Localnicii din Brad platesc dar nu primesc, cei din Beresti nu platesc dar au. Explicatia e simpla: primii depind de rezervorul din Itesti.
Un monument pentru victimele accidentului aviatic din 1964
– un cetatean din Buhoci incearca sa refaca monumentul ridicat in memoria victimelor unui accident aviatic din 1964
Silviu Iacobeanu, din Coteni-Buhoci, incearca sa afle date despre cei care au pierit in accidentul aviatic produs intr-o padure dintre Chetris si Coteni. El vrea sa ridice, la locul tragediei, un monument pe care sa fie trecute numele pasagerilor si angajatilor Tarom care si-au pierdut viata pe 13 iunie 1964.
“Din declaratiile martorilor, cei de la bord nu au avut nici o sansa. Avionul de tip LI-2P s-a izbit de un stejar secular si s-a rupt in bucati. Si-au gasit sfârsitul in acel accident oameni tineri, inclusiv o mama care a murit cu copilul ei de pâna la un an in brate, incercarea de a-l proteja fiind zadarnica”, povesteste Silviu Iacobeanu.
El a vorbit cu pilotul Constantin Enachescu, fost comandant al Aeroportului Bacau, in vârsta de aproape 90 de ani, care i-a spus ca la bord erau 18 oameni, desi localnicii sustin ca erau 22: “Martorii din Coteni, sat vecin cu locul tragediei, care se aflau la câmp si pe deasupra carora avionul a trecut cu 2-3 minute inainte de prabusire, spun ca acesta facea un zgomot ciudat, ca a atins cu elicea un copac din vârful dealului, apoi si-a continuat drumul haotic spre sfârsit.”
O singura persoana a scapat, asta datorita faptului ca a pierdut cursa.
Silviu Iacobeanu afirma ca avionul a fost gasit de un padurar si doi ciobani, iar “dupa o ora de la prabusire au inceput sa apara autoritatile, salvarile etc.
Zona fiind la acea vreme greu accesibila, transportul cadavrelor si a epavei s-a facut cu ajutorul carutelor localnicilor si s-a desfasurat pe parcursul a doua zile. Cadavrele si epava au fost duse la Bucuresti.
La locul respectiv a fost construit un monument din beton cu placa de marmura pe care erau scrise numele celor decedati si data prabusirii, având alaturi o cruce de stejar inalta de 2 metri si o pala dintr-o elice.”
Mai exista, acum, doar crucea, cadrul metalic si baza monumentului. Crucea era gata sa se prabuseasca, dar Silviu Iacobeanu a reparat-o cât de cât.
“Pâna acum 10-15 ani, aici veneau rudele celor decedati si la data la care s-a produs accidentul faceau parastas, explica acesta. Vârsta inaintata si distanta mare sunt motivele pentru care azi nu mai vine nimeni. Eu si familia mea mergem cât de des putem si aprindem o lumânare in memoria celor care au murit.
Tristetea evenimentului e compensata de pitorescul zonei: stejari seculari si un pârâu care incadreaza locul catastrofei”, spune barbatul. El s-a adresat Tarom, dar apeleaza si la bacauani cu rugamintea de a-l ajuta sa reconstituie lista pasagerilor, pentru a trece numele lor pe viitorul monument.
De la Tarom, de la alte firme si de la autoritati spera Iacobeanu sa primeasca si un sprijin financiar cât de modest. Ce doreste, insa, in mod special este sa afle date despre victime, caci monumentul se va face, sustine barbatul din Coteni.
Fostul viceprimar, Roxana Mironescu, in dosarul “Apartamentul”: “Nu cred ca eram eu in masura sa judec daca este imoral”
Primarul Romeo Stavarache a demonstrat inca o data ca nu tine cont de niciun sfat, in special din partea avocatilor, si se prezinta in instanta total nepregatit. Cel putin din punct de vedere emotional.
Dosarul “Apartamentul”, aflat marti la un nou termen, l-a dat din nou peste cap pe edilul local. Irascibil, cu probleme mari in a-si controla reactiile, Stavarache, care dadea de zor indicatii avocatului, a fost luat la tinta de judecatoare.
A fost criticat serios si amenintat ca va fi dat afara din sala de judecata: “Lasati avocatul sa-si faca apararea! Nu vedeti ca nu se poate concentra?”, i-a pus in vedere judecatoarea.
La termenul de marti a fost audiata, printre alti functionari, si Roxana Mironescu, fost viceprimar, care a trebuit sa explice, in calitate de martor, de ce a semnat contractul de vânzare al unui apartament, din fondul locativ al primariei, pe numele lui Gheorghe Muntianu, fostul sef al Serviciului administrare fond locativ si îndrumare asociatii de proprietari din cadrul Primariei Bacau.
“Nu vi s-a parut cel putin imoral, daca nu ilegal?”, a intrebat judecatoarea. “Am semnat pentru ca avea toate aprobarile si semnaturile sefilor de servicii competente. Nu cred ca eram eu in masura sa judec daca este imoral. Eu eram acolo sa rezolv probleme in spiritul legii, nu trebuia sa ma gândesc daca este imoral. Am fost pusa in fata faptului implinit. Intâi am semnat si apoi am vazut ca data, mai precis anul era sters cu pasta corectoare. De aceea am dispus ca acel contract sa fie lasat in asteptare”, a explicat Roxana Mironescu.
Fostul viceprimar a mai precizat ca vânzarea nu a mai avut loc pentru ca a intervenit ancheta si procedura s-a stopat. Mironescu si-a completat declaratia cu o alta explicatie pentru neglijenta sa in momentul in care a semnat contractul:
“Eram in prima luna de activitate in primarie si era un volum mare de activitate. Am mizat pe faptul ca in spate sunt hârtii corecte si legale. Ulterior, am fost mai atenta la actele care mi se prezentau la semnat”, a justificat Roxana Mironescu.
