Baza 95 Aeriană din Bacău a marcat luni, 20 iulie, Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene Române printr-o serie de manifestări dedicate memoriei eroilor aviatori și recunoașterii activității militarilor care își desfășoară misiunile în cadrul unității.

Sărbătorită în fiecare an sub patronajul Sfântului Mare Proroc Ilie Tesviteanul, Ziua Aviației Române aduce un omagiu atât pionierilor și eroilor aviației militare, cât și personalului care asigură în prezent îndeplinirea misiunilor Forțelor Aeriene Române.

Programul organizat la Baza 95 Aeriană a inclus o ceremonie militară și religioasă în memoria aviatorilor căzuți la datorie, moment dedicat cinstirii sacrificiului celor care au contribuit la dezvoltarea și apărarea aviației române.

Manifestările au fost completate de competiția sportivă „Cupa 20 Iulie” și de simpozionul „Dialog între generații”, eveniment care a reunit cadre militare active și în rezervă, oferind prilejul unui schimb de experiență între generații. La activități au participat reprezentanți ai Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, precum și ai Fundației „Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu” – Filiala Bacău.

În cadrul ceremoniei au fost acordate recompense militarilor și personalului civil care s-au remarcat prin profesionalism și prin contribuția la rezultatele obținute de unitate, fiind evidențiată importanța efortului colectiv în îndeplinirea misiunilor specifice.

La finalul manifestărilor, reprezentanții Bazei 95 Aeriene au transmis mulțumiri tuturor participanților și felicitări personalului recompensat, adresând totodată urări de „cer senin și succes în toate misiunile”, precum și un mesaj de „La mulți ani!” tuturor celor care își sărbătoresc onomastica de Sfântul Proroc Ilie.

Un gest care a stârnit indignare în rândul iubitorilor de animale a fost surprins de o cameră de supraveghere amplasată pe o stradă din municipiul Bacău. Imaginile arată o femeie care se apropie de mai multe recipiente cu apă amplasate pe trotuar și le răstoarnă, lăsându-le goale.

Incidentul are loc într-o perioadă în care temperaturile se apropie de 40 de grade Celsius, iar recipientele cu apă sunt amplasate de voluntari și locuitori pentru a oferi o sursă de hidratare păsărilor și animalelor fără stăpân.

Potrivit persoanelor care au făcut publică înregistrarea, caserolele erau umplute zilnic cu apă tocmai pentru a ajuta animalele să facă față caniculei. Gestul surprins de camera video a provocat numeroase reacții de nemulțumire în mediul online, mulți considerând că distrugerea unui astfel de gest de solidaritate este greu de înțeles.

„Sunt aproape 40°C, iar o simplă caserolă cu apă poate însemna viață pentru o pasăre însetată. Și totuși, există oameni care aleg să o răstoarne. O caserolă cu apă nu costă aproape nimic, dar pentru o pasăre poate însemna încă o zi de viață”, au transmis cei care au distribuit imaginile.

Medicii veterinari și organizațiile pentru protecția animalelor recomandă ca, în perioadele de caniculă, oamenii să lase recipiente cu apă în locuri umbrite, acestea putând face diferența pentru păsările și animalele care nu au acces la surse naturale de apă.

Deși gestul surprins în imagini nu pare să fi provocat alte pagube materiale, el readuce în atenție importanța respectului față de animale și față de inițiativele civice menite să le ofere un minim ajutor în condiții meteorologice extreme. În astfel de zile, un vas cu apă poate deveni o resursă esențială pentru supraviețuirea viețuitoarelor afectate de temperaturile ridicate.

Nici ploaia torențială nu a reușit să umbrească bucuria Festivalului Județean de Folclor desfășurat la Slănic Moldova. În zilele de 18 și 19 iulie, stațiunea supranumită „Perla Moldovei” a găzduit cea de-a XXXIV-a ediție a festivalului, organizat în cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 225 de ani de la descoperirea primului izvor de apă minerală. Directorul festivalului a fost Florin-Lucian Zăncescu, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău. 

Pe scena amplasată în centrul stațiunii au evoluat ansambluri, grupuri vocale și soliști din mai multe localități ale județului Bacău. Deși ploaia a însoțit aproape întregul program artistic, spectacolul nu s-a oprit nicio clipă. Artiștii și-au continuat recitalurile, iar publicul a rămas aproape de scenă, bucurându-se de fiecare moment. 

