Acțiune de verificare a legalității transportului, prelucrării și comercializării materialului lemnos
Peste 46 de m.c. de bușteni și cherestea au confiscat polițiștii băcăuani, în cadrul unor acțiuni care au vizat verificarea legalității transportului, prelucrării și comercializării materialului lemnos.

Polițiștii de ordine publică și investigarea criminalității economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, în colaborare cu reprezentanți silvici au efectuat activități de verificare a legalității transportului, prelucrării și comercializării materialului lemnos.

Astfel, la o societate comercială din comuna Agăș, cu profil de activitate în acest domeiu polițiștii au identificat cantitatea de 12 m.c.lemn lucru rășinoase pentru care societatea nu deținea documente legale.

S-a luat măsura sancționării contravenționale cu amendă în valoare totală de 5000 de lei, iar materialul lemnos a fost confiscat.

În comuna Agăș, polițiștii au depistat un bărbat de 43 de ani, din comuna Scorțeni, care transporta cu o autoutilitară contitatea de 7,7 m.c. cherestea rășinoase, pentru care nu deșinea documente de proveniență.

Față de cel în cauză s-a luat măsura sancționării contravenționale cu amendă în valoare de 5000 de lei, iar materialul lemnos a fost confiscat.

De asemenea, polițiștii au depistat un bărbat, care deținea într-o autoturilitară cu remorcă, în vederea transportului, 27 m.c. lemn lucru rășinoase nemarcat și pentru care nu deținea documente de proveniență.

Față de cel în cauză s-a luat măsura sancționării contravenționale, iar materialul lemnos a fost confiscat și lăsat în custodia organelor silvice.

Peste 250 de sancțiuni contravenționale au fost aplicate și 26 de infracțiuni au fost constatate de polițiștii băcăuani, în urma activităților desfășurate în județul Bacău, pentru combaterea infracționalității și prevenirea faptelor antisociale.

La data de 24 noiembrie a.c., polițiștii din cadrul structurilor de ordine publică, rutieră, investigații criminale, arme explozivi și substanțe periculoase, precum și di cadrul structurilor de investigare a criminalității economice au desfășurat, în județul Bacău, o serie de acțiuni pentru creșterea siguranței rutiere, prevenirea și combaterea faptelor antisociale.

La finalizarea acțiunilor polițiștii au întocmit 26 de dosare penale din care 16 pentru infracțiuni de natură judiciară.

De asemenea, au fost aplicate 253 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de peste 71 000 lei.

Dintre sancțiunile contravenționale, 207 au fost aplicate pentru nerespectarea normelor privind circulația pe drumurile publice, 35 la Legea 61/1991pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice iar 11 pentru nerespectareas altor acte normative.

Au fost reținute 11 premise de conducere și s-a luat măsura retragerii unui număr de 4 certificate de înmatriculare.

Patinoarul Gepex, din incinta Gepex Park din Bacau, isi redeschide portile in data de 27 noiembrie la ora 17:00 pentru un nou sezon de gheata si patine!

Gheata de calitate si atmosfera distractiva sunt principalele atractii ale patinoarului, deschis intre orele 12:00 si 23:00 de luni pana vineri si intre orele 10:00 si 23:00 sambata si duminica. Suprafata de 1.800 mp, muzica buna, bauturile calde si mancarea delicioasa sustin distractia in fiecarezi la Patinoarul Gepex.

Tarifele de acces pentru pasionatii de patinaj sunt urmatoarele: de luni pana joi, tariful este de 10 lei, pentru o singura intrare si respectiv 15 lei de vineri pana duminica si de sarbatorile legale, fara limita de timp in intervalele orare mentionate. Cei impatimiti pot alege abonamentele de 80 lei pentru 14 zile sau cele de 150 lei pentru 30 de zile si vor avea acces nelimitat pe gheata.