Cu toate acestea, chiar si acum, ea sustine ca Muntianu, ca si alt solicitant, avea dreptul la un apartament si nu vede care ar fi problema ca i s-a atribuit unul. Si Roxana Mironescu a sfârsit prin a fi apostrofata de judecatoare in momentul in care a evitat sa dea un raspuns clar la o intrebare simpla.
Bolile batrânetii, depistate si la tineri
– cataracta afecteaza tot mai multi bacauani, unii dintre ei tineri – Casa de Sanatate compenseaza cristalinul la pretul de referinta
Medicii oftalmologi de la Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau efectueaza lunar intre 100 si 120 de operatii de cataracta. Opacifierea cristalinului se intâlneste mai frecvent la persoanele de vârsta a treia, afectiunea poate fi tratata, insa din cauza saraciei, multi dintre ei ajung la medic abia când nu mai vad aproape deloc si nu se mai pot descurca prin gospodarie. In ultima perioada s-a observat ca acest diagnostic se pune si la tineri.
„A scazut foarte mult vârsta celor cu diagnosticul de cataracta. Am avut o tânara de 30 de ani, care avea cataracta la ambii ochi si nu-si putea ajuta copilul sa-si faca temele. Am reusit sa o sprijinim si noi cu un cristalin si cazul a fost rezolvat. Din pacate, multi vin tâziu, iar interventia este mult mai dificila”, a explicat dr. Dana Caltaru, medic sef Sectia de Oftalmologie a SJU Bacau. Oamenii sunt tinuti in loc si de pretul mare al unui cristalin artificial, care poate fi si de 1.500 de lei sau chiar mai mult, iar Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Bacau deconteaza doar pretul de referinta al unui astfel de dispozitiv, adica in jur de 280 de lei.
Costurile interventiei, suportate de CJAS
Cei care doresc sa obtina totusi aceasta compensare, trebuie sa se prezinte cu un bilet de trimitere de la medicul de familie la cabinetul din policlinica pentru consultatie. Datele sunt introduse online, iar pacientul primeste un formular in care se precizeaza ca sufera de cataracta si ca are nevoie de un cristalin. Cu acel formular si cu rezultatul consultatiei, bolnavii merg la CJAS Bacau unde depun o cerere.
De aici, in cel mult doua luni primesc decizia de decontare a cristalinului si au termen 30 de zile sa se prezinte la medic pentru operatie. In primul trimestru din acest an, CJAS Bacau a emis decizii pentru 49 de cristaline, in valoare totala de 13.858 lei, iar anul trecut au fost rezolvate 102 cereri, in valoare totala de 29.055 lei.
„In ceea ce priveste cristalinele, putem aprecia ca nu avem foarte multe cereri inregistrate la CJAS Bacau, comparativ cu numarul de interventii care se efectueaza, motivat probabil de pretul de referinta mic pe care il compensam noi comparativ cu pretul actual al unui cristalin. Putem totusi observa ca aproape s-a dublat numarul de cristaline aprobate comparativ cu perioada similara din anul trecut”, spune Dan Stoica, director executiv – Directia Relatii Contractuale CJAS Bacau.
Deciziile in urgenta sunt aprobate imediat
Timpul de asteptare pentru obtinerea unui dispozitiv s-a redus considerabil si nu doar in cazul celor cu afectiuni oftalmologice. Pentru dispozitivele medicale considerate prioritare se emite decizia in cel mult cinci zile de la inregistrarea cererii si tot in regim de urgenta se rezolva si solicitarile pentru stomii si aparatele de administrare a oxigenului.
La spital dupa ce au fost muscati de câine, sobolan sau pisica
La sfârsit de saptamâna, la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau au ajuns peste 480 de pacienti.
Cinci dintre ei au avut nevoie de ingrijiri medicale dupa ce au fost muscati de câine, unul a fost muscat de sobolan, iar sase au cerut ajutorul cadrelor medicale dupa ce au fost muscati de capuse.
Cel mai grav caz a fost al unei femei de 48 de ani, din Bacau, care s-a prezentat la camera de garda cu o plaga infectata la unul din degetele mâinii stângi, dupa ce a muscat-o pisica.
Aceasta din urma a ramas internata in Sectia de Chirurgie Plastica.
Dobânda maxima la titlurile de stat pentru populatie este 2,15%
Ministerul Finantelor Publice a facut public prospectul emisiunii de titluri de stat pentru populatie, prima de acest fel din ultimii zece ani. Astfel, s-a stabilit si intervalul in care cumparatorii pot negocia dobânda acordata si care este 1,75 – 2,15% pe an, pasul negocierii fii nd de 0,05%. Dobânda la care va fi efectuata emisiunea va fi anuntata pe 22 iunie, data alocarii emisiunii.
Titlurie de stat pot fi cumparate in perioada 8 – 19 iunie (inclusiv), de la ghiseele BRD-GSG, Raiffeisen Bank si BCR. Valoarea unui titlu este de 1.000 de lei, valoarea totala a emisiunii fiind de numai 100 de milioane de lei. Termenul de maturizare a titlurilor este de doi ani, scadenta fiind fixata pentru ziua de 25 iunie 2017.
Cumparatorul poate opta pentru o dobânda mai mica sau mai mare, în acest interval, pe formularul de subscriere. Daca va fi suprasubscriere, emitentul de titluri va merge pe o dobânda competitiva, adica mai mica, iar cel care a optat pentru limita superioara a dobânzii va pierde.
În functie de cerere, valoarea emisiunii de titluri poate fi majorata sau se poate impune o dobânda maxima. Specialistii spun ca este recomandat sa treci pe formular o dobânda cât mai mica din interval.
Titlurile vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti pe 26 iunie, când se vor putea realiza si primele tranzactii bursiere cu acestea. Cei care vor sa vânda titlurile înainte de scadenta o pot face prin intermediul uneia dintre bancile din consortiu, la un comision de maxim 0,1%, sau prin orice alt intermediar autorizat, la comisionul stabilit de acesta.
