În ultimele săptămâni se observă apariția unor haite de câini în Bacău. Zone precum Aeroportul, Stadionul, terenul fostului Orășel al Copiilor și podul de la Mărgineni au fost semnalate ca fiind cele mai afectate de prezența acestor haite de câini, care par rătăcite și fără un teritoriu stabil.

„În ultimele săptămâni, am observat o creștere alarmantă a numărului de câini fără stăpân pe străzile orașului. Aceste animale sunt de talie mare și bine hrănite, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la originea lor. Nu seamănă cu tipicii câini vagabonzi, ci par a fi aduși din alte localități”, a declarat Dinu Păncescu, șeful Serviciului de Gestiune Câini Fără Stăpân din cadrul Primăriei Municipiului Bacău.

Păncescu a menționat că autoritățile sunt conștiente de situație și că sunt în curs de implementare măsuri pentru capturarea și gestionarea acestor câini rătăciți, în scopul de a asigura siguranța cetățenilor și bunăstarea animalelor. „Lucrăm activ cu agențiile de protecția animalelor și autoritățile locale pentru a rezolva această problemă. Este esențial să intervenim rapid și eficient”, a adăugat el.

În plus, există suspiciuni că aceste haite de câini ar putea fi aduse ilegal din alte localități. „În trecut, au existat anchete care au documentat transportul ilegal de câini în Bacău. Aceste dosare sunt reale, iar noi vom analiza în continuare această problemă și vom lua măsurile legale necesare pentru a preveni astfel de practici”, a afirmat Păncescu.

În prezent, serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân este în alertă și pregătește acțiuni pentru a curma acest fenomen îngrijorător.

 Aprecierea aparţine preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, şi face parte din mesajul trimis redacţiei revistei băcăuane în acest martie aniversar. Reproducem in extenso conţinutul acestuia: 

Centenarul este o cifră impresionantă, fie că vorbim de vârstele omului, de inelele din trunchiul unui stejar sau – de ce nu? – de anii de existenţă ai unei reviste. Revista Ateneu, la vârsta ei seculară, purtând efigia lui George Bacovia, devine una dintre revistele legendare ale literaturii române, alături de Familia (1865), înfiinţată de Iosif Vulcan, Convorbiri literare (1867), fondată de Titu Maiorescu, Ramuri (1905), fondată de Nicolae Iorga, Contemporanul (1881) a lui Dobrogeanu-Gherea sau Viaţa Românească (1906), fondată de Garabet Ibrăileanu. În existenţa ei zbuciumată, revista s-a bucurat de însoţitori de nădejde, dintre care cel puţin câţiva: Nicolae Manolescu, Laurenţiu Ulici, Alex Ştefănescu s-au numărat printre cei alături de care am crescut ca scriitor.

O revistă de ţinută, iar bună dovadă e faptul că apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. O revistă care iese sub oblăduirea lăudabilă a administraţiei locale, apărută în inima Moldovei, scrisă de moldoveni, dar aparţinând culturii naţionale. Laudă colectivului redacţional şi colaboratorilor săi, laudă paginilor sale demne de cupola seculară pe care Ateneul o înalţă deasupra culturii române şi al cărui nume îl poartă, cu cinste, această revistă! La mulţi ani!

O fiinţă providenţială

L-am numit astfel pe Grigore Tabacaru, folosindu-mă de crochiul lui George Bacovia: „Un om rar, un idealist incorigibil. Pentru oraşele de provincie, o adevărată providenţă. După ce-a plecat de la Universitatea din Iaşi, s-a stabilit câtva timp în Tecuci şi apoi la Bacău. Am auzit că nici nu trecuse o lună de zile şi a început să se simtă că în paşnicul orăşel a venit un om nou. A scos revista Ateneul literar, pe care o scoatem aici împreună. E un activist în deplinul înţeles al cuvântului. Nu cruţă niciun sacrificiu pentru a stârni viaţă în jurul lui. Pentru mine este un preţios stimulent”. Cei doi fondatori îşi asumă întreaga răspundere pentru materialul oferit publicului cititor, ei înşişi arătând grijă maximă faţă de propriile producţii publicistice. 

