aproba doar consilierii.

La data de 9 iunie a.c., în jurul orei 19.30, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victimă, pe DC 155, din localitatea Livezi.

Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 36 de ani, din comună, în timp ce se deplasa cu bicicleta pe DC 155, pe fondul consumului de băuturi alcoolice s-a dezechilibrat şi a căzut în faţa unei carute conduse de un bărbat de de 58 de ani, din comuna Berzunţi, care circula regulamentar din sens opus.

În urma evenimentului rutier biciclistul a primit îngrijiri medicale la Spitalul Onești, fără a necesita internarea.

Biciclistul și conducătorul atelajului au fost testați cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 1,15 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru biciclist și 0.07 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru căruțaș.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Evenimentul rutier s-a petrecut miercuri, pe E-85, in interiorul localitatii Bogdan Voda. Un barbat de 48 de ani, din comuna Rosiori, in timp ce conducea un TIR, a pierdut controlul asupra volanului si a intrat in coliziune cu o dubita, care era oprita pe partea dreapta, pe acostamentul drumului.

In urma impactului, soferul masinii lovite, un barbat de 44 de ani, din Bacau, a fost transportat la spital pentru ca acuza dureri la cap si coloana, iar o parte din marfa pe care acesta o transporta, respectiv mai multe lazi cu cirese, a ajuns pe carosabil.

La fata locului s-au deplasat politisti de la Rutiera care fac cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs accidentul.

FOTO: George Bti‎

Polițiștii efectuează miercuri 37 de percheziții în București și în județele Argeș, Bacău, Brăila, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Galați, Ialomița, Olt și Teleorman, la suspecți de contrabandă cu arme.

Potrivit unui comunicat al Poliției Române, perchezițiile au loc sub coordonarea Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IGPR.

Din cercetări a reieșit că suspecții ar fi introdus ilegal în țară arme și muniții letale și neletale provenite din diferite țări ale Uniunii Europene.

De asemenea, polițiștii efectuează 25 de controale în județele Arad, Bacău, Brăila, Prahova, Giurgiu, Mehedinți și Vrancea privind respectarea prevederilor Legii nr. 295/2004 referitoare la regimul armelor și munițiilor.

AGERPRES

Când eram la scoala, ne mândream ca satul nostru este trecut pe harta tarii, ca loc de unde, de sute de ani, se extragea petrol, fiind printre primele localitati de unde titeiul se scotea, la inceput, prin saparea unor gropi, incarcat, apoi, in cazi de lemn, oamenii il transportau cu carutele prin satele invecinate si il vindeau. Gazari li s-a spus, si asa le-a ramas numele. Prin anii ’50, au inceput forarea si extragerea titeiului in regim industrial, toti oamenii lucrau la sonde, fie la foraj, fie la extractie si productie.

Dimineata satul se golea de barbati, se duceau, pe jos, zeci de kilometri, la Zemes, Tajbuga, Chetrosu, Solont, Modârzau, Lucacesti, Cucuieti, pe toate dealurile si muntii unde se descoperea câte un zacamânt. Faceau parte din marea familie a petrolistilor din zona Moinesti. Noi, copiii, nu doream altceva decât sa devenim petrolisti. Si multi, foarte multi si-au indeplinit visul. Dupa multi ani, intreprinderile de foraj sau de extractie au pus la dispozitie masini, carosate, pentru muncitori, sa fie la timp la sonda, dupa aceea autobuze. Boierie.

A fost o poveste frumoasa, insa s-a sfârsit dramatic. Dupa 1995 – 2000, intreprinderile de foraj si-au incetat activitatea, iar cele de extractie au redus drastic salariatii. Practic, Solontul s-a umplut, acum, de someri, visul s-a sfarâmat, singurele ocupatii fiind la munca câmpului sau pe la diferite societati care, si acelea, abia isi mai trag sufletul. Un vis tot le-a mai ramas: sa vada drumul comunal Solont – Cucuieti asfaltat.

Un vis pe cale sa se indeplineaca

Primarul din Solont, Eusebiu Alexandrescu, va intra in istorie. In istoria comunei. Cei care o vor scrie (stiu ca este una in lucru, cu stradania profesorului Vasile Rotaru) nu vor putea ocoli un adevar: in 2014, toamna, au inceput, dupa multi ani de incercari, negocieri si interventii la inaltele porti, lucrarile pentru reabilitarea, consolidarea, protectia si asfaltarea drumului comunal care strabate satele Solont, Sarata si Cucuieti, pentru care solontenii s-au zbatut si au primit promisiuni la fiecare campanie electorala.

