Peste 200 de poliţişti se vor afla în stradă, în județul Bacău, suplimentar faţă de dispozitivul curent, pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică şi prevenirea producerii oricăror evenimente negative, cu prilejul Floriilor de cult Ortodox. În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, în urma aprobării ministrului afacerilor interne, domnul Petre Tobă, Poliția Română a intensificat acțiunile la nivel național, pentru menținerea siguranței cetățenilor.
Cei 219 de poliţişti băcăuani care vor acţiona suplimentar faţă de cei care se află în dispozitivul curent de ordine şi siguranţă publică, vor avea ca prioritate prioritate prevenirea şi descurajarea oricăror evenimente care ar putea afecta liniştea cetăţenilor şi vor ntervini rapid atunci când sunt sesizaţi cu privire la comiterea unor fapte antisociale.
Astfel, 137 de poliţişti de la ordine publică, 26 de la structurile de poliţie rutieră, 37 polițiști de investigații criminale şi 19 poliţişti de la alte structuri şi rezerve de intervenţie, se vor afla în stradă, în dispozitive mixte de ordine şi siguranţă publică, precum şi în proximitatea lăcaşurilor de cult sau de desfăşurare a manifestărilor publice circumscrise acestor sărbători.
Pentru menținerea ordinii și siguranței publice se va organiza zilnic, 86 patrule de siguranță publică, dintre care 24 pedestre și 62 auto.
De asemenea, se vor institui dispozitive de ordine și siguranță publică, în zona lăcașurilor de cult ortodox.
Activităţile vor fi desfăşurate în sistem integrat, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice.
Pe drumurile publice, pe principalele artere din zonele turistice, pe traseele de acces către aceste zone, precum şi în zona lăcaşelor de cult religios, poliţiştii de la rutieră vor acţiona pentru menţinerea fluenţei şi prevenirea producerii unor evenimente grave, în general a celor generate de excesul de viteză, fiind amplasate, în acest sens, în trafic, 14 aparate radar.
Pentru crestinii ortodocsi bacauani, praznicul Intrarii Domnului in Ierusalim sau al Floriilor reprezinta un sporit prilej de bucurie pricinuit de faptul ca, de zece ani, lânga sediul pompierilor militari s-a ridicat un lacas de rugaciune ce poarta hramul acestei binecuvântate zi. Duminica, 24 aprilie, credinciosii care-si vor purta pasii spre bisericuta de pe strada Milcov vor putea participa la Sfânta Liturghie de hram ce va fi savârsita de insusi ierarhul locului, Inaltpreasfintitul arhiepiscop Ioachim. Lui i se vor adauga preotii slujitori Mihai Beicu, Ionut Epure si Vasile Ichim, precum si preoti invitati din Protopopiatul Bacau. „Este un praznic de bucurie prin post, o sarbatoare care precede Saptamâna Patimilor, iar Inalpreasfintia Sa vine in fiecare zi de Florii ca sa ne binecuvânteze si sa ne imbarbateze in truda noastra de ridicare a Sfintei Biserici” a marturisit parintele-paroh Mihai Beicu. Istoria Bisericii „Intrarea Domnului in Ierusalim” din Bacau a inceput in anul 2006 când pompierii militari bacauani au demarat constructia unei capele de lemn pentru propriile nevoi spirituale. Anul 2010 a insemnat infiintarea Parohiei „Intrarea Domnului in Ierusalim”, iar un an mai târziu au fost demarate lucrarile pentru noul lacas de cult care sa poata acoperi cerintele enoriasilor din acea zona. IPS Ioachim va sosi in mijlocul credinciosilor duminica, la ora 9.00, Sfânta Liturghie arhiereasca urmând a se incheia in jurul orei 12.00.
Sâmbata, 23 aprilie, se deschide ENGLISH HOME in Bacau ARENA MALL, la parter. Magazinul ofera o varietate de produse textile – de la asternuturi pâna la halate – si decoratiuni interioare pentru dormitoare, sufragerii, bucatarii, bai si camere pentru copii.
Produsele English Home reflecta o reinterpretare a stilului britanic in materie de decoratiuni interioare, stil caruia i s-a adaugat o nota romantica. De la bun inceput, din 2008, anul in care brandul a intrat pe piata, misiunea sa a fost de a oferi clientilor preturi accesibile pentru articole de buna calitate.
La ora actuala, retailerul English Home este prezent in Turcia (240 de magazine), Grecia, Polonia, Bulgaria, Ucraina si Georgia (având peste 50 de magazine in aceste tari). 2015 marcheaza intrarea brandulului pe piata din România. Primele magazine au fost deschise in Brasov si Bucuresti.
Joi seara, la Sala de Atletism din Bacau s-au desfasurat meciurile din semi-finalele Cupei României, in care s-au calificat cei mai buni boxeri români ai momentului.
Pentru finale s-au calificat: Florin Balteanu (Tg. Jiu) si Cosmin Girleanu (Hunedoara) la categoria 46-49 kg; Sebastian Arbuz (Bacau) si Ionut Ghitu (Câmpulung Muscel) la 52 kg; Andrei Udubasa (Rm. Vâlcea) si Marin Pascu (Craiova) la 56 kg; Alexandru Popescu (Dinamo Bucuresti) si Cristian Dragan (Olimpia Bucuresti) la 60 kg; Viorel Ficiu (Bacau) si Florin Schiopu (Calarasi) la 64 kg; Alberto Calota (Steaua Bucuresti) si Szabo Karol (Olimpia Cluj) la 69 kg; Albert Biro (Ploiesti) si Michel Constantin (Craiova) la 75 kg; Iulian Dolu (Petrosani) si Stefan Patrascu (Câmpulung Muscel) la 81 kg; Vlad Neamtu (Iasi) si Cristian Filip (Baia Mare) la 91 kg; Ionut Bohotici (Sighet) si Emanuel Mican (Onesti) la +91 kg.
Reamintim ca, aceasta competetie, cea mai importanta la nivel de tineret in 2016, reprezinta un criteriu de selectie pentru loturile nationale. Galele finale vor avea loc vineri, 22 aprilie, de la ora 17.00, intrarea publicului fiind libera.
Dupa o pauza competitionala de trei saptamâni si jumatate, divizionara secunda CSSM Bacau a reluat campionatul cu o deplasare la ultima clasata din Seria A.
Pe terenul „lanternei rosii” CSM Cimentul Bicaz, elevii lui Bogdan Voica au dat recital si s-au impus cu 64-21 (29-8), evoluând în formula: Bobeica, Freiwald – Rata (12 goluri), Popia (11), Juverdianu (11), Cotinghiu (10), Moisa (8), Câmpan (4), Lita (3), Ciubotariu (3), Dumitriu (2).
Echipa bacauana a devansat pe CSU Suceava în clasament si ocupa pozitia a II-a în Seria A, cu 50 puncte.