 Acum o sută de ani

Cu experienţa şi înzestrarea tehnică tecuceană (primele patru numere au fost realizate de Tipografia Cultura), Grigore Tabacaru, însoţit de George Bacovia, a făcut să apară în martie 1925 „Ateneul cultural”, revistă devenită polul coagulant al scriitorilor din această regiune a ţării. Pedagogul şi publicistul Tabacaru a expus în articolul-program argumente de bun-simţ (nu e înţelept ca „intelectualitatea să fie redusă la cărțile didactice din școală și la șezătorile de duminică”), dar şi temerile („jucătorii de cărți vor surîde, vor ironiza și chiar vor batjocori. Ne așteptăm. Nicăieri ca în provincie nu se cultivă spiritul de mahala: cutare este așa, cutare este pe dincolo…”). E şi un câştig aici: „Cu cît se va vorbi mai mult în jurul revistei, de bine și de rău, cu atît vom fi mai încîntați”, pentru că, sociologic vorbind, „este singurul mijloc de a dezmorți și de a trezi lumea din uriașa somnolență în care este căzută viața în provincie”. Un prim bilanţ, din 1927, este realist: „Totuşi în acest colţ de provincie, unde cărţile se joacă, iar nu se citesc […], ne facem un merit că am grupat zeci de tineri în jurul acestei reviste”. În doar patru ani (1925-1928), s-a ajuns la o bună vizibilitate naţională. Durata poate fi extinsă dacă luăm în seamă suplimentele de sub genericul „Publicaţiile Ateneului cultural din Bacău”: „Bacăul de altădată” (nr. 1-4/1930), „Vechiul Bacău” (nr. 5/1930), „Bisericile Bacăului” (nr. 6-7/1932).

Seria nouă (1964 – în prezent)

I se datorează scriitorului Radu Cârneci (i-au urmat la cârma revistei George Bălăiţă, Constantin Călin, Dumitru Mitulescu, Petru Filioreanu, George Genoiu, Sergiu Adam şi Carmen Mihalache) şi echipelor înregistrate în timp. Cu o paletă diversificată de specii jurnalistice, abordând subiecte dintr-un spectru larg, construind evenimente proprii (colocviile şi premiile revistei, în primul rând) şi apropiindu-şi colaboratori de primă mână, „Ateneul” băcăuan a căpătat rezonanţă naţională. Gruparea „Ateneu” (Radu Cârneci, George Bălăiţă, Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Vasile Sporici, Calistrat Costin ş.a.) avea o individualitate distinctă. Scrieri tipărite aici au fost adunate în cărţi bine primite de public şi de critică. Istoria presei româneşti şi istoria literară confirmă: chiar şi în condiţii de presiune ideologică, aici continuă „să se publice o literatură variată de calitate” („Dicţionarul general al literaturii române”, 2016) şi astfel „impulsionează viaţa cultural-artistică a Moldovei, înscriindu-se printre cele mai valoroase publicaţii de profil din ţară” („Dicţionarul cronologic – literatura română”, 1979).

Revista editată de Consiliul Judeţean Bacău este credincioasă tradiţiei (înainte de toate, fondatorului dătător de efigie unică – George Bacovia, căruia îi închină periodic numere tematice), dar îşi propune şi orizonturi dintre cele mai diverse, convinşi fiind că şi după un veac „lumina binefăcătoare a soarelui scoate flori din locurile cele mai părăsite” (Ateneu, nr. 1, martie 1925). 

Centenar Ateneu

Luni, 31 mart. 2025, la ora 12, în Aula Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, are loc Colocviul La centenarul revistei (moderator: Carmen Mihalache). Participă redactori și colaboratori de ieri și de azi, scriitori, artiști, gazetari, profesori, studenți, elevi. Parteneri sunt Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bacău, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Marius Mircu” Bacău, Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza” Bacău, iar parteneri media: „Deșteptarea”, TVR Iași, Radio-România Actualităţi, Radio-România Cultural, Radio-România Iaşi. 