Profit net de aproape 416 milioane de lei la Dedeman
Compania Dedeman, din Bacau, a depasit pentru prima data pragul de 400 de milioane de lei profit net si a ajuns la aproape 416 milioane de lei – potrivit datelor de la Registrul Comertului, citate de Ziarul Financiar.
Dedeman a ajuns la o marja de profit de 12% anul trecut, cu sapte procente mai mult fata de cel mai mare jucator din comertul alimentar privind cifra de afaceri si profitul net. Afacerile companiei bacauane au ajuns la 3,4 miliarde de lei, în crestere cu 26% fata de anul anterior.
Dedeman a crescut constant, atât ca vânzari, cât si ca profit si ca numar de angajati. În ultimii sapte ani, compania si-a triplat cifra de afaceri si a majorat de sase ori profitul net.
Florin Grapa: „Fara un ajutor financiar imediat, ne prabusim!”
Antrenorul multiplei campioane a României la volei feminin, Stiinta, a lansat un puternic semnal de alarma pentru a evita colapsul celei mai galonate echipe bacauane din ultimii 20 de ani
E un semnal de alarma. Mai mult decât atât, un adevarat strigat de ajutor. Lansat la capatul unei asteptari zadarnice. „Luni de zile am asteptat si ras-asteptat ca Primaria sa-si onoreze obligatiile pe care si le-a asumat pe Legea 350/ 20005.
Din pacate, orice asteptare are o limita, iar aceasta limita a fost demult depasita. Suntem in iunie si nu stim pe ce sume putem conta, lucru care da peste cap intreaga noastra strategie financiara si sportiva. Lot de jucatoare, pregatiri, obiective, toate sunt in suspensie. Pur si simplu, este inadmisibil modul in care suntem tratati”, a declarat Florin Grapa, antrenorul multiplei campioane a României la volei feminin, Stiinta Bacau.
„Echipa noastra este intr-un moment de rascruce, iar fara un ajutor financiar imediat, riscam sa ne prabusim. Asta nu inseamna ca ne desfiintam, ci ca trebuie sa ne luam adio de la ideea de performanta. Traversam cel mai critic moment posibil si va spun cu toata sinceritatea ca nu ma asteptam sa ajungem in aceasta situatie”, a precizat Grapa, care ii invita si ii asteapta lânga echipa pe toti sponsorii ce pot si doresc sa sprijine Stiinta:
„Ma vad nevoit sa lansez acest strigat de ajutor prin intermediul presei si sper ca el sa-si gaseasca un ecou favorabil, iar agentii economici care pot sa ne ajute, sa o faca intr-un timp cât mai scurt”. Antrenorul Stiintei si-a facut public si e-mail-ul (floringrapa@yahoo.com), in speranta ca apelul sau va primi cât mai multe raspunsuri favorabile. Si cât mai iute deoarece „meciul” celei mai galonate echipe bacauane din ultimii 20 de ani a ajuns in tie-break. Cine serveste?
Sporting Bacau, din nou pe podium
Competitia si medalia pentru juniorii de la Sporting Bacau. Dupa ce in urma cu o saptamâna a cucerit argintul cu grupa de vârsta 2007 la turneul international Cupa „Vrancei” de la Focsani, week-end-ul trecut, gruparea pregatita de Florin Ganea a „recidivat”.
De data aceasta, prin echipa alcatuita din juniorii nascuti in 2006, care s-a clasat pe locul trei la Cupa Municipiului Suceava. „Copii au avut o comportare ireprosabila, elocvent fiind faptul ca am pierdut un singur meci, in semifinale, si acela la loviturile de departajare. Sunt foarte multumit si de evolutii si de rezultate”, a declarat Florin Ganea, care a mai avut un motiv de satisfactie: portarul George Florea a fost desemnat, din nou, cel mai bun portar al intregii competitii, in cinci partide, el primind doar doua goluri.
Lotul utilizat de Sporting Suceava: George Florea, Tudor Cucu- Rares Gherasim, Bogdan Bacalu, Darius Pinitilie, Stefan Oancea, Rares Tatomir, David Lungu, Stefan Sandu, Simone Mina, Radu Cucu, Kevin Nina si Ianis Oancea (ultimii doi fiind nascuti in 2009).
Rezultate: 5-0 cu LPS Suceava, 5-2 cu LPS Botosani, 0-0 cu Juniorul Suceava in grupa, unde Sporting a ocupat locul 1, 0-2 (dupa loviturile de la 7 metri, 0-0 la finalul timpului regulamentar) cu Tâmpa Brasov, in semifinale si 1-0 cu Juniorul Suceava, in finala pentru locurile 3-4.
Saptamâna viitoare, Sporting Bacau va participa la Cupa „Delfinul” organizata de Academia „Gheorghe Hagi”.
Handbal juniori ll / Incepe turneul final gazduit de Bacau
De astazi si pâna duminica, Sala Sporturilor din Bacau gazduieste turneul final al juniorilor II la handbal masculin.
Iata programul meciurilor:
Astazi: Grupa a II-a- CSS Fagaras- CSS Galati (ora 14.00), LPS Cluj- HCM Constanta (ora 15.30). Grupa I- Academia Minaur Baia Mare- Potaissa Turda (ora 17.00), CSM Bucuresti- Stiinta Municipal Bacau (ora 18.30).
Joi, 11 iunie: Grupa a II-a- CSS Galati- HCM Constanta (ora 10.00), CSS Fagaras – LPS Cluj (ora 11.30). Grupa I- Potaissa Turda- CS Stiinta Municipal (ora 16.30), Academia Minaur Baia Mare- CSM Bucuresti (ora 18.00).