Pentru CSSM urmeaza doua meciuri acasa, cu CSU Târgoviste (vineri, 22 aprilie, ora 10.00) si ACS Atletico Alexandria (miercuri, 27 aprilie, ora 14.00). Acestea vor fi ultimele aparitii ale handbalistilor bacauani în fata propriilor suporteri în acest sezon.
Când pasiunea pentru ceva este ATÂT de mare, investitia si munca pe care alegi sa le desfasori intru pasiune devin practic un act de curaj. Este, poate, motto-ul care defineste cel mai bine trupa The River, trupa nou aparuta – dar in forta – pe piata muzicala româneasca. Aflata la inceput de drum, dar nu fara ani de munca in spate si rezultate numeroase in domeniu pentru membrii ei, trupa The River se autodefineste ca „izvorând din muzica blues, cu afluenti din muzica rock, soul, funk si pop”, si astfel si porneste la drum pentru a strabate tara.
Dupa prime „revarsari” in Buzau si Piatra Neamt, duminica, 24 aprilie, de la ora 21.00, pasiunea, talentul si munca celor trei The River, respectiv Alexandru Cismaru (voce, chitara electrica), Radu Valean (chitara blues, contrabas) si bacauanul – „motorul trupei”, Ciprian Diaconu (tobe) vor curge lin pentru publicul bacauan, in Pub S4.
Despre fiecare membru The River in parte se poate vorbi mult, pentru ca fiecare in parte are in spate un palmares muzical, de la proiecte individuale sau colaborari cu nume sonore de pe piata muzicii rock românestim pâna la premii la festivaluri specifice (numai Alexandru Cismaru, la cei 22 de ani ai lui, are deja la activ peste 20 de premii la concursuri si festivaluri de muzica).
Ne oprim insa, deocamdata, la a-i lasa pe cei trei The River sa ne cânte si sa ne vorbeasca despre ei: „aparitia noastra pe piata muzicala nu se vrea a fi o alternativa la ceea ce exista astazi, ci mai degraba o completare. Muzica pe care o cântam, standardele de blues si rock au peste 50 de ani si vor continua si dupa disparitia noastra. Tehnologia, retele de socializare dezumanizeaza, maresc ritmul vietii, apare o pierdere inutila de timp, ne ramâne astfel putin timp de calitate petrecut cu noi insine si cu cei dragi. Va propunem, asadar, o reintoarcere catre sine”…
Reintoarcere la sine si o buna intâminare a trupei, din partea publicului bacauan, continuam noi, duminica, 24 aprilie 2016, in Pub S4.
De la data simbolica a declansarii Genocidului Armenilor din Imperiul Otoman, 24 aprilie 1915, au trecut 100+1 ani (în realitate masacrele armenilor si deportarile au început în 1894-96, iar urmarile politice au durat pâna la Conferinta de la Lausanne din 1923). La un veac dupa, ranile si amintirile genocidului sunt la fel de proaspete, si nu numai pentru ca înca sunt în viata ultimii martori oculari si urmasii acestora, ci si pentru ca evenimentele dramatice ce se petrec astazi în patria istorica a armenilor si împrejurul acesteia amintesc cu cruzime de acesta. Se repeta persecutiile împotriva minoritatilor nationale si religioase, violentele, deportarile, distrugerea monumentelor de cult si a celor istorice.
Printre cei prigoniti si printre victime se afla din nou armeni… alaturi de asirieni, iezdi si kurzi. Aproape cu totul s-au depopulat localitatile locuite de armeni la granita turco-siriana, de unde mai era un pas pâna în tara stramosilor, au fost aruncate în aer biserici, printre care si cea a Sfintilor Martiri de la Der-Zor, ultimul lagar al mortii pentru deportatii armeni de la 1915. Zeci de mii de armeni au parasit Irakul si Siria, unde îsi gasisera adapost. O parte dintre acestia s-au dus în Armenia, ceilalti s-au risipit în Europa si America, având în fata perspectiva trista a pierderii identitatii si a asimilarii rapide.
Adevaratul ostatic al trecutului tragic de acum o suta de ani si al evenimentelor zbuciumate de astazi este Armenia, care, ca ultim refugiu al armenilor, se afla astazi prinsa între doua semiluni si duce o lupta pe viata si pe moarte pentru existenta si viitorul sau demn.
Copil si adolescent fiind, când ascultam cu inima strânsa despre nenorocirile poporului nostru, aveam credinta ca într-o buna zi dreptatea va veni si pentru armeni, ca precum alte natiuni într-o zi si noi vom trai împreuna pe pamântul nostru stramosesc. Vedeam în vis Muntele Ararat si tara minunata ce se întinde dincolo de el. Credeam ca puternic înseamna si drept, desi nu întelegeam de ce puternica Uniune Sovietica din acea vreme „apara popoarele asuprite si colonizate ale lumii”, dar nu numai ca nu vede suferintele armenilor din fata sa, ci îi si reduce la tacere pe cei care vorbeau despre acestea. Mai târziu am înteles ca, din pacate, puternic nu înseamna neaparat si drept. În timp ce înca din copilarie suntem educati în spiritul marilor idei umaniste de dreptate, adevar, umanitate, dragoste fata de aproape si compasiune fata de cel în nevoie, iar la temelia relatiilor politice si sociale am pus libertatea, egalitatea si fraternitatea, fara voie se nasc îndoieli cu privire la actualitatea acestor valori, atunci când vedem taberele multimilor de refugiati ce patrund în Europa dinspre Orientul Mijlociu, apelurile la ajutor ale asirienilor si iezdiilor, pribegiile romilor deveniti tinta a jandarmeriilor europene. (…)
Mare parte a poporului meu traieste pe meleaguri straine, sub diverse regimuri politice, în conditiile celor mai diverse obiceiuri, rânduieli sociale si culte, o parte traieste liber, cealalta nu prea. O parte a armenilor chiar si pâna astazi traiesc ascunzându-si identitatea în patria lor istorica, deseori convertiti la alta religie si cu limba materna pierduta. Pretutindeni armenii depun eforturi uriase pentru pastrarea identitatii proprii si pentru a-si face auzite drepturile de care au fost lipsiti în urma genocidului. Cine trebuie sa le auda glasul? Oare au ei dreptul sa aminteasca si sa ceara si pâna când? Oare sunt armenii în stare de unii singuri, fara sa-i mai deranjeze pe altii – caci unii în mod evident sunt deranjati de cererile si amintirile insistente ale armenilor, întrucât acestea le tulbura relatiile cu Ankara –, sa ceara dreptate de la Turcia contemporana?
În fond, ce a câstigat omenirea atunci când, în anii ‘20 ai secolului trecut, Occidentul si bolsevicii au închis ochii la crimele junilor turci si l-au favorizat pe Mustafa Kemal în dauna armenilor? Evenimentele în desfasurare astazi în Orientul Mijlociu si în Caucaz ne arata ca nimic altceva afara de dureri de cap. În timp ce, daca omenirea s-ar fi aratat dreapta, în aceasta parte a lumii tabloul ar fi fost cu totul altul: scoateti chestiunea armeana din acest peisaj sumbru si cerul pe data se va însenina. (…) Armenia, ca tara a unui popor trecut prin genocid, se socoteste responsabila în lupta comuna împotriva acestui rau, îndeosebi prin aplicarea “Conventiei pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid” adoptata de ONU din 1948. Anul trecut, peste optzeci de state au sustinut în cadrul ONU rezolutia initiata de Armenia prin care Adunarea Generala a ONU a proclamat ziua de 9 decembrie drept “Zi internationala a comemorarii si demnitatii victimelor crimei de genocid”.
