Aproape jumătate de miliard de lei, peste 1.400 de paturi, zeci de mii de pacienți și aproape 2.000 de angajați. Acestea sunt doar câteva dintre cifrele care definesc Spitalul Județean de Urgență Bacău, cea mai mare unitate medicală din județ și una dintre cele mai importante din regiunea Moldovei. Dincolo de statistici, raportul de activitate pe 2025 arată provocările unei instituții care funcționează permanent sub presiune.
1. Un spital cât un mic cartier
Spitalul Județean de Urgență Bacău are 1.449 de paturi aprobate, dintre care 1.341 sunt contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Este o capacitate comparabilă cu populația unui sat întreg și face din SJU cea mai mare unitate sanitară din județ.
2. În fiecare zi, peste o mie de paturi sunt ocupate
Gradul de ocupare al secțiilor pentru cazurile acute este de 77,8%, iar cel al secțiilor de cronici de 66,8%.
Asta înseamnă că, într-o zi obișnuită, aproximativ 1.000 de pacienți sunt internați simultan în Spitalul Județean. Este echivalentul populației unei comune mici care locuiește permanent în spital.
3. Aproape 46.000 de oameni au fost externați într-un singur an
În 2025 au fost tratați și externați 45.663 de pacienți cu afecțiuni acute, la care se adaugă peste 1.600 de cazuri cronice.
Raportat la populația județului, înseamnă că, anual, unul din aproximativ 13 băcăuani trece printr-o internare la Spitalul Județean, fără a lua în calcul pacienții veniți din alte județe.
4. Spitalul funcționează cu un sfert din posturi neocupate
Schema completă prevede 2.554 de posturi, însă ocupate sunt doar 1.906.
Cu alte cuvinte, aproape unul din patru angajați care ar trebui să existe lipsește.
Deficitul afectează aproape toate categoriile profesionale, de la medici și asistenți până la infirmieri, îngrijitori și brancardieri.
5. Lipsesc aproape 100 de medici
Spitalul are prevăzute 313 posturi de medici, însă sunt ocupate doar 220 (218 prin contract individual de muncă și încă 2 prin alte forme).
Gradul de acoperire este de numai 70%, ceea ce explică presiunea uriașă asupra personalului medical și dificultățile în asigurarea gărzilor pe anumite specialități.
6. Cele mai mari lipsuri sunt la farmaciști și brancardieri
Dacă în cazul asistenților medicali gradul de ocupare depășește 80%, există categorii unde deficitul este mult mai sever.
La farmacie sunt ocupate doar 4 din cele 10 posturi existente, iar dintre cele 37 de posturi de brancardier, doar 22 sunt ocupate.
Aceste funcții sunt mai puțin vizibile pentru public, dar sunt esențiale pentru funcționarea unui spital.
7. Două treimi din banii spitalului merg către salarii
Veniturile totale ale Spitalului Județean au fost, în 2025, de 465,6 milioane de lei.
Din această sumă, 307,3 milioane de lei au reprezentat cheltuieli cu personalul, adică 66% din toate veniturile.
Este o realitate întâlnită în majoritatea spitalelor publice: serviciile medicale sunt, înainte de toate, dependente de resursa umană.
8. Medicamentele costă peste 63 de milioane de lei pe an
După salarii, cea mai mare categorie de cheltuieli este reprezentată de medicamente.
În 2025, acestea au costat 63,7 milioane de lei, adică aproape 14% din veniturile totale.
La acestea se adaugă materiale sanitare, reactivi de laborator și dezinfectanți, fără de care activitatea medicală ar fi imposibilă.
9. Cazurile tratate sunt din ce în ce mai complexe
Indicele Case Mix (ICM), indicatorul care măsoară complexitatea pacienților tratați, a crescut de la 1,55 în 2024 la 1,62 în 2025.
Creșterea poate părea modestă, însă în limbajul managementului sanitar ea înseamnă că spitalul tratează cazuri mai dificile, care necesită mai multe investigații, proceduri și resurse.
10. Spitalizarea de zi începe să câștige teren
Un semnal pozitiv vine din zona spitalizării de zi.
Serviciile au fost realizate în proporție de 105% față de contract, semn că tot mai multe investigații și tratamente pot fi efectuate fără internarea clasică a pacientului.
Este direcția în care încearcă să se îndrepte toate sistemele moderne de sănătate: tratament eficient, costuri mai mici și externare rapidă.
Concluzie
Dincolo de cifre, raportul arată imaginea unei instituții care funcționează la limită. Spitalul Județean de Urgență Bacău deservește anual zeci de mii de pacienți, gestionează un buget de aproape jumătate de miliard de lei și tratează cazuri din ce în ce mai complexe. În același timp, deficitul de personal rămâne principala vulnerabilitate.
Paradoxul este evident: deși schema de personal este acoperită în proporție de doar 75%, cheltuielile salariale reprezintă deja două treimi din veniturile spitalului. Asta înseamnă că viitorul nu depinde doar de angajarea de oameni, ci și de găsirea unui echilibru între finanțare, eficiență și nevoile reale ale unei unități medicale care reprezintă pilonul sistemului sanitar din județul Bacău.