Vineri, 12 iunie: Grupa a II-a- LPS Cluj- CSS Galati (ora 10.00), HCM Constanta – CSS Fagaras (ora 11.30). Grupa I: CSM Bucuresti – Potaissa Turda (ora 16.30), CS Stiinta Municipal- Academia Minaur Baia Mare (ora 18.00).
Sâmbata, 13 iunie: locul 4 Grupa I- locul 4 Grupa a II-a (ora 10.00), locul 3 Grupa I – locul 3 Grupa a II-a (ora 11.30), locul 1 Grupa I- locul 2 Grupa a II-a (semifinala 1, ora 17.00), locul 2 Grupa I- locul 1 Grupa a II-a (semifinala 2, ora 18.30).
Duminica, 14 iunie: Invinsa semifinala 1- invinsa semifinala 2 (ora 10.00), invingatoare semifinala 1- invingatoare semifinala 2 (ora 12.00).
Cetateanul s-a saturat de vorbe
Am stat de vorba in ultimii ani cu foarte multi primari din comunele judetului Bacau. Daca imediat dupa 1990 aproape toti se plângeau de lipsa banilor necesari pentru indeplinirea proiectelor propuse cetatenilor, atunci când banii au inceput sa vina, fie de la buget, fie din fondurile europene, lozinca s-a schimbat: nu au sprijin politic, ba Puterea, ba Opozitia repartizeaza fondurile in functie de numarul de voturi, de culoarea politica, de pile si aranjamente.
Astfel, anii au trecut pe lânga ei, iar satele au ramas fara infrastructura, fara apa sau canalizare, lumina electrica, scoli moderne, camine culturale etc. Fostul primar din Filipesti, Ion Apostol, avea o vorba: cine aduce bani in comuna, este ales pe viata, iar cel din Solont, pe care l-am intâlnit zilele aceastea, la intrebarea mea ce vrea cetateanul de la primar, viceprimar, partid, mi-a raspuns: de 25 de ani sunt aceleasi simple doleante: drumuri asfaltate, apa, canalizare, lumina, poduri, curatenie si…pamânt. Taranul a ramas tot simplu dar exigent, cine face, primeste voturi, cine minte, trage de timp, vine doar cu justificari – pleaca.
Un alt fost primar, din Geoseni, avea o problema, un drum de asfaltat de doar patru kilometri. Nu a reusit in mandatul lui, la urmatoarele alegeri nu a mai primit increderea oamenilor. Astazi, nimeni nu mai poate invoca lipsa banilor, fondurile europene ramân neaccesate cu miliardele in fiecare an. De ce nu sunt atrase? Din lene, din nestiinta, din lipsa de vointa, politica sau administrativa.
In multe localitati, viata este dominata de aprige lupte intre primari si consilieri, intre fosti si actuali primari, timpul se macina in van, in loc sa fie folosit in slujba oamenilor care i-au ales. Daca tot am pomenit de comuna Solont, abia acum, in 2015, actuala administratie a pus piciorul in prag si s-a apucat de asfaltarea unui drum comunal de sase kilometri, e adevarat ca este un proiect greu si dificil, insa nu aceastea au fost piedicile, ci acele de natura subiectiva.
In 2016 va fi finalizat, iar visul gazarilor din Solont va deveni realitate, dupa care vor urma accesarea altor bani in vederea alimentarii cu apa potabila si introducerea canalizarii. Cu siguranta, peste ani, cetatenii isi vor aminti: drumul din Solont a fost asfaltat pe timpul primarului…Si-i vor rosti numele. Nu este vorba doar de mândrie, ci de responsabilitate.
Românii uita foarte usor propria istorie. Iar istoria se razbuna
Veacul fanariot este prea putin studiat la scoala. Sunt evitate implicatiile profunde sociale si economice ale domniilor fanariote; se trece mult prea repede peste ceea ce a insemnat un masiv jaf al avutiei nationale si o destructurare a societatii românesti.
Spre deosebire de epoca fanariota, când domnitorii ne-au fost impusi de otomani, in zilele noastre, liderii ni-i alegem noi, convinsi, de cele mai multe ori, ca votam raul cel mai mic. Si lesinam de bucurie când favoritul nostru il umileste in alegeri pe contracandidatul „rau”, ferm convinsi ca viata se va schimba.
Nu se schimba si nici nu are cum: candidatul pe care l-am ales a fost ales din exterior si printr-un procedeu complicat de marketing am fost convinsi ca, de fapt, e alegerea noastra. Iar „creditorii” care au investit in noul conducator isi vor platita datoria. Exact ca si creditorii fanariotilor, acum trei secole.
Pentru a-si plati datoriile si pentru a se imbogati in scurtul mandat domnesc, fanariotii au pus biciul impozitelor pe tara; cele patru sferturi de bir, câte unul pentru fiecare anotimp, au devenit 60 de sferturi pe care taranul trebuia sa le plateasca intr-un an.
Resursele tarii – minele de sare – au fost date in exploatare strainilor pentru a se plati datoriile domnitorilor. Rezultatul presiunilor fiscale a fost saracirea populatiei intr-o prima etapa si depopularea tarii, ulterior.
Ce se intâmpla astazi? In principiu, cam aceleasi lucruri: politica interna este dictata din afara, resursele tarii sunt exploatate de straini, presiunea fiscala creste si tara se depopuleaza.
Condamnați la pedepse cu închisoarea, depistați de polițiști
Polițiștii Inspectoratului de poliție Județean Bacău au depistat o femeie condamnată la 7 ani închisoare pentru complicitate la înșelăciune și abuz în serviciul cu consecințe deosebit de grave, și doi bărbați condamnați la câte doi ani închisoare pentru ucidere din culpă.
La data de 8 iunie a.c., polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au depistat o femeie de 56 de ani, din Onești, pe numele căreia Tribunalul București a emis mandat de executare a pedepsei închisorii.
Cea în cauză a fost condamnată la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înşelăciune şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Persoana în cauză a fost introdusă în penitenciar, pentru executarea pedepsei.
