duminică, 18 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 3362

Portalul E.ON Myline, indisponibil câteva zile

Bacauanii care obisnuiesc sa utilizeze platforma online a copaniei E.ON nu vor mai putea sa-si consulte facturile in aceasta maniera timp de câteva zile.

Asta pentru ca pagina de internet a companiei este blocata, in perioada weekendului, pâna pe 17 august, intrucât in aceste zile se efectueaza operatiuni de mentenanta a sistemului informatic.

Prin urmare, nu vor putea fi consultate facturile emise la consumul de energie sau de gaze ori efectua plata acestora, nici transmite indicii contorului (in cazul celor care au optat pentru autocitirea consumului de gaze naturale), portalul E.ON Myline fiind indisponibil.

„Comunicarea indecşilor autocitiţi poate fi efectuată doar telefonic, prin apelarea Centrului de Servicii Clienţi E.ON la numerele de telefon 0801 000 366 sau 0265 200 366”, au precizat reprezentantii companiei E-ON.

Pentru o săptămână, Oneştiul a devenit polul cinematografiei româneşti de patrimoniu

    În perioada 3 – 9 august a.c., „Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” a revenit la Oneşti. Este al treilea an consecutiv în care filme din marea cinematografie românească, dar şi artişti îndrăgiţi, care prin talentul lor au încântat generaţii de spectatori, au făcut ca această săptămână să fie una de adevărată sărbătoare culturală în urbea moldavă.

    Şi, ca dovadă că este nevoie de cultură autentică şi că singurul lucru pe care trebuie să îl facă forurile, care au rol în educarea populaţiei, este să o promoveze, stă prezenţa numeroasă a publicului. Atât la proiecţiile de seară, în aer liber (în medie 600 -700 de spectatori la fiecare proiecţie), cât şi la evenimentele desfăşurate la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Oneşti.

    Cât despre marii artişti care au poposit anul acesta la Oneşti, ei au fost actorii Draga Olteanu Matei, Mircea Diaconu şi regizorul Şerban Marinescu – participanţi şi la ediţiile anterioare –, care s-au reîntors, aşa cum au declarat, cu drag în oraşul din centrul Moldovei, dar şi actorii Dorel Vişan şi Nicodim Ungureanu, însoţiţi de scenaristul Bogdan Ficeac, participanţi în premieră la eveniment. Ei au împărtăşit publicului din experienţa lor de lucru, fie de pe scena de teatru, fie de pe platoul de filmare, aducând în faţa spectatorilor savoare unei lumi plină de culoare şi inedit.

    Dar, poate cea mai aclamată apariţie a fost cea a actorului Horaţiu Mălăele, care a prezentat locuitorilor din Oneşti recitalul său de succes „Sunt un orb”, ca preambul al proiectării celor două filme ale sale: „Funeralii fericite” şi „Nunta mută”.

    Alături de invitaţii speciali ai „Caravanei filmului românesc” de la Oneşti, a luat cuvântul şi amfitrionul acestui regal de film românesc, primarul interimar Alexandru Cristea, care a salutat prezenţa invitaţilor şi a vorbit despre importanta culturală a acestui proiect şi despre necesitatea sprijinirii şi dezvoltării şi a altor proiecte culturale de valoare în acest oraş.

    Consilierii au aprobat inca 300.000 de lei pentru festivalul de teatru. Nu fara scandal

      Astazi, in sedinta extraordinara, consilierii municipali bacauani au aprobat suplimentarea cu 300.000 de lei a bugetului Festivalului „Theaterstock”, suma finala acordata de Consiliul local fiind de 1,8 milioane de lei.

      Votul nu a fost unul lejer, sase din cei 19 consilieri prezenti abtinandu-se. Atacurile au venit chiar si din partea PNL, Neculai Nechita tragand de urechi conducerea teatrului pentru ca a acordat invitatii gratuite:

      Noi am decis sa nu se dea invitatii si toata lumea sa plateasca biletul dar ne-am trezit cu tenacuri de invitatii din partea primarului al carui nume nu vreau sa-l dau. Doamna, Sigartau, ati stiut de aceste invitatii? Ca la anul poate aprobam doar jumatate din buget. Vrem sa stim daca i-ati facilitat ceva domnului primar pentru ca ma simt jignit”.

      Directorul teatrului, Anca Sigartau a spus ca nu face politica si nu sustine vreo campanie electorala a cuiva. „Aveti dreptate cu invitatiile, dar a fost o prima editie si nu stim daca va mai fi o a doua. Invitatiile au pornit de la sponsori si mi s-a parut normal sa le acordam”.

      Consilierii UNPR s-au abtinut de la vot, acuzand lipsa de transparenta a modului in care s-au alocat banii. Li s-a alaturat si Paul Valerian Timofte, care a spus ca deja i se pare prea mare suma alocata deja.

      Suplimentarea a fost, insa, aprobata, gratie votului in bloc al consilierilor PNL.

      Vânatoare la… Perseide

      Pe-asa zaduf pestele a pus-o de-un concediu. S-a dus si el la mare… distanta de cârlig. Vânatorii adauga pe lista, de pe cincisprezece august, deschiderea sezonului la prepelita, porumbel gulerat si de scorbura, turturica si gugustiuci. La inceputul lunii, au avut liber de a intra in catarea pustii, mistretul si viezurele. Nu s-au semnalat inca trofee. Vor veni sigur, si odata cu ele, alte povesti vânatoresti.

      A fost „Schimbarea la fata” si zvâcnetul ultimelor clocote de caldura nu va mai tine mult. O noapte de stat pe spate si privit la stele a fost deci… binevenita. Mai ales când ajungi intr-o poiana inverzita, inconjurat de padure. Si nu esti singur. De mai multe ori pe an, pamântul trece printre niste nori de meteori, acele ploi de stele cazatoare, vizibile cu ochiul liber. La mijlocul lui august sunt Perseidele.

      Maximum de concentratie a meteorilor intrati in atmosfera s-a inregistrat in noaptea de miercuri spre joi, când pamântul a trecut prin mijlocul norului de fragmente cosmice. Cine a fost inspirat, a intocmit din timp lista cu dorinte. Când cade o stea, pesimistii spun ca s-a stins un suflet. Optimistii cred in fagaduinta implinirii unei dorinte, daca aceasta ramâne nerostita. Intinsi in iarba, cu aparate de fotografiat, binocluri sau privind cu ochiul liber, nu am reusit sa le deosebesc optiunea. Unii pur si simplu s-au bucurat de roua, liniste si infinit. Dupa miezul noptii, o voce stelara, in acorduri de chitara, a contopit pamântul cu cerul, aducând Carul Mare in crestetul brazilor. Genul de muzica poarta denumirea de Astro-folk.

      Mobilizarea

      Semnalul l-a transmis Remus Lupu, „Patriarhul” celor de la „Veniti cu Noi”. S-au aliat repede si cei de la „Alpin Club” Bacau, Centrul Regional de Ecologie, dar si simpli iubitori de natura, curiosi sa vada, departe de conul de lumina al orasului, fenomenul. Zona aleasa? Poiana din apropierea Taberei de agrement pentru tineret, de la Valea Budului.