Adăpostiți sub umbrelele amplasate de organizatori sau la mesele din apropierea scenei, spectatorii au urmărit cu răbdare programul artistic. Dacă în alți ani se prindeau în joc alături de interpreți, de această dată au aplaudat de sub umbrele. În jurul lor, meșterii populari și comercianții își întâmpinau vizitatorii, iar mirosul preparatelor pregătite pe grătar se împletea cu aerul curat al muntelui, păstrând atmosfera unei autentice sărbători populare.

Grupul vocal „Spic de grâu” din comuna Orbeni a participat și în acest an la festival, alături de soliști pe care îi pregătesc. Ca de fiecare dată, ne-a fost alături domnul Costache Popa, primarul comunei Orbeni, un susținător al activităților culturale dedicate copiilor și al proiectelor prin care tradițiile sunt duse mai departe. 

Până să ne vină rândul, copiii au așteptat cuminți în microbuz. Au cântat, au glumit, au făcut fotografii iar unii au urmărit desfășurarea spectacolului. Nerăbdarea de a urca pe scenă era mai puternică decât vremea de afară. 

Când a venit momentul nostru, ploaia continua să cadă mărunt, dar emoțiile au învins orice urmă de teamă. Copiii din grupul „Spic de grâu” au urcat pe scenă cu aceeași naturalețe și bucurie cu care repetă la fiecare întâlnire. Programul nostru a fost răsplătit cu aplauze, iar colajul din folclorul copiilor „Podul de piatră” a adus zâmbete pe chipurile spectatorilor.

Emoția cea mai mare aveam însă să o trăiesc la finalul programului nostru artistic.

Ștefan Negru, prezentatorul festivalului, referent al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău și unul dintre foștii mei „bobocei”, a urcat pe scenă și a ținut să împărtășească publicului un gând care m-a emoționat profund. 

A spus că, urmărind copiii din grupul „Spic de grâu” interpretând colajul „Podul de piatră”, și-a amintit de primii lui pași în lumea folclorului, făcuți alături de mine. 

Au fost cuvinte simple, rostite din inimă, dar care au însemnat enorm pentru mine. Într-o clipă, mi-am revăzut fostul elev de odinioară și am înțeles că dragostea pentru folclor se transmite din generație în generație, iar aceasta este cea mai frumoasă răsplată pe care o poate primi un dascăl.

După încheierea programului nostru artistic, fiecare copil a plecat spre casă împreună cu părinții sau bunicii săi, purtând în suflet bucuria unei noi experiențe pe scenă.

Înainte de a porni și eu spre casă, am mai privit o dată spre Slănic Moldova. Ploaia se oprise, norii se risipeau încet, iar dintre pădurile care înconjoară stațiunea se ridicau văluri de abur. În lumina blândă de după ploaie, „Perla Moldovei” își dezvăluia încă o dată frumusețea.

Festivalul avea să continue până târziu în noapte.

Noi am plecat spre casă obosiți, dar fericiți și mulțumiți că am fost parte din această frumoasă sărbătoare a folclorului și că nici ploaia nu reușise să umbrească bucuria unei zile trăite sub semnul tradiției.

Maria Șalaru

Jandarmii din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Alexandru cel Bun” Bacău au intervenit în seara zilei de 19 iulie pentru acordarea primului ajutor unui bărbat care s-a prăbușit pe domeniul public și s-a lovit la cap.

Potrivit reprezentanților Grupării de Jandarmi Mobile, incidentul s-a produs în jurul orei 21:35, în timpul unei misiuni de menținere a ordinii și siguranței publice desfășurate în zona de competență a Secției 1 Poliție Bacău.

În timp ce patrulau pedestru în zona Piața Sud, pe Calea Mărășești, jandarmii au observat un bărbat care a căzut brusc la pământ, lovindu-se cu capul de trotuar și suferind o plagă sângerândă.

Militarii au intervenit imediat, acordând primul ajutor și aplicând măsurile necesare pentru oprirea hemoragiei. În paralel, au solicitat intervenția unui echipaj medical de urgență și au monitorizat permanent starea victimei până la sosirea acestuia.

Ulterior, bărbatul a fost preluat de un echipaj SMURD și transportat la spital pentru investigații și îngrijiri medicale de specialitate.