În deschidere, vom asista la vernisajul Expoziției de grafică ”Romania. My Cradle” România. Leagănul meu. ALFABETAR(T), realizată de elevi ai Colegiului Național de Artă „George Apostu” Bacău. Memorialul „Ateneu” (expoziție documentară) şi recitalul „3 B story”, susținut de actorul Bogdan Matei, de la Teatrul Municipal „Bacovia” Bacău, vor încheia o zi specială. CP

În perioada 17 – 23 martie 2025, județul Bacău a înregistrat un număr semnificativ de cazuri de afecțiuni respiratorii, inclusiv infecții acute ale căilor respiratorii superioare (I.A.C.R.S.), pneumonii și bronhopneumonii. În acest interval, autoritățile sanitare au raportat un total de 1856 de cazuri de I.A.C.R.S., dintre care 39 au necesitat internare, în timp ce pneumoniile și bronhopneumoniile au fost diagnosticate în 355 de cazuri, cu 127 de internări, dar fără decese raportate.

Iată o detaliere a cazurilor în funcție de grupul de vârstă și tipul de afecțiune:

Infecții Acute ale Căilor Respiratorii Superioare (I.A.C.R.S.)

• Total cazuri: 1856

• Internări: 39

  • 0 – 1 an: 183 cazuri, 11 internări

  • 2 – 4 ani: 304 cazuri, 12 internări

  • 5 – 14 ani: 542 cazuri, 7 internări

  • 15 – 49 ani: 477 cazuri, 3 internări

  • 50 – 64 ani: 189 cazuri, 2 internări

  • 65+ ani: 161 cazuri, 4 internări

Pneumonii și Bronhopneumonii

• Total cazuri: 355

• Internări: 127

  • 0 – 1 an: 38 cazuri, 21 internări

  • 2 – 4 ani: 51 cazuri, 17 internări

  • 5 – 14 ani: 61 cazuri, 24 internări

  • 15 – 49 ani: 77 cazuri, 21 internări

  • 50 – 64 ani: 57 cazuri, 19 internări

  • 65+ ani: 71 cazuri, 25 internări

• Decese: 0

Situația cazurilor de gripă

La nivelul județului Bacău, până în prezent, au fost înregistrate 1855 cazuri de gripă de tip A și B, o creștere cu 60 de cazuri față de săptămâna precedentă. Cazurile de gripă sunt distribuite astfel:

• 0 – 1 an: 166 cazuri

• 2 – 4 ani: 394 cazuri

• 5 – 14 ani: 564 cazuri

• 15 – 49 ani: 489 cazuri

• 50 – 64 ani: 110 cazuri

• Peste 65 ani: 132 cazuri

Campania de vaccinare antigripală

De la începutul campaniei de vaccinare, în județul Bacău au fost imunizate 34.801 persoane cu vaccin gripal, fiind vaccinate în special persoanele aflate la risc. Vaccinul gripal este disponibil în farmacii, pe baza prescripțiilor medicilor de familie, și se acordă gratuit pentru categoriile de persoane eligibile, cum ar fi:

• Copii cu vârsta ≥ 6 luni și < 19 ani

• Gravide

• Persoane cu afecțiuni cronice (cardiovasculare, respiratorii, renale, etc.)

• Persoane de peste 65 de ani

• Personal medico-sanitar și auxiliar

Recomandări pentru prevenirea răspândirii infecțiilor respiratorii

Autoritățile recomandă populației să adopte măsuri de prevenire a răspândirii infecțiilor respiratorii și a gripei:

• Evitarea aglomerațiilor și purtarea măștii de protecție de către persoanele simptomatice care nu se pot izola

• Mentinerea unei igiene adecvate a mâinilor

• Respectarea etichetei tusei și strănutului, folosirea batistelor de unică folosință

• Continuarea vaccinării antigripale, în special pentru persoanele aflate la risc

• Adresarea la medicul de familie la apariția simptomelor respiratorii pentru a stabili tratamentele necesare și pentru izolare la domiciliu

Autoritățile sanitară recomandă în continuare prudență și respectarea măsurilor de protecție pentru a reduce impactul sezonului gripal asupra populației.