      Cerul a fost senin toata ziua, asa ca sperantele aveau sa se implineasca pentru vânatorii… inarmati cu aparate foto. Am ajuns acolo putin dupa ora cinci dupa-amiaza si locul era deja animat. O vijelie scurta a spalat colbul si padurea, primenindu-ne narile cu mirosul ciupercilor mumificate de seceta. Cazati in casute, elevii coordonati de profesorul Aurel Stanciu – veniti sa picteze – se bucurau de ultima zi de creatie.

      Dupa jurizarea si decernarea premiilor, vor aprinde mai târziu, un foc mare de tabara, care sa arunce spre cer scântei de salut. Pentru a le stimula creatia si cu putina adrenalina, câtiva alpinisti, membri ai clubului, (Mimi Onofrei, Adrian Asaftei, Andrei Augustin si Dan Gârleanu), au montat o tiroliana lunga de o suta de metri. Au intins cablul la opt metri inaltime, in apropierea Mig-ului, ramas de muzeu – an de an din ce in ce mai imputinat de componente.

      Când am testat-o, in cele cinsprezece secunde cât a durat coborârea, distanta mi s-a parut mai mare decât lungimea unui teren de fotbal. Bucurie de „zburat” pentru toate vârstele. Odata cu lasarea intunericului, ca licuricii, lanternele acoperite cu filtre rosii – sa nu oboseasca ochii – au inceput sa mature drumul. Grupuri grupuri, ne-am adunat lânga capita de fân din mijlocul poienii. Cu scuzele de rigoare, am folosit de câteva ori blitul, inainte de a se innopta.

      De vorba cu cerul

      Intinsi pe spate, pe paturi sau saltele de neopren, pentru majoritatea dintre noi, bolta cereasca arata ca o stampa pictata cu hieroglife. Ce inseamna omul potrivit la locul potrivit. Sa fie cineva care sa-ti explice, sa te invete. Dan Remus Mitrut este de profesie… invatator. Implineste in decembrie patruzeci si patru de ani.

      Primii pasi in descoperirea tainelor stelelor i-a facut la zece ani, când tatal i-a adus un Anuar de Astronomie, care avea o harta a cerului. A iesit noapte de noapte afara si a inceput sa compare cerul de la Corbasca, cu cel tiparit, daca seamana in vreun fel. Ca elev a avut norocul sa intâlneasca un dascal pasionat de astronomie, Matei Alexescu, care l-a incurajat sa continue. Din nouazeci si sase a inceput studiul organizat, intrând in rândurile membrilor Asociatiei Române de Meteori. „Acolo mi-am gasit in sfârsit apa, ca pestele, si am inceput sa pescuiesc la stele. Am mers in prima tabara de observatie, la Piatra Arsa.

      Au urmat dupa aceea alte tabere si multe cursuri de instruire. L-am intâlnit apoi pe astronomul Valentin Grigore si miscarea pasionatilor de astronomie, in sine. Am activat ca vicepresedinte tehnic in cadrul asociatiei, pâna acum cinci ani.” Nu a transformat pasiunea in profesie, ramânând in grupul astronomilor amatori. Cultiva in schimb alte aptitudini si abilitati: artele martiale taoiste, medicina chineza. Si-a deschis un cabinet de medicina alternativa. In acea noapte, invatatorul a tinut in mâna bagheta – o simpla lanterna – cu care ne-a luminat si a deschis spre intelegerea profanului din mine, o parte din tainele cerul. Un dialog la obiect, evolutiv odata cu rotatia pamântului, prelungit pe parcursul a mai multe ore dupa miezul noptii.

      Maturator de praf de stele

      La capitolul incepatori, când te asezi cu ochii cât cepele, pregatit de spectacol, nu rostesti si auzi in jur decât: „Oaaa! Ai vazut?!” L-am ascultat cu atentie pe Dan Mitrut. „In timpul unui an sunt optsprezece curenti de meteori cu care pamântul se intersecteaza. De unde provin ei? Cometele circula prin sistemul nostru solar, la anumite intervale de timp, ciclice. Când trec pe lânga soare, datorita gravitatiei, soarele smulge efectiv din ele, particule.

      Acestea ramân in urma pe orbita lor. Când intâlnesc atmosfera pamântului se aprind si ard, producând fenomenul cunoscut drept «ploaia de meteori». In periada de maxim, in conditii ideale, se pot vedea cu ochiul liber, luminând, de la saizeci pâna la doua sute de particule pe ora. Maximul se poate produce si in mijlocul zilei, dar atunci nu se mai vede nimic.

      Curentii populari sunt Perseidele, de la constelatia Perseu. Leonidele, odata la saptezeci si ceva de ani, de la constelatia Leu… si tot asa. Cele mai spectaculoase dupa Perseide sunt Orionidele, pe optsprezece-douazeci octombrie. Pe paisprezece decembrie vin Geminidele, tot cu un efect puternic stralucitor, iar in ianuarie, pe trei-patru, Quadrantinele, de la constelatia Vizitiu, care seamana cu un patrulater.”

      A raspuns la toate intrebarile, descriindu-ne pe larg toate constelatiile vizibile. Timpul a trecut pe nesimtite. Incet, incet, poiana a inceput sa se goleasca. Mi-am strâns trepiedul si aparatul de fotografiat, nerabdator sa vad la lumina, cât de norocos am fost. Pe drum, mi-am adus aminte de praful de stele. Cica in aceste perioade de maximum de aflux de meteori, daca ploua si ai in ce sa strângi apa pluviala, prin decantare si filtrare, obtii o pulbere fina din materie stelara, cu proprietati magnetice. Ar avea cica si proprietati terapeutice. Pacat ca la bloc… n-am jgheaburi.

      [wonderplugin_gallery id=”325″]

      Copilarie pe clapele de aur ale pianului

      Despre generatiile de copii din ziua de azi se spun multe, uneori, parca, mai multe in ton peiorativ decât pozitiv, se stiu insa, prea putine, poate. Cum putin se stie si despre doua eleve de la Colegiul National de Arta „George Apostu” din Bacau care, la propriu, prin pasiune, talent, dar si truda, au ales sa-si joace copilaria in fata pianului.

      Clementina Moisa si Emma-Iona Gherganu sunt eleve la Colegiul National „George Apostu” din Bacau, Clementina in clasa a IV-a, iar Emma intr-a treia. Doua copile legate de o aceeasi dragoste: dragostea pentru pian. Dragoste pe care le-o creste frumos si doamna profesoara de pian de la colegiu, Laura Petruta Craciun. De altfel, ambele copile, desi la vârste atât de fragede, se bucura deja de succes, numai anul acesta reusind sa se numere printre câstigatorii de loc I al unui prestigios concurs de pian care se desfasoara in Franta inca din 1979. Este vorba despre Concours Musical de France, fondat in 1979 de pianista Ginette Gaubert, derulat sub Inaltul Patronaj al Ministerului Culturii din Franta si la care, in luna mai a acestui an, Clementina Moisa si Emma-Iona Gherganu au obtinut premiile I in finala, la categoriile la care au participat.

      Concursul nu a fost unul usor, cele doua fete ajungând in finala, unde au obtinut locurile I, dupa ce, dintre sute de participanti din mai multe tari au trecut, tot ca premiante, de semifinale. „In etapa eliminatorie, unde concurentii trimit, pe categorii, câte o inregistrare cu o melodie interpretata de ei, se face un clasament in functie de prestatia lor, ne-a explicat Mihaela Moisa, mama Clementinei, iar cei cu Premiul I se califica in Marea Finala a concursului. Suntem tare mândri si fericiti de Clementina noastra care, dupa ce a trecut de etapa eliminatorie, a reusit sa obtina locul I si in finala!”

