Asistenta sociala e un fel de Cenusareasa a societatii românesti. Asta si pentru ca beneficiarii serviciilor din acest domeniu nu pot sa le promoveze. Sunt saraci, descurajati, discriminati, unii sunt batrâni, altii, bolnavi… O data pe an, in luna martie, sunt marcate Zilele Asistentei Sociale. Scopul acestora este sa aduca in prin plan o profesie care inseamna compasiune, devotament, multe eforturi si putini bani.

Vineri au avut loc ultimele actiuni prilejuite de aceasta manifestare. Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) a organizat o intâlnire a ziaristilor cu o familie de adoptie si cu doi tineri care au parasit centrul de plasament, pentru ca ei sa vorbeasca deschis despre experientele lor, despre relatia lor cu “sistemul”.

Astfel, Cornelia Dobrin, 27 de ani, care lucreaza din 2008 la Carta Office, intr-o unitate protejata, a marturisit ca acolo se simte ca acasa: “Conditiile sunt foarte bune, avem baie, bucatarie, putem gati, putem spala, avem mobilier… Nu ne lipseste nimic, suntem sase fete, toate din sistem.” La polul opus se afla Ionut Dobrea, 19 ani, care e debutant: “Lucrez la Pambac de aproape zece luni si m-am acomodat bine. La inceput a fost dificil, mai ales cu trezitul dimineata. Cu munca nu mi-a fost greu.” “Sunt generatii diferite, dar obligatiile sunt aceleasi. Trebuie sa-ti asumi raspunderile, e un sistem concurential si daca nu faci fata nu te tine nimeni”, afirma Ciprian Tudosa, inspector de specialitate.

Si angajatorii sunt consiliati

Doru Ionica, seful serviciului, explica cum functioneaza “integrarea”: tinerii sunt pregatiti cu un an inainte de a parasi centrul, li se cauta un loc de munca, sunt recomandati, insotiti la interviu, apoi sfatuiti permanent, sunt consiliati si angajatorii, care trebuie sa inteleaga ca acesti tineri nu vin dintr-o familie. Ionut si Cornelia sunt, amândoi, harnici si apreciati de patroni. De ce nu reusesc altii sa se integreze, sa-si pastreze jobul, sa devina adulti?

“Nu le place sa munceasca. Prefera sa umble pe strazi si sa cerseasca. Pare mai usor. Nu inteleg ce inseamna sa ai banul tau si sa ai viata ta”, povesteste Cornelia. Nu se gândesc la viitor, dar asta e, “fiecare cum isi asterne asa doarme”, o completeaza Ionut. Dintre cei care parasesc centrele de plasament, 50% se angajeaza, dar numai 35% isi mentin locul de munca. Ceilalti revin la DGASPC si cer ajutor.

“Unii reusesc a doua oara, altii revin de 5-6 ori, dar nu-i respingem niciodata, orice ar fi. Ar fi nevoie de mai multa intelegere din partea unor angajatori. Relatia cu acesti tineri e alta decât cea cu tinerii care vin din familie”, arata Doru Ionica. Pentru a preveni un esec se discuta si cu angajatorii, dar si cu colegii tânarului integrat. Cornelia si Ionut au viziuni diferite despre viitor. “Eu imi doresc sa-mi fac o casuta in satul Frumoasa, unde traiesc parintii maternali, si sa ma retrag acolo”, povesteste tânarul. Cornelia e mai realista: “Nu am vise. Eu vreau sa fiu sanatoasa, sa pot munci si sa am un loc de munca. Nu-mi fac nu stiu ce planuri!”

“Daca am vorbi mai mult…”

In partea a doua a intâlnirii, a urmat o discutie extrem de interesanta cu Madalina Rotaru, mamica adoptiva, care a acceptat sa ne impartaseasca din bucuriile si dificultatile acestui rol, poate si pentru ca e ziarist. Ce ar trebui sa stie un viitor parinte? “Eu cred ca din momentul in care i-a incoltit in minte aceasta idee ar trebuie sa ia decizia buna si sa vina aici, la DGASPC, ca sa vorbeasca cu specialistii”, a afirmat Madalina.