Ramânând fidel angajamentului sau, anul acesta, la 23 aprilie, Erevanul organizeaza al doilea “Forum mondial împotriva crimei de genocid”, avînd o tema extrem de actuala: “Prevenirea genocidurilor si protectia refugiatilor. Provocari actuale”. În ciuda atmosferei funeste de astazi, este de preferat sa ramânem optimisti si sa credem ca în viitorul nu foarte îndepartat armenii si turcii, precum si ceilalti vor gasi o cale de întelegere si în aceasta parte a lumii se va instala calmul si solidaritatea de care au atâta nevoie popoarele din regiune.
Hamlet Gasparian
Ambasador al Republicii Armenia in România
“Strunga intre moarte si viata”, spectacol extraordinar la Teatrul “Bacovia
La implinirea a 101 ani de la tragicele evenimente din 1916, Uniunea Armenilor din România, Sucursala Bacau, invita, sâmbata, 23 aprilie, ora 13.00, la Teatrul Municipal “Bacovia”, armeni, dar si cetateni de alte etnii, la un spectacol de teatru, cu piesa “Strunga dintre moarte si viata”, scenariu si regie Florin Kevorkian.
Piesa dramaturgului de origine armeana a fost pusa in scena de Teatrul “Mihai Eminescu” din Botosani si este realizat in parteneriat cu UAR, la initiativa Asociatiei “PRO Urban” Botosani. Partenerii Sucursalei Bacau a UAR sunt Primaria Bacau, Teatrul “Bacovia”, iar colaboratori Casa Corpului Didactic, ISJ, Muzeul de Isotrie, CN “Gheorghe Vrânceanu”, “Ferdinand I”, “Stefan cel Mare”, CN de Arta “George Apostu” si Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”.
România a fost singura tara din Europa ca a gazduit, intr-un orfelinat din Strunga, judetul Iasi, un numar considerabil de copii armeni, porniti in cele patru vânturi, ca urmare a prigoanei. Spectacolul de teatru se inspira tocmai dintr-un astfel de moment tragic: “Un mesaj de suflet, pentru o rana ramasa mereu vie…Genocidul impotriva armenilor…Astfel…este vorba despre refugiati – ca in prezent – este vorba despre o libera analiza intre crestini si musulmani”, scrie Florin Kevorkian in Caietul Program al spectacolului.
O bacauanca ne-a sesizat la adresa redactiei despre un episod care s-a derulat dimineata in fata ochilor ei. „Am observat, fiind in trafic, cum se livreaza pâinea in orasul nostru. Noi o luam frumos de la raft, impachetata, dar nu ma intrebam niciodata cum ajunge la noi. Am avut ocazia sa vad la un magazin din zona Autogarii cum se scotea dintr-o masina murdara si la interior si la exterior pâinea noastra cea de toate zilele. N-as fi carat nici varza de pe câmp cu masina asta. Cum se poate ca nici o autoritate sa nu vada aceste lucruri pe care eu le-am observat in plina zi”, ne-a povestit femeia.
Acelasi lucru l-am facut si noi intr-o dimineata, am urmarit cum se aduce pâinea la magazine. N-a durat mult sa observam ca ceea ce ne-a povestit femeia era pe deplin adevarat. Am luat apoi la intrebari institutiile responsabile, sa vedem ce parere au despre cele relatate de noi.
Protectia Consumatorilor verifica etichete
Protectia Consumatorilor Bacau a derulat, recent, mai multe controale la producatorii si comerciantii din domeniu. Astfel, au fost luati la intrebari 12 operatori economici din tot judetul, toti fiind gasiti in neregula.
„Principalele deficiente depistate la cei controlati au constat in neafisarea preturilor, neambalarea pâinii, iar la unii, lipsa detaliilor privind sortimentul, producatorul ori greutatea/bucata. Grav este si ca am depistat, chiar si la aceasta data, comercianti care, la produsele de panificatie vrac, precum si la cornuri ori covrigi, nu aveau atasate precizarile privind alergenii. Detaliu care nu trebuie sa lipseasca, mai ales daca acele produse urmau sa fie consumate de copii”, a declarat Alin Nastasa, comisar sef adjunct la Protectia Consumatorilor Bacau.
Comerciantii nu au probleme doar la livrarea pâinii, ci dupa cum au descoperit cei de la Protectia Consumatorilor nici produsele folosite pentru a face pâinea nu sunt pastrate cum trebuie. „Am mai gasit si faina vrac de pe eticheta careia lipseau elementele de identificare“, a mai spus Alin Nastasa. In aceste conditii, comisarii bacauani au fost nevoiti sa aplice sanctiuni constând in 8 amenzi cu o valoare totala de 24.000 lei, precum si 4 avertismente.
Controale de la DSV
Trebuie spus ca si Serviciul Control Oficial Siguranta Alimentelor, din cadrul Directiei Sanitare Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Bacau, are atributii de control pentru respectarea normelor privind siguranta alimentelor în toate unitatile care produc, prelucreaza, proceseaza, depoziteaza, transporta, valorifica si comercializeaza alimente de origine animala si non-animala, categorie in care se inscriu si brutariile.
„Astfel, pe teritoriul de competenta, salariatii acestui Serviciu efectueaza expertiza prin prelevare de probe în vederea examenului de laborator al produselor de origine non-animala, si, totodata, aplica masuri de retinere oficiala/sechestru, retragerea si/sau distrugerea alimentelor de origine animala si non-animala, pe teritoriul de competenta al DSVSA”, a precizat dr. Florin Balta, de la DSVSA Bacau. In plus, prin acelasi Serviciu, se urmareste, monitorizeaza si controleaza modul în care se respecta, pe teritoriul de competenta al DSVSA, cerintele legislative legate de etichetare, mentiuni de sanatate si nutritie, adaosul de vitamine si minerale în alimente de origine non-animala, suplimente alimentare, precum si altele asemenea, potrivit legii.
Copii si parinti, psihologi si asistenti sociali, elevi de gimnaziu si liceeni care fac voluntariat in centrele de asistenta au traversat, joi, muncipiul Bacau intr-un mars civic.
Actiunea a fost organizata de Asociatia „Betania”-Centrul „Delfinul” in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, Asociatia de Sprijin a Copiilor cu Handicap Neuromotor – Centrul „Daniel”, Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica si Palatul Copiilor. Dotati cu baloane albastre si pancarte, organizatorii si invitatii s-au adunat, la ora 12, in fata Casei de Asigurari de Sanatate si au pornit catre Piata Tricolorului.
