Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău, înființat în 1990 și aflat în subordinea Ministerului Culturii, s-a dovedit de-a lungul celor 35 de ani de existență, pe care i-a aniversat la jumătatea lunii octombrie 2025, un spațiu al întâlnirii și al dialogului între artele frumoase, artele spectacolului, muzică și literatură. În chip firesc, pentru că instituția s-a întemeiat în jurul numelui ilustrului sculptor născut la Stănișești – Bacău, sculptura românească și internațională beneficiază aici de un rol privilegiat, iar renumele acestui centru de cultură a trecut dincolo de granițe prin organizarea, până în prezent, a opt ediții ale Simpozionului Internațional „George Apostu”.

Numeroasele și variatele evenimente culturale se desfășoară în spațiile cu diferite funcționalități ale Centrului de Cultură. Astfel, la Sala de marmură au loc spectacole literare și teatrale, lansări de carte, concerte, simpozioane. În Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu” – ce cuprinde, în afară de spațiile administrative, două săli de expoziție, o bibliotecă publică cu peste 15.000 de volume și un centru de informare – se desfășoară activitățile specifice unui spațiu muzeal. Muzeul în aer liber „Grădina cu statui” deține în patrimoniul său 47 de lucrări de sculptură în marmură, piatră și lemn, realizate în taberele de creație organizate aici de-a lungul timpului.

Momentul aniversar al Centrului de Cultură „George Apostu” a fost pregătit cu grijă pentru fiecare detaliu de către noul manager al instituției, domnul Ovidiu Ungureanu, nucleul evenimentului constituindu-l un gest de reparație culturală unic, până în momentul de față, în spațiul românesc.
Pentru a prezenta la reala lui dimensiune acest efort susținut de recuperare a unei opere semnate de George Apostu, cel pe drept cuvânt considerat un urmaș al lui Constantin Brâncuși și prin care se formează o întreagă generație de sculptori postbrâncușieni, e necesară o scurtă întoarcere în timp.

După anul 1970, când se naște Tabăra de sculptură de la Măgura Buzăului, fenomenul simpozioanelor de creație cuprinde întreaga țară. Și nu doar sculptura va fi practicată în aceste tabere, devenite adevărate oaze de creație neconstrânsă ideologic, ci și alte genuri artistice. Sculptura de mari dimensiuni, în piatră, marmură, lemn sau metal, deține totuși un loc privilegiat. Taberele de creație continuă să fie organizate și după 1990, cu sprijinul autorităților locale îndrituite să susțină astfel de manifestări culturale dar, nu de puține ori, din păcate, și în pofida rezistenței acestora. Mai mult, după 1990, fiecare schimbare de primar în localitățile unde sculptorii lăsaseră câte un semn în piatră sau metal al trecerii lor pe acolo, a venit și cu orgolioasa contestare a ceea ce realizaseră antecesorii și, din această pricină, lucrările create cu mare efort și cu mari cheltuieli, în scopul înfrumusețării locurilor, din neînțelegere sau rea voință, fie au fost lăsate pradă degradării inevitabile, fie au fost pur și simplu distruse. Sunt notabile două astfel de cazuri: demolarea lucrărilor în metal de la Călărași, realizate într-o tabără de creație din anii 90, precum și distrugerea violentă a unor ample amenajări din câteva cartiere ale municipiului Râmnicu Vâlcea, ce aveau în centrul lor câte o lucrare de mari dimensiuni, din metal, cu toate realizate în cadrul programului „Habitat și Artă în România”, inițiat și coordonat de Fundația HAR, între anii 1998-1999. Iar mai recent, la Târgu Jiu, câteva dintre lucrările create în cadrul mai multor ediții ale simpozionului internațional „Constantin Brâncuși” și amplasate în diferite puncte ale orașului, au fost coborâte de pe amplasamentele inițiale, zice-se, în scopul strămutării lor într-un parc ce ar fi urmat să fie special amenajat pentru a le prelua și expune, dar, se pare, în căutarea unui loc unde să fie reamplasate, aceste lucrări „au rătăcit” drumul și zac abandonate pe diverse terenuri virane.

Situația lucrărilor din taberele de sculptură de dinainte de 1990 e de asemenea, în majoritatea cazurilor, dramatică. Abandonate complet, vandalizate nu de puține ori sau căzute pradă degradărilor naturale, acestea au dispărut sau se află într-o stare de conservare precară.
În acest context, pentru prima dată, cineva întreprinde un gest reparatoriu major: salvarea unei sculpturi în metal create de George Apostu prin strămutarea ei de pe amplasamentul originar la Centrul de Cultură ce poartă numele autorului acestei lucrări, urmată de restaurarea ei și reamplasarea operei în „Grădina cu statui” a Centrului.

E vorba despre sculptura intitulată „Fructul Soarelui”, realizată din metal, în 1979, în cadrul uneia dintre edițiile taberei de sculptură din stațiunea Costinești, județul Constanța. Lucrarea face parte dintr-un ciclu mai amplu de lucrări ale lui Apostu și cunoaște o primă reprezentare în granit la Suwako – Japonia, în 1978, sub titlul „Oglinda Soarelui”.
Timpul, indiferența și ignoranța au marcat grav varianta în metal, de la Costinești, a lucrării lui Apostu și, fără îndoială, ea ar fi dispărut cu totul dacă nu ar fi existat câțiva oameni inimoși și dispuși să întreprindă orice efort pentru a salva ce se mai poate din patrimoniul acesta artistic.