Viitorii parinti trebuie sa stie ca, “din momentul in care adopti un copil, iti asumi faptul ca acesta nu va fi perfect sanatos, nu va fi cel mai bun la matematica, cel mai talentat si ca e posibil sa nu se integreze.” Exista si descoperiri care incânta: “Eu, intrând in aceasta experienta, am inteles ca cea mai mare problema a unei familii naturale este ca nu beneficiaza de consiliere. Noi, familiile adoptive, participam la cursuri de formare foarte serioase, ceea ce e un mare avantaj”, afirma Madalina. Trist este ca lumea nu e deschisa spre acceptarea copilului adoptat: “Eu chiar cred ca daca am vorbi mai mult despre asta am intelege ca nu exista nicio diferenta intre copilul natural si copilul adoptat.” Oricum ar fi, natural sau infiat, “un copil e o mare fericire in viata unui om. Când apare un copil in familie se produce o mare schimbare, o evolutie. E minunat!”

Sâmbătă, 28 martie a.c. între orele 20.30 – 21.30, personalul Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău se alătură iniţiatorilor Campaniei „Ora Pământului” (Earth Hour), prin reducerea consumului de energie electrică în locuinţele proprii şi la sediul unităţii, în semn de susţinere a eforturilor umanităţii împotriva poluării şi a încălzirii globale.

Sub sloganul “Fiecare dintre noi are puterea de a schimba lumea în care trăim” Campania „Ora pământului” îşi propune, prin simplul gest de stingere a luminilor care nu sunt esenţiale funcţionării şi prin deconectarea echipamentelor electronice aflate în stand-by, să tragă un important semnal de alarmă  la adresa efectelor utilizării iresponsabile a resurselor, participând la această campanie de conștientizare față de schimbările climatice provocate de poluare, mai ales de dioxidul de carbon emis în atmosferă prin procesul de producere a energiei electrice.

Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău a participat constant, alături de O.N.G.-uri, diverse autorităţi publice şi reprezentanţi ai mass-media la campanii ce au avut ca scop protejarea mediului înconjurător şi refacerea ecosistemului

în fiecare an, în ultima sâmbătă din luna martie, milioane de oameni, instituții și companii sting luminile timp de o oră, alăturându-se celui mai mare eveniment de mediu din istorie – Earth Hour.

La îndemnul asociatiei World Wide Fund for Nature, organizația care a inițiat mișcarea Earth Hour în anul 2007, peste 7000 de oraşe din peste 152 de țări au stins lumina de Earth Hour , răspândind un mesaj puternic privind impactul negativ pe care viaţa noastră de zi cu zi îl are asupra planetei şi asupra resurselor naturale.

Din 2011, Earth Hour a intrat în etapa Mai mult decât o oră pentru planetă (Beyond the Hour), în care oamenii de pretutindeni sunt îndemnați de fiecare dată nu numai să stingă lumina, ci să se angajeze în acţiuni de mediu în fiecare zi.

La inițiativa WWF- Australia, pe 31 martie 2007, peste 2.2 milioane de oameni și 2000 de sedii de companii din Sydney au stins luminile pentru o oră, ca semn al conștientizării problemei schimbărilor climatice. Mii de oameni au ieșit atunci pe străzile orașului, sărbătorind Pământul în diferite feluri: petreceri și concerte fără surse de electricitate, observații astronomice, picnicuri în familie la lumina lumânării.

În 2008, Earth Hour urma să se extindă pe tot teritoriul Australiei. Cu puțin timp înainte de eveniment, orașul Toronto din Canada a anunțat că se alătura mișcării şi nu a trecut mult până când aproape 400 de orase din 35 de țări s-au mobilizat pentru acest eveniment.

Mesajul a fost același, peste tot: problemele cauzate de schimbările climatice și de consum sunt atât de grave și de complexe, încât este nevoie urgentă de acțiune, la nivel global.

Bazat pe îndemnul de a stinge lumina pentru o oră, Earth Hour a devenit în timp foarte scurt un eveniment global anual, marcat în ultima zi de sâmbătă din luna martie, care este foarte aproape de echinocțiu.

La data de 27 martie a.c., în jurul orei 20.00, pe strada Republicii din orașul Comăneşti, s-a produs un accident de circulaţie cu victimă.