„Marsul Autismului”, parte a Campaniei de Sensibilizare si Constientizare a Autismului “Informeaza-te, accepta, sustine!”, a avut drept scop sa atraga atentia asupra situatiei persoanelor cu tulburari din spectrul autist si sa le aminteasca bacauanilor ca au nevoie de iubire si sprijin pentru a se integra in comunitate.
Inceputa putin dupa ora 8.00, sesiunea de audiente sustinuta de primarul interimar Ilie Birzu, joi, 21 aprilie, a avut inscrisi pe lista nu mai putin de 76 de petenti. Marea majoritate dintre acestia au solicitat fie locuinte, fie ajutoare financiare. Drept urmare, la audiente a participat si Cristina Bardasu, sef serviciu social in Primarie.
„In momentul de fata sunt peste 3.000 de solicitari pentru locuinte si 1670 de dosare aprobate pe baza de punctaj”, au spus reprezentantii primariei. Printre solicitanti s-a numarat si un tânar angajat al Inspectoratului Judetean de Politie care a primit o locuinta dar este nemultumit cum arata si a dorit sa schimbe repartitia intr-o alta locatie.
„Locuinta pe care mi-ati repartizat-o arata sub orice critica. Conditiile sunt mai rele decât la casutele sociale din Izvoare”, a precizat tânarul, care nu este casatorit iar dosarul sau are 72 de puncte. Locuinta pe care a primit-o este din gama apartamentelor evacuate. Printre ceilalti solicitanti de locuinte s-a numarat si o tânara care a depus dosarul in 2015.
„Termin facultatea anul asta si vreau sa ma si casatoresc, drept urmare sper ca voi primi o locuinta”, a declarat tânara care a fost indrumata sa depuna la dosar diploma de studii (dupa ce va absolvi), respectiv actele de casatorie (dupa ce se va prezenta in fata ofiterului de stare civila), pentru a-i creste punctajul, si conform prevederilor legale, in 2017 ar putea primi o locuinta.
De cealalta parte, solicitantii de ajutoare financiare au invocat starea precara de sanatate a lor sau a membrilor familiilor lor. „Va rog domnilor, faceti tot ce puteti sa se realizeze o sectie de cobaltoterapie la Bacau. Nici nu stiti prin ce trec suferinzii de cancer”, a spus la audiente o doamna care a fost operata de cancer la sân si care a solicitat un ajutor financiar pentru tratamente. O alta bacauanca are nevoie sa faca un control tomograf si nu-i ajung banii, iar un alt cetatean este suspect de cancer si nu are bani de investigatii si medicamente. Si cazurile bacauanilor cu probleme nu s-au oprit aici.
Toti cei cu astfel de probleme au fost indrumati catre Directia Sociala. „Noi putem deconta anumite cheltuieli pe care nu le deconteaza Casa de Asigurari de Sanatate, sub forma unor ajutoare de urgenta, dar care trebuie sa fie dovedite cu acte”, le-a spus primarul interimar Ilie Birzu celor cu astfel de probleme. Pe lânga aceste solicitari au mai fost si cereri de scutire de la plata taxelor de salubritate de catre un cetatean cu handicap II permanent, probleme pe la asociatiile de proprietari, concesionari de teren, retrocedari de terenuri si alte probleme ale orasului si de urbanism.
Olimpiada Nationala de Chimie, editia jubiliara 50 de ani, a luat sfârsit. Timp de cinci zile, in Bacau s-au aflat cei mai buni elevi chimisti ai tarii si profesorii lor. Alaturi de ei, membrii Comisiei Centrale a Olimpiadei, formata din 56 de academicieni, profesori universitari si preuniversitari.
Dupa doua zile de foc, in care cei 370 de concurenti au sustinut probele scrise si practice (luni si marti), iar apoi proba de baraj (miercuri), joi dimineata, organizatorii au pregatit pentru ei si un program de vizitare a unor obiective turistice, istorice, culturale si industriale din judet: Casa Muzeu George Enescu Tescani, Muzeul Razesilor Gazari din satul Prajesti (comuna Magiresti), Palatul Ghika din Comanesti, unde au fost primiti cu pâine si sare, dar au putut admira si un spectacol al Ursilor, Salina Tg.Ocna, societatea Chimcomplex Borzesti si Biserica Borzesti. Spre seara, incepând cu ora 18.00, la Teatrul de Vara „Radu Beligan” au participat cu totii la Gala Olimpiadei, unde a avut loc Festivitatea de premiere a celor mai buni chimisti din acest an.
Premii peste premii, in bani
S-au acordat cinci premii I, la fiecare nivel de studiu (de la clasa a VIII-a, pâna la a XII-a), in valoare de 1.000 lei / câstigator, câte 800 lei a primit fiecare elev care a ocupat locul II (5 astfel de premii), 600 lei, pentru fiecare elev de pe locul III (5 astfel de premii), dar s-au acordat si 38 de mentiuni, a câte 200 lei fiecare. Comisia Nationala a mai acordat 10 premii speciale, pentru cea mai buna lucrare teoretica si cea mai buna lucrare practica pe fiecare clasa (câte 100 lei / elev). Primul calificat in lotul national largit a primit 500 de lei, al doilea calificat, 350 de lei, iar al treilea, 200 de lei. Premii importante si consistente s-au primit si din partea sponsorilor.
220 de premii, in total
La clasa a VIII-a, s-au acordat un premiu I (Teodora Stan, Liceul International de Informatica Bucuresti), un premiu II (Sorana Gabriela, Liceul Teoretic „Neagoe Basarab” Oltenita) si un premiu III (Ioana Oprea, Liceul International de Informatica Bucuresti), sapte mentiuni si 29 mentiuni speciale.
La clasa a IX-a – un premiu I (Miruna Belciu, Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” Bacau), un premiu II (Ioana Popa, Colegiul National Iasi), un premiu III (Teodor Obada, Colegiul National Iasi), sapte mentiuni si 29 mentiuni speciale.
La clasa a X-a – un premiu I (Dan Neagoe, Colegiul National „Mircea cel Batrân” Constanta), un premiu II (Alexandra Alexiu, Colegiul National „Mihai Viteazu” Ploiesti), un premiu III (Cristian Ungureanu, Liceul International de Informatica Bucuresti), 14 mentiuni si 66 mentiuni speciale. La clasa a XI-a – un premiu I (Paul Haidu, Colegiul National „Mircea cel Batrân” Constanta), un premiu II (Alexandra Dima, Liceul International de Informatica Bucuresti), un premiu III (Anamaria Leonescu, Colegiul National „Sf.Sava” Bucuresti), sapte mentiuni si 29 mentiuni speciale.
La clasa a XII-a – un premiu I (Andrei Iliescu, Liceul International de Informatica Bucuresti), un premiu II (Cristian Râclea, Colegiul National „Vasile Alecsandri” Galati), un premiu III (Razvan Gheorghe, Colegiul National „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Buzau), patru mentiuni si 13 mentiuni speciale.
Olimpiada Nationala de Chimie a fost organizata anul acesta in Bacau, dupa 22 de ani.