De asemenea, la data de 8 iunie a.c., în cadrul unei acțiuni de depistare a persoanelor urmărite în temeiul legii, polițiștii de investigații criminale din Buhuși au depistat doi bărbați de 34 și 39 de ani, care posedau mandate de executare a pedepsei cu închisoarea.
Cei doi au fost condamnați de Judecătoria Buhuși la pedepse de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă și au fost introdusși în penitenciar, pentru executarea pedepselor.
Un motociclist a franat si s-a accidentat
La data de 8 iunei a.c., în jurul orei 10:30, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victimă, pe Calea Moldovei din Bacău.
Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 61 de ani, din comuna Hemeiuș, în timp ce conducea o motocicleta pe strada Calea Moldovei spre strada Ștefan cel Mare, pe fondul nepăstrării unei distanțe de siguranță față de autovehiculele care se deplasau pe același sens de mers, a frânat brus și s-a dezechilibrat, căzând pe partea carosabilă.
Conducatorul motocicletei s-a deplasat la Spitalul Judeţean Bacău, unde a primit îngrijiri medicale, fără a rămâne internat.
Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.
Tentativă de furt calificat, cercetată de polițiștii oneșteni
Un oneștean de 71 de ani a sesizat Poliția Municipiului Onești, la data de 8 iunie a.c., cu privire la faptul că trei persoane încearcă să sustragă bunuri de pe proprietatea sa, situată pe strada Viișoara din localitate.
Polițiștii care s-au deplasat în cel mai scurt timp la fața locului au depistat cele trei persoane în cauză, doi tineri de 18 ani și un minor de 15 ani, toți din comuna Ștefan cel Mare, în apropierea proprietății reclamantului.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul tentativei la infracțiunea de furt calificat.
Competiţia Naţionala de Descarcerare şi de Acordare a Primului Ajutor Calificat
În perioada 11 – 12 iunie a.c., Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău, organizează faza zonă a Competiţiei Naţionale de Descarcerare şi de Acordare a Primului Ajutor Calificat.
În această etapă îşi vor arăta cunoştinţele, abilităţile şi măiestria în stăpânirea tehnicilor pentru descarcerare şi salvarea vieţii şase echipaje de pompieri militari din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Bacău, Neamț, Iași, Suceava, Vaslui şi Botoșani.
Activităţile ocazionate de acest eveniment vor debuta joi, 11 iunie a.c., la ora 08.45, în parcarea Arena Mall, din municipiul Bacău. Competiția organizată în premieră în județul Bacău se va desfășura după următorul program:
Joi, 11 iunie – 08:45 – 09:30 – Festivitatea de deschidere;
– 09:30 – 14:30 – Desfășurarea probelor de concurs.
Vineri, 12 iunie – 08:45 – 13:00 – Desfășurarea probelor de concurs;
– 13:00 – 14:00 – Festivitatea de premiere și închiderea Competiţiei Naţionale de Descarcerare şi de Acordare a Primului Ajutor Calificat – faza zonă.
Competiţia Naţională de Descarcerare şi de Acordarea Primului Ajutor Calificat cuprinde două probe, ce se desfăşoară în două etape: Descarcerarea din vehicule şi Acordarea primului-ajutor calificat.
Proba Descarcerarea din vehicule, urmărește dezvoltarea competențelor profesionale în ceea ce privește salvarea victimelor. Pe parcursul exercițiului, evaluatorii urmăresc cu prioritate comanda intervenției, siguranța, tehnicile de descarcerare, îngrijirea prespitalicească și folosirea eficientă a echipamentului. În cadrul probei, echipajele trebuie să fie în măsură să identifice cele mai bune practici/tehnici de descarcerare din vehicule, precum și să promoveze eventualele idei inovatoare privind tehnicile de descarcerare din vehicule, acesta fiind și un prilej excelent pentru realizarea unui schimb de experiență cu privire la modul de lucru al salvatorilor.
În cadrul probei Acordarea primului ajutor calificat se urmărește aplicarea și respectarea întocmai a protocolului specific, precum și dezvoltarea competențelor profesionale în ceea ce privește acordarea primului ajutor calificat pacienților traumatizați. În urma acestei probe, echipajele participante sunt în măsură să atingă valori de referință precum conștientizarea și implementarea de către toți paramedicii a sintagmei “Siguranța pe primul loc”, apoi încurajarea acordării unei îngrijiri prespitalicești la un nivel superior, în limita competențelor prevăzute de legislația în vigoare, și nu în ultimul rând crearea unui spectru mai larg al principiilor și tehnicilor întâlnite în îngrijirea prespitalicească a pacientului traumatizat.
Acest concurs se organizează anual pe trei faze:
Faza I – inspectorat: se organizează la nivelul fiecărui inspectorat judeţean/Municipiul Bucureşti;
Faza a II-a – zonă: se organizează pe şapte zone stabilite prin ordin al inspectorului general şi se califică echipa care a obţinut cel mai mare punctaj, distinct, pentru fiecare probă;
Faza a III-a – naţională: se organizează de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cu participarea a opt echipe pentru fiecare probă, din care şapte echipe calificate din faza zonă şi echipa reprezentativă a inspectoratului organizator.
Scopul competiţiei este de testare a deprinderilor, printr-o evaluare strictă, unde participanţii sunt încurajaţi să-şi autoevalueze propriile practici şi tehnici în cadrul a două probe: descarcerarea din vehicule şi acordarea primului ajutor calificat.
Tragedie la Cleja. O femeie si fiica ei, de 14 ani, au murit intr-un incendiu
Vâlvataia s-a pornit dupa miezul noptii si vecinii au fost cei care au observat flacarile. Oamenii au sarit imediat si le-au scos afara din casa pe cele doua, dar a fost prea târziu.
Femeia, de 47 de ani, si fiica ei, de 14 ani, au murit, cel mai probabil, intoxicate cu fum, insa trupurile lor au fost preluate de Medicina Legala pentru a li se efectua necropsia.
