Loteria Română organizează miercuri, 31 decembrie 2025, tradiționalele trageri speciale LOTO de Anul Nou, eveniment așteptat de jucători din întreaga țară. Cu această ocazie, emoțiile sunt duble, deoarece pentru jocurile Loto 6/49, Joker și Loto 5/40 vor avea loc două extrageri: una principală și una suplimentară.

Rezultatele extragerilor vor fi făcute publice începând cu ora 17:45, urmând să fie afișate pentru toate jocurile: Loto 6/49, Joker, Loto 5/40, Noroc, Noroc Plus și Super Noroc.

Fonduri suplimentate pentru categoria I

Pentru extragerea suplimentară, Loteria Română a decis să majoreze fondul de câștiguri al categoriei I, astfel:

• Loto 6/49 – suplimentare de 200.000 de lei

• Joker – suplimentare de 100.000 de lei

• Loto 5/40 – suplimentare de 50.000 de lei

Această măsură crește șansele unor câștiguri consistente chiar în ultima zi a anului.

Reporturi de milioane de euro

Tragerile speciale vin pe fondul unor reporturi importante acumulate la mai multe jocuri:

• Loto 6/49: report la categoria I de peste 8,7 milioane de lei, echivalentul a peste 1,7 milioane de euro

• Noroc: report cumulat de peste 4,85 milioane de lei (aproximativ 954.400 de euro)

• Joker: report la categoria I de peste 44,23 milioane de lei, adică peste 8,69 milioane de euro

• Noroc Plus: report la categoria I de peste 75.900 de lei

• Loto 5/40: report de peste 71.800 de lei la categoria a II-a

• Super Noroc: report cumulat de peste 140.000 de lei (peste 27.500 de euro)

Tragerile speciale de Anul Nou transformă finalul lui 2025 într-un moment de maximă tensiune și speranță pentru jucători, care își pot începe 2026 cu un câștig ce le-ar putea schimba viața.

Aeroportul Internațional „George Enescu” din Bacău a sărbătorit împlinirea a 50 de ani de operare neîntreruptă a zborurilor internaționale, un moment aniversar care reflectă evoluția constantă a unuia dintre cele mai importante obiective strategice de infrastructură din regiune.

Europarlamentarul Dragoș Benea a subliniat că aproape jumătate din această perioadă se suprapune cu activitatea sa în funcții administrative, interval marcat de transformări majore și decizii strategice cu impact pe termen lung. Potrivit acestuia, începutul anilor 2000 a reprezentat un moment-cheie, odată cu transferul aeroporturilor din administrarea Guvernului în cea a consiliilor județene, pas care a permis o mai mare autonomie decizională și o dezvoltare adaptată nevoilor locale.

Un alt reper important a fost anul 2007, când Aeroportul Internațional „George Enescu” a devenit primul din România care a parafat un parteneriat public-privat cu un operator aerian low-cost, deschizând astfel o nouă etapă în accesibilitatea transportului aerian pentru zona Moldovei.

Etapa finală a acestui parcurs a fost marcată de implementarea unei strategii de dezvoltare bazate pe fonduri europene, care a permis construirea unui nou terminal, realizarea celei mai moderne piste de aterizare/decolare din România și achiziționarea unor echipamente de ultimă generație, menite să asigure operarea în condiții optime de siguranță a facilităților aeroportuare.

În total, peste 55 de milioane de euro au fost investiți cu succes în dezvoltarea aeroportului, exclusiv din fonduri europene nerambursabile. Dragoș Benea a evidențiat faptul că, spre deosebire de alte aeroporturi din țară, care au apelat la soluții de finanțare diverse și adesea improvizate, Aeroportul din Bacău a urmat un traseu coerent și sustenabil.

„Asta nu s-a întâmplat la Bacău și este meritul tuturor celor care, în ultimii 20 de ani, și-au adus contribuția la evoluția în bine a aeroportului, la stabilizarea și dezvoltarea sa”, a transmis europarlamentarul, exprimându-și recunoștința față de toți cei implicați în acest efort colectiv de durată.

În final, Dragoș Benea și-a exprimat speranța ca acest final de an să ofere cadrul necesar pentru o evaluare lucidă și onestă a parcursului aeroportului, a câștigurilor și pierderilor înregistrate, precum și a direcțiilor care merită continuate în anul ce urmează.