La deschiderea oficiala a acestei editii jubiliare, care a avut loc duminica, 17 aprilie 2016, a participat si Ministerul Educatiei, Adrian Curaj.
Festivitatea de premiere de joi, 21 aprilie, care a durat mai bine de trei ore, a inclus si momente artistice oferite de Ansambul „Teisorul”, majoretele si artistii din „Dansul mastilor” de la Colegiul National „Gheorghe Vranceanu”, dar si reprezentatii deosebite oferite de elevii de la Colegiul National de Arta „George Apostu”.
Intreaga manifestare s-a incheiat cu intonarea Imnului Olimpiadei compus de Florentina Stanciu (versuri), Flaviu Marius Panaite (muzica, care s-a ocupat si de orchestratie si mastering, alaturi de Adrian Ciobanu).
13 premii pentru elevii bacauani
Miruna Belciu
Marele premiu la clasa a IX-a i-a revenit Bacaului, prin eleva Miruna Belciu, de la Colegiul National „Gheorghe Vranceanu”, pregatita de prof. Mariana Rosenschein. Miruna este „copilul minune”, asa cum a fost numita de dascalii sai, fiind calificata anul acesta la cinci olimpiade nationale (de fizica, de chimie, de biologie, de matematica si de Stiintele pamântului), dar pentru ca toate au fost organizate in aceeasi perioada, nu s-a putut prezenta decât la trei dintre ele.
Alaturi de ea, au mai fost premiati urmatorii elevi bacauani: la clasa a VIII-a – Ana Maria Vârlan si Alexia Baluta (ambele de la Colegiul National „Ferdinand I” – prof. Silvia Bogdaneanu) – mentiuni speciale; la clasa a X-a – Raluca Malache, Gheorghe Munteanu si Daniela Ghinet (de la Liceul Teoretic „Spiru Haret” Moinesti – prof. Luminita Prajinaru) – mentiuni speciale, Gabriela Iftimescu (Colegiul National „Gh.Vranceanu” – prof. Nadia Savin) – mentiune speciala, Alexandra Pravat (Colegiul National „Ferdinand I” – prof. Silvia Bogdaneanu) – mentiune speciala, Madalina Popa (Colegiul National „Gh.Vranceanu” – prof. Mariana Rosenschein) – mentiune speciala; la clasa a XI-a – Andrei Tanasov (Colegiul National „Gh.Vranceanu” – prof. Mariana Rosenschein) – mentiune, Tudor Hirlea (Liceul Teoretic „Spiru Haret” Moinesti – prof. Luminita Prajinaru) – mentiune; la clasa a XII-a – Raluca Darauta (Colegiul National „Gh.Vranceanu” – prof. Mariana Rosenschein) – mentiune si George Umbrarescu (Colegiul National „Gh.Vranceanu” – prof. Marinela Busteaga) – mentiune speciala.
Urmare a probei de baraj, la care s-au inscris 100 de elevi care au participat la aceasta competitie, s-au selectat si 20 de participanti care vor alcatui lotul national largit. Primii 6 elevi din clasamentul acestui lot vor participa la Olimpiada Internationala de Chimie „D. Mendeleev”, care va avea loc in Federatia Rusa, in perioada 1-7 mai. Toti elevii din lot vor urma un program intensiv de pregatire si, in urma testelor pe care le vor sustine, se va stabili componenta echipei (formata din cei mai buni patru chimisti ai tarii), care va reprezenta România la Olimpiada Internationala de Chimie, ce se va organiza anul acesta in Georgia, la Tbilisi, in luna iulie.
[wonderplugin_gallery id=”507″]
„Aceasta editie aniversara a fost organizata excelent. Suntem foarte multumiti de tot. Tinem sa multumim pentru eforturile deosebite tuturor. Suntem recunoscatori Colegiului National «Gheorghe Vranceanu» si Universitatii «Vasile Alecsandri» din Bacau, care au organizat in timp record laboratoarele ce au permis desfasurarea impecabila a probelor practice. Se adauga cei care au asigurat cazarea profesorilor si elevilor, dar si cei care s-au ocupat de excursia de joi. A fost exact cum ne-am dorit sa avem o editia jubiliara, iar Bacaul ne-a implinit acest vis. In ceea ce priveste elevii, mesajul este simplu: in fiecare an avem copii buni”.
academician Marius Andruh, profesor la Universitatea din Bucuresti, presedintele Comisiei Nationale a Olimpiadei Nationale de Chimie
„Buna desfasurare a aceastei olimpiade nu ar fi fost posibila fara sprijinul sponsorilor. Le multumim in mod special, pentru ca au fost alaturi de noi, in organizare, Primariei Bacau, Consiliului Judetean Bacau, Societatii Dedeman, Asociatiei «Dumitru Sechelariu», alaturi de Banca Comerciala Româna, firmele Agricola, Transport Public Bacau, Comfert, Aerostar, SIF Moldova, Chimcomplex Borzesti, Conextrust, Arena Mall, Centrul Auto Skoda Bacau, OMV Petrol. La acestia se adauga EMD, Hotel Decebal, Hotel Bistrita, Pensiunea Daciana, Pensiunea Studio, UMB Grup, Auchan, Cora, Selgros, Praktiker, Motorstar, Metalbac & Farbe, Villa Borghese, Royal Garden, Rotary Club Bacau, InnerWheel, CAR Prietenia, Elmet, Bacania Serban. Au fost si multi oameni cu suflet, e greu sa-i nominalizez acum pe toti. Inca o data, multumiri speciale tuturor.”
prof. Mariana Rosenschein, cadru didactic de chimie la Colegiul National „Gh. Vranceanu” Bacau, membru in comisia de organizare.
Festivalul Internaţional al Recitalurilor Dramatice de la Bacău, ediţia 2016, s-a încheiat cu un moment realmente extraordinar al actorului Răzvan Vasilescu, care a dăruit publicului din urbea lui Alecsandri şi Bacovia piesa-monolog „Profu’” a belgianului Jean-Pierre Dopagne (traducerea, Carmen Mocanu). După ce a itinerat-o prin teatre şi licee din Bucureşti şi din ţară, cu un succes împărţit între adolescenţi şi dascăli, a venit rândul băcăuanilor să afle nu din auzite despre suferinţele învăţământului contemporan din Europa şi poate din lume.
Pe scurt, un profesor de literatură clasică universală, îndrăgostit de meseria lui aşa cum a văzut la propriii dascăli (interpretul, Răzvan Vasilescu, este el însuşi fiul unui renumit matematician din Ploieşti), pune tot sufletul în pregătirea lecţiilor despre capodopere ale literaturii lumii, oferindu-le elevilor din clasa terminală a unui liceu modele de conduită, chiar dacă faptele ţineau de domeniul ficţiunii. Din nefericire, elanul i se spulberă rapid: tinerii nu au reţinut nimic din seria de lecţii de până atunci şi, mai grav, nici nu vor să afle despre Eschil, Sofocle, Euripide, dar nici despre Shakespeare (d. 23 apr. 1616) ori Molière.