La faţa locului s-a deplasat echipa operativă, care a stabilit în urma primelor cercetări că un bărbat de 40 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism pe strada Republicii, a acrosat cu partea stanga față a autoturismului o persoană de sex feminin de 45 de ani, care s-a angajat în traversarea străzii pe trecerea de pietoni.

Victima a fost transportată la Spitalul Orașului Comănești pentru îngrijiri medicale.

Cele două persoane implicate în evenimentul rutier au fost testate cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru conducătorul auto și 0,90 mg./l alcool pur în aerul expirat pentru victimă.

În cauză s-a intocmit dosar penal sub aspectul savirsirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

La data de 27 martie a.c, în jurul orei 20.30, pe D.N. 2, în localitatea Onișcani, din comuna Filipești, s-a produs un accident rutier în urma căruia o persoană a decedat.

Din primele cercetări efectuate la fața locului de către polițiști a rezultat că o persoană de sex feminin de 43 de ani, din județul Neamț, în timp ce conducea un autoturism pe direcția Bacău-Roman, a surprins și accidentat un bărbat de 34 de ani, din comună, care se deplasa pe bicicletă, pe aceeași directie de mers, fără a purta echipament reflectorizant de protecție.

Conducatorea auto a fost testata cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

Un bărbat de 46 de ani din Bacău, bănuit de polițiști că ar fi aruncat cu pietre de la balconul locuiței sale, provocând distrugeri unui autoturism care circula pe drumul public, a fost reținut pentru 24 de ore. Polițiștii au găsit în locuința sa și alte pietre precum și o arbaletă introdusă ilegal în țară.

Polițiștii au descins, la data de 27 martie a.c., în baza autorizației emise de Judecătoria Bacău, la locuința unui bărbat din municipiul Bacău, bănuit că la data de 21 martie ar fi distrus geamul unui autoturism care se deplasa pe strada Nicolae Bălcescu.

Bărbatul de 46 de ani, a refuzat inițial să permită accesul polițiștilor în locuința sa aruncând de la balconul imobilului cu pietre și alte obiecte.

În locuința bănuitului polițiștii au identificat și ridicat în vederea cercetărilor o arbaletă și săgețile aferente, două săbii și patru boxuri metalice, unități de stocare a datelor și o unitate centrală de calculator.

Bărbatul în cauză a fost condus la sediul Secției 2 Poliție Bacău, în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de distrugere şi contrabandă calificată.

Din cerectările polițiștilor a rezultat că în seara zilei de 21 martie a.c., în jurul orei 22.30, cel în cauză ar fi aruncat din locuinţa sa cu o piatră într-un autoturism ce se deplasa pe strada Nicolae Bălcescu, cauzând un prejudiciu în valoare de aproximativ 300 de euro, iar în anul 2010 a achiziţionat din Germania o arbaletă şi a introdus-o fără drept în ţară.

Față de bărbatul de 46 de ani a fost luată măsura reţinerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de arestare preventivă.

La data de 28 martie a.c., în jurul orei 01:30 polițiștii au procedat la oprirea regulamentară a unui autoturism care circula pe D.J. 207 G, din comuna Letea Veche.

La volanul autoturismului a fost identificat un tânăr de 20 de ani, din Bacău, despre care s-a stabilit că nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere fără permis.

Polițiștii au depistat, la data de 26 martie a.c., o persoană de sex feminin de 42 de ani, din comuna Tamași, posesorea unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Cea în cauză a fost condamnată de Tribunalul Bacău la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor și a fost încarcerată la Penitenciarul Bacău.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Agentia pentru Protectia Mediului Bacau au lansat bacauanilor invitatia de a se alatura celor care sarbatoresc sâmbata, 28 martie, „Ora Pamântului”.
„Va invitam sa va alaturati actiunii noastre prin stingerea luminii, în intervalul orar 20,30 – 21,30. Și, cum o actiune de constientizare are un efect deosebit prin diseminarea ei si în rândul celor cunoscuti, va rugam sa o popularizeti cât mai activ.”

Evenimentul, organizat sub sloganul „Daruiește naturii din energia ta”, îsi propune sa transmita opiniei publice un mesaj cu un puternic impact despre nevoia de actiune împotriva modificarilor schimbarilor climatice din ultimii ani, cauzate de emisiile majore în atmosfera a gazelor cu efect de sera, ca urmare a intervenetiei umane.