Un incendiu puternic a izbucnit joi seara, în jurul orei 18:23, la o casă de locuit din satul Băhnășeni, comuna Pârjol. La fața locului au intervenit de urgență două autospeciale pentru stingere cu apă și spumă, o autofreză multifuncțională și o ambulanță SMURD. De asemenea, au fost alertate echipele Delgaz Grid și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU) Pârjol pentru a sprijini intervenția pompierilor.

Datorită eforturilor susținute ale echipelor de intervenție, incendiul a fost lichidat în jurul orei 20:33. Cu toate acestea, casa a fost distrusă pe o suprafață de aproximativ 80 de metri pătrați, iar bunurile din interior au fost complet afectate de flăcări.

Potrivit primelor cercetări, cauza probabilă a incendiului a fost jarul sau scânteile provenite dintr-un sistem de încălzire.

Autoritățile reamintesc cetățenilor importanța respectării regulilor de siguranță la utilizarea sistemelor de încălzire, mai ales în sezonul rece, pentru a preveni astfel de tragedii.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență continuă să monitorizeze situația și recomandă prudență maximă în manipularea surselor de foc.

Companii de construcții din România, Bulgaria, Turcia și Ucraina au depus oferte pentru proiectarea și execuția drumului expres care va conecta municipiul Piatra Neamț de Autostrada Moldovei (A7), a anunțat joi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Contractul, estimat la 6,7 miliarde de lei (fără TVA), a fost scos la licitație de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și prevede o perioadă de 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție, totalizând patru ani.

O infrastructură complexă pentru un traseu modern

Drumul expres va avea o lungime de 51 de kilometri și va include construcția a 30 de structuri (poduri, pasaje, viaducte) cu o lungime totală de aproximativ 16 kilometri. De asemenea, vor fi amenajate cinci noduri rutiere esențiale:

• Nod rutier de conexiune cu A7;
• Nod rutier Racova pentru legătura cu DN 15;
• Nod rutier Podoleni;
• Nod rutier Săvinești;
• Nod rutier Piatra Neamț.

În plus, proiectul prevede construirea a două spații de servicii și a unui Centru de Întreținere și Coordonare (CIC). Pentru protecția mediului, traseul va fi mărginit de perdele forestiere pe o lungime de aproximativ 20 de kilometri.

Finanțare și ofertanți

Investiția este asigurată prin fonduri externe nerambursabile din Programul Transport 2021-2027 și din bugetul de stat. Contractul este licitat într-un singur lot, iar companiile care au depus oferte sunt:

• Kolin Insaat Turizm Sanayi ve Ticaret A.S. (ofertant unic);
• Asocierea Trace Group Hold (Leader), Yuksel Inşaat, Citadina 98, Oldroad Construct, Creative Road Design, ADD Global Design S.R.L., Tancrad;
• Asocierea SA & PE Construct SRL (Leader), Tehnostrade S.R.L., Spedition UMB;
• Asocierea Precon Transilvania S.R.L. (Leader), Automagistral-Pivden SRL, Conextrust;
• Asocierea Bog’Art (Leader), Rotary Construcţii Mentenanţa, Concelex, X-Way Infrastructure;
• Asocierea Biskon Yapi Anonim Sirketi (Leader), Ilgaz Construction, Straco Holding;
• Asocierea Danlin XXL (Leader), Groma Hold LTD, Intertranscom Impex S.R.L., Evropeiski Patishta, Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi.

Un proiect cu impact social

Pentru a sprijini incluziunea socială, CNIR a introdus criterii de atribuire care oferă punctaj suplimentar constructorilor ce angajează persoane fără loc de muncă din județele Bacău și Neamț. Totodată, în premieră, a fost introdusă o măsură care stimulează utilizarea forței de muncă din sistemul penitenciar. Deținuții care doresc să lucreze pot obține o calificare și facilita reintegrarea în societate după eliberare.