Reprezentanții Grupării de Jandarmi Mobile „Alexandru cel Bun” Bacău subliniază că intervenția rapidă a patrulei a contribuit la acordarea în timp util a primului ajutor, până la preluarea victimei de către personalul medical.

Cifrele din bilanțul Spitalului Județean de Urgență Bacău pot părea greu de urmărit la prima vedere. Însă, transformate în indicatori simpli, ele oferă o imagine mult mai clară asupra dimensiunii activității celei mai mari unități sanitare din județ.

Cât costă, în medie, tratarea unui pacient?

În 2025, Spitalul Județean a avut venituri totale de 465,6 milioane de lei și a externat 47.277 de pacienți (45.663 cazuri acute și 1.614 cazuri cronice decontate).

Rezultă că venitul mediu aferent unui pacient externat este de aproximativ 9.850 de lei.

Este important de precizat că această sumă nu reprezintă costul unei internări obișnuite. Ea include toate cheltuielile necesare funcționării spitalului: salarii, medicamente, materiale sanitare, laboratoare, utilități, întreținere, investiții și servicii auxiliare.

O zi de spitalizare valorează aproape 1.800 de lei

Pacienții au însumat în 2025 un total de 259.481 de zile de spitalizare.

Raportând veniturile totale la acest indicator, rezultă că o zi de spitalizare valorează, în medie, aproximativ 1.794 de lei.

Și aici vorbim despre costul mediu al întregului sistem, nu despre suma cheltuită efectiv pentru un anumit pacient.

Fiecare angajat „gestionează” peste 240.000 de lei anual

Spitalul are 1.906 angajați, iar veniturile totale sunt de 465,6 milioane de lei.

Asta înseamnă că, statistic, fiecărui angajat îi revin aproximativ 244.000 de lei din bugetul anual al instituției.

Desigur, nu este vorba despre productivitatea individuală, ci despre raportul dintre dimensiunea bugetului și numărul de persoane care asigură funcționarea spitalului.

Cheltuiala medie cu un angajat depășește 161.000 de lei pe an

Cheltuielile totale de personal au fost de 307,3 milioane de lei.

Raportate la cei 1.906 angajați, rezultă o cheltuială medie anuală de aproximativ 161.000 de lei pentru fiecare angajat, adică în jur de 13.400 de lei pe lună.

Această valoare include salariile brute, contribuțiile angajatorului și toate drepturile salariale, nu salariul net încasat de fiecare angajat.

Câți pacienți revin, în medie, unui medic?

Spitalul are 220 de medici (218 angajați și încă doi în alte forme de colaborare).

Raportând cele 47.277 de externări, rezultă că un medic gestionează, în medie, aproximativ 215 pacienți externați pe an.

În realitate, distribuția este foarte diferită între specialități. Medicii din UPU, ATI, chirurgie sau oncologie au volume și grade de complexitate incomparabile cu alte secții.

Un asistent medical participă la îngrijirea a peste 50 de pacienți externați anual

Cu 880 de asistenți medicali, rezultă o medie de aproximativ 54 de pacienți externați pentru fiecare asistent.

Și acest indicator trebuie interpretat cu prudență, deoarece un pacient poate necesita zeci sau chiar sute de intervenții de îngrijire pe durata internării.

Ce spun, de fapt, aceste cifre?

Indicatorii arată dimensiunea impresionantă a activității Spitalului Județean de Urgență Bacău. Instituția funcționează cu un buget apropiat de jumătate de miliard de lei, tratează aproape 50.000 de pacienți anual și operează cu o schemă de personal acoperită în proporție de doar 75%.

În același timp, raportul arată că resursa umană rămâne cea mai importantă investiție: două treimi din veniturile spitalului sunt destinate cheltuielilor de personal. Iar pe măsură ce complexitatea cazurilor crește, presiunea asupra medicilor, asistenților și personalului auxiliar devine tot mai mare.

Spitalul Județean de Urgență Bacău anunță că a luat toate măsurile necesare pentru asigurarea continuității actului medical în contextul grevei de avertisment organizate luni, 20 iulie, între orele 09:00 și 11:00, la nivelul sistemului sanitar public.

Potrivit conducerii unității medicale, dreptul angajaților de a participa la acțiunile sindicale este respectat, însă prioritatea rămâne acordarea asistenței medicale în condiții de siguranță pentru toți pacienții care au nevoie de îngrijiri.