Acțiunea planetară Earth Hour (Ora Pamântului) ne invită să respectam natura, dar în primul rând sa ne respectăm pe noi însine, pentru a-i putea respecta si pe cei din jur, sa pretuim tot ce ne înconjoara, devenind mai responsabili si întelegând ca, desi suntem cu totii diferiti, comportându-ne ca o comunitate putem schimba lumea în care trăim.

La data de 26 martie a.c., polițiștii din comuna Agăș au fost sesizați cu privire la faptul că o persoană de sex feminin de 80 de ani, din comună, a fost victima infracţiunii de tâlhărie.

Din cercetările efectuate de polițiști la fața locului a rezultat că în nopatea de 25/26 martie a.c., o persoană necunoscută ar fi pătruns în locuința bătrânei și i-ar fi solicitat bani. Fiind refuzat, bărbatul ar fi încercat, prin agresiune, să întrețină cu victima relații sexuale, împotriva voinţei acesteia. Persoana vătămată a reușit să fugă din cameră, iar bărbatul necunoscut a plecat din locuință după ce a sustras de pe o masă un felinar.

În urma investigațiilor desfășurate de polițiști, inclusiv prin folosirea câinelui de urmă “Ned”, a fost depistat un tânăr de 21 de ani, din comună, asupra căruia a fost găsit felinarul sustras din locuința bătrânei.

Victima a fost transportată la Spitalul Orașului Comăneşti, unde a primit îngrijiri meicale, fără a necesita internarea.

Față de tânărul de 21 de ani s-a luat măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie calificată și tentativă de viol, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti cu propunere de arestare preventivă.

Gheorghe Ștefan a demisionat vineri din funcția de primar al municipiului Piatra Neamț, în acest sens fiind depusă o cerere atât la primărie cât și la Prefectură.

Primarul interimar Dragoș Chitic a declarat pentru AGERPRES că, în cererea de demisie, Gheorghe Ștefan a invocat motive personale.

„Demisia este din motive personale și este începând cu data de 27 martie 2015. Consiliul local va lua act de această demisie în ședința de marțea viitoare. Ne vom consulta cu Prefectura județului dacă în această situație trebuie organizate alte alegeri pentru desemnarea unui primar interimar sau sunt valabile cele organizate după arestarea preventivă a lui Gheorghe Ștefan”, a declarat primarul interimar la municipiului Piatra Neamț, Dragoș Chitic.

Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Nicolae Dumitru și Dorin Cocoș, precum și primarul suspendat din Piatra-Neamț, Gheorghe Ștefan, au fost trimiși, miercuri, în judecată de DNA pentru trafic de influență în dosarul Microsoft.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, marți, propunerea procurorilor DNA de menținere a arestului preventiv în cazul lui Gheorghe Ștefan și a arestului la domiciliu în cazul celorlalți trei inculpați în dosar, decizia nefiind definitivă.

Gheorghe Ștefan este acuzat că, în anul 2009, perioadă în care exercita funcția de primar al municipiului Piatra-Neamț și vicepreședinte al PDL, partid aflat la guvernare, în baza unei înțelegeri prealabile cu Dorin Cocoș, „a pretins și primit de la cele două persoane denunțătoare suma de 3.996.360 euro pentru a-și exercita influența asupra inculpatului Gabriel Sandu, în scopul de a asigura firmelor susținute de denunțători adjudecarea contractului de licențiere Microsoft din anul 2009”. Banii au fost transferați în contul firmei DD Land Oil Corporate Ltd, care aparținea unei persoane din cercul relațional al inculpatului și care a acceptat tranzacționarea acestei sume prin contul firmei sale, la solicitarea unui alt apropiat al inculpatului Gheorghe Ștefan.

Procurorii DNA au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților Nicolae Dumitru, Dorin Cocoș și Gheorghe Ștefan. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

AGERPRES

Dupa o saptamâna de critici si dezbateri pe facebook si in mass-media, vineri dimineata, panourile prin care Ocolul Silvic Bisericesc interzicea accesul pe traseul celor 300 de scari din Slanic Moldova disparusera.

Traseul a fost interzis turistilor deoarece padurea este proprietate privata, mai exact, proprietatea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.

Instalarea panourilor care anuntau amendarea celor care urca sau coboara spre Izvoare a stârnit un urias scandal.