„Pentru construirea acestui drum expres, conform estimărilor din Studiul de Fezabilitate, sunt necesare 1.800 de locuri de muncă. Conceptul de incluziune socială a fost promovat în toate licitațiile de execuție, iar constructorii care angajează persoane din sistemul penitenciar vor beneficia de punctaj suplimentar”, a declarat Gabriel Budescu, directorul general al CNIR.

Următorii pași

Ofertele urmează să fie evaluate conform criteriilor stabilite în licitație, iar câștigătorul va fi anunțat în perioada următoare. După semnarea contractului, urmează demararea proiectării, iar lucrările efective de construcție vor începe în termen de un an.

Finalizarea acestui drum expres va reduce considerabil timpii de deplasare între Piatra Neamț și Autostrada Moldovei, facilitând dezvoltarea economică a regiunii și îmbunătățind infrastructura de transport a României.

Decizia unionistă din 27 martie 1918 este rezultanta unui complex de factori și de împrejurări ce au favorizat acest act istoric: disoluția Imperiului Rus, preluarea puterii de către bolșevici și declanșarea războiului intern din Rusia, dezagregarea fostei armate țariste și haosul produs de militarii ruși aflați în retragere, mișcarea de emancipare a națiunilor din estul Europei, reflectată în declarațiile de autonomie și, ulterior, de independență, având în fundal principiul autodeterminării națiunilor, aparenta victorie a „centralilor” pe Frontul de est, angajarea militarilor români în lupta antibolșevică din Basarabia și preluarea puterii de către guvernul filogerman condus de Al. Marghiloman. Despre toate aceste elemente ce au avut un rol decisiv în conturarea votului unionist din Sfatul Țării, pe scurt, în cele ce urmează. 

1. Schimbări în structura teritorială a Moldovei istorice – 1484-1918

Aflată la intersecția zonelor de influență a trei mari imperii, Otoman, Habsburgic/Austro-Ungar și țarist/sovietic, regiunea Moldova a fost ursită unui destin tragic, cunoscând de-a lungul secolelor numeroase schimbări în structura teritorială, după cum urmează:

– 1484 – Chilia și Cetatea Albă, transformate în raiale turcești,

– între 1534 și 1538 – ținuturile Lungăi și Țintului, actualul Bugeac, precum și ținutul Tighina, azi, Bender, transformate în raiale,

– 1713 – ținutul nordic al Hotinului devine raiaua Hotin,

– 1775 – Bucovina, cedată de otomani Imperiului Habsburgic,

– 1812 – Basarabia este anexată de Imperiul Rus,

– 1856 – sudul Basarabiei (8.694 km²) revine Principatului Moldova,

– 1878 – sudul Basarabiei revine Rusiei, la schimb cu cedarea către România a Dobrogei (15.536 km²),

– 1918 – unirea Basarabiei cu România.

2. Demografia Basarabiei, grav afectată de politica de deznaţionalizare a populaţiei româneşti

Primul „sondaj” al realităților demografice din Basarabia a fost realizat de către autorităţile ţariste în anul 1817 și a avut următoarele rezultate: Români – 85,5% (83.848 familii/419.240 locuitori); Ruteni – 6,1% (6.000 familii/30.000 locuitori). Primul Recensământ general oficial al populației din Imperiul Rus a fost efectuat în anul 1897, Basarabia înregistrând următoarele rezultate: total – 1.935.412 locuitori (85%, rural, și 15%, urban), dintre care 920.919 locuitori/47,58% cu naționalitate moldovenească, urmați de ucraineni – 19,75% (328.169), evrei – 11,79% (228.168), ruși – 8,05% (155.774), bulgari – 5,33% (103.225), germani – 3,11% (60.206) și găgăuzi – cca. 3%. Cifrele acestui recensământ (1897 – 47,6% români, aproximativ 34% populaţie slavă), completate cu datele, mai realiste, ale recensământului oficialităţilor române din anul 1930 (56,23% români, 29% populaţie slavă), constituie dovezi clare ale ingerinței brutale a Rusiei în procesul de reconfigurare a demografiei basarabene, cu rezultate dramatice în special în zonele de nord și de sud ale Basarabiei.