Prima cupa de beton la drumul Solont – Sarata (DC 183) – Sarata – Cucuieti (183A) s-a turnat in ziua de 7 noiembrie 2014. Au trecut 25 de ani degeaba, niciun primar, fie el din Solont, Sarata sau Cucuieti nu a reusit (altii nici nu au vrut) sa se apuce serios de treaba. Nu i-a durut gura sa promita. Ultima cupa de asfalt, afirma Eusebiu Alexandrescu, se va turna in noiembrie 2016. Studiul de fezabilitate a fost finalizat in 2012-2013, iar in 2014 a fost inclus in Programul National de Dezvoltare Locala, Ordonanta 28, cu finantare de la Ministerul Dezvoltarii. Licitatia de executie a fost adjudecata de o firma din Bacau (CONEXTRUST).

Este un proiect complex, in care sunt incluse lucrari de consolidare maluri, prin executia a peste 1000 de metri de gabioane, deoarece Drumul 183 serpuieste pe malurile pârâului Solont, care devine destul de naravas atunci când creste debitul in urma ploilor, cum s-a intâmplat in 1992 si 2005. De asemenea, pâna in prezent au mai fost executate integral 17 podete, iar trei poduri vor fi consolidate si largite, pe cei 5,7 kilometri cât masoara drumul. “Am facut aceste specificatii tehnice pentru a avea o imagine asupra complexitatii lucrarii, de altfel, cinci luni s-a lucrat numai la consolidari si podete, abia acum incepe efectiv asfaltarea.

Ma bucur ca am reusit sa introduc aceasta lucrare in PNDL, este dorinta de foarte multi ani a locuitorilor din cele trei sate, mai ales ca este foarte circulat”, ne spune Eusebiu Alexandrescu, primarul comunei Solont. Primar din 2012, cu un stagiu de viceprimar in 2004-2008, acest proiect este cel mai important din ultimii 25 de ani pentru comuna Solont. Sigur, in comuna mai sunt si alte drumuri de asfaltat, cum este cel din Solont, cu iesire spre Magiresti, insa este drum judetean, primaria fiind in negocieri cu CJ pentru finantare, in sarcina administratiei locale fiind, in perioada urmatoare, drumurile comunale Sarata-Bahnaseni si drumurile locale Poiana, Drumul Bisericii, Mina si Schela, 5,2 kilometri, lucrari care vor fi executate, dupa ce vor fi finalizate lucrarile de aductiune a apei potabile si introducerea canalizarii, investitii aflate in stadiul intocmire a studiilor de fezabilitate si proiectare.

Fântânile si-au facut datoria

Introducerea apei potabile va fi finantata de ADIP Bacau, prin CRAB, comuna fiind prinsa in masterplan, in prima etapa 2014-2020, 17 kilometri prin satele Solont si Sarata (cu statie de epurare), iar in etapa a doua Sarata-Cucuieti. Proiectul pentru canalizare va fi depus la PNDR anul acesta, iar in 2016, vor incepe lucrarile.

“Sunt investitii pe care doresc, impreuna cu Consiliul Local sa le ducem la bun sfârsit in acest mandat si in mandatul urmator, daca oamenii ma vor mai alege, daca nu, ele vor fi preluate de viitoarea administratie. Aceste lucrari le am in cap inca din 2004, deoarece, m-am gândit ca trebuie sa le oferim si solontenilor, intregii comune, aceste servicii moderne, traim in alte timpuri, standardele de viata au crescut, la fel si cerintele oamenilor. Nu sunt bani foarte multi, insa este nevoie de vointa, de intelegere, de echipa, altfel nu faci nimic, daca unul trage hais si unul cea, cum se spune la tara”, mai spune primarul comunei.

Primii bani europeni au intrat in 2013

Si in mandatul trecut au fost executate câteva lucrari, insa de mai mica anvergura, este vorba de reparatii in scoli, câteva punti peste apa Solont, doua poduri, insa comuna avea nevoie si de asemenea investitii mari. Comuna este membra a GAL Valea Tazlaului, prin intermediul caruia a beneficiat de fonduri pâna la 100.000 euro, prin Masura 322. Din acei bani, primii bani europeni intrati in comuna, s-au achizitionat utilaje, astfel ca pe lânga buldo-excavatorul existent, inventarul s-a imbogatit cu o autobasculanta si un auto-greder, masini extrem de utile pentru comuna.

Tot atunci a fost cumparata o masina de pompieri, de interventii rapide in caz de incendii, cu toate dotarile, care s-a dovedit utila in câteva cazuri, cât si mobilier, aparatura tehnica moderna de sonorizare, leptop, aparat foto, mixer, microfoane, tot ce este necesar la o asemenea institutie de cultura, foarte cautata de tineri dar si de vârstnici. “De fapt, ce doresc cetatenii de la primar, de la consilieri? Sa gospodareasca bine comuna, sa faca drumuri, sa aduca apa, sa fie canalizare, iluminat, scoli moderne. Suntem o echipa omogena, tineri, cu dorinta de a lasa ceva frumos si util in urma noastra. Aici nu este vorba numai de mândrie, este, in primul rând, vorba de responsabilitate, de a raspunde cu fapte la increderea ce ti-au acordat-o cetatenii prin votul lor”, a mai precizat edilul din Solont.