Cei care nu detin patine proprii si vor sa inchirieze, o pot face pentru o taxa de 10 lei sau gratuit in fiecare zi, dupa orele 20:00. Acestia nu trebuie sa isi faca griji in privinta masurii, deoarece patinoarul este dotat cu peste 400 de perechi de patine, cu masuri cuprinse intre 26 si 46.

„Accesul in incinta Gepex Park se face din Str. Stefan cel Mare Nr. 8 bis, iar mai multe relatii si informatii se pot obtine la numerele de telefon: 0732.010.845 si 0732.010.867 sau pe www.gepexpark.ro.”
https://www.facebook.com/patinoarulgepex

Directoarea editurii si tipografiei Magic Print, din Onesti, Maria Dohotaru, a fost, saptamâna trecuta, oaspetele ambasadorului Republicii Arabe Egipt la Bucuresti, Excelenta Sa Mohamed Alaa Eldin Aly Shawky El Hadidi. Invitatia a venit in urma aparitiei la editura onesteana a lucrarii „Regionalism in arhitectura secolului al XX-lea” a cunoscutului arhitect Adrian Mahu, in care este abordat conceptul de regionalism in arhitectura, in care sunt prezentate cele mai importante lucrari teoretice referitoare la subiect, precum si unele personalitati reprezentative ale conceptului, intre care arhitectul egiptean Hassan Fathy.

„Pentru mine – a spus Maria Dohotaru –, invitatia Excelentei sale a fost surprinzatoare. Noi am trimis lucrarea domnului Mahu tuturor ambasadelor tarilor din care provin arhitectii despre care este vorba in carte, Egipt, Mexic si Finlanda. Am avut o intrevedere scurta, de numai o jumatate de ora, dar densa in ideile abordate. Excelenta Sa m-a intrebat despre editura si daca participam la târgurile internationale de carte. Dar, i-am povestit despre autorul cartii, care intentioneaza sa mai promoveze si alti arhitecti din Egipt, iar domnia sa ne-a promis sprijin, daca avem nevoie, pentru a promova cartea mai departe.”

Hassan Fathy (1900 – 1989), supranumit de Adrian Mahu drept „genialul antemergator al arhitecturii sustenabile, cu incepere din anii ’40 ai secolului trecut”, a avut o mare influenta asupra renasterii arhitecturii arabe si s-a remarcat ca pionier in restabilirea arhitecturii traditionale a constructiilor din chirpici. Considerat si ca un filosof al arhitecturii arabe, Fathy a fost distins, intre altele, cu premiul Aga Khan pentru contributia la arhitectura islamica si cu medalia de aur a Uniunii Internationale a Arhitectilor.

„Regionalism in arhitectura secolului al XX-lea” este a doua lucrare a lui Adrian Mahu care apare la editura Magic Print, dupa „Arhitectii si exilul”. Cartea reprezinta, de fapt, primul tratat autentic despre Regionalism în arhitectura, beneficiind, ca si prima lucrare scoasa la Onesti de Adrian Mahu, in 2012, „Arhitectii si Exilul”, de o prezentare grafica deosebita, în format A4, de coperti cartonate, în folie, însumând 448 de pagini cu 467 de imagini, si este editata în editie bilingva, româna si engleza.
Adrian Mahu, doctor în arhitectura, seful catedrei de Sinteze de Arhitectura a Facultatii de Arhitectura a Universitatii “Spiru Haret” din Bucuresti, este autorul a peste 200 de studii si articole de specialitate si autorul a trei lurari de arhitectura semnificative. Cartea „Arhitectii si Exilul”, tiparita tot la Magic Print, a fost distinsa cu premiul UNESCO la Târgul International de Carte de la Chisinau, in anul 2012.

Infiintata in 1996, Magic Print este una dintre cele mai importante si mai tehnologizate tipografii din România, iar editura cu acelasi nume scoate pe piata cartii, tot din 1996, lucrari stiintifice, tehnice si profesionale, lucrari de stiinte sociale si umane, de stiinte economice si drept, enciclopedii, dictionare, volume de poezie, arta si religie, carti de turism, ghiduri, harti, etc.