Pentru că 2025 a fost un an generos în centenare în primul rând, ceea ce s-a petrecut în B I 42, fosta sală a Senatului universitar băcăuan (acum, sediul Școlii de Studii Doctorale), a fost declarat de la bun început ca maraton. Dan Duță, de la Academic TV, care a filmat totul, m-a anunțat că minutajul contorului arăta 3 h, 42 min., 8 sec. După aproape două milenii de la evenimentul istoric ‒ vestitul maraton de la 12 sept. 490, întins pe 42,195 de km ‒, ne e permis să convertim fiecare 10 km în durata unei ore și să ne declarăm mulțumiți de rezultat. Dacă în urmă cu 1535 de ani Filipides strigase, la finiș: „Bucurați-vă! Am învins!”, nouă ne dă târcoale titlul imnului studențesc, „Gaudeamus” (Să ne bucurăm), măcar pentru că ne aflam într-un campus universitar.

Amfitrion și oaspeți speciali

           Prof. univ. dr. ing. habil. Carol Schnakovszky, rectorul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, a anunțat că între cei născuți în 1925 sunt trei foști universitari băcăuani: Mihai Merfea (sociolog, rector al Institutului Pedagogic), Liviu Filimon (psiholog, editor), respectiv Dumitru Fânaru (matematician, pedagog și publicist). Președintelui Societății Cultural-Știinţifice „Vasile Alecsandri” Bacău (cel ce semnează acest raport) i-a revenit datoria să precizeze că în sală se află patru urmași ai celor omagiați (se adaugă aici animatorul cultural buhușean Mihai Drimbe). Bogdan Merfea, Lucica Filimon, Alexandru Fânaru, respectiv Maria-Mihaela Colbeanu au înfățișat crâmpeie din viață ca mărturii ale creșterii exemplare de care s-au bucurat și ale cotelor de personalitate accentuată (culturală, științifică, pedagogică) reprezentată de părinții lor.

Centenare…

              Unele au făcut vâlvă la data din calendar a împlinirii veacului: revista „Ateneu” (fondată de Grigore Tabacaru și George Bacovia și reprezentată de managera Carmen Mihalache; studenta Diana-Ștefania Lazăr a adus o veste mare: va realiza lucrarea de licență cu tema „Ateneu – o revistă centenară”), Mihai Merfea (Vasile-George Puiu i-a închinat un crochiu memorabil), Solomon Marcus (Marcelina Mocanu, discipol al savantului, a trasat câteva linii, definitorii, ale portretului magistrului), Liviu Filimon (Victor Blănuță, fost rector al Universității din Bacău, a deslușit flash-uri din vremea când au colaborat, iar Venera-Mihaela Cojocariu a citit fragmente din decalogurile psihologului, între care cerința ca un educator să nu intre nepregătit la oră), Florin Gheuca (actrița Firuța Apetrei și l-a amintit ca pe un înțelept partener de scenă), Mihai Drimbe (Petru Botezatu, președintele Asociației Culturale „Renașterea” Buhuși, și dr. Maria-Mihaela Colbeanu au proiectat un minidocumentar tematic al compozitorului și dirijorului), Ioan Slavici (Petrache Plopeanu a relatat un captivant episod din viața celui comemorat), Toma Caragiu (Adrian Horodnic a reconstruit biografia băcăuană a artistului), Ion Coman (Andrei Merchea, directorul Teatrului Tineretului Piatra-Neamț, a înălțat un imn ctitorului de instituție, confirmat de Eduard Burghelea, directorul Teatrului Municipal „Bacovia”), Dumitru Fânaru (Marcelina Mocanu s-a declarat fascinată de teza de doctorat a acestuia, „Educația estetică prin studiul matematicii”, coordonată de prof. univ. dr. doc. Ștefan Bârsănescu, în 1971.

              Altele au fost noutăți: Baruțu Arghezi (Marieta Rădoi a venit de la Casa Memorială „Tudor Arghezi” – Mărţişor cu o fotografie a fiului poetului și, desigur, cu un mănunchi de vorbe despre acesta); Mihail Sadoveanu a publicat în 1925 romanul „Venea o moară pe Siret”, iar în județul Bacău apăreau atunci publicațiile Moldova, Moineștii de mâine, Cronica Bacăului (Florinela Floria, coautoare în 2012 a „Istoriei jurnalismului din România”, a oferit date preliminare).