Pe scurt, în intervalul 1830-1900, deci în numai 70 de ani, asistăm la o dramatică scădere a ponderii populaţiei româneşti, de la 86% la aproximativ 48%!

3. „Dezideratul” Unirii cu Basarabia, absent de pe agenda oficială a României

Timp de 30 de ani (1883-1913), Tratatul de Alianță cu Puterile Centrale a constituit piatra de temelie a politicii externe a României, spațiul țărilor germanice fiind perceput, în special după 1871, drept cea mai puternică forță economică și militară din Europa. România s-a plasat sub protecția Puterilor Centrale considerând că principalul pericol la adresa țării noastre era politica expansionistă și panslavistă a Rusiei. După războaiele balcanice (1912-1913), opinia publică românească a devenit tot mai ostilă față de Austro-Ungaria, motivul principal fiind dat de politica de maghiarizare forțată a „națiunilor conlocuitoare” din Ungaria. În aceste condiții, alianța României cu Centralii va fi grav subminată.

Concomitent, s-a produs o apropiere franco-română la nivel diplomatic, după ce Franța a susținut poziția României și a aprobat termenii tratatului de la București (1913), dar și o apropiere a țării noastre față de Rusia, în special după vizita Împăratului Rusiei la Constanța din iunie 1914. La 18 septembrie/1 octombrie 1914 a fost semnată Convenţia secretă ruso-română, sub forma unui schimb de note între ministrul de Externe rus, Sazonov, şi C. Diamandy, ministrul României la Petrograd, prin care, în schimbul neutralității amicale a țării noastre, Rusia garanta integritatea teritorială a României şi recunoştea drepturile acesteia asupra Transilvaniei, Banatului şi Bucovinei.

În mare, prevederile acestei convenții au fost reluate și în Tratatul de alianță cu țările Antantei, condițiile finale ale Convenției politice din 4/17 august 1916 stabilind următoarele: România se obliga să declare război Austro-Ungariei până la 15/28 august 1916, cel mai târziu, în vreme ce țările aliate (Rusia, Franţa, Anglia şi Italia) garantau integritatea Regatului României, recunoşteau acestuia drepturile asupra Transilvaniei, Bucovinei şi Banatului şi asigurau România că se va bucura de drepturi egale ca şi aliaţii săi, în privința preliminariilor, a tratativelor de pace și a discuțiilor din cadrul viitoarei Conferinţe de pace. Semnarea tratatului din 1916 echivala pentru țara noastră cu recunoașterea apartenenței de facto a Basarabiei la Imperiul țarist. 

4. Situația politică și militară a României în perioada 1917-1918

 Nerespectarea de către Aliaţi a angajamentelor militară față de România (ofensiva din Salonic), intrarea Bulgariei în război, tehnica superioară de război a trupelor Puterilor Centrale, greşelile de strategie ale Marelui Cartier General al Armatei române (operaţiunile de la Turtucaia) au adus țara noastră în pragul dezastrului. Pe 6 decembrie 1916 feldmareşalul Mackensen intra în Bucureşti, de unde avea să administreze militar, timp de aproape doi ani, provinciile româneşti ocupate – Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

Bilanţul primei campanii militare româneşti din cadrul Marelui Război era catastrofal pentru ţara noastră. Potrivit unor statistici interne, în primele patru luni de război, România pierduse aproximativ 500.000 de oameni – 100.000 morţi, 150.000 răniţi, 250.000 prizonieri; trei sferturi din teritoriul vechiului Regat se aflau în mâinile inamicilor, iar alianţa cu Rusia s-a dovedit a fi precară. Singurule elemente pozitive au fost oprirea înaintării trupelor austro-ungare prin trecătorile județului Bacău la finalul anului 1916 și marile victorii militare din anul 1917 – Mărăști, Oituz, Mărășești, care au asigurat continuitatea statală a României, păstrarea independenţei şi suveranităţii naţionale. Totuși, raza de speranţă din vara anului 1917 avea să fie de scurtă durată, încheierea armistiţiului de la Focşani şi, ulterior, a păcii separate de la Bucureşti aruncând viitorul României într-o incertitudine periculoasă, amplificată de apele tulburi ale revoluției bolșevice.