O veste proasta tot a venit in comuna, din anul scolar 2015-2016, scoala cu clasele I-IV din satul Sarata se desfiinteaza, din cauza reducerii numarului de copii, astfel ca elevii vor fi transportati la Solont cu microbuzul scolar, insa doar un autobuz nu va putea rezolva toate cursele dimineata si la prânz. “Ne mai trebuie un autobuz, in caz contrar, copiii din Solont, de la capatul satului, nu vor mai beneficia de transport scolar. Este posibil ca, in anii urmatori, sa fie inchisa si scoala din Cucuieti, la nivelul comunei mai sunt 365 de elevi, fata de 700 in anii trecuti. A scazut natalitatea, foarte multi tineri au plecat in strainatate, peste 500 din toata comuna, astfel ca populatia comunei, dar si scolara s-a redus semnificativ”, ne spune Eusebiu Alexandrescu.

Un alt proiect aflat pe masa de lucru a primarului este si drumul care va face jonctiunea cu satul Pârjol, prin Bahnaseni, fiecare comuna investind in partea ei de drum, dar si prin accesarea de fonduri europene, prin Asociatia comunelor Solont-Pârjol, constituita in 2011, care ofera posibilitatea atragerii mai usor a unor sume mai mari din banii europeni, mai ales pentru infrastructura, poduri de granita, drumuri de legatura. In anii urmatori, cele doua comune ar putea fi legate cu drumuri moderne, unul prin Cucuieti-Barnesti-Pârjol, altul Sarata-Bahnaseni-Pârjol, ambele cu deschideri spre P. Neamt sau Bacau, reducând astfel considerabil distantele, timpul si combustibilul consumat.

In programele administratiei locale nu au fost omise nici sprijinirea activitatilor culturale, sportive si religioase, de la buget fiind alocate sume importante pentru construirea unor praznicare, repararea lacaselor de cult, ortodoxe si catolice, dar si a salii de sport a scolii din Solont, cât si construirea a doua terenuri de sport. In Cucuieti se va construi un camin cultural, cu sala de festivitati, pentru ceremonii, dar si alte activitati sociale, discoteci, nunti, spectacole ale Ansamblului “Florile din Cucuieti”, devenit emblema a comunei, coordonat de preotul satului.

Donatie de 80.000 de euro

Un fapt mai putin obisnuit s-a petrecut in 2012. In satul Sarata, un medic din Moinesti a construit un dispensar si o casa pentru medici, dotate la cele mai bune standarde (cabinet stomatologic, cabinet medic de familie, sali de asteptare, bai, mobilier, centrale termice etc. Din motive obiective, cabinetul nu a fost pus in functiune, astfel ca doctorul Romeo Dumitrescu, in urma unor negocieri cu Primaria Solont, a donat comunei intreaga investitie, in valoare de 80.000 de euro.

“A fost un gest extraordinar, pe care intreaga comunitate l-a apreciat si avem motive serioase sa-i multumim public doctorului Dumitrescu, un om cum n-am mai intâlnit, de o modestie si o bunatate rare in ziua de astazi. Acolo, in casa din spate vom amenaja o locuinta pentru situatii de urgenta, cum a fost cazul unei familii careia i-a ars intreaga gospodarie, iar pâna la construirea altei case, i-am acordat acea locuinta, mai cazam oaspeti sau cum este cazul acum, gazduim o parte din constructorii care lucreaza la drumul pe care il modernizam. In cladirea noua, unde urma sa fie dispensarul, vom amenaja spatiu pentru medicul de familie, care se va deplasa, periodic, in satul Sarata pentru consultatii medicale, pentru a nu se mai veni pacientii pâna in centrul comunei”, ne spune primarul Eusebiu Alexandrescu.

Proiecte, vise, munca. Copil fiind, când trecea câte o masina (rar, ce-i drept), alergam in urma ei, acoperiti de praful ridicat, iar când ploua ne puneam cizmele, matahaind prin glodul format, pâna la scoala. Ma bucur ca cei mici, de astazi, se pot bucura de un drum mai bun, asfaltat, visul bunicilor si parintilor.

Ne despartim de primarul din Solont, chemat urgent la o intrunire cu cu un grup de cetateni, venit cu probleme care tin de administratie si gospodarire, cu promisiunea ca vom reveni la inaugurarea drumului Solont – Cucuieti, in noiembrie 2016, modernizat si asfaltat. O realizare despre care se va vorbi multi ani de acum incolo.