      La rândul ei, mama Emmei-Iona nu a ezitat sa ne marturiseasca cu mândrie despre reusita fetitei. „Emma a participat la doua categorii ale concursului, obtinând, dupa intrarea in finala, locul I la ambele. Piesele cântate de ea la cele doua categorii au fost, una din repertoriul lui C. Gurlit si anume «Vals», iar cealalta, din Album pentru Tineret a lui R. Schumann, «Le cavalier intrepride», obtinând, locurile I. Emma a fost si cea mai mica de vârsta din concurs”, a povestit Lacramioara Gherganu, mama Emmei. Clementina a obtinut, la finala concursului din Franta, desfasurata in zilele de 16-17 mai 2015, premiul I, la categoria Virtuosite 1, la care a participat cu melodia O inventiune la 2 voci (Une invention a 2 voix)  de J. S. Bach, iar Emma a obtinut premiile I la categoriile Preparatoire II si Elementaire II, iar in total, in finala au ajuns 450 de participanti din tari din intreaga lume.

      Copilarie jucata pe ritmuri de muzica clasica

      Desigur, performatele inregistrate deja de cele doua micute bacauance nu sunt decât incununari ale preocuparilor pe care ele le au inca din primii ani de viata. Incurajate in pasiunea lor de familii si ghidate de mentori dragi, precum „profa de pian” Laura Petruta Craciun de la Colegiul National de Arta „George Apostu” din Bacau, Clementina Moisa si Emma-Iona Gherganu, se poate spune, si-au transformat la propriu, copilaria, in clape de pian. In clape de pian de aur chiar, pentru ca odata atinse de degetele micutelor, la vreun concurs sau altul, ele se prefac in premii.

      Bunaoara, Emma-Iona Gherganu, absoventa de clasa a II-a doar, se poate lauda cu multe reusite: locul I la Concursul „Primavara Artelor” Bacau, concursul catedrei de pian a Colegiului „George Apostu”, locul I la editiile din 2014 si 2015 la Concursul „Dimitrie Cuclin” Galati, locul al III-lea, in 2014, la Festivalul Hermannstadt din Sibiu, premii I, al III-lea si mentiuni la concursuri la care a participat la Iasi, Bucuresti, Buzau etc. „Pe lânga toate acestea, ne-a marturisit si Laura Petruta Craciun, profesor de pian la Colegiul National de Arta Bacau, Emma se remarca printr-o intensa activitate la muzica usoara, competitii si participari, inclusiv la Mamaia copiilor, anul trecut, sub coordonarea profesorului Claudia Vasilache.”

      Clementina Moisa, de asemenea, si-a dedicat copilaria pasiunii ei pentru muzica, pian in special, astfelca, pâna in clasa a IV-a doar a acumulat o serie de frumoase succese in acest sens. S-a remarcat, astfel, intre anii 2013 – 2015 pe scene ale unor importante concursuri si festivaluri din Bacau, din tara si strainatate precum, in 2015, Concurs Musical de France – Concours International de Piano – Saint Maure de Fosse, Franta, 16-17 mai 2015 (locul I), Concursul National de Interpretare a Muzicii Românesti pentru pian „Brave Claviaturi”, editia a VIII-a, 5 aprilie 2015 (premiul I), in 2014 locurile I, al II-lea si mentiuni la Concursul National „Primavara artelor”, Bacau, Festivalul Concurs National de Interpretare Pianistica, „Iulia Hasdeu”, Editia a XVI-a, 18 mai 2014, Campina, sub egida Unesco, Concursul de interpretare – Colegiul National de Arta „George Apostu” Bacau- Catedra de pian principal sau Concursul National „Margareta Sterian”, Buzau, Editia a V-a, 28 Februarie – 2 Martie 2014. In 2013, a obtinut premiul I la Concursul de interpretare – Colegiul National de Arta „George Apostu” Bacau – Catedra de pian principal, editia a VI-a.

      Participarile la concerte, simpozioane, olimpiade, festivaluri si manifestari specifice sunt, de asemenea, toate, dovezi ale pasiunii, talentului, seriozitatii si muncii celor doua fetite de la Colegiul National de Arta „George Apostu” din Bacau care, poate cu prea multa discretie, isi petrec copilaria intr-un mod aparte. Ele sunt Clementina Moisa si Emma-Iona Gherganu despre care, peste ani, suntem siguri, vom mai auzi…

      CRAB isi bate joc de buhuseni

        Sporadic si formal, prin mijloace mass-media la care putini au acces, la Buhusi, CRAB anunta uneori ca nu este livrata apa potabila. De cele mai multe ori, buhusenii afla stirea de la… robinet. Probabil ca mai nimerit ar fi ca buhusenilor sa le fie anuntat un amarât de interval temporar in care le este livrata apa.

        Ca pe vremea lui Ceausescu, nu? Ceea ce face CRAB la Buhusi este o bataie de joc. Si in aceasta saptamâna livrarea apei a fost sistata de mai multe ori. Miercuri, de pilda, de la orele 16.00, pâna joi dimineata, când am aflat ca va fi din nou intrerupta livrarea. Si chiar asa a fost. Cauza: in cartierul Cornisa a cedat din nou o conducta. Salariatii CRAB au lucrat si nopatea pentru remedierea situatiei, dar…

        Cu tarife foarte mari – abracadabrante pentru apa meteo – harnica la avertizari / penalizari de tot felul atunci când plata haituitului beneficiar intârzie, cu niste contracte aiurea, in care nu-si asuma responsabilitati care vizeaza calitatea serviciilor, CRAB nu investeste dupa necesitati. Se rezuma doar la cârpeli si la haituit populatia. Dar aici este vorba despre securitatea igienica a populatiei, despre posibile epidemii, despre oameni care vor sa traiasca in conditii decente, nu doar despre profitul CRAB. Protectia Cosumatorului, Directia de Sanatate Publica trebuiau sa se sesizeze de zeci de ori din acest punct de vedere.

        Mai e timp, nu-i asa? Am discutat la Consiliul Local, la filiala CRAB Buhusi. Am primit explicatii; vesnicile explicatii: instalatiile sunt ,,putrede”, e nevoie de timp, sunt situatii imprevizibile… Buhusenii au nevoie insa de apa, nu de explicatii. Un târg prin care trece generoasa Bistrita nu are apa. E mai mult decât jenant.

        Alesii bacauani voteaza hotarârile „in orb”

          Consilierii municipiului Bacau se intâlnesc, vineri, 14 august, la Centrul de Afaceri si Expozitii in sedinta extraordinara. Alesii au la mapa doua proiecte de hotarâri care vizeaza alocarea de sume pentru proiectele culturale realizate de institutiile de cultura in parteneriat cu primaria.

          Editia a XXV-a a Expozitiei-concurs de arta plastica “Saloane Moldovei”, organizata de Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” si Uniunea Artistilor Plastici din Republica Moldova va beneficia de o suma modica, 5.000 de lei, din care 2.000 de lei va reprezenta valoarea premiului special oferit de Primaria Bacau, iar 3.000 de lei, confinantarea cheltuielilor de editare a catalogului evenimentului. Adevaratul beneficiar al acestei sedinte extraordinare este Teatrul Municipal “Bacovia”, organizatorul Festivalului International THEATERSTOCK, manifestare pentru care s-au alocat 1,5 milioane de lei pe 31 iulie. Vineri, bugetul festivalului va creste cu inca 300.000 de lei.