… și cifre rotunde (et alia „și altele”)

              La 170 de ani de la apariția „României literare”, Vasile Spiridon, redactorul de azi al revistei fondate în 1855 de Vasile Alecsandri, a punctat seriile „bătrânei doamne a presei culturale de la noi”, iar la 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, Constantin Tudose a readus în memoria colectivă secvențe din biografia cășuneană a acesteia, în timp ce colecționarul național Aurel Stanciu a plimbat prin fața celor prezenți o ilustrată-document, trimisă reginei-eroine. Tot la 150 de ani, dar de la debutul lui Ion Creangă, Georgiana Marcu, directoarea Școlii „Ion Creangă” Bacău, l-a coborât pe povestitor de pe frontispiciu pentru a ne vorbi despre anul 1875, când a publicat pentru prima oară în „Convorbiri literare”. Celor 90 de ani de la nașterea lui Nicolae Labiș Academia Română le-a dedicat în decembrie o sesiune omagială; Dumitru Brăneanu, fălticenean, prezent la Maraton, a avut același mentor cu autorul „Morții căprioarei”: Vasile Gh. Popa. Elena Bulai, custode până de curând al Așezământului de Cultură și Creație „Rosetti-Tescanu ‒ George Enescu” de la Tescani, a deschis manifestarea cu importante referințe la 70 de ani de la moartea lui George Enescu. Au fost 55 de ani de la realizarea tabloului „Altarul Unirii”, de Marin Gherasim, expus în holul central din Corpul B al Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, 35 de ani de la apariția revistei „Convorbiri didactice” (fondator, Mihai Semenov), reprezentată de unul dintre primii redactori: Petre Isachi, și trei decenii de la lansarea primului preabecedar românesc (19 dec. 1995, Liceul Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău), descris de inițiatorul acestuia, Ioan Surdu. Gheorghe Gându a anunțat învestirea conf. univ. dr. Simina Mastacan cu titlul de președinte de onoare al Cercului Rebusist „Sphinx” Bacău. (Revista cu același nume a fost fondată în 1939, la Bacău, de ascendenții universitarei, George și Arthur Caizerliu.)

Cărți, reviste, afișe, fotografii

              O expoziție de acest fel a fost asigurată de Serviciul Județean Bacău al Arhivelor Naționale (Mihaela Chelaru, Valentin Ioan), Biblioteca Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (Gabriela Ocneanu) și de biblioteci școlare băcăuane: „George Bacovia” a Colegiului Național „Ferdinand I” (Gabriela Saveluc), „Ion Luca” a Colegiului Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” (Anca Ţăranu), „Prof. Mihai Semenov” a Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” (Carmen Dieac) și „Sava Ariton” a Școlii Gimnaziale „Al. I. Cuza” (Monica Cristea). O fotografie din decembrie 1968, cu studenți și profesori de la Institutul Pedagogic de 3 Ani Bacău, ne-a fost comunicată de absolvenți de atunci: Ecaterina Crețu și Constantin Mihai.

Echipă lărgită

              Colaboratori au fost Gruparea Alumni „Vasile Alecsandri” Bacău, Biblioteca Județeană „C. Sturdza” și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, iar parteneri media: Revista UZPR, „Ateneu”, „Plumb”, „Deșteptarea”, „13 Plus”, Radio-România Actualități, DCTV Bacău, Academic TV. Ne-a colindat emoționa(n)t artistul Ștefan Negru.

           „Maratonul centenarelor (et alia) 2025” a avut drept suport observațiile celui ce în perioada interbelică a susținut cu tărie europenitatea noastră ‒ Eugen Lovinescu: Ne iubim strămoșii, ne iubim însă și strănepoții; nu suntem numai punctul ultim al unei linii de generații ce se pierde în trecut, ci și punctul de plecare al generațiilor ce vor veni la lumină; nu suntem numai strănepoții încărcați de povara veacurilor, ci și strămoșii virtuali ai strănepoților târzii; obligațiile față de viitor depășesc pe cele față de trecut.

1 de 3

              La orizont se află anul 2026. Un prim eveniment: 150 de ani de la trecerea prin Lipova Bacăului a revizorului-poet Mihai Eminescu (29 apr. 1876).