Într-un mod cât se poate de paradoxal, acest moment de prăbușire istorică avea să germineze un adevărat miracol național numit România Mare, un miracol prefațat de unirea Basarabiei cu România. 

5. Congresul Militarilor din Basarabia – geneza organizării politice a Republicii Moldovenești 

Congresul s-a derulat în perioada 20-28 octombrie 1917 și a jucat un rol decisiv în procesul de organizare politică a regiunii. La acest congres au participat 900 de delegați – 600 din partea soldaților și 300 ai partidelor politice/asociațiilor, reprezentând aproximativ 200.000 de ostași. Organizate simultan cu preluarea puterii de către bolșevicii din Petrograd, dezbaterile s-au soldat cu adoptarea următoarele decizii: autonomia teritorială și politică a Basarabiei în cadrul Rusiei Federative Democratice (în fapt, inexistentă), instituirea unei adunări populare legislative, Sfatul Țării, singurul organ politic cu atribuţiuni legislative şi executive locale, vot universal, egal, direct și secret, creșterea numărului cohortelor militare de la 16 la 100 – nucleul armatei basarabene, împroprietărirea țăranilor prin exproprierea marilor proprietăți funciare, fără compensație, crearea unui fond financiar național, naționalizarea învățământului, respectarea drepturilor minorităților ș.a.

6. Contextul geopolitic – dominat de Puterile Centrale, care au sugerat unirea României cu Basarabia 

Unirea Basarabiei cu România a fost precedată de o serie de evenimente politice interne și externe care au înlesnit decizia deputaților din Sfatul Țării. Între acestea, Tratatele de Pace de la Brest-Litovsk, schimbarea structurii guvernamentale de la Iași, prezența și activitatea diviziilor militare românești în Basarabia și, nu în ultimul rând, așteptările generate în structurile profunde ale societății moldovenești de legislația agrară „revoluționară”, au constituit cele mai importante elemente. Tratatele de pace de la Brest-Litovsk cu Ucraina (9 februarie 1918) și Rusia (3 martie 1918) au pacificat întregul Front estic, puterile beligerante ieșind, practic, din logica de conflict specifică Primului Război Mondial; în bună măsură, cele două tratate au pus capăt conflagrației mondiale în această parte de lume, zona fiind integrată sferei de influență a fostelor imperii German și Austro-Ungar, pentru prima jumătate a anului 1918. Tratatul din 9 februarie, recunoștea în premieră existența Republicii Populare Ucraina, stat ce devenea principalul furnizor de alimente pentru spațiul germanic și care accepta de facto protectoratul Germaniei.

Cât privește tratatul de pace cu Rusia, acesta ilustrează mult mai clar teza instaurării hegemoniei germanice în estul Europei, clauzele finale ale tratatului fiind umilitoare la adresa puterii bolșevice. Între altele, Rusia renunța la aproape jumătate din teritoriile sale europene, Lituania, Polonia și o bună parte din Letonia erau cedate Germaniei și Austriei; Ucraina, Finlanda, Estonia și restul Letoniei deveneau state independente sub protectoratul Germaniei, în timp ce otomanii primeau regiunile armene din Caucaz. Astfel, pe lângă plata a 6 miliarde de mărci în contul despăgubirilor de război, Rusia pierdea teritorii agricole importante, jumătate din instalațiile industriale și aproximativ 80% din minele de cărbune și de fier. Termenii păcii au fost primiți în Rusia cu o nedisimulată disperare, Lenin catalogând Brest-Litovsk-ul drept un „abis al înfrângerii, dezmembrării, înrobirii și umilinței noastre”.