          Un alt proiect al sedintei de vineri prevede mandarea SC Thermoenergy Group (fostul CET) pentru scoaterea din functiune si casarea unor mijloace fixe din puncte si centrale termice (compresoare, cazane, electropompe, retele de recirculare etc.). Proiectul care, teoretic, ar trebui sa fie cel mai important era publicat, joi, pe site-ul primariei numai cu numele, caci lipseau taman hotarârea propriu-zisa si expunerea de motive! E vorba despre rectificarea de buget.

          „E deja o obisnuinta din partea lor sa aduca proiectele si sa le puna in fata consilierilor cu câteva minute inainte de sedinta. Atâta timp cât au majoritate, nu le pasa”, a declarat, revoltat, Cristi Manolache, UNPR. Consilierul a solicitat Executivului sa-i puna la dispozitie datele privind modificarile aduse bugetului pe 2015, dar nu le-a primit: „Acum am fost la Primarie! Mi-au spus ca le voi primi mâine. «Asa e de trei ani, nu v-ati obisnuit?» m-au intrebat. Eu nu voi vota rectificarea de buget, asa cum nu am votat nici bugetul din cauza ca nu am avut toate datele si nu au acceptat amendamentele propuse de noi.”

          In septembrie se judeca primul termen in dosarul fostului primar din Prajesti

            Tribunalul Bacau a analizat, joi, 13 august 2015, legalitatea rechizitoriului in cazul fostului primar din Prajesti, Eugen Antica, trimis in judecata pentru luare de mita si efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia. Instanta a dispus începerea judecatii cauzei, primul termen fiind stabilit pentru 15 septembrie.

            Fostul primar a fost trimis in judecata, luna trecuta, in urma unui denunt facut de Costica Rusu, administrator al Rombet. In rechizitoriu se spune ca edilul ar fi favorizat acordarea contractului de achizitie publica pentru construirea unui nou sediu al Primariei Prajesti catre SC Rombet SA. In schimbul acestui favor, spune in denunt Costica Rusu, Eugen Antica i-ar fi cerut, drept mita, 10 la suta din valoarea lucrarilor.

            “În baza acestor solicitari, inculpatul Antica Eugen a primit suma totala de 43.746,98 lei, în doua transe, la datele de 12 decembrie 2007 si 27 martie 2008, prin intermediul unei alte societati pe care primarul Antica Eugen o controla în mod direct”, spun procurorii DNA.

            Investitii de 62.000 de euro la gradina botanica din Prajesti

            Pretioasa gradina botanica de la Prajesti, aparuta prin grija si munca asidua a regretatului profesor biolog Paul Taralunga, a reintinerit odata cu investitiile facute la acest obiectiv de Grupul de Actiune Locala (GAL) Colinele Tutovei si primaria din localitate. In total, prin Masura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale” din PNDR 2007-2013, s-au alocat 49.997 de euro nerambursabili, la care s-au adaugat cheltuieli neeligibile, suportate de catre Comuna Prajesti, in valoare de 11.874 euro. In total, au fost investiti in acest proiect aproape 62.000 euro, bani care au fost cheltuiti pentru revitalizarea speciilor de plante existente si amenajarea spatiilor gradinii botanice „Paul Taralunga”, totul fiind facut in scopul introducerii obiectivului in circuitul turistic.

            Astfel, au fost realizate retele subterane de alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica, instalatie de irigat subterana prevazuta cu aspersoare, pavarea cu pavele înierbate a aleilor, amplasarea de stâlpi de iluminat, banci, cosuri de gunoi, precum si dotarea gradinii cu trei cabanute -magazii din lemn pentru depozitarea uneltelor de lucru.

            „S-au facut modernizari ample la acest obiectiv unic in Europa, prin amlpasarea sa in mediul rural. Bunaoara, a fost introdusa irigarea subterana cu 58 aspersoare, care functioneaza in patru zone ale gradinii, si au fost amplasate 50 de banci rustice din lemn. In plus, iluminatul se face acum cu lampi fotovoltaice, fiind instalat, totodata, si un grup sanitar echipat cu dusuri si toalete ecologice”, a subliniat Iulian Burca, primarul comunei Prajesti.

            Comuna Prajesti a devenit celebra, desigur, si prin mostenirea lasata de biologul Paul Taralunga. Obiectivul de la Prajesti este format din gradina botanica având peste 8.000 de specii de plante si muzeul care gazduieste alte mii de obiecte (de la scoici, roci culese din depunerile calcaroase din pesteri, flori de mina – cuart, pirita, geoda, pâna la cranii de capre, masele de mamuti disparuti in urma cu peste 12.000 de ani, coarne de cerb si chiar coarnele unui animal preistoric, necunoscut inca). Pe aici, au trecut, de-a lungul timpului, mii de vizitatori, inclusiv cercetatori din indepartata Asia.

            MONUMENTE ISTORICE: Moara de vânt de la Gorghesti

            In Colinele Tutovei, satul Gorghesti, comuna Stanisesti, a functionat pâna nu demult ultima moara de vânt, aflata in proprietatea lui Vasile Marmureanu, tatal fostului director al Institutului de Geofizica a Pamântului din Bucuresti, Gh. Marmureanu. Originare din Asia Mica, morile de vânt au patruns in Europa in jurul anului 1150 si s-au raspândit acolo unde conditiile de clima, in special vânturile, favorizau functionarea lor. Tarile Române se alatura Spaniei, Frantei si Olandei unde au functionat timp de mai multe veacuri acest tip de mori.

            La noi, primele mori de vânt au actionat in Dobrogea la sfârsitul secolului al XVI-lea, iar pentru Moldova Centrala, cea mai veche atestare a unei instalatii eoliene dateaza din anul 1641.Prezenta masiva a numarului de mori in zona Etnografica a Colinelor Tutovei se explica prin faptul ca dispunerea colinelor pe directia nord-sud a favorizat ca vântul sa bata pe aceasta directie in cea mai mare parte de timp pe parcursul anului.

            Concentrarea morilor de vânt in partea centrala a Colinelor Tutovei la sfârsitul secolului al XIX-lea se a fost favorizata de prezenta curentilor de vânt aproape tot anul.

            moara

            Dând dovada de multa ingeniozitate, taranii razesi din Moldova Centrala au construit aceste instalatii care sa asigure alimentatia cu faina a comunitatilor satesti din zona. Astfel, la sfârsitul secolului al XIX-lea, functionau câte 4 mori de vânt la Motoseni, Craiesti si Burdusaci, 3 la Condrachesti, mai multe mori de vânt la Valea Rea si Bârlad, 10 la Deleni, 15 la Oncesti, 2 la Taula, 5 la Marasti-Filipeni, 2 la Cabesti si mai multe la Dealul Morii, care a imprumutat numele de la aceste instalatii.
            Ne vom opri asupra morii de vânt din satul Gorghesti, comuna Stanisesti, declarata monument istoric inca din anul 1963.