Foto: Petru Done

Dorinel Umbrărescu, cel mai puternic antreprenor din construcţii de pe piaţa locală, a semnat un acord de principiu pentru preluarea activelor ArcelorMittal Hunedoara, într-o tranzacţie evaluată la 12,5 milioane de euro plus TVA, potrivit informaţiilor publicate de Ziarul Financiar şi raportărilor transmise Bursei de Valori Bucureşti.

ArcelorMittal Hunedoara, companie care a oprit definitiv producţia, a încheiat un acord cu UMB Steel S.R.L. din Bucureşti, parte a UMB Grup controlat de Dorinel Umbrărescu, privind vânzarea tuturor activelor sale şi transferul anumitor datorii aferente, inclusiv obligaţii de mediu. Tranzacţia este în linie cu valoarea de piaţă a companiei, care are o capitalizare bursieră de aproximativ 70 milioane de lei la BVB.

Consiliul de Administraţie al ArcelorMittal Hunedoara a aprobat vânzarea tuturor activelor corporale deţinute în proprietate, respectiv echipamentele de producţie şi instalaţiile industriale, materialele şi stocurile, terenurile şi clădirile din amplasamentul industrial, precum şi terenurile aflate în afara acestuia. Preţul total al tranzacţiei este de 12,5 milioane de euro plus TVA.

„Finalizarea tranzacţiei rămâne condiţionată de negocierea şi semnarea documentelor definitive, aprobarea adunării generale a acţionarilor, obţinerea autorizaţiilor de reglementare şi îndeplinirea formalităţilor de mediu necesare”, au precizat oficialii ArcelorMittal Hunedoara. Vânzarea vine în contextul opririi permanente a activităţilor de producţie, decizie aprobată de acţionari în 17 octombrie 2025.

Combinatul din Hunedoara, care în 2024 a raportat afaceri de 511 milioane de lei şi avea 477 de angajaţi, a fost nevoit să îşi închidă definitiv activitatea din cauza condiţiilor dificile de piaţă, generate de preţurile ridicate la energie şi de presiunea importurilor ieftine din afara Uniunii Europene. Judeţul Hunedoara, puternic dependent de industria grea, ar putea resimţi efecte semnificative asupra pieţei muncii şi lanţului de furnizori locali.

Dorinel Umbrărescu, proprietarul companiilor Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade, a mai făcut un pas similar în 2024, când a cumpărat combinatul Oţelul Roşu din Caraş-Severin, într-o tranzacţie estimată la circa 12 milioane de euro, pentru a produce componente metalice necesare proiectelor sale de construcţii. De asemenea, antreprenorul şi-a manifestat interesul şi pentru preluarea activelor Liberty Galaţi, aflat într-o situaţie critică.

În perioada 31 decembrie 2025 – 02 ianuarie 2026, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” va asigura, în sistem integrat, împreună cu Inspectoratul de Poliție Județean Bacău și Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Bacău, măsurile de ordine și siguranță publică, precum și cele specifice gestionării situațiilor de urgență, cu ocazia manifestărilor tradiționale de Anul Nou care vor avea loc în localitatea Oituz, județul Bacău.

Pe toată durata evenimentelor, jandarmii, polițiștii și pompierii vor acționa preponderent preventiv, monitorizând desfășurarea manifestărilor tradiționale și modul de participare a cetelor de urători, pentru ca obiceiurile locale să se desfășoare în condiții de siguranță și cu respectarea prevederilor legale. Forțele de ordine vor urmări descurajarea utilizării obiectelor interzise, limitarea comportamentelor agresive sau jignitoare și prevenirea oricăror situații care pot afecta ordinea și siguranța publică.
Totodată, va fi acordată o atenție sporită siguranței persoanelor aflate în spațiul public, precum și menținerii fluenței traficului rutier și pietonal pe DN 11 și pe străzile adiacente utilizate pentru deplasarea cetelor de urători.

La aceste manifestări este așteptat un public numeros, format atât din membri ai comunității, cât și din persoane aflate în tranzit. Pentru evitarea incidentelor, reamintim faptul că participarea la manifestările publice este reglementată de Legea nr. 60/1991, care prevede obligația participanților de a respecta recomandările organizatorilor și ale forțelor de ordine, de a nu introduce sau folosi obiecte periculoase și de a se abține de la acțiuni care pot tulbura buna desfășurare a evenimentelor. Este interzisă participarea persoanelor aflate sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise.