Prinsă în acest malaxor al istoriei, România va urma calea deja bătătorită a penitenței politice a statelor estice, semnând în martie Pacea preliminară și, ulterior, în mai 1918, Tratatul de Pace de la Buftea-București. Un tratat categorisit de către istoricii români drept „umilitor”, în pofida statutului României de țară învinsă (statut neasumat până în zilele noastre) și în ciuda faptului că tratatul conținea clauza recunoașterii unirii Basarabiei cu patria-mumă; un act de clemență teritorială din partea Germaniei, de care Rusia nu a avut parte.

De altfel, în perioada ianuarie-martie 1918, toate mișcările politice și militare ale țării noastre au fost făcute cu încuviințarea și, uneori, la sugestia Puterilor Centrale, ai căror reprezentanți au propus de mai multe ori diplomaților români proiectul unirii cu Basarabia. A spus-o cât se poate de clar premierul României, conservatorul filogerman Alexandru Marghiloman, în data de 27 martie 1918, înainte de votul istoric, într-un discurs susținut în fața deputaților din Sfatul Țării. Procesul-verbal al ședinței păstrază următoarele mesaje exprimate atunci: „1. În cadrul tratativelor de la București cu Puterile Centrale au fost clarificate împrejurările în care era posibilă păstrarea integrității și indivizibilității Basarabiei; 2. Unirea este necesară și posibilă în condițiile păstrării particularităților locale ale ținutului; 3. Unirea se poate realiza în mod condiționat – păstrarea Sfatului până la realizarea reformei agrare, alegerea unei noi Diete locale prin vot universal, existența unui organ executiv local, autonomie provincială” ș.a.

În linii mari, putem aprecia că Marghiloman a citit Declarația de unire înainte ca aceasta să fie dezbătută. 

 Deputați ai Sfatului Țării care au votat unirea – 27 martie 1918

Constantin Stere

Al. Marghiloman

Un incendiu puternic a izbucnit marți, 26 martie, în jurul orei 18:05, la o casă din satul Rădeana, comuna Ștefan cel Mare. La fața locului au intervenit de urgență echipajele Detașamentului de Pompieri Onești, care au acționat cu trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autoscară mecanică și o ambulanță SMURD. De asemenea, au fost alertate Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență și echipele DelGaz Grid.

În urma incendiului, două persoane au suferit intoxicații cu fum și au primit îngrijiri medicale din partea echipajelor SMURD și SAJ. Flăcările au distrus aproximativ 200 de metri pătrați din suprafața locuinței, afectând grav și bunurile aflate în interior.

Pompierii au reușit să lichideze incendiul în jurul orei 19:55. Conform primelor verificări, cauza probabilă a izbucnirii focului a fost un scurtcircuit electric.

Pentru a preveni astfel de evenimente tragice, specialiștii recomandă respectarea unor măsuri esențiale de siguranță:
✅ Evitați utilizarea instalațiilor electrice defecte sau improvizate;
✅ Nu suprasolicitați circuitele electrice prin conectarea unor consumatori peste puterea nominală;
✅ Apelați doar la specialiști autorizați pentru verificarea și repararea instalațiilor electrice;
✅ Nu folosiți mijloace electrice de încălzire improvizate.

Autoritățile continuă verificările pentru a evalua pagubele și a stabili cu exactitate circumstanțele incidentului.

            De Ziua mondială a apei – 22 martie 2025, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a fost prezentă, prin președintele Senatului universitar, prof.univ.dr.ing. Dr.h.c. Valentin Nedeff, la manifestările științifice organizate cu această ocazie, desfășurate la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău – Republica Moldova.

Au fost prezentate lucrări științifice privind importanța apei și metodele moderne de gestionare și protecție pentru apă.

Simpozionul s-a încheiat cu premierea lucrărilor realizate de elevii școlilor primare, gimnaziale și colegilor din Republica Moldova pe teme de protecția mediului.

Președintele Senatului universitar, prof.univ.dr.ing. Dr.h.c. Valentin Nedeff, a avut o întâlnire cu doamna conf.univ.dr. Alexandra Bărbăneagră, rectorul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, pentru deschiderea unor direcții de colaborare în domeniile cercetării științifice, a mobilităților studenților și cadrelor didactice, precum și în domeniul managementului universitar.