In apararea Primariei Slanic Moldova, care nu a acceptat interzicerea turismului in zona, considerând-o un abuz, au sarit tinerii care iubesc muntele si turismul montan, locuitorii statiunii si ziaristii.

“Am verificat, au ridicat panourile de pe traseu, a declarat Andrei Serban, primarul orasului Slanic Moldova, vineri. Eu am interzis accesul masinilor peste 3,5 tone printr-o hotarâre a Consiliului Local si ei au vrut, probabil, sa se razbune.

S-au razbunat pe ei insisi. De acum, voi fi si mai atent la ceea ce se intâmpla. Camioanele grele, care transportau lemn, au distrus drumurile, canalizarea si au afectat casele din zona Dobru. Voi monitoriza si mai atent taierile de padure si masinile care transporta busteni.”

Vineri dimineata, mai multi politisti au descins in blocul „Select” din centrul orasului Bacau, de unde un individ arunca in pietoni si in masinile din trafic cu borcane cu muraturi, dulceata, bolovani si pietre.

Oamenii legii au facut mai multe perchezitii si au ridicat un barbat de 46 de ani care atunci când s-a trezit cu politistii la usa a refuzat sa le permita accesul si a inceput sa arunce cu pietre si bucati de lemn de la balcon.

In cele din urma s-a reusit imobilizarea sa si a fost dus la Politie pentru audieri.

Reamintim ca sâmbata trecuta, in jurul orei 22.30, un tânar din Bacau care se plimba cu autoturismul pe centrul orasului s-a trezit cu un bolovan in masina, se pare aruncat de la un balcon din blocul respectiv.

Piatra a spart geamul portierei din dreapta, a trecut razant pe lânga iubita tânarului, pe care ar fi putut sa o raneasca grav, si s-a oprit in cotiera.

A depus plângere la politie, dar atunci a aflat ca la fel ca el au facut alti zeci de bacauani, care s-au trezit loviti de obiectele aruncate de un individ ce nu fusese identificat.

Recomandare venita din partea unei doamne care nu-si arata vârsta. Dupa mii de ore petrecute cu undita in mâna, pe lucii de apa din intreaga moldova si canalele deltei, pare firesc. Trezitul de dimineata si miscarea in aer liber fac bine sanatatii. Plus doza moderata de adrenalina, când pestele adus la mal te saluta din coada si pleaca impreuna cu montura cu tot.

„Pestii pierduti au fost totdeauna cei mai mari”. Dupa o iarna capricioasa, deloc buna pentru pescuit, Mihaela Botin abia asteapta incalzirea vremii. Stam de vorba relaxati, la o cafea, având in fata albume cu amintiri.

Unele imortalizate in alb negru, altele colorate, in miscare, vizualizate de pe tableta. Babele, care tin pe vechi, scutura fulgi mari pe fereastra, sub un cer innegurat ca in noiembrie. „Dintotdeauna eu am fost altfel. De când eram mica. Noi suntem cinci frati. Patru fete. Eu eram cea mai diferita. Totdeauna trebuia sa fac ceva in plus, fata de scoala, fata de serviciu. Puteam mai mult. De mica am vrut sa fac gimnastica artistica.

Am avut sansa sa fiu selectionata de doi antrenori renumiti pe vremea aceea, Marina si Mircea Bibire. Era prima data când se facea gimnastica de performanta in Bacau, la Clubul Letea. M-au selectionat de pe marginea santului, cum ne jucam noi, copiii atunci, facând podul, roata… Aveam opt ani. Era prin cinzeci si patru. Am ajuns cu antrenamentele trecând de faza intâi la juniori, pâna la participarea la competitii. Atunci antrenorii au invitat parintii sa ne vada la un exercitiu demonstrativ. Când a vazut mama si cu tata cum ma indoiam pe bârna, mai mai sa cad, ca ei nu stiau exact ce fac eu acolo, s-au speriat. Sa nu-mi rup Doamne ceva. Gata fata, nu mai mergi! E periculos. Dar fugeam dupa scoala si ma duceam la antrenamente.” Parintii, muncitori la Letea, daca au vazut ca fata lor mijlocie nu are stare, au inscris-o la un club de muzica pentru elevi.