            Aceasta instalatie eoliana de macinat face parte din tipul de mori cu pivot central, având un ax in jurul caruia se poate invârti cu 360 de grade, spre directia de bataie a vântului. Moara este prevazuta cu doua rânduri de pietre, montate pe un singur grindei. Aceasta a fost cumparata din satul Tiganesti, comuna Vultureni, judetul Tecuci, in anul 1911, fiind transportata cu 36 de carute in satul Gorghesti. Se spune ca la Tiganesti moara ar fi functionat timp de 5 generatii, deci exista de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Instalatia era adapostita de o constructie cu baza patrata, având parter si etaj.

            Cele 6 „furci” groase de stejar erau fixate prin daltuitura in „masa portabila”. Pivotul central era un „babalog” gros de stejar cu diametrul de 0,80 m si ingropat in pamânt la 4 m, pietruit imprejur pe o raza de 1 m. La parterul morii se gaseste un cadru de lemn de care este fixat protapul care serveste drept brat de pârghie pentru rotirea morii in directia de bataie a vântului. Rotirea morii se face cu ajutorul unei „capre” de lemn si a unui lant gros. in jurul morii sunt dispusi radial un numar de 12 tarusi care servesc pentru „a trage capra de la un post la altul” intr-o rotire completa de 360 de grade. La etajul morii se afla instalatia de macinat compusa din doua rânduri de pietre de moara purtate de un grindei gros de stejar. La capatul acestuia se afla dispozitivul de captare a energiei eoliene, denumit „elice”. Confectionata din lemn de stejar sau de salcâm, este prevazuta cu un numar de 6 palete sau „arichi”. „Cu cât arichile is mai lungi, cu atât sunt mai puternice si cu cât e scândura mai deasa pe ele, cu atat trag mai bine” – ne-a declarat morarul Vasile Marmureanu.

            Procesul macinarii la o astfel de instalatie este urmatorul. Energia vântului, captata prin intermediul „arichilor” este transmisa de rotirea grindeiului, fiind transformata in energie mecanica prin intermediul celor doua „roti cu masele”. Acestea, prin intermediul unui „crâng” sau „fanar” transmit energia din plan vertical in plan orizontal, facând sa miste roata „alergatoare”. Aceasta se invârteste peste roata „zacatoare”, intre care se afla boabele pe care le transforma in faina. Tot la etaj se afla un mic „balconas” de unde morarul calculeaza viteza vântului si directia de unde bate, luând masurile necesare pentru o buna macinare a boabelor de grâu sau de porumb. Pentru cititorii care doresc mai multe amanunte despre aceste instalatii eoliene disparute din Moldova Centrala, recomandam „Zona etnografica a Colinelor Tutovei” de prof. Florica Ichim, prof. dr. Dorinel Ichim (Editura Diagonal, Bacau, 2002).

            in incheiere, recomandam celor interesati ca pot sa vada aceasta moara de vânt vizitând Muzeul Taranului Român din Bucuresti, unde se afla expusa.

            Prof. dr. Dorinel Ichim, cercetator

            Au inceput pregatirile pentru Festivalul „Zilele Parcului Gheraiesti”, editia a II-a

              Voluntarii Asociatiei pentru Dezvoltare Activa Bacau (A.D.A.) s-au adunat miercuri, 12 august, dupa – amiaza, in parcul Gheraiesti, pentru o activitate de ecologizare, ca un prim pas in pregatirea Festivalului „Zilele Parcului Gheraiesti”, editia a II-a, ce se va desfasura in perioada 9-13 septembrie. Tinerii au adunat gunoaiele de pe toata suprafata parcului, activitate prin care s-a dorit atragerea atentiei bacauanilor asupra pastrarii acestui parc.

              Chiar daca mai sunt zile bune pâna la startul festivalului si exista pericolul ca zona sa fie „infestata” de alte deseuri lasate in urma de oamenii ce vor veni la picnic-uri in perioada imediat urmatoare, voluntarii A.D.A. vor mai declansa o actiune de strângere de gunoaie cu doua, trei zile inainte de eveniment, dar se bazeaza si pe bunul simt al amatorilor de petrecere a timpului liber in parcul Gheraiesti, ca vor fi mai atenti cu resturile pe care le vor lasa in urma.

              Daca anul trecut, la prima editie au participat 55 de voluntari, acum sunt 65 de tineri care sustin acest eveniment. Se spera ca numarul lor sa creasca in perioada imediat urmatoare.

              „Am inceput pregatirile pentru acest festival inca din luna aprilie, prin dezvoltarea echipelor de voluntari. Cu aceasta ocazie, mai lansam odata invitatia de participare la acest festival ca voluntari catre tineri si chiar adulti, care vor sa se implice in organizarea festivalului. Vrem sa atragem atentia comunitatii si autoritatilor cât de important este parcul Gheraiesti pentru Bacau. Trebuie sa fim constienti ca numai impreuna putem sa contribuim la dezvoltarea parcului si, implicit, sa avem un loc in care sa venim cu drag.”
              Victor Toma, presedintele A.D.A. Bacau

              Voluntarii au facut lobby pe lânga autoritatile publice sa continue sa ingrijeasca parcul Gheraiesti iar rezultatele nu s-au lasat asteptate. Deja se vede ca iarba a fost tunsa in tot parcul si s-au primit promisiuni ca se va rezolva si problema iluminatului in zona. In momentul de fata exista un calendar al evenimentelor din festival la nivel structural. In cele cinci zile de festival vor avea loc spectacole de muzica, teatru si dans, ateliere si workshop-uri, un târg de carte si expozitii, intreceri sportive cu premii si un spectacol live de planetariu.

              Se doreste, ca in timp, impreuna cu alte organizatii din Bacau, parcul Gheraiesti sa devina un loc in care lumea sa vina cu drag, un parc care sa insemne mai mult decât o zona de gratar. „Pentru mine este dezvoltare personala, prin astfel de activitati cunosc oameni noi, invat multe lucruri noi. Am participat si la editia de anul trecut, care a iesit foarte fain, editie la care au participat peste 1.500 de oameni si sunt ferm convins ca anul acesta va fi mult mai bine, din toate punctele de vedere”, ne-a declarat si Stefan Istrate, voluntar A.D.A. Bacau.

              „In afara de multa munca, din ipostaza de voluntar, acest festival este o oportunitate pentru tinerii din Bacau sa-si petreaca timpul intr-un mod frumos, in care sa se si distreze la activitati culturale, dar sa si invete ceva, lucruri practice, pe care nu le pot invata in scoala sau pe care nu le pot deprinde altfel. Mi se pare ca e un festival care se apropie de cele din strainatate si incercam, cumva, sa aducem ce-i mai bun si in Bacau. Pentru ca se poate”, a completat si Smaranda Camber, voluntar A.D.A. Bacau.

              Bricolaje / Cum era pe vremuri

              De cele mai multe ori, când auzeam expresia asta, „pe vremuri”, încercam o senzatie de usoara indispozitie. Pentru ca urma, din partea vorbitorului, un fel de plachie nesarata de regrete legate de un timp în care el era tânar si se bucura de toate bine mersi, ceea ce nu mai putea face acum. Or, mie nu-mi plac regretele, înduiosarile, chestiile dulcegi si lacrimogene, melodramatice. Dimpotriva, sunt o admiratoare a oamenilor lucizi, activi, care-si traiesc din plin prezentul, a persoanelor care, desi nu mai sunt la o vârsta tânara, au grija de felul în care arata si au un comportament placut, relaxat, destins si distins. De o eleganta naturala. Am o speciala pretuire fata de cei care înfrunta timpul ca niste cavaleri, senini, surâzatori, cu inteligenta, umor, întelepciune. Pentru ca, oricum, în razboiul cu el, Timpul, noi pierdem întotdeauna. Si de ce atunci sa fim mohorâti, sa ne acrim, sa ne stricam viata care ne-a mai ramas?