Sunt impertinenţi, răuvoitori, iar profesorii sunt „profi”, adică persoane fără identitate, lipsite de simţul realităţii de vreme ce nu le livrează elevilor cultură de televiziune, reality-show-uri etc. Ocupaţiile în timpul orelor sunt centrate pe îngrijirea corpului, iar dacă sunt atenţionaţi, devin şi mai insolenţi. Răbdarea dascălului, greu încercată, face loc iraţionalului: la începutul ultimei lecţii, după aceeaşi serie de afronturi, scoate arma şi împuşcă jumătate din clasă. De vină ar fi atavismul: „Elevii sunt ca animalele: nu acţionează din inteligenţă, ci din instinct”. Evident, este judecat şi condamnat pe viaţă, dar prin prestarea unei munci speciale în folosul comunităţii: să meargă, ca un veritabil actor, în turnee şi să povestească întâmplările prin care a trecut şi care l-au adus în situaţia respectivă.
Piesa, care aşază „liceeni ignoranţi contra profesorilor disperaţi” (Le Figaro), vrea să ne liniştească: „Totul e însă ficţiune”. Prea târziu. Răzvan Vasilescu, derutat de reacţia publicului, a revenit în scenă pentru a întreba şi a răspunde: „Chiar m-aţi crezut? E teatru!” Da, dar mai devreme spunea altceva: „Mergem la teatru ca să auzim adevărul; un adevăr pe care şi noi îl gândim, dar nu avem curajul să-l rostim”.
Trama relatată cu naturaleţe şi talent (actorul este unul dintre cel mai bine cotaţi la nivel naţional) mi-a amintit de un fapt real, din păcate. În crâmpeiele sale de biografie, Zoe Dumitrescu-Buşulenga descrie starea şcolii româneşti şi involuntar deschide o rană nevindecată. La unul dintre cursurile de literatură universală ţinute în faţa studenţilor bucureşteni, le-a vorbit despre… Eschil, Sofocle, Euripide, Plaut ş.a. cu tot arsenalul de exemple, comentarii, citate, însoţite de patosul pe care i-l ştim de la conferinţele radiofonice, dacă nu de la întâlnirile cu cititorii din ţară. La un moment dat, aude glasul unui tânăr din sală: „Doamnă profesoară, mai lăsaţi-ne cu vechiturile astea. De ce nu ne aduceţi ceva nou, din secolul nostru?” Aparent calmă, conferenţiara şi-a strâns hârtiile de pe catedră, a spus bună ziua şi a plecat. În cabinet a scris cererea de retragere din activitatea didactică, valabilă începând cu ziua următoare. „Există şi o criză a culturii – spunea după 1990. Mă uit la programele universităţilor: nu mai găsesc nici urmă de greacă, de latină. Respectul pentru clasici nu mai există. Nu ne interesează trecutul; numai prezentul. Iar asta ne taie rădăcinile. O lume fără rădăcini este o lume fără morală”. Mai e de comentat?
Aeroportul din Bacau a implinit 70 de ani. Pe 1 aprilie 1946 a fost deschis pentru transportul public de pasageri si de marfuri, dar activitatea aviatica este mentionata, in Bacau, inca de acum aproape 100 de ani. Mai multe imagini panoramice de pe propria lui pagina Facebook ni-l arata acum ca pe un mare santier. Si asa ni-l imaginam de ani buni, de când ni s-a promis un aeroport international in toata splendoarea, cu lucrari de anvergura pentru o adevarata poarta spre Europa si spre intreaga lume. Un vis frumos, inca nefinalizat, dar pe care oricât de frumos ar fi nu ni-l mai dorim. Vrem gata aeroportul modern!
Aeroportul din Bacau este considerat chiar asa cum e acum: cel mai mare din nord-estul României, chiar daca cele mai multe si mai diversificate zboruri se fac de pe aeroportul din Iasi, chiar daca aeroportul din Suceava s-a dezvoltat fulminant. Bacaul are inca orgoliul pozitiei geopolitice si economice, aici in buricul Moldovei, dar in materie de aeroporturi nu mai face fata standardelor. Actualul sau sediu implineste si el 45 de ani, iar despre vechile piste si alte dotari ce sa mai vorbim. Oficialii lui sustin ca, anual, pe aeroport trec 250.000 de pasageri, dar este oare singurul criteriu care l-ar putea impune?
Autoritatea locala administratoare, Consiliul Judetean, susutine ca a pus piciorul in prag, iar proiectul de 57 de milioane de lei pentru modernizare ar putea fi gata chiar la finele acestui an. Sau la anul, pe vreamea asta.
Sa mai credem? Sa speram! Sa nu ne mai facem de râsul lumii. Am auzit de reactia unor handbalisti dintr-o tara nordica, supercivilizata, care au ajuns cu avionul in Bacau, unde si-au vazut bagajele aduse din cala avionului la banda de preluare pe o remorca de tractor, bagate printr-o gaura din zid direct pe banda. S-au umflat de râs. Ei, am mai vazut si noi, pe la altii, ceva asemanator. De exemplu, pe un aeroport foarte folosit de europenii care veneau sa viziteze impresionanta Tunisie, cel din Monastir.
Dar, de ce sa ne comparam cu africanii, fie ei si din nordul acelui continent? Bacaul inca isi merita locul de pol geopolitic si economic al Moldovei, iar fara un aeroport ca lumea nu se poate. Cum nu se mai poate nici fara infrastructura rutiera, nici fara refacerea industriala, nici fara infrastructura de sanatate… Nici fara multe altele.
Expresia desemneaza o zona din apropierea granitei polono-române din 1939, in care resturile armatei poloneze urmau sa se concentreze dupa infrângerea suferita in fata germanilor. Circa 20 de divizii urmau sa se regrupeze si sa-si pregateasca rezistenta in aceasta zona, din ordinul comandantului armatei, maresalul Edward Rydz-Smigly. Este vorba despre planul de rezerva al Armatei poloneze, pentru situatia in care ar fi esuat apararea pe granita. Polonia se baza si pe o alianta militara defensiva cu România, semnata in 1921. La izbucnirea razboiului, insa, Polonia a hotarât sa nu solicite punerea in practica a acestei aliante, care ar fi insemnat ca trupele române sa intre in conflict alaturi de vecinii nostri. Polonezii au preferat ca România sa ramâna in afara conflictului pentru a primi prin Portul Constanta ajutoare din partea Aliatilor.
Insa, la trei zile dupa ce a fost emis ordinul de concentrare in “Capul de pod” România, pe 17 septembrie, URSS ataca Polonia. Planul de aparare la granita cu România devine inoperabil. Circa 120.000 de militari polonezi ajung in România si Ungaria, de unde se vor indrepta spre Franta si Anglia.
Povestea maresalului Edward Rydz-Smigly, comandantul Armatei polone, este absolut fascinanta. Dupa infrângerea Poloniei, a ajuns in România, unde a fost internat intr-un lagar de refugiati. Asta oficial. Neoficial, a fost cazat in vila unui fost premier, la Dragoslavele, unde a inceput sa pregateasca miscarea de rezistenta poloneza.