De la bârna la poante

„Tot cânti tu toata ziua prin gradina, mi-a zis tata. Si-am cântat o vreme, muzica populara. Am avut si o inregistrare, in studiourile de la Iasi. La liceu am intrat din prima. Era cunoscut ca Liceul de Cultura Generala nr. 3, actualul Liceu Sportiv. Cum in timpul scolii trebuia sa fac si altceva, m-am inscris la dans modern, la Casa de Cultura. Acolo am fost coleg cu Gelu Cociorva, bun dansator, dar si mare pescar. In primul an, a venit de la Piatra Neamt regretatul maestru coregraf Andrei Lupu. M-a selectionat pentru ansamblu de balet clasic. O noutate pentru Bacau.

[lock_content]

Cum noi nu mai vazuseram balerine, si-a pus el in picioare poante, ca barbat, ca sa ne arate cum sa ne miscam. Râdeam pentru ca noi stiam ca poantele inseamna glume. A montat multe spectacole si am luat multe locul intâi pe tara, la festivaluri. Am luat si eu locul trei ca solista, la Arenele Romane, in «Faun si nimfa»”. Dupa liceu urmeaza o scoala tehnica la Iasi, insa domeniul contabilitatii nu o atrage. Se regaseste tot in latura artistica, desenând modele pentru covoare, la o sectie de creatie din oras. Devine membra a Ansamblului de dansuri „Bistrita”, colindând toata tara si intreaga Europa, ajungând pâna in Libia, când Gaddafi era in plina ascensiune. „Atunci m-am vopsit bruneta. Nu ne-a lasat securitatea sa mergem blonde, de teama sa nu sara arabii pe noi”. Cum baiatul a inceput sa creasca, a trebuit sa renunte la turnee.

„Primul peste m-a imbolnavit”

Când prietena Tuti si sotul ei au invitat-o intr-o zi la pescuit, a stat pe gânduri. Nu stia ce pas avea sa faca. „Mi-au dat o undita, o am si acuma. Una din aceea antica, grea, din fibra de sticla. Mi-a pus sotul ei momeala. Ce? Nici nu voiam sa pun mâna pe asa ceva. Am mers pentru prima data, la Galbeni. Si stateam eu acolo pe mal, la soare, cu undita-n mâna. Atâta mi-a trebuit. Sa prind un peste. Si-a intrat microbul in mine… de m-am imbolnavit. Acum ii intrebam eu mereu, când mai mergem la pescuit. Nu mai dormeam noaptea de nerabdare. La inceput mi-era asa de scârba sa pun râma, nu stiam cum se prinde in cârlig si ma tot rugam de ceilalti sa ma ajute. «Ei nu-ti place, dar de pescuit peste iti place?». Am invatat, m-am obisnuit. Când merg la balta nu ma plictisesc niciodata. Si au fost zile când nu am prins nimic. Pescuitul pentru mine este mai mult decât o terapie. Stau calma, ma uit la pluta, ma bucur de priveliste.”

Tactica si tehnica

Mihaela prefera stilul sportiv, undita cu pluta. Acest mod de a pescui ii da satisfactia inteparii pestelui si lupta pentru a-l aduce in juvelnic. Foloseste si bologneza (o varga lunga, inelata), la mreana, pe râu. „Când pescuiesti cu undita trebuie sa ai si tactica, si forta. Daca iti intra unul mare, neavând mulineta, trebuie sa-l mai lasi, apoi iar sa-l tragi. Ii mai dai drumul, si tot asa. Ma dau usor, usor, in spate, si-l aduc incet pâna la mal. Atunci trebuie sa tii bine undita intinsa, asa ca-ti trebuie forta. De multe ori am mai mult succes eu, la undita, decât prietena mea care sta in dreapta, si da la feder. Când vede ca prind, tot se muta mai lânga mine, tot se apropie. Si ma intreaba, cum fac?, cu ce dau? Si-i zic sa se duca mai incolo, ca daca ii intra un peste ne incurcam. Pentru ca de multe ori ni s-a intâmplat asta. Dupa aceea tot ea vine: «Mihaeluta… cu ochii tai buni si cu rabdarea care-o ai, imi desfaci si mie nodul asta?!»”