Celebrele sculpturi intitulate „Sarutul” ale lui Constantin Brâncusi si-au gasit, in aceasta toamna, o replica in regnul vegetal.

Vlad Marin, din satul Tescani (comuna Beresti Tazlau) a dat, in gradina casei sale, peste o astfel de varianta, atunci când s-a hotarât sa scoata din pamânt morcovii semanati in primavara.

Mare i-a fost uimirea când a dat peste un „cuplu” de morcovi imbratisati cu tandrete exact cum o fac uneori oamenii.

Imaginea ciudatelor radacini vegetale seamana izbitor cu aceea a unora dintre cele sase variante ale cunoscutelor opere cu acest titlu ale celebrului sculptor român, lucrate cu incepere din anul 1907.

Despre una dintre opere se spune ca in ea Brâncusi a vrut sa sintetizeze permanenta si biruinta iubirii in confruntarea ei cu moartea. De fapt, varianta este monumentul funerar al Tatianei Rachevski, o tânara care s-a sinucis din dragoste. Despre aceasta varianta a „Sarutului”, Brâncusi spunea: „Este simpla, rascolitoare si calmanta…

Lucrând ca de obicei indelung la aceasta sculptura, mi-am dat seama cât de indepartata poate fi oglindirea formelor exterioare a doi oameni de adevarul esential.”

Varianta vegetala din Tescani a Sarutului poate, insa, simboliza tocmai triumful vietii asupra mortii, un semn pe care natura ni-l da uneori tocmai pentru a nu uita raportul fundamental dintre viata si moarte.
 
Petru Done

Batalionul 630 Parasutisti „Smaranda Braescu” implineste 25 de ani de la infiintare
 
La sfârsitul lunii noiembrie, Batalionul 630 Parasutisti „Smaranda Braescu” Bacau sarbatoreste 25 de ani de la infiintare. Pentru a marca asa cum se cuvine acest moment aniversar, pe 26 noiembrie, intre orele 11 – 14, la sediul unitatii militare din strada General Stefan Guse, nr. 9, se va organiza Ziua Portilor Deschise si va avea loc un ceremonial militar si religios.

„Ziua Portilor Deschise va oferi posibilitatea prezentarii unor expozitii de tehnica militara si exercitii demonstrative specifice, precum si o vizita la filiala Bacau a Muzeului Militar National «Regele Ferdinand I»”, declara cpt. Cristian – Stefan Timos, ofiter de relatii publice in cadrul Batalionul 630 Parasutisti „Smaranda Braescu”.
 
Botezul parasutistilor
 
In baza aprobarii Ministrului Apararii Nationale pe raportul Marelui Stat Major, incepând cu data de 30 noiembrie 1990 s-a înfiintat Batalionul 498 Parasutisti, in subordinea Brigazii 3 Parasutisti, in Garnizoana Bacau. La 9 iunie 1996, prin Decretul 154 al Presedintelui României, Batalionului 498 Parasutisti i s-a acordat Drapelul de lupta si denumirea onorifica „Smaranda Braescu”. Incepând cu 25 octombrie 2011, Batalionul 498 Parasutisti „Smaranda Braescu” a schimbat denumirea, in Batalionul 630 Parasutisti „Smaranda Braescu” si a intrat in subordinea Brigazii 6 Operatii Speciale „Mihai Viteazul”.
 
Recunoastere internationala
 
Pe parcursul celor 25 de ani de existenta s-au executat peste 40.000 de parasutari, fara incidente grave, in care 3.000 de soldati/gradati profesionisti si militari in termen, au fost antrenati si brevetati ca parasutisti militari. „De-a lungul timpului, s-au efectuat sute, mii de aplicatii tactice si exercitii prin parasutare cu intreg efectivul batalionului, cu subunitati specializate, in diferite raioane din tara, dar si cu trupele de parasutisti din alte armate.