Pe durata protestului, vor funcționa fără restricții Unitatea de Primiri Urgențe, secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă, Blocul Operator pentru intervențiile chirurgicale de urgență, Blocul de Nașteri, precum și secțiile de Obstetrică-Ginecologie și Neonatologie. De asemenea, serviciile de laborator, imagistică medicală, transfuzie sanguină și farmacia vor asigura activitatea necesară cazurilor de urgență, iar îngrijirea pacienților internați și intervențiile medicale care nu suportă amânare se vor desfășura în regim normal.

Reprezentanții spitalului avertizează că unele consultații, investigații sau internări programate, care nu au caracter de urgență, pot înregistra întârzieri sau pot fi reprogramate. Pacienții afectați vor fi informați în cel mai scurt timp de personalul unității sanitare.

Managerul Spitalului Județean de Urgență Bacău, ec. Ion-Marius Savin, a declarat că instituția monitorizează permanent activitatea tuturor structurilor medicale și administrative pentru a limita impactul protestului asupra pacienților.

„Respectăm dreptul legal al colegilor noștri de a-și exprima revendicările, prin formele prevăzute de lege. În același timp, avem obligația de a garanta că niciun pacient aflat într-o situație de urgență nu va fi lipsit de îngrijirea medicală de care are nevoie. Împreună cu echipa de conducere și cu șefii de secție, am luat toate măsurile necesare pentru ca activitatea esențială a spitalului să se desfășoare în condiții de maximă siguranță”, a transmis managerul SJU Bacău.

Conducerea Spitalului Județean de Urgență Bacău precizează că va continua să informeze pacienții și opinia publică cu privire la orice modificare care ar putea influența desfășurarea activității medicale.

Municipiul Onești face un nou pas în dezvoltarea infrastructurii pentru mobilitatea electrică, odată cu demararea lucrărilor de montare a stațiilor publice de încărcare pentru autovehicule electrice. Investiția este finanțată integral din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Proiectul prevede amenajarea a 21 de puncte de încărcare, distribuite în nouă locații din municipiu. Stațiile vor fi de tip mixt, cu puteri de 50 kW (curent continuu – DC) și 22 kW (curent alternativ – AC), oferind posibilitatea atât a încărcării rapide, cât și a încărcării standard, în funcție de tipul autovehiculului electric.

Potrivit administrației locale, stațiile vor fi amplasate în următoarele zone:

• Bulevardul Oituz nr. 17;
• Strada General Radu Rosetti nr. 13;
• Strada George Călinescu;
• Strada Poștei nr. 3;
• Strada Belvedere nr. 1 – Casa de Cultură;
• Strada Preot Eduard Sechel – parcarea Bibliotecii;
• Bulevardul Oituz – parcarea Muzeului;
• Strada Belvedere nr. 1 – parcarea Catedralei;
• Strada 1 Mai – zona Judecătoriei.

Reprezentanții Primăriei Onești susțin că investiția completează infrastructura modernă a municipiului și contribuie la încurajarea utilizării autovehiculelor electrice, oferind locuitorilor și vizitatorilor acces la o rețea extinsă de puncte de încărcare.

Proiectul este finanțat în proporție de 100% prin PNRR și face parte din măsurile de dezvoltare a mobilității urbane durabile și de reducere a emisiilor de carbon.

Ministerul Educației și Cercetării propune introducerea unor standarde naționale unice de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, argumentând că acestea vor aduce obiectivitate, transparență și comparabilitate în evaluarea elevilor. În teorie, ideea pare greu de contestat. Cine nu și-ar dori ca nota 8 dintr-o școală din București să însemne același lucru cu nota 8 dintr-un sat izolat din Apuseni sau din Moldova?

Problema este că România nu are un sistem educațional unitar. Are, în schimb, sute de sisteme diferite, despărțite de prăpastii uriașe în ceea ce privește infrastructura, resursa umană și accesul la educație de calitate. În aceste condiții, aplicarea acelorași standarde riscă să transforme un instrument menit să aducă echitate într-un mecanism care oficializează inegalitățile deja existente.

Aceeași linie de sosire, dar nu și același punct de plecare

Ministerul vorbește despre evaluare unitară. Dar înainte de a evalua unitar, ar trebui să existe condiții unitare de învățare.