În ceea ce privește vehiculele cu tracțiune animală utilizate în cadrul tradițiilor locale, conducătorii acestora sunt rugați să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.391/2006, referitoare la circulația pe drumurile publice.

Recomandări pentru participanți:
* adoptați un comportament civilizat și responsabil;
* respectați indicațiile jandarmilor, polițiștilor și pompierilor;
* evitați implicarea în conflicte sau situații tensionate;
* delimitați-vă de persoanele care au un comportament violent sau provocator;
* nu utilizați obiecte periculoase ori improvizații care pot pune în pericol siguranța dumneavoastră sau a celor din jur;
* supravegheați copiii și bunurile personale;
* respectați regulile de circulație și semnalele forțelor de ordine.

Forțele de ordine vor acționa pe toată durata manifestărilor tradiționale din localitatea Oituz cu prioritate în scop preventiv, pentru ca aceste obiceiuri să rămână un prilej de bucurie și să se desfășoare în condiții de siguranță pentru toți participanții.

Sărbătorile de iarnă ne-au adus împreună, acasă, la colind și la obiceiuri care ne leagă de rădăcini. În aceste zile, jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău au fost aproape de cetățeni, asigurând ordinea și siguranța publică la numeroase manifestări cultural-tradiționale desfășurate în județ.

Efectivele de jandarmi au fost prezente la Festivalul Jianului, Parada datinilor din Racova, festivalurile din localitățile Agăș și Buhoci, precum și la manifestările organizate în Zemeș, Moinești, Săucești și Letea Veche, pentru ca tradițiile strămoșești să fie trăite în siguranță, cu respect și bucurie.

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău mulțumește tuturor celor care au contribuit la păstrarea vie a acestei frumoase moșteniri culturale – colindătorilor, participanților îmbrăcați în costume tradiționale și tuturor celor care au adus zâmbet și emoție în comunitate.

Pe durata minivacanței, jandarmii băcăuani au acționat zilnic pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, de natură penală sau contravențională, atât independent, cât și în sistem integrat, alături de celelalte structuri cu atribuții în domeniul ordinii publice. În această perioadă nu au fost înregistrate evenimente majore.

Totodată, în timpul misiunilor desfășurate, au fost constatate și abateri de la normele legale, fiind aplicate 23 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 7.500 de lei, pentru fapte prevăzute de Legea nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău le mulțumesc tuturor celor care au ales să petreacă această minivacanță în mod responsabil și îi asigură pe cetățeni că rămân în continuare la datorie, îndeplinindu-și atribuțiile cu profesionalism și responsabilitate, pentru menținerea ordinii și siguranței publice.

Jandarmii băcăuani sunt permanent alături de comunitate și pot fi solicitați ori de câte ori este nevoie de sprijin.

Un stat care nu își asumă forma de guvernământ nu este instabil. Este nesigur pe sine.

Pe 30 decembrie, în România, se întâmplă ceva straniu: nu se întâmplă nimic.
Deși, teoretic, este Ziua Republicii, statul român preferă să tacă. Nicio ceremonie. Nicio declarație oficială. Nicio reflecție publică asumată. Doar o liniște stânjenitoare, ca și cum republica ar fi o greșeală pe care sperăm să nu o observe nimeni.

Această tăcere nu este întâmplătoare. Ea spune mai multe despre relația României cu propria istorie decât o mie de discursuri festive. Nu e vorba de lipsă de interes public, ci de o incapacitate structurală de a separa forma de guvernământ de traumele secolului XX. Republica a devenit, în imaginarul colectiv, sinonimă cu comunismul, iar comunismul — cu răul absolut. Printr-un transfer simbolic greșit, republica însăși a fost pusă sub semnul vinovăției.

Republica nu s-a născut într-un vid moral

Abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947, a avut loc într-un context de presiune externă sovietică și de ocupație politică internă. Este un fapt istoric incontestabil. Dar a reduce acel moment la o „ruptură absolută” între un trecut democratic și un prezent dictatorial este o simplificare confortabilă, nu un adevăr.