De asemenea, militari ai batalionului au executat misiuni in teatrele de operatii din Angola, Bosnia-Hertegovina, Irak, Kosovo, Congo si Afganistan”, spune cpt. Cristian Stefan Timos. Incepând cu anul 2012, militarii batalionului au executat misiuni specifice Fortelor pentru operatii speciale, in teatrul de operatii Afganistan, obtinând recunoasterea internationala a militarilor din alte armate participante in zonele de conflict.

Curtea de Apel Bacau urmeaza sa judece apelurile formulate in dosarul „Apartamentul”, dupa condamnarile date de Tribunal in urma cu o luna. Gheorghe Muntianu, fostul sef al Serviciului administrare fond locativ si îndrumare asociatii de proprietari din cadrul Primariei Bacau, a fost condamnat, pentru tentativa la abuz în serviciu, uz de fals si conflict de interese, la 3 ani de inchisoare cu suspendare.

O pedeapsa de 2 ani de inchisoare cu suspendare a primit Gavril Pircu, fostul director executiv al Directiei Patrimoniu, acuzat de tentativa la abuz in serviciu, iar aceeasi infractiune i-a adus primarului Romeo Stavarache o pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare. Edilul Bacaului inca mai spera la o achitare, in acest dosar, si si-a exprimat increderea in Justitie, in ultima sa declaratie de presa pe acest subiect.

Primul termen la Curtea de Apel Bacau va fi pe 17 decembrie. Reamintim ca cei trei au fost trimisi in judecata in aprilie 2014, in stare de libertate. Conform rechizitoriului, in perioada 2006-2009, lui Gheorghe Muntianu i-ar fi fost repartizata nelegal o locuinta din fondul locativ de stat în vederea închirierii si, ulterior, a cumpararii acesteia la un pret derizoriu.

Ca si la Urechesti, de mai bine de doua saptamâni, localnicii din satul Tochilea, comuna Rachitoasa, isi pazesc gospodariile de frica unui individ care a incendiat pâna acum patru fânarii. Oamenii sunt disperati ca i-ar putea lasa peste iarna fara hrana pentru animale, dar in acelasi timp se tem ca nu cumva sa le puna foc si la case.

Toti sunt oameni gospodari, care au grajdurile pline de vaci si cai, iar unii dintre ei au si zeci de oi. Serile trecute, barbatul de 51 de ani, pe care ei il banuiesc ca a provocat cele patru incendii, a fost prins in preajma unui depozit de furaje. Avea la el chibrituri si venise cel mai probabil pregatit sa actioneze. A negat insa ca intentiona sa dea foc, asa ca este in continuare in libertate. Si cât timp el este acasa, ceilalti sateni nu-si gasesc linistea.

„L-am prins aici si m-am luptat cu el. Avea chibrit la el si cred ca daca avea cutit ma taia. De când a inceput sa puna foc nu mai avem liniste. Eu stau si dorm in fânarie, ca sa nu vina sa mi-o incendieze. Copii sunt speriati, nevasta la fel”, spunea Iulian Dragos, unul dintre sateni.

„Mai jos, la vale, la un vecin a dat foc la toate stogurile de fân deodata. Probabil a aruncat cu benzina. Au venit pompierii, dar nu s-a mai salvat nimic. A amenintat ca ne da foc si sunt persoane care l-au auzit”, povestea si Costel Danila.

Intr-o singura ograda a facut scrum 18 tone de furaje. De atunci, vecinii celui pagubit fac nopti albe pentru a se pazi de piromanul care sta la doar câteva case distanta de ei. Satenii se tem ca nu cumva sa se ajunga la moarte de om pentru a se pune capat incendierilor.

„Daca-l omor ma duc la puscarie si din cauza lui o sa ajung sa stau prin inchisoare acum la batrânete. Dar cât sa stai si cu teroarea asta ca vine si iti da foc”, se intreba un bunic, care isi asigura hrana de pe urma animalelor pe care le creste.