In comuna Cleja au ajuns pompierii de la Detasamentul Bacau care au lichidat incendiul, insa din casa nu a mai ramas aproape nimic.
„Incendiul a fost observat cu intârziere, pentru ca in momentul in care s-a apelat 112 se manifesta deja la acoperisul casei si in interior. Cele doua victime au fost scoase de catre vecini, pâna la sosirea echipajelor de interventie”, a declarat cpt. Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau.
Se pare ca totul a pornit de la un scurtcircuit electric.
Cum dezbina Masterplanul general de transport Moldova
– o discutie cu Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bacau
Capitolul Moldova din Masterplanul de Transport al României ramâne unul fierbinte in special pe tema constructiei prioritare a autostrazii Iasi – Târgu Mures sau a autostrazii Brasov – Bacau. Desi initial Guvernul s-a pronuntat pentru varianta Brasov – Bacau, se pare ca ulterior intentia s-a schimbat, iar comentatorii masurii acuza jocurile politice purtate abil de la Iasi. Cert este ca Iasul, care se erijeaza tot mai mult in „capitala a Moldovei” a avut mai multe initiative in acest sens. Despre una dintre ele, o reuniune convocata la Piatra Neamt in toamna trecuta pentru sustinerea construirii autostrazii Târgu Mures – Iasi am scris si noi, intr-un articol in care am reamintit singura reactie pe aceasta tema venita din judetul Bacau si care apartine Camerei de Comert si Industrie, care sustine ca abordarea problemei ar trebui sa fie una mult mai generala si care sa vizeze toata Moldova, nu doar o parte a ei. Atunci am stat mai pe indelete de vorba cu presedintele Camerei, Doru Simovici, dialog pe care il puteti urmari acum in cele ce urmeaza.
Scânteia disputei pe această temă a fost dată, domnule presedinte, atunci, la Piatra Neamt, unde a fost convocată o reuniune a tuturor factorilor din Regiunea Nord-Est care să susțină un demers puternic pentru varianta autostrăzii Târgu Mureș – Iași.
Documentele care au fost prezentate de Consiliul Judetean (CJ) Iasi la intâlnirea de la Piatra Neamt ne-au dat de inteles ca abordarea Iasului este pur politica si subiectiva. Erau doua chestiuni: pe Cristian Adomnitei, presedintele CJ Iasi, il interesa doar sa câstige capital electoral pe baza problemei cu autostrada. Nu-i pasa de toata cealalta parte a Moldovei, desi se vorbea de o autostrada pentru toata Moldova. Documentele prezentate erau subiective, in situatia in care prezentau autostrada Iasi – Târgu Mures versus autostrada Bacau – Brasov si toate datele erau sub imperiul acestui VERSUS. Erau, la acea vreme, niste aberatii facând comparatii intre aeroportul din Iasi si aeroportul din Bacau si chiar cu aeroportul din Craiova. Ar fi interesant sa comparam prima scrisoare, pe aceasta tema, a autostrazii, care a venit in octombrie, de la Neamt, care ne-a solicitat sa facem si noi un demers catre autoritatile locale – Consiliul Judetean, primarie, parlamentari, ca sa sprijine „realizarea infrastructurii de transport in Moldova”. Ulterior, la telefon, ni s-a sugerat sa sprijinim realizarea autostrazii Iasi – Târgu Mures. Eu, atunci, am zis, si pâna la urma s-a si facut asa, ca este o actiune care normal ar trebui facuta sub cupola Camerei de Comert Regionale Nord-Est, la care presedinte este tot Cristian Adomnitei, din 2010.
Cum ati sugerat sa se actioneze?
Eu am cerut sa ne intâlnim toti presedintii de camere de comert, pe aceasta tema. Sa ne unim fortele si sa facem o actiune catre politicieni, catre autoritatile locale, catre parlamentarii din regiune, sa lasam totul la o parte si sa sprijinim realizarea infrastructurii de transport in regiunea Moldova, pentru ca este principalul motor generator de dezvoltare economica. Agentii economici si toti cei implicati in problema transporturilor pe care i-am consultat, cum este firma bacauana Farbe, care executa lucrari de marcaje rutiere in toata tara si, evident, in toata Moldova. Ne-au sugerat si ei sa facem impreuna ceva, pentru ca investitiile in reparatii si modernizarea de drumuri in Ardeal sunt de un miliard de euro, iar in Moldova, la nivelul anului 2014, au fost de numai 100 de milioane. Aceasta informatie ni s-a dat cu vreo doua saptamâni inainte de a apare public semnalul construirii autostrazilor.
Autoritatile locale sunt dezinteresate de problema
Invitatia pentru reuniunea de la Piatra Neamt a avut ecou in judetul Bacau?
Consiliul Judetean Iasi a sustinut ca a trimis invitatii peste tot, la consiliile judetene, primarii, tuturor. La acel moment, eu am vorbit pe unde am putut si am fost ascultat. Dar, la Primaria Bacau, de exemplu, nu aveam cu cine, la Consiliul Judetean invitatia Iasului nu a prezentat interes, pentru ca era in plan autostrada Bacau – Brasov, nu Iasi – Târgu Mures, iar prefectul era plecat cu alte treburi, asa ca m-am intâlnit doar cu reprezentanti ai gruparilor politice. Parlamentarii au spus ca vin, cum au mai spus si altii. Dar, pâna la urma au refuzat aproape toti. Nu au fost interesati nici macar sa auda cam cum se pun problemele in acea reuniune. Sa auzim si noi ce zic. Pentru ca din start nu stiam inca abordarea lor. Pe tema autostrazii, noi, in Bacau, ne-am mai intâlnit cu unii si cu altii, de exemplu cu arhitectii. Astfel, arhitectul Constantin Volodea a spus ca vine la Piatra Neamt si a venit. Arhitectii s-a dovedit ca au alta abordarea a dezvoltarii zonale, de urbanism, si, de fapt, ei sunt cei care creioneaza repere ale unei asemenea dezvoltari. Si a mai venit doar Lucian Sova.