A intrat in conflict cu Wladyslaw Sikorski, care-si asumase functiile de premier in exil si de sef al Armatei Poloneze. Reuseste sa “evadeze” la 10 decembrie 1940 si ajunge in Ungaria. Miscarile sale atrag atentia lui Sikorski, care va anunta miscarea de rezistenta din Polonia ca va considera intrarea maresalului in tara ca un act de sabotaj la adresa Guvernului in exil. Maresalul paraseste Ungaria la 25 octombrie 1941 si ajunge in Polonia, prin Slovacia. Pe 30 octombrie ajunge la Varsovia, pentru a lupta in Rezistenta ca simplu soldat dupa ce si-a suspendat voluntar gradul de maresal. La cinci saptamâni dupa sosirea la Varsovia moare din cauza unui atac de cord. Asasinat? Nu stim.
In cadrul Programului “Scoala Altfel”, elevii Clasei pregatitoare A, de la Scoala “Spiru Haret” din Bacau, invatator Mia Dumitrascu, au desfasurat o interesanta activitate, inedita in Bacau, la “Chromatique Photo Studio&Art Gallery-Ovidiu Ungureanu”.
Curiosi si nerabdatori, micii scolari au vizitat studioul, primind informatii despre fiecare obiect, despre fiecare aparat si instrument din studio, dupa care, gazda si patronul studioului, Ovidiu Ungureanu le-a prezentat istoria aparatului de fotografiat si a fotografiei, apoi a unor vechi aparate de acum 50 de ani, dar si a celor de ultima generatie.
Vedeta a fost si un aparat foto SMENA 8, primul aparat cu care Ovidiu Ungureanu a inceput activitatea de fotograf la Palatul Pionerilor. Intrebari, intrebari…”A fost cea mai frumoasa zi din viata mea, n-am s-o uit niciodata. A fost frumos, m-am fotografiat cu cea mai buna prietena a mea, cu toti copiii, o sa mai vin”, a spus Olivia.
Ad-hoc a fost organizata si o sedinta foto, pusa sub semnul “Prieteniei”, prin fata obiectivului, cuminti sau jucându-se, au trecut perechi, grupuri, impreuna cu parintii care i-au insotit sau cu toata clasa, fiecare verificând…calitatea imaginilor. “Interesant, foarte interesant pentru copii, dar si pentru parintii care ne-au insotit. Le-a placut studioul, aparatele prezentate, mai ales cele vechi. S-au fotografiat in grup, cu prietenii, ma bucur ca am ales sa mergem la domnul Ungureanu.
Aproape toti au spus ca vor sa se faca fotografi, cameramani, reporteri”, ne-a declarat inv. Mia Dumitrascu. A fost o activitate apreciata de copii, fiecare promitând ca va reveni, iar gazda le-a promis ca le va trimite fotografiile la scoala, pentru albumul clasei. “Am fost placut surprins ca toti copiii au raspuns afirmativ la intrebarea mea daca au acasa un aparat de fotografiat, câtiva mi-au demonstrat ca stiu sa-l foloseasca. A fost emotionant si pentru mine, amintindu-mi de primele lectii de la Palatul Pionerilor, cu multi ani in urma. Sunt convins ca, dupa interesul lor pentru acest minunat aparat, macar unul va imbratisa aceasta frumoasa meserie, aceasta arta”, ne-a spus Ovidiu Ungureanu.
[wonderplugin_gallery id=”506″]
In aceasta saptamâna elevii profesoarei Mia Dumitrascu au mai avut activitati la Hobby Club, au mers la un mini concert la Ateneu, astfel ca au ce povesti parintilor si prietenilor din cartier pâna la vacanta.
Curtea bisericii din cartierul Orizont s-a animat joi dupa-amiaza cu credinciosii veniti sa intâmpine Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni de la manastirea Giurgeni, judetul Neamt. Este pentru prima data când aceasta transfigurare a Fecioarei si a Pruncului Sfânt poposeste intr-un lacas de cult din municipiul Bacau.
Icoana ferecata in argint este o copie a icoanei Hodighitria, sau Calauzitoarea, si mai este cunoscuta ca „Icoana Maicii Domnului cu trei ochi”. Dupa ce procesiunea a condus icoana la loc de cinste in foisorul din fata bisericii, preotii prezenti impreuna cu credinciosii si-au unit glasurile in rugaciunile acatistului inchinat Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu.
Apoi, in atmosfera pioasa din Biserica „Sf. Gheorghe” a fost savârsita Taina Sfântului Maslu unde ierarhul locului, IPS arhiepiscop Ioachim, alaturi de preotii-slujitori Constantin Gherasim, Gheorghe Chirica si Ciprian Ignat si alti preoti bacauani, s-a rugat pentru cei aflati in suferinta. La final, corala „Episcop Melchisedec” a intregit atmosfera de rugaciune cu o salba de cântari duhovnicesti. „Am primit in mijlocul nostru pe Maica Domnului ca sa ne indrume si sa ne intareasca in truda noastra” a marturisit pr. Constantin Gherasim, parohul Bisericii „Sf. Gheorghe”.
[wonderplugin_gallery id=”508″]
Astfel s-a derulat prima din zilele dedicate Parohiei „Sf. Gheorghe”, componenta unui program de evenimente religioase si culturale dedicate credinciosilor de toate vârstele.
Peste 250 de sancțiuni contravenționale au fost aplicate de polițiștii băcăuani în cadrul acțiunilor desfășurate în perioada 18-20 aprilie a.c., în cadrul acțiunilor desfășurate.
pentru protejarea drepturilor și intereselor comerciale ale cetățenilor, precum și pentru menținerea ordinii și siguranței publice, premergător sărbătorilor Floriilor și Paștelui Ortodox.
Poliția Română acționează, la nivel național pentru protejarea drepturilor și intereselor comerciale ale cetățenilor, precum și pentru menținerea ordinii și siguranței publice, premergător sărbătorilor pascale.
În județul Bacău,în perioada 18-20 aprilie a.c., polițiștii de investigarea criminalității economice, ordine publică și din cadrul structurilor rutiere au acţionat, pentru pentru asigurarea liniștii cetățenilor, prevenirea şi combaterea fenomenului evazionist ce se manifestă în sectorul comercializării de mărfuri alimentare şi nealimentare, alcool, băuturi alcoolice şi a produselor din tutun.
În cadrul acțiunilor desfășurate polițiștii au constatat 40 infracțiuni și au aplicat 269 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 159 190 de lei.
Astfel, s-au aplicat 40 de sancțiuni contravenționale pentru fapte de natură economică, în valoare totală de 87 700 de lei.
De asemenea, au fost confiscate bunuri în valoare totală de peste 170 000 de lei.
În urma verificărilor efectuate la o societate comercială din comuna Blăgești polițiștii au identificat produse din carne și pește, care aveau termenul de valabilitate expirat.