„Pâna acum sunt 15 capite de fân incendiate. Oamenii din sat stau la pânda, nu dorm noaptea si isi pazesc furajele. Este o persoana suspectata, dar pâna nu sunt date certe nu se poate actiona. S-au intocmit dosare penale si s-au luat declaratii de la sateni cum sunt amenintati”, a explicat Ovidiu Adrian Ivanciu, primarul comunei Rachitoasa. Barbatul suspectat a mai avut probleme cu legea si in comuna este cunoscut ca un individ violent.

Traim fragmentar, precar, timpul prin care trecem e farâmitat si teribil de grabit. Pare din ce în ce mai greu sa gasesti ragazul unor convorbiri cu tine însuti cel profund, adevarat, dincolo de mastile si conventiile sociale, de ipocrizia generalizata, comoda, calduta. E un timp bezmetic, al schimbarilor rapide, multiple, al alteritatii, al identitatilor fluide. Al nevrozelor, anxietatii, si al unei mari singuratati. Asta în ciuda multimii de retele de socializare, niste simple fatade, de cele mai multe ori. Pentru ca acolo nu este locul unei comunicari firesti, vii, fata în fata.

Eu asa vad si simt lucrurile, si asta îmi transmite si noua expozitie personala a lui Marius Craita Mândra, un artist care se cauta în mod febril pe sine si cauta si oameni care sa-l înteleaga, carora le poate adresa mesajele lui. No borders se intituleaza expozitia sa de la Galeria Noua, o foarte incitanta invitatie la reflectie. Expuse într-un spatiu restrâns, intim, lucrarile te asediaza cu o multime de întrebari. De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptam? E numele unui faimos tablou de Gauguin, care-mi vine în minte. Desi acum ma refer la un alt gen de pictura, una trecuta prin neo-expresionism, pop art, postmodernism. Dar esenta lucrurilor e aceeasi, pentru ca sufletul omenesc si nevoile sale nu s-au schimbat. E aceeasi nevoie de dragoste, întelegere, tandrete, comuniune, compasiune. Nevoia de autocunoastere, de sens, de calda, sensibila umanitate.

Expozitia lui Marius Craita Mândra, avându-l drept curator pe un alt artist al generatiei sale, foarte personal si interesant în demersurile sale, Dragos Burlacu, este una cu semnificatii profunde, tulburatoare, nelinistitoare. Cu unitate stilistica, atmosfera si mister. Ce sunt aceste chipuri care se ascund dupa câte un obiect, sunt blurate, nu au trasaturi, ce este acel trunchi fara cap, dupa ce striga acele guri deschise dintr-un tablou numit, atât de sugestiv, Dialog pe verticala? Sunt personaje fara identitate (asa se si intituleaza seria de portrete), pierdute într-un dureros anonimat, personaje care vorbesc singure, striga în desert.

Îti dai seama ca nu traiesc, ci vietuiesc, supravietuiesc, mai exact, într-un fel mecanic, într-o lume robotizata, artificiala. De unde senzatia de gol interior, de imensa tristete. Da, noua expozitie a unui înca tânar artist, cum e Marius Craita Mândra, te pune pe gânduri, te scutura, te frisoneaza. Cred ca este, daca nu ma însel, a saptea lui personala, în care Marius este foarte el însusi, cu o identitate artistica matura acum, adâncindu-si temele predilecte, cercetarea pe cont propriu.

Din fericire, nu seamana deloc cu seniorul, cunoscutul pictor Vasile Craita Mândra, fiul având destul talent si determinare de a-si urma un drum care-i apartine. Marius este un om al timpului sau, este conectat la activismul generatiei sale, aratând ca îi pasa de tot ceea ce se petrece în jurul sau si ca ia atitudine cu mijloacele specifice artei. Pe lânga calitatile picturii sale, remarcabila prin atentia pentru compozitie, pentru detalii, el este o constiinta activa, refuzând apatia, indiferenta. Expresiva, puternica, noua sa personala, No borders (fara frontiere) lasa câmp deschis interpretarilor, chemând emotia si reflectia.