În România există școli în care elevii învață în laboratoare moderne, folosesc table interactive, beneficiază de profesori titulari, psihologi, consilieri și programe remediale. În același timp, există școli în care încă se predă în clădiri degradate, unde lipsesc profesorii de matematică, fizică sau limbi străine, iar orele sunt ținute de suplinitori sau chiar rămân neacoperite.

Cum poate fi comparat obiectiv un elev care a avut acces la toate resursele cu unul care, timp de un an, nu a avut profesor la disciplina respectivă?

Standardele măsoară elevul sau sistemul?

Ministerul susține că standardele vor descrie clar ce trebuie să știe fiecare elev și vor fundamenta o evaluare obiectivă.

Însă orice evaluare măsoară nu doar performanța elevului, ci și calitatea sistemului care l-a format.

Dacă doi copii primesc aceeași probă, dar unul a beneficiat de profesori experimentați și dotări moderne, iar celălalt a învățat într-o școală fără laboratoare și cu profesori schimbați de trei ori într-un an, diferența dintre rezultate spune mai puțin despre copii și mai mult despre statul român.

Uniformizarea nu înseamnă echitate

Conceptul de standarde naționale este folosit în majoritatea statelor dezvoltate. Diferența este că acestea sunt introduse într-un sistem în care discrepanțele dintre școli sunt reduse prin investiții constante și politici de compensare.

În România, diferențele dintre mediul urban și rural, dintre marile orașe și comunitățile sărace sau dintre școlile de elită și cele aflate la limita supraviețuirii sunt încă foarte mari.

Aplicarea acelorași criterii într-un sistem profund inegal nu produce echitate, ci doar uniformizează evaluarea unor realități complet diferite.

Profesorii vor fi evaluați indirect

Un alt efect al introducerii standardelor este presiunea suplimentară asupra cadrelor didactice.

Rezultatele elevilor vor deveni inevitabil un indicator al performanței profesorilor. Însă și aici apare aceeași problemă: profesorul dintr-o școală unde jumătate dintre copii provin din familii vulnerabile nu pornește de la aceleași condiții ca profesorul dintr-un colegiu național.

Fără mecanisme care să țină cont de contextul social și educațional, comparațiile vor fi inevitabil nedrepte.

Statul cere performanță înainte de a oferi condiții

În ultimii ani, autoritățile au vorbit despre digitalizare, competențe și reforme curriculare.

Mai puțin s-a vorbit despre lipsa profesorilor în anumite discipline, despre școlile care funcționează în clădiri improprii, despre abandonul școlar sau despre diferențele dramatice dintre rezultatele elevilor în funcție de mediul din care provin.

Standardele naționale riscă astfel să devină încă o reformă construită de sus în jos, fără ca problemele structurale să fie rezolvate.

Mai întâi investiții, apoi standarde

Ideea unor standarde naționale nu este, în sine, greșită. Un sistem educațional are nevoie de criterii clare și predictibile de evaluare.

Însă acestea ar trebui introduse după ce statul asigură condiții comparabile de învățare: profesori suficienți, infrastructură adecvată, laboratoare funcționale, acces la tehnologie și programe de sprijin pentru comunitățile defavorizate.

Altfel, standardele vor măsura cu precizie nu doar nivelul elevilor, ci și eșecul statului de a le oferi șanse egale.

Ministerul Educației vorbește despre o evaluare unitară. Dar unitatea nu poate fi decretată prin ordin de ministru. Ea trebuie construită prin investiții și politici publice care reduc diferențele dintre școli.

Într-o țară în care există încă elevi care învață în condiții radical diferite, un standard unic riscă să transforme inegalitatea într-o normă oficială. Înainte de a cere tuturor aceeași performanță, statul ar trebui să se asigure că oferă tuturor aceleași șanse de a o atinge.

Pasionații de astronomie din Bacău s-au numărat printre participanții la cea de-a XIII-a ediție a taberei de astronomie „Să cunoaștem cerul!”, organizată în perioada 10–16 iulie 2026 de Observatorul Astronomic și Astroclubul „Perseus” din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

Tabăra s-a desfășurat în apropierea localității Dodești, la aproximativ 27 de kilometri nord-est de Bârlad, într-o zonă ferită de poluarea luminoasă, la marginea pădurii și a pășunii, oferind condiții foarte bune pentru observațiile astronomice.