De la Prut in Delta

Locurile de pescuit nu sunt alese intâmplator. Zvonurile circula repede printre pescari. Telefoanele mobile trimit instantaneu marimea capturilor, asa ca povestile pescaresti nu mai sunt atât de… umflate. „Punem mâna de la mâna bani de motorina, il luam si pe Codrin, baiatul lui Tuti, si mergem. Suceava, Vaslui, Roman. Odata am ajuns pâna la Albita, la granita. Nu este loc prin Moldova sa nu fi pescuit. Si in Delta am avut peripetii. Acum trei ani ne-am dus pe bratul Sf. Gheorghe. Am lasat masinile la o pensiune si am plecat cu barcile pe brat, sa stam câteva zile cu cortul. Eram un grup destul de marisor. Intrasem deja pe teritoriul ucrainienilor de-acum.“ In zona de granita, pescuitul este restrictionat. Sunt si regulile stricte impuse de comunitatea europeana. Lipovenii au autorizatii speciale pentru anumite zone.

Sarmale si mistreti

„Am cunoscut acolo un ascet. Un calugar care isi injghebase o capela micuta si un adapost. Ne-am instalat tabara in apropiere. Având atât de multe bagaje de carat, nu am mai luat cu noi cortul mare, adus din Franta, ci unul luat la repezeala, din asta chinezesc. Dupa ce l-am instalat, ne-am dat seama cât de prapadit e. Baietii ne-au spus ca e cortul mamelor. Dimineata ne sculam ude leoarca de la roua. Noaptea veneau porci salbatici. Din aia cu picioare lungi si colti mai mari. Prietena isi punea dopuri in urechi, si bagata in sacul de dormit, n-avea treaba. Dar eu ii auzeam cum vin. Zgâltâiau cortul, grohaiau. Baietii erau departe, cu unditele. Si strigam: Parinte! Parinte!!! Ne manânca porcii! Si-l auzeam. Ditamai parintele, tragea niste Dumnezai… Acuma nu stiu daca porcilor sau… noua. Dimineata, traversam cu barca pe malul celalalt. Aveam un sac cu boabe de porumb, sa aruncam nada, si dupa aia, da-i toata ziua la pescuit.” O privesc cum i se lumineaza chipul când povesteste. La televizorul cu sonorul dat in surdina, ce emisiune credeti ca se difuza pe Discovery? Continua: „Dar si preotul ala… ce surpriza ne-a facut! A facut niste sarmale cu ciuperci, de nu ne mai saturam. Si a venit cu un platou mare. A trebuit sa mai aduca. Ne-a invitat duminica dimineata la slujba. Nu prea avea enoriasi. Am ramas impresionati. Bineinteles, când am plecat, i-am lasat toate alimentele. Ulei, zahar, faina, salam, conserve si… acatiste cu bani.”

O ultima recomandare

Mihaela Botin nu putea sa nu participe la concursurile de pescuit. Mai multe si mai bine organizate, nu cu multi ani in urma. Trofeul cu locul intâi, obtinut la Horgesti, in doua mii sase, are un loc central in vitrina. „De-acuma carasul se umple cu icre. In aprilie e numai bun. Sa mai dea caldura, trebuie sa mergem. Apropo de carasi. Eram noi doua la pescuit la Horgesti. Lânga noi erau doi pescari. Se vedea ca se pricep. Noi scoteam peste dupa peste. Aia nimic. Vine unul la noi sa ne intrebe la ce dam. La vermisori i-am spus. «Dati-ne si noua o mâna, poate sunt mai norocosi». Doar aveau si ei. Le-am dat. Sunt pescari superstitiosi care nu dau nimic, sa n-aiba ghinion. Noi tot scoteam iar ei nimic. S-au enervat si-au plecat. Am aflat mai târziu, dupa ce s-au «laudat» la altii, ce ciuda si nervi au avut pe noi. Dar pe balta nu te duci sa bei, sa faci chiolhanuri. Te duci sa pescuiesti, in liniste. Altfel… râde pestele de tine.” Timpul a trecut pe nesimtite. Am mai aflat de juvelnice rupte de atâta peste si de imensi crapi, scapati din pacate, in apropiere de mal. In mod cert, si anul acesta vor exista partide si intâmplari demne de povestit. Fir intins celor doua prietene si tuturor celor care vor merge in mod sportiv, la pescuit.

[/lock_content]