              Apropo de acest „pe vremuri”, vad ca Nicolae Prelipceanu, într-o tableta din revista „Ramuri”, constata, cu tonica sa ironie, ca e mare înghesuiala pe planeta albastra si ca se petrec, mai nou, tot felul de ciudatenii. Peste care nu dadeai în apusele vremi. El spune ca acum gasesti o multime de chestii „anormale”, ba pensionari la vârste matusalemice, ba dimpotriva, ba interdictia de a mai ocupa o functie publica dupa 70 de ani, ba cereri ale persoanelor care se cred tinere ca batrânii, fie si cu autoritate dobândita demult, sa se retraga pentru a-i lasa pe ei sa se impuna pe scara de valori. Are multa dreptate poetul (director al revistei „Viata româneasca”) observând aceste anomalii în triste vremuri în care nimic nu mai este respectat, iar memoria a încetat sa mai fie o valoare de care sa se tina cont. Pentru ca, spune el, batrânii sunt un fel de memorie vivanta a umanitatii sau macar a unei parti din ea. Dar cui îi mai pasa de asta? Traim într-o epoca nefasta pentru cultura, în care tot felul de ipochimeni, de ilustri anonimi, de vanitosi patologici, de guralivi incontinenti, din cei care, mai ales, îngroasa „legiunile de imbecili de pe internet” (Umberto Eco), arunca dejectii peste tot. Cohorte de tembeli scatofagi îsi dau cu parerea despre aproape orice subiect, infestând mediul virtual. Care arata ca o hazna din pricina lor.

              Când ma preumblu pe internet, în imaginarul meu am o penseta cu care-mi extrag strict informatia dorita, pe care o mai si verific apoi, având mare grija de igiena mintii mele. Tot legat de vremurile de altadata, în care mai gaseai oameni de bun simt, nu cum sunt cei mai multi de astazi, ignoranti si agresivi, având impresia ca lumea a început odata cu ei, cronicarul „Ochiului magic” din „România literara” face si el câteva amare constatari. Privind felul cum reactionau, pe vremuri, autorii de literatura la critica (se consumau în tacere, mustacindu-si nemultumirea acasa la ei sau consumau mai multe pahare la cârciuma, unde se mai dadeau si în stamba, uneori, dar lucrurile se opreau aici), pe când astazi actioneaza, ies la atac, nu la baioaneta, ci pe internet, unde fac un un imens taraboi. Un scandal de chivute atâtate, care-si ridica în cap poalele. În fine, toate aceste mormane de mizerie aruncate pe internet îl fac pe Cronicar sa concluzioneze ca traim într-o lume din ce în ce mai devastata de o „ura smintita”. Din punctul asta de vedere, da, parca pe vremuri era mai bine.

              Doi mari pacatosi deveniti sfinti

              Intre altele, dictionarele ne spun ca un sfânt este desavârsit, perfect, infailibil. Daca rascolim prin biografia multora dintre cei care au fost sanctificati, constatam ca acestia numai un comportament care aminteste de sfintenie nu au avut, in multe momente ale fiintarii lor terestre.
              Confesiunile Sfântului Augustin sunt tulburatoare in acest sens. Augustin, acest mare pacatos devenit sfânt, a fost un erudit fara pereche, un polemist redutabil si un remarcabil arhitect de teologie crestina.

              Tânar, sosit la Cartagina, a fost atras ca un magnet de jocurile amoroase, pentru ca ,,peste tot, in jurul meu, clocotea cazanul iubirilor dezmatate”(Augustin, ,,Confesiuni”, Nemira, 2006, pag. 58). Cade in pacat ca un muritor de duzina: ,,Incatusat de patima bolnava a carnii, imi târam dupa mine lanturile cu o voluptate ucigatoare, temându-ma sa nu fiu dezlegat” (Ibidem, pag. 131). O repudiaza apoi pe femeia care i-a daruit un copil: ,,…atunci când femeia cu care de multa vreme imparteam patul a fost alungata din preajma mea ca o piedica in calea viitoarei mele casatorii, inima mea a fost strapunsa si ranita” (Ibidem, pag. 133).

              A cautat alinare tot in desfrâu: ,,… mi-am gasit o alta concubina; era ca si cum anume as fi intretinut si as fi prelungit boala sufletului meu” (Ibidem). Apoi incepe sa cugete profund: ,,De unde imi vine atunci vointa de a face raul si refuzul de a face bine (…)? Cine a sadit in inima mea samânta amaraciunii, de vreme ce am fost creat intru totul de Dumnezeul meu, care este (…) mai presus de orice? Iar daca diavolul este cel care a facut-o, de unde vine atunci diavolul? (…) De unde a venit atunci aceasta vointa rea care l-a facut sa devina diavol, devreme ce si el, ca inger, a fost creat in intregime de un Creator preabun?” (Ibidem, pag. 139). Apoi desfrânatul care incepe sa cugete crestin traieste o celebra experienta mistica, in gradina casei din Milan, care-i va schimba viata. In stare de semitransa, percepe vocea unui copil care-l indeamna sa deschida Noul Testament: ,,Tolle, lege! Tolle, lege!”(,,Ia si citeste! Ia si citeste!” ). Deschide cartea sfânta, ochii ii cad pe ,,Epistola catre romani” a Apostolului Pavel, unde credinciosii sunt indemnati să renunte la bunurile vietii pamantesti si sa-L urmeze pe Hristos. De aici urmeaza calea catre sfintenie…

              Stefan cel Mare si Sfânt, aparator al crestinatatii, patriot exemplar, ctitor de sfinte asezaminte, n-a prea fost usa de biserica. Istoricul Laurentiu Chiriac scrie ca acesta a avut patru neveste: Marusca (de conditie sociala modesta), Evdochia de Kiev, Maria de Mangop si Maria Voichita. Cât priveşte aventurile domnitorului, acesta noteaza ca în cronicile medievale se face referire la o anume Caltuna, din Braila, şi la o pescărita numita Maria, din Hârlau.

              Din scrisorile catre curtile domnesti de la Iasi, Vaslui, Bacau, Roman etc rezulta ca domnitorul cerea sa i se aducă ibovnice în fiecare sat unde poposea. Pentru alti istorici, Marusca este considerata doar o concubina (adev.ro/nkzrad). Despre sutele sale de aventuri erotice care circula ca legende nu exista izvoare istorice. Petre Tutea zice despre Stefan cel Mare si Sfânt: ,,A fost cea mai mare personalitate politica si militara pe care au dat-o românii în istoria lor. Carol I zicea: Nu veti mai da unu’ ca asta chiar dacă mai traiti înca un milion de ani. Da’ cum sa faci sfânt din el? Ca el era curvar, domnule! Erou, asta-i altceva… Un erou national fara egal. Cel mai mare. Da’ sfânt… Cum sa faci sfânt din el?!” (,,322 de vorbe memorabile ale lui Petre Tutea”, Bucuresti, Humanitas, 1993, pag. 101).