Inițiativa managerului Ovidiu Ungureanu a fost sprijinită de Ministerul Culturii, prin doamna secretar de stat Diana Baciuna, de Asociația „Salvarte” prin arhitectul Andrei Piciu, de Administrația Serviciilor Publice Costinești, prin domnul Paul Tănase, precum și de Biroul de Turism pentru Tineret S.A., reprezentat de directorul general Adrian Iacob, de președintele Consiliului de Administrație Ionel Ciobanu și de doamna Elena Moțoc.
După depășirea tuturor obstacolelor, de la cele de natură financiară, până la cele de natură birocratică, „Fructul Soarelui” a ajuns la Centrul de Cultură „George Apostu” chiar cu o zi înainte de începerea evenimentului intitulat „CELEBRART”, dedicat aniversării celor 35 de ani de existență a acestei instituții. A fost un moment emblematic și aș spune că la locul unde a fost pentru moment depusă lucrarea lui Apostu, până la demararea complicatelor lucrări de restaurare a acesteia, ce urmează să înceapă cât mai curând posibil, s-a desfășurat un mic pelerinaj pentru că toți cei prezenți la eveniment au dorit să vadă cu ochii lor miracolul „întoarcerii acasă” a acestei opere, cum frumos a spus criticul de artă Oliv Mircea.

Trebuie subliniat că, pentru prima dată, festivismul cel mai adesea golit de conținut al aniversărilor culturale a fost contrabalansat printr-un gest palpabil, menit să spulbere toate vorbele goale, rostite doar pentru a-i pune în valoare pe vorbitori, și fără nicio finalitate concretă. Emoția celor două zile de sărbătoare ale Centrului „Apostu” a iradiat din acest „Fruct al Soarelui” și a încălzit toate celelalte evenimente, nu puține, care s-au petrecut aici și care merită măcar o scurtă trecere în revistă.
Pe 16 octombrie 2025 a avut loc vernisajul expoziției de pictură „Bestiar” semnată de artistul plastic Dionis Pușcuță, de la Bacău, precum și lansarea albumului de artă cu același nume. Artistul și lucrările sale au fost prezentate de criticul de artă Oliv Mircea. Pe seară, la Teatrul Municipal „Bacovia”, publicul a fost invitat la Concertul de gală al Corului Kinonia, solistă Maria Coman, dirijor pr. Iulian Puiu. Cuvântul de deschidere a concertului a fost rostit de Ionuț Vulpescu, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, fost Ministru al Culturii. A doua zi, pe 17 octombrie 2025, dimineața, a avut loc lansarea unui nou număr al revistei „Vitraliu”, publicație a Centrului de Cultură „George Apostu”. Amplul cuprins al revistei a fost prezentat de către Marius Manta. Apoi, pentru a doua oară, după lansarea de pe 7 septembrie, la Buzău, a volumului „Măgura Buzăului – O academie liberă de sculptură”, de Luiza Barcan, cartea a fost pentru a doua oară prezentată publicului. Deloc întâmplător, pentru că în demararea și organizarea taberei de sculptură de la Măgura Buzăului, alături de sculptorul Gheorghe Coman, inițiatorul ei, un rol însemnat l-a avut și sculptorul George Apostu. Volumul, publicat la Editura Mega din Cluj-Napoca, cu sprijinul Asociației culturale „BASM”, a fost prezentat de către Valeriu Șușnea, Președinte al Filialei Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici din România și de către lector. dr. Cătălin Băluț, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Alba Iulia. La aceste evenimente a fost prezent domnul Dinu Apostu, nepotul sculptorului, moștenitorul casei memoriale „George Apostu” de la Stănișești, unde, în anii trecuți, timp de câteva ediții, Dinu Apostu a organizat tabere internaționale de sculptură în lemn, în memoria artistului. După cele două lansări, publicul prezent la eveniment a fost invitat să vizioneze filmul documentar „Sufletul din daltă – George Apostu”, realizat de Ovidiu Ungureanu, artist specializat în fotografie și film. Finalul manifestărilor aniversare a fost încununat de Concertul extraordinar al Orchestrei Filarmonicii „Mihail Jora” Bacău, dirijor Ovidiu Bălan, soliști soprana Gabriela Iștoc și tenorul Andrei Petre, desfășurat la Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov” Bacău.
Au fost două zile pline nu doar de cultură, manifestată în diferite forme, ci și de emoție reală pentru că, așa cum bine se știe, omul sfințește locul, iar ceea ce este împlinit cu inimă bună, cu dragoste, dorință de bine și respect pentru lucrul bine făcut rămâne, într-adevăr, și rodește.
În așteptarea momentului în care „Fructul Soarelui” se va înălța din nou spre lumină, să luăm aminte că, uneori, chiar și în vremurile vitrege pe care le trăim, și oamenii pot face minuni.
Luiza BARCAN, istoric și critic de artă