La eveniment au participat membrii Astroclubului „Perseus”, dar și astronomi amatori și reprezentanți ai cluburilor de profil din mai multe orașe ale țării, inclusiv din Bacău, alături de pasionați din Iași, Huși, Galați, București, Vaslui, Roman și Mărășești. În fiecare seară, tabăra a fost vizitată și de locuitori din zonă, astfel că aproximativ 90 de persoane au luat parte la activitățile desfășurate pe parcursul celor șase nopți.

Programul nocturn a fost dedicat observațiilor astronomice, realizate cu două telescoape Newton pe montură Dobson, cu oglinzi de 30 și 50 de centimetri, aflate în dotarea Observatorului Astronomic din Bârlad. Participanții au putut admira constelațiile de vară, roiuri stelare, nebuloase și alte obiecte de cer profund vizibile în această perioadă.

În fiecare seară au fost organizate prezentări susținute de membrii experimentați ai Astroclubului „Perseus” și de alți astronomi amatori, care au oferit explicații despre orientarea pe cer și despre principalele obiecte astronomice observabile.

Pe timpul zilei, participanții au continuat observațiile asupra Soarelui și au avut parte de activități recreative, precum gătitul la ceaun și seri de socializare în jurul chitarei, într-o atmosferă specifică taberelor dedicate pasionaților de astronomie.

Organizatorii au mulțumit tuturor voluntarilor implicați, precum și Primăriei Comunei Dodești și Ocolului Silvic Epureni pentru sprijinul acordat în organizarea evenimentului. Coordonarea taberei a fost asigurată de Ciprian Vîntdevară, muzeograf în cadrul Secției „Științele Universului și ale Vieții” a Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

Participarea astronomilor amatori din Bacău la această tabără confirmă interesul tot mai mare pentru astronomia de amatori în regiune și contribuie la consolidarea unei comunități pasionate de explorarea și înțelegerea Universului.

Ștrandul Municipal din Onești se apropie de momentul redeschiderii, după un amplu proces de reabilitare desfășurat în ultimele luni. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Onești, Laurențiu Neghină, a început umplerea bazinelor, un pas important înaintea reluării activității.

Reprezentanții administrației locale estimează că ștrandul își va redeschide porțile la jumătatea săptămânii viitoare, dacă lucrările și pregătirile finale vor decurge conform planului.

Potrivit lui Laurențiu Neghină, investițiile realizate au urmărit modernizarea și reabilitarea complexului, astfel încât acesta să ofere condiții mai bune de siguranță și confort pentru vizitatori.

„A început umplerea bazinelor, iar unul dintre cele mai îndrăgite locuri de relaxare din Onești este tot mai aproape de redeschidere. În ultimele luni, ștrandul a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, pentru ca noul sezon să îi întâmpine pe oneșteni în condiții moderne, sigure și primitoare. Ne dorim ca la jumătatea săptămânii viitoare să redeschidem oficial porțile”, a transmis purtătorul de cuvânt al Primăriei Onești.

Autoritățile locale le mulțumesc cetățenilor pentru răbdarea manifestată pe perioada lucrărilor și îi invită să revină la Ștrandul Municipal odată cu redeschiderea oficială.

Ștrandul Municipal reprezintă una dintre principalele zone de agrement din Onești, fiind frecventat în fiecare sezon estival de mii de locuitori ai municipiului și din localitățile învecinate.

Aproape jumătate de miliard de lei, peste 1.400 de paturi, zeci de mii de pacienți și aproape 2.000 de angajați. Acestea sunt doar câteva dintre cifrele care definesc Spitalul Județean de Urgență Bacău, cea mai mare unitate medicală din județ și una dintre cele mai importante din regiunea Moldovei. Dincolo de statistici, raportul de activitate pe 2025 arată provocările unei instituții care funcționează permanent sub presiune.

1. Un spital cât un mic cartier

Spitalul Județean de Urgență Bacău are 1.449 de paturi aprobate, dintre care 1.341 sunt contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Este o capacitate comparabilă cu populația unui sat întreg și face din SJU cea mai mare unitate sanitară din județ.

2. În fiecare zi, peste o mie de paturi sunt ocupate

Gradul de ocupare al secțiilor pentru cazurile acute este de 77,8%, iar cel al secțiilor de cronici de 66,8%.