              Pubertatea – o stare normala pentru copii, o provocare pentru parinti

                Ce este pubertatea? Este perioada din viata când trecem de la vârsta de copil la vârsta de adult. Aceasta perioada e marcata de transformari in plan fizic si psihic. Fiecare copil are propriul „ceas biologic” iar modificarile pubertatii se desfasoara pe o perioada de mai multi ani. Pentru fete, perioada pubertatii se intinde intre 9 – 16 ani, iar pentru baieti intre 10 – 18 ani.
                Care sunt manifestarile pubertatii?

                Modificarile in plan fizic sunt cele vizibile, la care fac fata cu succes atât copiii, cât si parintii: cresterea in inaltime, cresterea pilozitatii sub brat si in zonele intime (la baieti apare pilozitate si pe fata, piept si membre), transpiratia are miros intepator (igiena riguroasa nu se negociaza), tenul se acopera de acnee (cosuri), schimbarea vocii la baieti, cresterea sânilor la fete (care poate fi dureroasa, uneori), dezvoltarea organelor genitale, aparitia menstruatiei la fete si a polutiilor nocturne la baieti. Vorbiti deschis si cu tact copiilor despre aceste modificari, spuneti-le ca si dumneavoastra ati trecut prin aceasta perioada, ca e ceva normal si totul va fi bine. Nu amânati aceasta discutie cu copilul dumneavoastra, deoarece el va primi informatii din alte surse, neverificate si de mai putina incredere, care il pot deruta.

                Tonul discutiei ar fi bine sa fie cald si prietenos pentru a-l ajuta pe copil sa comunice; daca folositi un ton prea serios sau dramatic, copilul se va speria si se va „inchide” in el. Manifestarile in plan psihic sunt cele care surprind copilul, dar mai ales parintii (care uita ca au fost copii). Labilitatea emotionala e pe primul loc – copilul e confuz, acum e vesel, iar peste un minut se intristeaza pentru un motiv minor, are impresia ca nu-l intelege nimeni, parintii sunt cicalitori, profesorii sunt agasanti, cel mai bun prieten e „strainul”, iar daca acesta fumeaza, consuma alcool sau droguri, inseamna ca e „cool” si aprinde scânteia teribilismului, specific vârstei. Copiii trec printr-o furtuna hormonala, isi afirma individualitatea, doresc sa fie independenti si intra in conflict cu parintii, profesorii, comunitatea. Este cea mai vulnerabila perioada din viata unui om, când o intâmplare sau persoana cu care interactioneaza copilul ii pot schimba viata – in bine sau in rau. Fiti alaturi de copilul dumneavoastra in aceasta perioada, mai mult ca niciodata. Televizorul, calculatorul, internetul, telefonia mobila, banii pe care-i dati copilului pentru a inlocui prezenta dumneavoastra vor realiza un singur lucru: vor indeparta copilul de familie si de scoala.

                Cum ar fi bine sa se comporte parintii de adolescenti? In primul rând, constientizati ca e o perioada de mare responsabilitate pentru dumneavoastra si acum copilul poate fi usor „scapat din mâna”. In al doilea rând, comunicati cu adolescentul, in putinul timp liber pe care il aveti, spuneti-i ca intelegeti perioada dificila prin care trece si impreuna veti parcurge aceasta etapa. In al treilea rând, tineti stacheta ridicata atât sub aspect profesional, cât si comportamental, deoarece copiii vor creste si se vor maturiza in functie de aceste standarde; pe scurt fiti intelegatori cu ei, dar nu-i lasati sa creasca „ca o buruiana”. In al patrulea rând, supravegheati-i lecturile, programul de televizor si calculator si observati ce informatii il preocupa; incercati sa-i ghidati optiunile, nu sa le impuneti pe ale dumneavoastra. In cele din urma respectati-i intimitatea; nu uitati ca e un mic adult care are dreptul la intimitate.

                Când ar trebui sa se alarmeze parintii de adolescenti? Semnele de alarma care alerteaza parintii si scoala sunt: scaderea dramatica in greutate sau, din contra, excesul ponderal acumulat rapid (poate fi vorba de o sarcina, la fete); absente nemotivate si prelungite de la scoala sau meditatii (tineti legatura saptamânal cu profesorii); scaderea randamentului scolar; schimbari subite si dese de personalitate; abordarea temei sinuciderii, la modul serios sau in gluma; consumul de alcool, droguri sau fumatul. Cereti ajutor specializat in cazul in care nu reusiti sa rezolvati problema de comun acord; nu amânati, timpul trece in defavoarea copilului dumneavoastra.
                Când se termina aceasta perioada? Nu exista o vârsta exacta, dar sigur se va termina, treptat cum a inceput. In ziua in care veti privi tânarul/a din fata dumneavoastra linistit/a, independent/a si responsabil/a, uitati de pubertate si fiti un parinte fericit!

                Dr. Ana Olinic, medic primar pediatru

                Benchea Joca duce „tricolorul” la Lyon

                  Dupa ce a fluturat “tricolorul” La Balcaniada sI la Europene, Benchea Joca va reprezenta România sI la Mondiale

                  Veteranul atletismului bacauan, Martin Benchea Joca se pregateste pentru provocarea carierei. Duminica, sportivul in vârsta de 61 de ani va lua startul pentru prima data la un Campionat Mondial de Maraton, editia din acest an fiind gazduita de orasul francez Lyon.

                  Benchea Joca va concura la categoria de vârsta A60 de ani, acolo unde sunt inscrisi 53 de atleti din intreaga lume. „Majoritatea au o experienta net superioara mie. Unii au zeci de Mondiale la activ, altii au sute de maratoane alergate, insa nu ma simt cu nimic inferior adversarilor mei. Entuziasmul si bucuria participarii, in premiera, la o competitie de un asemenea nivel, ma fac sa fiu foarte increzator”, a declarat atletul bacauan, care are ca obiectiv clasarea in Top 10:

                  „Daca vin in primii zece, e perfect. Vom alerga la ora 8.00, ora României, intr-un parc de 120 de hectare din Lyon. Ora imi convine de minune deoarece eu ma simt foarte bine când alerg dimineata”. Pe lânga steagul României pe care il va lua cu el la Lyon, Martin Benchea Joca va concura cu o bentita tricolora, realizata special pentru acest eveniment de o sustinatoare din Bacau.

                  „Duc tricolorul românesc la Lyon in speranta unui rezultat cât mai bun”, a concluzionat multiplul campion de veterani al României.

                  Mihai Nistor, de la bronz in sus

                  E anul lui Mihai Nistor. Pugilistul bacauan isi darâma toti adversarii si rastoarna toate ierarhiile. Dupa ce a devenit primul boxer român calificat la Olimpiada de anul viitor, de la Rio gratie victoriei din APB contra marocanului Arjaoui, elevul lui Relu Auras a mai dat o lovitura. Miercuri seara, in „sferturile” Campionatului European ce se desfasoara la Samokov, in Bulgaria, Nistor l-a invins pe ucraineanul Igor Shevadzutsky, calificându-se in semifinalele categoriei super-grea.