Față de operatorul economic s-a luat măsura sancționării contravenționale cu amendă în valoare de 5000 de lei și s-a dispus retragerea de la vânzare a produselor în cauză.
Polițiștii au depistat un bărbat de 48 de ani, din Moinești, care oferea spre vanzare 70 de pâini, pentru care nu deținea documente legale de proveniență.
Față de cel în cauză s-a luat măsura sancționării contravenționale și s-a dispus confiscarea valorică a produselor de panificație.
În perioada 18-21 aprilie a.c., la Centrul de Afaceri și Expozitii “Mircea Cancicov” din municipiul Bacău s-a desfășurat Campionatului de UNIFIGHT al Ministerului Afacerilor Interne, ediția 2016.
Competiția a adunat la start participanți din cadrul structurilor de poliție, jandarmerie, situații de urgență și poliție de frontieră. Concurenții s-au întrecut pe categorii de greutate, la stilurile de luptă light contact și full contact.
Prima zi a competiției a fost rezervată stilului de luptă light contact iar în cea de-a doua zi s-a desfășurat competiția full-contact.
Concurenții, fete și băieți, au intrat pe traseu și în ring pe categorii de greutate de la 60 kg la +100 de kilograme.
Cele mai multe medalii au fost obținute de reprezentanții Jandarmeriei Române (28), urmații de sportivii din lotul Poliției Române (26).
[wonderplugin_gallery id=”505″]
Pe cea mai înaltă treaptă a podiumului s-au aflat de 9 ori reprezentanții Poliției Române, de 5 ori reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, de 4 ori reprezentanți ai Poliției de Frontieră, urmați de un reprezentant al Jandarmeriei Române.
Campionatul a fost organizat de Centrul Cultural al M.A.I. și reprezintă o bază de selecție pentru viitoarele competiții internaționale.
Sute de locuitori s-au adunat, zilele trecute, la Bursdusaci pentru a participa la deschiderea noii scoli.
La inaugurarea si sfintirea sediului au fost prezenti Ionel Floroiu, vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau, ex-prefectul Dorian Pocovnicu si deputatul Ioan Melinte, primarii comunelor invecinate, directori de scoli, dascali si alti intelectuali ai comunei Rachitoasa, parintii si elevii unitatii de invatamint.
“Aceasta investitie e foarte importanta pentru zona noastra deoarece vechea cladire a scolii era intr-un stadiu avansat de degradare, cu fundatia intrata in pamint si prezenta anumite riscuri pentru copii”, arata Ovidiu Ivanciu, primarul comunei. Investitia, in valoare de 500.000 de euro, a fost finantata prin Ministerul Dezvoltarii.
“A mai existat un proiect depus in 2008 la Ministerul Educatiei, prin centrul bugetar, dar nu au mai fost bani si Guvernul Boc ne-a taiat fondurile.
In 2014 am depus alt proiect, cu alt SF, iar acum am reusit sa-l finalizam”, declara edilul.
In fata cladirii se afla bustul sociologului Stefan Zeletin (1882- 1934), nascut in Burdusaci, iar primarul Ovidiu Ivancea spera ca unitatea se va numi, in curind, Scoala “Stefan Zeletin”. In noua cladire vor invata 130 de elevi din Burdusaci, Oprisesti, Haghiac, Tochilea si Bucsa.
35 de ani de activitate. Peste 6.300 de absolventi care si-au continuat traseul educational in licee si colegii de prestigiu, 473 de premii I, 272 premii II, 169 premii III, 121 mentiuni si 53 de diplome de excelenta la olimpiade si concursuri nationale, alte 221 premii I, 169 premii II, 211 premii III si 655 de mentiuni, la olimpiadele si concursurile judetene. Doua reviste ale scolii: „Confluente” si „Am drag(an) de scoala”.
Alte sapte reviste ale claselor. Colocvii de istorie si critica literara „Mihai Dragan”. Proiecte scolare educationale si in parteneriat. 38 de cadre didactice autori / coautori de carti. 13 profesori si invatatori, cu burse internationale Comenius de formare continua. Opt directori si 12 directori adjuncti. Sunt doar câteva repere din tot ce inseamna 35 de ani de activitate la Scoala „Mihai Dragan”, care joi, la ceas aniversar, a organizat, cu aceasta ocazie, un spectacol inedit, la Sala Ateneu, din Bacau. Un spectacol al elevilor si dascalilor, cu invitati speciali – reprezentanti ai autoritatilor locale si judetene, fosti elevi, parlamentari, inspectori scolari si foste cadre didactice ale scolii.
[wonderplugin_gallery id=”504″]
Dupa intonarea Imnului Scolii, cuvântul de deschidere a apartinut directorului in functie al unitatii de invatamânt, prof. Nicoleta Olaru, care a declarat: „Noi, cei ce ne desfasuram activitatea in Scoala Gimnaziala «Mihai Dragan», ne mândrim ca muncim intr-o scoala buna din oras, care de-a lungul celor 35 de ani a ajuns sa fie recunoscuta prin rezultatele obtinute. Când spui «Scoala» te referi la emotii si la dorinta de a cunoaste tainele invataturii, de a te pregati astazi pentru mâine, de a fi tot mai bun. «Scoala» inseamna prezent, dar si trecut si, neaparat, viitor, deoarece aici formam oamenii viitorului. De-a lungul celor 35 de ani s-au schimbat multe in Scoala Gimnaziala «Mihai Dragan», dar dorinta de a pastra scoala la cotele la care cei de pâna acum au adus-o este vie. La multi ani, Scoala draga, iar celor ce muncesc in ea, sanatate si putere pentru a transmite sufletelor cu care lucreaza trebuinta de a invata toata viata.” A urmat un frumos program artistic, prezentarea echipei manageriale, acordarea de diplome fostilor directori si un colocviu de impresii.
Scoala „Mihai Dragan”, situata in cartierul Miorita din partea de nord a orasului, a fost daca in folosinta la 1 septembrie 1981, ca Scoala nr. 11 Bacau. La infiintare, unitatea de invatamânt avea un director, 10 invatatori, 17 profesori, doi maistri instructori, 634 de elevi, 16 sali de clasa, trei laboratoare, trei ateliere, o sala de sport si o biblioteca. In al 14-lea an de existenta, pe 3 iunie 1995, scoala a primit numele de „Mihai Dragan”, un remarcabil om de cultura, critic si istoric literar, eminescolog, editor, publicit, doctor in filologie. In 2011, prin restructurarea retelei scolare, Scoala „Dragan” primeste ca structuri Scoala nr. 9 si Gradinita nr. 9, in 2013, Gradinita „Raza de soare”, iar anul scolar trecut, Scoala „G.M.Cancicov” si Gradinita nr. 4, devenind astfel cea mai mare institutie de invatamânt preuniversitar din Bacau. In prezent, aici invata aproape 1.700 de elevi si prescolari, sub indrumarea a 93 de cadre didactice, in 66 de sali de clasa, laboratoare, 11 cabinete, un amfiteatru, o sala de spectacole, trei biblioteci, doua sali si trei terenuri de sport.