Pentru că, dacă privim onest secolul XX românesc, constatăm ceva mult mai incomod: dictatura comunistă nu a fost prima dictatură a României moderne. A fost a patra.

Succesiunea este limpede:

1. Dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938–1940), cu partide desființate, cenzură, represiune politică;

2. Statul Național-Legionar (1940–1941), un regim fascist, violent, antisemit, anarhic;

3. Dictatura militară a lui Ion Antonescu (1941–1944), aliată cu Germania nazistă, responsabilă de crime de război;

4. Dictatura comunistă (1947–1989), totalitară, ideologică, represivă.

A spune acest lucru nu înseamnă relativizarea comunismului. Înseamnă refuzul unei minciuni comode: aceea că monarhia ar fi fost, prin definiție, un garant al democrației. Nu a fost.

Monarhia română și sfârșitul mitului inocenței

Monarhia română interbelică a produs atât momente de modernizare, cât și derapaje autoritare grave. Carol al II-lea nu a fost o anomalie, ci rezultatul unui sistem care permitea concentrarea puterii într-o singură mână. Abdicarea forțată a lui Mihai I, în 1947, a venit după un deceniu în care instituțiile democratice fuseseră deja pulverizate, mai întâi de rege, apoi de extremiști, apoi de militari.

Aceasta este partea de istorie pe care monarhismul contemporan o ocolește cu grație. Se vorbește mult despre „România care ar fi fost”, mai puțin despre România care a fost, efectiv.

Monarhia nu a fost răsturnată dintr-un paradis constituțional. A fost înlăturată dintr-un stat deja epuizat instituțional.

De ce ne e rușine cu republica?

După 1989, România a avut ocazia rară de a face ordine în simboluri. Putea condamna comunismul fără echivoc și, în același timp, putea păstra și afirma republica ca formă de guvernământ legitimă, europeană, firească. N-a făcut-o.

În schimb, a ales ambiguitatea. Republica a fost menținută ca formă de guvernământ, dar dezbrăcată de orice dimensiune simbolică pozitivă. Nu avem Ziua Republicii. Nu avem un discurs republican coerent. Nu avem educație civică serioasă despre ce înseamnă republica ca proiect politic.

Avem, în schimb, o nostalgie monarhică difuză, disproporționată față de realitatea socială și politică.

Monarhiștii: minoritari numeric, majoritari simbolic

Monarhismul românesc este un fenomen curios. Electoral, este insignifiant. Social, este marginal. Dar mediatic și simbolic, este omniprezent. De ce?

Pentru că monarhia funcționează ca refugiu imaginar. Ea nu cere soluții, nu cere responsabilitate, nu cere programe politice. Oferă doar o promisiune vagă: „altfel ar fi fost mai bine”.

Este o formă de nostalgie fără cost.

În realitate, nu există nici bază constituțională; nici voință populară; nici mecanism juridic credibil pentru restaurarea monarhiei.

Există doar zgomot.

Casa Regală: instituția care nu ar trebui să existe

Aici paradoxul devine grotesc. România, republică constituțională, finanțează și tolerează o entitate numită „Casa Regală”, deși nu există rege; nu există dinastie în sens juridic; Constituția nu recunoaște această instituție.

„Casa Regală” funcționează ca un hibrid straniu: nici ONG, nici instituție publică, nici simplu simbol cultural. Este rezultatul unui compromis nespus între stat și nostalgie.

În orice republică matură, o asemenea ambiguitate ar fi fost rezolvată demult. La noi, este întreținută dintr-o combinație de vinovăție istorică și lipsă de curaj politic.

Republica nu este o pedeapsă istorică

Republica nu este un accident. Este forma de guvernământ a majorității statelor europene. Este un cadru, nu o ideologie. Poate adăposti democrații solide sau dictaturi atroce — exact ca monarhia.

A confunda republica cu comunismul este o eroare de logică istorică.

A refuza să sărbătorești republica din cauza comunismului este ca și cum ai refuza să sărbătorești libertatea pentru că a fost încălcată.

Ce ne lipsește, de fapt

României nu îi lipsește un rege. Îi lipsește curajul de a-și asuma republica.

Îi lipsește capacitatea de a spune, fără ezitare: da, am avut dictaturi, inclusiv sub monarhie; da, suntem republică; și nu, republica nu este vinovată pentru crimele secolului XX.