Asta înseamnă că, într-o zi obișnuită, aproximativ 1.000 de pacienți sunt internați simultan în Spitalul Județean. Este echivalentul populației unei comune mici care locuiește permanent în spital.

3. Aproape 46.000 de oameni au fost externați într-un singur an

În 2025 au fost tratați și externați 45.663 de pacienți cu afecțiuni acute, la care se adaugă peste 1.600 de cazuri cronice.

Raportat la populația județului, înseamnă că, anual, unul din aproximativ 13 băcăuani trece printr-o internare la Spitalul Județean, fără a lua în calcul pacienții veniți din alte județe.

4. Spitalul funcționează cu un sfert din posturi neocupate

Schema completă prevede 2.554 de posturi, însă ocupate sunt doar 1.906.

Cu alte cuvinte, aproape unul din patru angajați care ar trebui să existe lipsește.

Deficitul afectează aproape toate categoriile profesionale, de la medici și asistenți până la infirmieri, îngrijitori și brancardieri.

5. Lipsesc aproape 100 de medici

Spitalul are prevăzute 313 posturi de medici, însă sunt ocupate doar 220 (218 prin contract individual de muncă și încă 2 prin alte forme).

Gradul de acoperire este de numai 70%, ceea ce explică presiunea uriașă asupra personalului medical și dificultățile în asigurarea gărzilor pe anumite specialități.

6. Cele mai mari lipsuri sunt la farmaciști și brancardieri

Dacă în cazul asistenților medicali gradul de ocupare depășește 80%, există categorii unde deficitul este mult mai sever.

La farmacie sunt ocupate doar 4 din cele 10 posturi existente, iar dintre cele 37 de posturi de brancardier, doar 22 sunt ocupate.

Aceste funcții sunt mai puțin vizibile pentru public, dar sunt esențiale pentru funcționarea unui spital.

7. Două treimi din banii spitalului merg către salarii

Veniturile totale ale Spitalului Județean au fost, în 2025, de 465,6 milioane de lei.

Din această sumă, 307,3 milioane de lei au reprezentat cheltuieli cu personalul, adică 66% din toate veniturile.

Este o realitate întâlnită în majoritatea spitalelor publice: serviciile medicale sunt, înainte de toate, dependente de resursa umană.

8. Medicamentele costă peste 63 de milioane de lei pe an

După salarii, cea mai mare categorie de cheltuieli este reprezentată de medicamente.

În 2025, acestea au costat 63,7 milioane de lei, adică aproape 14% din veniturile totale.

La acestea se adaugă materiale sanitare, reactivi de laborator și dezinfectanți, fără de care activitatea medicală ar fi imposibilă.

9. Cazurile tratate sunt din ce în ce mai complexe

Indicele Case Mix (ICM), indicatorul care măsoară complexitatea pacienților tratați, a crescut de la 1,55 în 2024 la 1,62 în 2025.

Creșterea poate părea modestă, însă în limbajul managementului sanitar ea înseamnă că spitalul tratează cazuri mai dificile, care necesită mai multe investigații, proceduri și resurse.

10. Spitalizarea de zi începe să câștige teren

Un semnal pozitiv vine din zona spitalizării de zi.

Serviciile au fost realizate în proporție de 105% față de contract, semn că tot mai multe investigații și tratamente pot fi efectuate fără internarea clasică a pacientului.

Este direcția în care încearcă să se îndrepte toate sistemele moderne de sănătate: tratament eficient, costuri mai mici și externare rapidă.

Concluzie

Dincolo de cifre, raportul arată imaginea unei instituții care funcționează la limită. Spitalul Județean de Urgență Bacău deservește anual zeci de mii de pacienți, gestionează un buget de aproape jumătate de miliard de lei și tratează cazuri din ce în ce mai complexe. În același timp, deficitul de personal rămâne principala vulnerabilitate.

Paradoxul este evident: deși schema de personal este acoperită în proporție de doar 75%, cheltuielile salariale reprezintă deja două treimi din veniturile spitalului. Asta înseamnă că viitorul nu depinde doar de angajarea de oameni, ci și de găsirea unui echilibru între finanțare, eficiență și nevoile reale ale unei unități medicale care reprezintă pilonul sistemului sanitar din județul Bacău.