V-ati pregatit special pentru o asemenea dezbatere?
Noi, intre timp, facuseram un chestionar pentru identificarea principalelor cai de transport a marfurilor din toata regiunea Moldovei folosite de firme spre Ardeal, spre Pasul Tihuta, spre Vatra Dornei si Bistrita, iar de acolo spre vest, spre Târgu Neamt, Târgu Mures, prin Cheile Bicazului, sau pe ruta Bacau – Moinesti – Miercurea Ciuc ori prin Pasul Oituz. Acestea ar fi legaturile noastre cu vestul. Dar sunt si legaturile cu porturile Braila, Galati si Constanta. Si sunt drumurile de legatura cu Republica Moldova si cu Ucraina. Rezultatele acestui chestionar erau, practic, stiute dinainte. Dar am facut chestionarul nu pentru aceste rezultate, ci pentru a fi un semnal, o dezmortire a ideii ca firmele stiu ce cai folosesc. Aceasta in perioada in care se discuta Masterplanul general de transport. In sensul ca atunci când ii intreaba cineva ei sa stie exact ce sa raspunda, sa spuna in clar ce rute de transport folosesc. Firmele au precizat chiar ce cantitati de marfuri transporta pe anumite rute. Au fost raspunsuri concrete, foarte clare si elocvente.
Cum ii percepeati pe cei din Iasi vizavi de necesitatea dezvoltarii intregii Moldove, nu doar a orasului de pe Bahlui?
Noi am sesizat ca din partea Iasului se coace un soi de complot pe aceasta tema si chiar pe altele, in raport cu Bacaul. Chiar de la inceputul anilor 90. Dar câte controverse nu au fost? Numai ca parca Iasul a avut câstig de cauza. Ei au tacut si au facut. Iata, majoritatea entitatilor regionale sunt acum in Iasi sau chiar la Suceava. Iasul, Suceava si Neamtul s-au dezvoltat, Bacaul a ramas in urma. Parlamentarii lor s-au unit si au sprijinit initiativele, ai nostri parca nici nu mai sunt.
Sa revenim la reuniunea de la Piatra Neamt
Asadar, la reuniunea de la Piatra Neamt am ajuns numai eu si Constantin Amâiei. Plus Lucian Sova. Evident, adunarea s-a deschis cu sustinerea proiectului de autostrada Iasi – Târgu Mures, versus Bacau – Brasov, cum suna si tema intâlnirii. Am hotarât sa intervenim in discutii si noi, bacauanii. Ne-am inscris la cuvânt toti trei. Ar fi urmat sa vorbesc chiar dupa Cristian Adomnitei, dar nu a fost asa. Li se permitea doar unor reprezentanti din grupul lor sa vorbeasca. Am ajuns la tribuna abia dupa o ora si ceva. Moldova – le-am spus, facând apel la celebrele cuvinte din „Apus de soare” a lui Barbu Delavrancea – nu este a mea, nu este a noastra, nu este a voastra, ci a urmasilor urmasilor nostri. Astfel, va reamintesc ca si Galatiul face parte din Moldova si Focsanii si Vrancea si Vasluiul si Bacaul. Noi am venit sa vedem cum putem face sa scapam Moldova de saracie, dar auzim numai proiecte si propuneri despre Iasi si depre Iasi versus Bacau. Noi suntem intr-o relatie foarte buna cu prietenii si colegii din Iasi, dar vreti sa ne urâm, acum, unii cu altii? Sau vrem sa facem ceva impreuna, uniti? De ce sa discutam despre o autostrada VERSUS alta autostrada, când ar trebui sa discutam despre toata infrastructura de transport a Moldovei. Sa vedem cum facem sa avem drumuri bune catre toate directiile. Or, noi aici am inteles ca numai un aeroport, de exemplu, trebuie sa fie mai bun si nu altul, intâmplator sau nu chiar cel din Bacau sa fie abandonat. Oare când s-a investit masiv in infrastructura ieseana a spus cineva ceva? A aruncat cineva cu pietre in ei? Bine ca s-a investit, dar nu au voie sa spuna sa nu se investeasca si in Bacau. De ce nu se spune ca Vasluiul este rupt total de culoarele de transport? Si Galatiul a ramas izolat total. Caile moderne de la Galati pâna la Ungheni sunt inexistente. I-am invitat la o altfel de discutie, dupa care sa dovedim ca suntem uniti pentru dezvoltarea Moldovei.
Care a fost reactia lor?
Atunci au lasat tonul mai moale si au vrut sa dreaga busuiocul. Au inceput sa ne dea dreptate, in principiu. Dar, in continuare au tinut-o tot pe a lor. Culmea este ca a doua zi, in presa, nu a aparut nimic despre acest eveniment de la Piatra Neamt.
Petitia „Salvati Moldova de saracie” a adunat sute de semnaturi
Ce ati hotarât dumneavostra, ca replica la cele traite la reuniune?
Am hotarât sa facem un apel, o petitie, intitulata „Salvati Moldova de saracie”, catre toate autoritatile, catre toti factorii implicati si interesati de o astfel de problema, pe care am trimis-o peste tot, la Centru si in toate judetele Moldovei, dar si in Brasov, Hargita, Mures, Covasna si Bistrita. Asa am inceput sa strângem semnaturi. Camerele de comert din Bacau, din Neamt si din Vaslui au strâns peste 500 de semnaturi. Dupa aceasta petitie s-a modificat Masterplanul general al infrastrcutrii de transport. Astfel, s-a vorbit de drumuri modernizate Iasi–Vaslui–Bârlad–Tecuci-Braila, paralel cu E 85, s-a modificat Masterplanul pentru Botosani-Târgu Frumos, Botosani-Suceava-Bistrita sau Focsani-Târgu Secuiesc si Bacau-Vaslui. Nu este prins drumul Bacau-Miercurea Ciuc si nici Onesti-Adjud-Bârlad. Culmea este ca pentru demersul nostru nu am primit nici un fel de multumiri de la camerele de comert din Botosani sau din Suceava ori din Vaslui. Corect ar fi ca de la semnalul nostru, parlamentarii si autoritatile toate, din toata Moldova sa faca un front comun. Dar, cine sa-i traga de mâneca? Societatea civila? Mass media? Care mass media? Iata, si aceasta este o problema. Vedem ca autoritatile, politicienii, au ajuns in faza in care nu mai asculta de nimeni.