                  Practic, boxerul de la SCM/ CSSM Bacau are asigurat bronzul continental, indiferent de ce se va intâmpla in semifinala de vineri, pe care o va disputa in compania favoritului nr. 1, croatul Filip Hrgovic. „Noi vom incerca sa schimbam medalia de bronz cu una dintr-un material si mai pretios, insa faptul ca Mihai a ajuns sa-si asigure un loc pe podium la Europene este de pe acum o reusita de prim-plan”, a declarat pentru „Desteptarea” Relu Auras, care a adaugat:

                  „Tinta noastra a fost calificarea la Olimpiada de la Rio, asa ca eu am calculat ca vârful de forma al lui Mihai sa fie la meciul de opt reprize cu marocanul Arjaoui, din finala APB. Acum, la Europene, Nistor trebuia sa treaca la un alt regim competitional, cu meciuri de doar trei reprize, iar adaptarea trebuia facuta intr-un timp foarte scurt. Bucuria noastra este ca Mihai Nistor s-a pliat foarte bine, iar rezultatele sunt cu atât mai notabile, cu atât mai mult cu cât niciun alt boxer român nu a reusit sa acceada in semifinale”.

                  Victoria lui Nistor contra lui Shevadzutsky a fost una categorica, dovada si decizia unanima a arbitrilor: 3-0. Mai mult, prin reusita de miercuri, bacauanul a devenit primul pugilist tricolor calificat la Campionatul Mondial ce se va desfasura in octombrie, la Doha. Primul si, posibil, singurul, având in vedere ca toti ceilalti boxeri români prezenti la Europenele din Bulgaria au capotat inca din primele tururi.

                  Sanse de calificare la Mondiale in urma unui rezultat bun la Samokov mai are doar dinamovistul Razvan Andreiana. Reprezentantul României la 56 kg a fost invins la Europene de armeanul Aram Avagyan, insa daca acesta din urma va ajunge in finala competitiei continentale, va deschide portile catre Mondiale si lui Andreiana deoarece la Doha merg, de la fiecare categorie, semifinalistii si doi invinsi din „sferturi”.

                  Premiera la „Speed Park”

                  In acest sfârsit de saptamâna, circuitul „Speed Park” din Bacau va gazdui una dintre cele mai atractive competitii din motorsportul românesc: Campionatul National la Supermoto si Scutere. Competitia se va desfasura sâmbata, 15 august si duminica, 16 august, in premiera pe „Speed Park”.

                  La start se vor reuni cei mai buni piloti de profil, o parte dintre acestia etalându-si calitatile pe circuitul bacauan cu ocazia „Speed Park Moto Challenge Cup” din 2013. Nationalele la Supermoto si Scutere prevad, conform regulamentului stabilit de Federatia Româna de Motociclism, sapte clase de concurs: J III, J II, SM65, SM85, S Open, Hobby si Scutere.

                  In ton cu traditia „Speed Park Moto Challenge Cup”, suplimentar, se vor constitui si clase hobby la care pot concura toti pasionatii moto, inclusiv debutantii. Vor fi create clase de viteza, indemânare si conducere defensiva.

                  In paralel, pe pista mic a complexului „Speed Park” va avea loc Intrunirea Pasionatilor Moto in cadrul unor probe special gândite pentru amataori si debutanti. Toate evenimentele se vor desfasura sub sloganul „Stop Accidentelor- Alege Viata, exista si motociclisti in trafic”, sustinut de Moldavia Bikers.

                  Avampremiera la „Zilele orasului Târgu Ocna”

                    Targ-ocnenii se pregatesc pentru a sarbatori „Zilele orasului”, o manifestare – maraton care prilejuieste desfasurarea mai multor activitati. In dupa amiaza zilei de vineri, 14 august, la biserica din centrul orasului va fi savârsita o slujba religioasa pentru ca la orele serii sa se dea startul distractiei in Parcul Magura.

                    Aici timp de trei zile vor evolua nume cunoscute ale showbizz-ului ca Nicu Paleru, Pepe, Lidia Buble, Simona Nae, formatiile Maxim si Milenium din Chisinau. Tot de peste Prut va fi prezent si solistul basarabean de muzica usoara Ion Soroceanu. Pe afisul programului artistic ce va fi prezentat in ambianta splendida a Parcului Magura se afla si Ansamblul Artistic „Busuiocul” din Bacau, care recent a cucerit Trofeul Festivalului de Folclor „Pe plaiul Tojanului”, ce a avut loc in comuna Paltin, judetul Vrancea- acesta fiind unul din cele mai longegive festivaluri moldave (in acest an a ajuns la editia a 48 -a !).

                    Locuitorii orasului Târgu Ocna si din imprejurimi se pot bucura in acest an la „Zilele orasului” si de o inedita lansare de lampioane (ce va avea loc sâmbata 15 august). Ca o premiera a acestei editii mentionam faptul ca sarbatorirea târg-ocnenilor ce implinesc 50 de ani de casatorie va avea loc la biserica din centrul orasului.

                    Hramul Sanctuarului Maicii Domnului de la Barati

                      Vineri, 14 august, credinciosii romano-catolici ai Parohiei „Sfântul Nicolae” din Bacau vor face un pelerinaj catre Sanctuarul Maicii Domnului de la Barati.

                      Procesiunea va incepe la ora 17.45, din fata Bisericii „Sfintii Apostoli Petru si Paul” purtând statuia Maicii Domnului, iar pelerinajul, de la ora 18.00, pentru ca la 18.15 sa se organizeze Calea Luminii prin sat.

                      Urmeaza Sf. Rozariu si Litania Lauretana in cinstea Sf.Fecioare. De la ora 20.00 este programata Sfânta Liturghie de ajun, urmata de procesiunea cu Statuia Fecioarei. Biserica ramâne deschisa toata noaptea pentru pelerinii care vor sa se roage in fata Statuii miraculoase.

                      A doua zi, sâmbata, pe 15 august, de la ora 8.00, va fi Sf.Liturghie de dimineata, iar de la ora 11.00, Liturgia Solemna a sarbatorii Maicii Domnului, urmata de binecuvântarea florilor si a ierburilor de câmp.

                      Hramul Adormirii Maicii Domnului pe meleaguri bacauane

                        Pentru crestinii bacauani, romano-catolici sau ortodocsi, ziua de 15 august reprezinta un moment de cinstire a Maicii Domnului. Una dintre cele patru mari sarbatori de peste an inchinate Sfintei Fecioare, Adormirea Maicii Domnului este cel mai reprezentativ hram pentru lacasele de cult de pe tot cuprinsul judetului.

                        Drept dovada sta faptul ca, numai in Arhiepiscopia Romanului si Bacaului, 65 de biserici poarta hramul acestei sarbatori. Dintre acestea se remarca Biserica Precista din municipiul Bacau, ctitorie stefaniana parte din ansamblul curtii domnesti ridicate la sfârsitul secolului al XV-lea. De asemenea, in aceasta zi de sarbatoare, pelerinii vor lua drumul manastirilor de la Ciolpani, Rachitoasa, Oituz si Diaconesti, asezaminte monahale care isi vor praznui hramul cu aceasta ocazie.

                        Conform statisticilor, peste 2 milioane de români poarta, intr-o forma sau alta, numele Sfintei Fecioare. Astfel, s-a ivit o dilema. Când isi serbeaza acestia ziua numelui: pe 15 august, in ziua Adormirii Maicii Domnului, sau pe 8 septembrie, ziua de praznuire a Nasterii Maicii Domnului?

                        Preotii spun ca putem fi felicitati ori de câte ori se sarbatoreste hramul sfântului al carui nume il purtam, insa aceasta celebrare sa fie facuta prin fapte bune si cumpatare. Tuturor celor care-si sarbatoresc ziua numelui cu aceasta ocazie, sanatate, fericire si La Multi Ani!

                        ULTIMELE ȘTIRI