Eusebiu Alexandrescu a lucrat, din 1995, la Foraj Zemes, dupa care a incercat, ca orice tânar, calitatea apei din Marea Adriatica. A adunat ceva bani, a revenit in sat, si-a cumparat un camion si s-a apucat de afaceri. “Nu prea a mers, astfel ca din 2004, la 29 de ani, am intrat in politica, in administratie, apoi ca viceprimar.” Intre timp, a absolvit Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative “Spiru Haret” Brasov. In 2008 a candidat pentru functia de primar, a pierdut la 14 voturi diferenta fata de câstigatorul cursei. A intrat din nou in afaceri, de comert, pâna in 2011. Fiind tehnician silvic de meserie, s-a angajat padurar la Tescani. Ca lucrator silvic a lucrat cu deviza: “bolovanii nu ard, gaze nu aveti, toata lumea are nevoie de lemne, insa in padure se intra legal, cu documente si plata aferenta”. A predat cantonul fara vreo cioata la suprafata si, in 2012, a candidat, din nou, la functia de primar, de data aceasta câstigând detasat, din partea PDL. “Am vrut cu PSD, dar avea deja candidat, pe domnul Adam, care, initial a afirmat ca nu mai candideaza, insa s-a razgândit.” Mariajul cu PDL nu a durat, astfel ca, urmare a Ordonantei 55, a trecut imediat la PSD. “Eu nu vreau sa par un traseist, vreau doar sa apar interesele comunei, ale oamenilor. Am un partid in spate, sunt sustinut, incerc sa-mi indeplinesc promisiunile facute cetatenilor. Asta mi-o doresc! Pentru ei as putea candida si independent.” A invatat in acesti ani ca treaba nu se face cu “biciul”, ci cu incredere, respect si buna credinta. Consiliul Local are structura politica adecvata pentru ca proiectele comunitatii sa fie duse la bun sfârsit.

.

tot in aceasta gala a mai primit o diploma de excelenta si prof.univ.dr. Adriana Fânaru, sefa Catedrei de Chimie de la Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau

Pentru contributia adusa la promovarea chimiei in România, prof. Mariana Rosenschein, de la Colegiul National „Gh. Vranceanu”, a primit premiul „Lyceum” din partea Societatii de Chimie din România (SChR), intr-o gala organizata la Universitatea Politehnica din Bucuresti, la sfârsitul saptamânii trecute, cu ocazia implinirii a 125 de ani de la infiintarea celei mai vechi societati profesionale de chimie. In aula institutiei gazda, au fost prezente cele mai mari somitati din Educatie, profesori universitari, cadre didactice din invatamântul preuniversitar, rectori si decani, academicieni, dar si presedintii societatilor române de fizica si matematica.

O intâlnire de elita, in care s-au acordat diplome de excelenta profesorilor care aduc plus valoare in domeniul chimiei. Prof. Mariana Rosenschein a fost singurul cadru didactic din Moldova care a primit pe lânga diploma si un premiu, alaturi de alti trei dascali din tara: un alt profesor din Galati si doi universitari din Bucuresti. „Este un premiu care ma onoreaza, mai ales ca am fost una din cei patru premianti la nivelul intregii tari, ne-a declarat sincera, cu modestia care o caracterizeaza prof. Mariana Rosenschein.

Cu aceasta ocazie vreau sa multumesc tuturor celor care au lucrat alaturi de mine si au desfasurat activitati in domeniul chimiei, respectiv elevii mei, in primul rând, cu care am obtinut ani la rând rezultate deosebite la concursurile scolare, la olimpiadele nationale si la examenul de bacalaureat, dar si parintilor si colegilor, care au inteles dificultatea pregatirii in aceasta specialitate. Este un premiu al unei munci in echipa, alaturi si de cadrele didactice de la Universitatea «Vasile Alecsandri» din Bacau, care mereu ne-au sprijinit in realizarea probelor practice in concursuri.

Sigur ca este un premiu care ne da aripi sa lucram in continuare in cadrul Societatii de Chimie din România.” Premiul i-a fost inmânat personal de catre prof.univ.dr.ing. Sorin Rosca, presedintele Societatii de Chimie din România si de catre prof.univ.dr. Ecaterina Andronescu, rectorul Universitatii Politehnice.

De altfel, prof. Mariana Rosenschein a mai primit din partea SChR, in ultimii 10 ani, inca doua medalii „Constantin Istrati”. Mai mult, tot urmare a numeroaselor rezultate obtinute, elevii chimisti bacauani au adus, in premiera, Olimpiada Nationala de Chimie in Bacau, care se va organiza anul viitor in aprilie, intr-o editie jubiliara, a 50 -a.