Dar, lucrurile nu se vor misca de la sine, iar o asemenea initiativa, un asemenea demers ar trebui reluat, probabil.
Un adevar este ca o asemenea situatie este grevata si de situatia geopolitica din zona noastra, adica situatia creata in Ucraina si chiar in Republica Moldova. Noi suntem victime colaterale ale situatiei ca atare, ale zonei in care traim. Ne e teama de instabilitatea din aceasta zona.
Complot la ei, dezbinare la noi
In concluzie, este vorba de complot, de dezinteres, de interese de grup si altele asemenea in aceasta chestiune?
De complot. I-au fraierit cei de la Iasi pe toti. Ei au facut-o constient. Iar altii nici nu au stiut ce semneaza. Noi, de la intâlnirea de la Piatra Neamt am plecat fara sa semnam nimic. Am cerut sa se faca o petitie, sa semnam cu totii pentru Moldova. Pentru echilibrarea bugetelor pe regiuni de dezvoltare. Ba, sa se dea chiar mai mult in regiunile mai sarace, cum este Moldova. Cum sa ne mai manifestam? Sa strigam in pustiu? La noi este dezbinare, lipsa de profesionalism, lipsa de cunoastere. Si, apoi, masterplan este numai in domeniul transporturilor pe infrastructura rutiera. Dar conducta care vine de la Navodari la Onesti, cu petrol, nu-i tot infrastructura de transport? Dar curentul electric pe unde circula? Dar transportul aerian? Dar gazul metan? Dar calea ferata? Asa ar trebui gândit. Sigur, acum mare generatoare de dezvoltare este vazuta infrastructura rutiera. Care inseamna autostrazi si modernizarea si repararea drumurilor existente. Daca noi nu facem drumul Bacau-Vaslui, pentru legatura cu Republica Moldova, cei care vin din Ardeal prin Pasul Oituz, pe unde trec incolo? Iar Pasul Oituz este mai important din acest punct de vedere decât drumul Târgu Mures-Iasi. Culmea e ca autostrada Brasov-Bacau era, initial, prevazuta pâna la Iasi. Iar peste toate, sa spunem ca nu avem nici poduri peste Prut mai jos de Stânca-Costesti, sa trecem usor spre Republica Moldova. Sase poduri ar trebui pe acest areal. Numai astfel ar insemna ca abordam problema infrastructurii si din punct de vedere comercial. Cele cinci-sase cai de comunicatii cu Chisinaul trebuiau realizate obligatoriu. Interesul este ca marfurile sa circule usor. Cu actualele drumuri, costul transportului si, deci, al schimbului de marfuri este majorat cu pâna la 20-30%. De aceea, nici nu pot fi marfurile noastre competitive.
Recircularea apei calde, piatra de moara a sistemului centralizat de agent termic
Bacauanii care locuiesc in zona de nord a orasului au ajuns la limita rabdarii. Atunci când vor sa faca un dus sau sa foloseasca la spalat apa calda, trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare pâna când apa calda ajunge la o temperatura la care poate fi folosita.
Satui sa nu beneficieze de apa calda atunci când au nevoie, mare parte dintre locatarii acestui cartier au optat pentru montarea unei centrale proprii de apartament. Lipsa apei calde a culminat de multe ori si cu avariile nenumarate pe timp de iarna in reteaua de termoficare a orasului, iar aceste situatii i-au determinat pe oameni sa se gândeasca la alte alternative.
Odata cu plecarea unora de la sistemul centralizat de termoficare, problemele nu s-au rezolvat, ci dimpotriva s-au acutizat. „Oamenii vin mereu la asociatie si reclama lipsa apei calde. Ei cer implementarea cât mai rapida a unui sistem de recirculare a apei calde, amenintând ca se debranseaza. Eu am discutat de nenumarate ori cu reprezentantii Thermoenergy despre aceasta problema, insa nu s-a facut nimic in favoarea consumatorilor.
In lipsa sistemului de recirculare, oamenii platesc apa rece la pret de apa calda, pentru ca trebuie sa lase mult robinetii deschisi pâna curge apa calduta”, declara Ioan Chirila, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 116. Mai nou, Thermoenergy Group SA si Primaria Bacau deruleaza in zona respectiva un program de investitii in punctele termice, care are rolul de a imbunatati calitatea serviciilor oferite consumatorilor si montarea unui sistem de recircularea a apei calde acolo unde acesta nu exista.
„Intra in reabilitare retelele ce deservesc punctele termice (PT) 62 si 63. Lucrarile nu vor afecta programul de furnizare a apei calde, pentru ca se vor executa intr-un sistem paralel. In momentul in care se va face reabilitarea retelei termice se rezolva si partea cu sistemul de recirculare a apei. In ceea ce priveste avariile, intreruperile de agent termic vor fi de scurta durata pentru ca se monteaza pe retele un sistem de detectie care ne va anunta exact unde sunt probleme”, spune Narcisa Antoneac, purtator de cuvânt la Thermoenergy Group SA.
In Asociatia de proprietari nr. 116 au mai ramas racordati la sistemul centralizat de termoficare doar 40 de familii, din cele 490 de apartamente arondate.