Republica ca maturitate, nu ca revanșă

O republică nu se definește prin ziua în care a fost proclamată, ci prin modul în care este trăită. Dar absența unei Zile a Republicii spune ceva esențial: România nu și-a încheiat încă socotelile simbolice cu trecutul.

Atâta vreme cât vom fugi de republică de frica comunismului și vom idealiza monarhia de frica responsabilității, vom rămâne într-un prezent suspendat.

Nu avem nevoie de o restaurare.
Avem nevoie de o asumare.

Consumatorii vulnerabili de energie vor continua să primească sprijin financiar din partea statului și anul viitor, după ce Guvernul a decis prelungirea mecanismului de ajutor destinat plății facturilor la electricitate. Măsura vizează persoanele și familiile cu venituri reduse și presupune acordarea unui sprijin lunar în valoare de 50 de lei, sumă ce poate fi folosită exclusiv pentru achitarea facturilor de energie electrică.

Inițial, acest mecanism de protecție socială era programat să se aplice până la 31 martie 2026. Totuși, printr-o ordonanță de urgență publicată recent în Monitorul Oficial, autoritățile au decis extinderea perioadei de aplicare până la finalul anului 2026. Concret, OUG nr. 89/2025, aflată deja în vigoare, modifică termenul stabilit anterior prin OUG nr. 35/2025 și prelungește măsurile de sprijin cu încă nouă luni.

Potrivit noilor prevederi, mecanismul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie se va aplica în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026, oferind astfel o plasă de siguranță pe termen mai lung pentru persoanele afectate de costurile ridicate ale energiei.

Prelungirea măsurii atrage și ajustări privind modul de calcul al veniturilor eligibile. Astfel, pentru stabilirea venitului mediu net lunar al beneficiarilor, autoritățile vor lua în considerare veniturile cumulate realizate în anul anterior depunerii cererii, nu veniturile din anul 2024, așa cum era prevăzut anterior. Această modificare urmărește o evaluare mai corectă și actualizată a situației financiare a solicitanților.

Mecanismul de sprijin a fost introdus la 1 iulie 2025 și se adresează persoanelor singure cu un venit net lunar de cel mult 1.940 de lei, precum și familiilor în care venitul net lunar pe membru de familie nu depășește 1.784 de lei. Ajutorul financiar nu se acordă automat, ci doar în baza unei cereri depuse de persoanele eligibile.

Cererea poate fi transmisă online, dar și prin intermediul reprezentanților oficiilor poștale sau ai primăriilor, pentru a facilita accesul la sprijin inclusiv celor care nu dispun de mijloace digitale. Prin această măsură, statul urmărește să reducă presiunea financiară asupra categoriilor vulnerabile și să asigure continuitatea accesului la energie electrică, într-un context economic încă marcat de incertitudini.

Infrastructura rutieră din nordul României face un nou pas important spre modernizare. Cristian Pistol a anunțat că a fost transmisă către ANAP, pentru validare, documentația necesară lansării licitației pentru proiectarea și execuția Drumului Expres Suceava–Siret, un proiect strategic menit să conecteze Bucovina la rețeaua de drumuri de mare viteză.

Drumul expres va avea o lungime totală de aproximativ 43 de kilometri și va fi realizat în două loturi:

• Lotul 1: Suceava – Dărmănești, cu o lungime de 18,6 km

• Lotul 2: Dărmănești – Bălcăuți, cu o lungime de 24,45 km

Contractele vor fi finanțate prin programul SAFE (Security Action for Europe), un mecanism european destinat proiectelor de infrastructură cu utilitate duală, civilă și militară, care contribuie la consolidarea securității pe flancul estic al Uniunii Europene și la întărirea industriei europene de apărare.

Pe traseul viitorului drum expres sunt prevăzute investiții majore de infrastructură, inclusiv:

• 4 noduri rutiere: Suceava Nord (DN29A), Suceava Vest (DN2–DN2P), Rădăuți (DN2–DN2H) și Siret Sud (DN2);

• 57 de poduri, pasaje și viaducte;

• parcări de scurtă durată și spații de servicii moderne, fiecare dotată cu 6 stații de încărcare pentru autovehicule electrice.

