Maria Hriscu, o onesteancă pasionată de munte, a intrat în galeria marilor performanțe după ce, la 60 de ani, a reușit să escaladeze Aconcagua (6.960,8 m), cel mai înalt vârf din cele două Americi. Ascensiunea sa nu este doar o reușită fizică impresionantă, ci și o poveste despre curaj, determinare și depășirea limitelor.

Postul Paștelui este una dintre cele mai importante perioade de pregătire spirituală pentru creștinii ortodocși și catolici. Acesta marchează perioada de dinaintea sărbătorii învierii Domnului, având rolul de a ajuta credincioșii să se apropie mai mult de Dumnezeu prin rugăciune, pocăință și abstinență.

Postul Paștelui în tradiția ortodoxă

La creștinii ortodocși, Postul Mare durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, totalizând 48 de zile de post. Acesta este considerat cel mai aspru post din an, având restricții alimentare stricte. Credincioșii se abțțin de la consumul de carne, lactate și ouă, iar în anumite zile este interzis chiar și uleiul și vinul. Există două dezlegări la pește, de Buna Vestire (25 martie) și de Florii (duminica dinaintea Paștelui).

Pe lângă aspectul alimentar, postul ortodox implică și o disciplină spirituală riguroasă, cu frecventarea slujbelor bisericești, citirea Sfintei Scripturi și fapte de milostenie. Scopul acestui post este purificarea sufletului și trupului, pregătindu-i pe credincioși pentru întâlnirea cu Hristos cel înviat.

Postul Paștelui în tradiția catolică

La catolici, Postul Paștelui durează 40 de zile, începând de Miercurea Cenușii și terminându-se în Joia Mare. Spre deosebire de ortodocși, catolicii pun un accent mai mare pe faptele de caritate, rugăciune și renunțare la diferite plăceri sau obiceiuri cotidiene.

Din punct de vedere alimentar, postul catolic nu este la fel de strict ca cel ortodox. Se interzice consumul de carne în zilele de vineri din timpul postului, dar nu sunt impuse restricții privind consumul de lactate sau ouă. Totuși, în zilele de post aspru, cum sunt Miercurea Cenușii și Vinerea Mare, catolicii sunt încurajați să reducă semnificativ cantitatea de hrană consumată.

Diferențe și asemănări între cele două tradiții

Durata postului – Ortodocșii postesc 48 de zile, iar catolicii 40 de zile.

Restricțiile alimentare – Postul ortodox este mult mai strict, interzicând complet produsele de origine animală, pe când cel catolic permite consumul de lactate și ouă.

Accentele spirituale – În timp ce ortodocșii pun accent pe asceză și rugăciune, catolicii subliniază importanța carității și renunțării personale.

Dezlegările la pește – Ortodocșii au două zile cu dezlegare la pește, iar la catolici, consumul de pește este permis în zilele de vineri.

Indiferent de tradiția urmată, Postul Paștelui este un timp de reflecție, purificare și apropiere de Dumnezeu. Atât creștinii ortodocși, cât și cei catolici, sunt chemați să practice rugăciunea, faptele bune și renunțarea la excese, pregătindu-se astfel pentru cea mai mare sărbătoare creștină: Învierea Domnului.

Natura oferă imagini spectaculoase în mijlocul iernii, transformând fiecare ramură sau frunză într-o adevărată floare de gheață. În pădurile administrate de Ocolul Silvic Dărmănești, temperaturile scăzute au creat un peisaj de cristal, unde fiecare detaliu este înghețat într-o frumusețe efemeră.

Fotografiile realizate de Nicu Stoica surprind acest fenomen natural fascinant: frunzele și ramurile îmbrăcate în gheață capătă un aspect delicat și eteric, ca niște opere de artizanat modelate de iarnă.

Aceste flori de gheață apar atunci când vaporii de apă din aer se condensează pe suprafețele plantelor, iar temperaturile scăzute transformă umiditatea în cristale fine. Rezultatul este un adevărat spectacol vizual, un exemplu al felului în care frigul poate conferi un farmec aparte peisajului forestier.

O zi lungă, epuizantă, cu provocări la fiecare pas, dar cu satisfacții care au meritat tot efortul. Așa s-ar putea rezuma ultima campanie de sterilizare organizată de Serviciul de Gestionare a Câinilor fără Stăpân din cadrul Primăriei Municipiului Bacu.

Planul inițial era clar: 100 de câini programați pentru sterilizare. Realitatea din teren a fost cu totul alta. Proprietarii au venit neprogramați, unii cu mai mulți câini decât anunțaseră inițial, iar echipa medicală a fost nevoită să facă față unor situații de urgență.

Operații neprevăzute și situații limită

Dimineața a debutat cu un caz grav: o cățea cu piometru, o infecție severă a uterului care, netratată imediat, duce la moarte. Programările au fost suspendate, iar echipa de medici a intervenit rapid. Spre norocul patrupedului, intervenția a fost un succes, iar spre prânz, proprietarii recunoscători s-au întors cu cafele și croissante pentru echipă, un gest care a ridicat moralul tuturor.

„Dacă mai e cineva care nu a înteles, deciziile organizatorice la aceste campanii le iau eu. Iar pentru mine, prioritatea numărul 1 este câinele din sala de operații”, a declarat Dinu Păncescu, șeful serviciului.

Ziua a continuat cu alte cazuri similare, tumori, hernii, cățele gestante și complicații medicale neprevăzute. Cu toate acestea, medicii au continuat intervențiile până seara, reușind să sterilizeze 92 de câini, dintre care 17 masculi.

Un efort supraomenesc, dar necesar

Maratonul medical a fost obositor, dar esențial pentru reducerea numărului de câini fără stăpân din Bacu. „A fost o campanie grea. Foarte obositoare. Pe viitor, nu-mi mai doresc așa ceva”, a mărturisit Dinu Păncescu, exprimând efortul uriaș depus de echipa sa.

Deși campania a fost extenuantă, rezultatele sunt impresionante. Următoarea acțiune de acest fel va avea loc în luna martie, când echipa se va reîntâlni cu iubitorii de animale pentru o nouă rundă de sterilizări, în speranța unui oraș mai sigur pentru toată lumea.