După validarea documentației de atribuire de către ANAP, va fi publicat Anunțul de Participare în SEAP, urmând să fie anunțat și termenul-limită pentru depunerea ofertelor.

Potrivit declarației lui Cristian Pistol, realizarea Drumului Expres Suceava–Siret va oferi nordului României o nouă perspectivă de dezvoltare economică și va crea un coridor logistic esențial, cu impact major asupra mobilității, siguranței și conectivității regionale.

În această seară, pompierii militari au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o cabană situată în comuna Ghimeș-Făget, sat Ghimeș.

La fața locului s-au deplasat două autospeciale de stingere cu apă și spumă, precum și o ambulanță SMURD. În sprijin a fost anunțat și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU).

Incendiul a fost localizat și ulterior lichidat, fără a se înregistra victime. În urma evenimentului, cabana a fost distrusă pe o suprafață de aproximativ 60 mp.

Cauza probabilă a producerii incendiului a fost identificată ca fiind un coș de fum amplasat necorespunzător față de materialele combustibile.

Pompierii recomandă respectarea regulilor privind instalarea și întreținerea coșurilor de fum pentru prevenirea unor astfel de evenimente.

Luni, 29 decembrie, adâncurile Salinei Târgu Ocna s-au transformat într-un spațiu al sărbătorii și al emoției autentice. Într-un decor spectaculos, sculptat de natură și timp, a prins viață spectacolul „Datini și obiceiuri populare în inima muntelui de sare”, o adevărată pledoarie pentru spiritul iernii românești.

Jocuri, cântece și obiceiuri străvechi au răsunat puternic în adânc, purtate cu dăruire de Ansamblul Folcloric „Datini Trotușene” din Dofteana și Ansamblul Folcloric „Plaiuri Trotușene” din Târgu Ocna, care au readus în fața publicului frumusețea ritualurilor de odinioară. Atmosfera a fost completată de prezența tinerei Rebeca Zărnescu, a cărei interpretare plină de emoție și prospețime a adus un suflu nou tabloului tradițional.

Momentul de maximă intensitate artistică a fost marcat de apariția-surpriză a tenorului Operei Naționale, Paul Celmare, care a oferit publicului un recital rafinat, încărcat de sensibilitate, transformând spectacolul într-o experiență memorabilă.

Întâlnirea dintre tradiție, tinerețe și artă, desfășurată într-un loc cu totul aparte, a demonstrat că valorile autentice pot prinde glas oriunde – chiar și în inima muntelui de sare – atunci când sunt purtate cu suflet.

Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși a înregistrat, în perioada ianuarie – noiembrie 2025, un număr total de 41.426 de pacienți internați, conform bilanțului recent publicat. Dintre aceștia:

• 4.735 pacienți au beneficiat de spitalizare continuă;

• 11.282 pacienți au fost internați în regim de spitalizare de zi;

• 25.409 pacienți au fost tratați prin internări de zi în cadrul Compartimentului de Primire Urgențe (CPU).

În ceea ce privește proveniența pacienților: 37,3% sunt din orașul Buhuși, 31,1% din restul județului Bacău, iar 31,6% provin din alte județe ale țării.

Pe parcursul perioadei analizate, spitalul a efectuat 1.406 intervenții chirurgicale, dintre care 730 în regim de spitalizare continuă și 676 în regim de spitalizare de zi.

Ambulatoriul integrat al unității medicale a oferit servicii pentru 38.857 pacienți, iar activitatea de laborator a inclus 31.831 de analize: 4.064 pentru pacienții ambulatorii cu bilet de trimitere și 27.767 pentru pacienții internați.

Serviciile de radiologie și imagistică medicală au deservit 20.718 pacienți, dintre care 2.633 în regim ambulatoriu și 18.085 internați, realizându-se:

• 1.331 investigații RMN;

• 2.709 investigații CT;

• 39.907 radiografii (Rx).

Conducerea spitalului subliniază că aceste cifre reflectă efortul continuu al personalului medical de a răspunde nevoilor comunității, menținând standarde ridicate de calitate în acordarea serviciilor medicale.

Un incident rutier s-a produs în cursul zilei de astăzi pe DN 12A, în orașul Târgu Ocna, județul Bacău, unde un autoturism a luat foc în timp ce se afla în mers.