Deputatul onestean Valerian Vreme, presedintele Subcomisiei pentru Spatiu a Comisiei pentru Tehnologia informatiei si comunicatiilor din Parlamentul României, a luat cuvântul ieri, 1 octombrie, la deschiderea celei de a patra Conferinte internationale Big Data dedicata Programului european Copernicus, care se adreseaza cu prioritate tarilor din Europa de Est si care are loc, la Palat in zilele de 1 si 2 octombrie.
Conferinta este organizata de Agentia Spatiala Româna (ROSA) în colaborare cu Agentia Spatiala Europeana (ESA), cu participarea Subcomisiei pentru Spatiu, cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si cu Asociatia europeana de agentii spatiale guvernamentale Eurisy si este dedicata programului European Copernicus.
„România – a spus Valerian Vreme – este un participant si un factor care contribuie la Programul european Copernicus, cel mai ambitios program operational de observare a Pamântului pâna în prezent, care ofera informatii la nivel mondial, în timp util si usor accesibile, în multe domenii ca mediul terestru, mediul marin, atmosfera, programul de interventie de urgenta, schimbarile climatice si securitatea. Ma bucur sa spun ca obiectivele principale ale acestei conferinte sunt dedicate pentru a afla mai multe despre cele mai recente realizari în dezvoltarea principalelor componente ale programului Copernic si, de asemenea, sa stim mai multe despre bunele practici si povesti de succes care demonstreaza beneficiile inestimabile si oportunitatile create de acest program, pentru o viata mai buna si în conditii de siguranta pentru toti cetatenii europeni”.
Copernicus, program emblematic al Uniunii Europene pentru observarea Terrei din spatiu, este în prezent operational si asigura date si instrumente utilizate curent în domenii ca monitorizarea mediului, securitatea civila, agricultura, managementul resurselor si ecosistemelor. Actuala editie a conferintei informeaza factorii de decizie si utilizatorii interesati asupra noilor directii de dezvoltare facilitate de lansarea recenta a satelitilor Copernicus Sentinel. Conferinta asigura un cadru favorabil la nivel politic, social si tehnic pentru derularea de actiuni de colaborare la nivel regional si european.
Usor accesibil, pe asfalt, pornind in directia Bacau – Racaciuni, spre Pâncesti. Cum treci barajul de la Racaciuni, imediat in dreapta, zaresti un luciu de apa de aproximativ patru hectare, inconjurat de pomi si verdeata.
Facând tot dreapta, pe un drumeag ingust, ajungi la o cabana aflata in constructie. Un car vechi, reconditionat, bancile si leaganele din lemn, iti induc ideea de rustic. In spatele cladirii, o barca dezafectata a primit un nou design, devenind vaporas esuat pe tarm, cu utilitate de… poiata pentru pasari. Ca loc prefererat, pescarii sunt atrasi de malurile dinspre dig si sosea, sa nu li se reflecte umbra in apa. Ora noua dimineata, in ultima zi insorita din septembrie.
Linistea este acompaniata de cotcodacitul unei gaini, fericite ca a contribuit la omleta stapânului. Nici tipenie de om. Ne intâmpina un câine mare, negru. Nu latra. Da rar din coada. Se vede ca e obisnuit cu oamenii. S-a proptit in dreptul avizierului, indemnându-ne, parca, sa citim cu atentie regulile si informatiile necesare unei partide reusite de pescuit. Ocazie sa aflam ca taxa este diferentiata, in functie de ce vrem sa pescuim, si ce scule folosim.
Concursul la copca din 2006
„Sunt hobbyst de bucatarie”
Pe o cararuie, printre tufele de catina aliniate, apare o roaba. Apoi o silueta imbracata in haine de lucru si cizme. Se apropie incet. Ii dau „buna dimineata” si-o intreb cum as putea sa stau putin de vorba cu seful. Lasa roaba incarcata cu nuci pe jumatate cojite, si-si sterge cu mâneca fruntea. „Eu sunt!”. Mai sa nu-l recunosc pe Neculai Toma, ars de soare, cu sapca trasa pe ochi. N-am mai trecut pe aici din 2006, când a organizat la inceput de februarie, pe un ger de minus zece grade, un mare concurs de pescuit la copca (uitându-ma in arhiva, revazând imaginile si judecând peste timp, regret sincer ca „entuziasmul” de atunci este acum in contumacie).
Nicu, asa cum ii zic prietenii, s-a nascut aici, in Pâncesti. N-a avut nicio chemare pentru pescuit. „Unde stam acum trecea râul Siret, un crac al lui de fapt. Era un pod de lemn peste care se traversa. Se mai vede o urma de picior. Balta a aparut dupa construirea barajului. O vedeam ca e lasata in paragina. La inceput am vrut sa fac in zona asta o fabrica de conserve. Materie prima este. Sunt atâtia legumicultori in zona. Au fost prea multe piedici. Mie mi-au placut de mic restaurantele. Sunt bolnav dupa ele. Imi pare rau ca nu m-am facut bucatar ca meserie. Cum unuia ii place sa mearga la vânatoare, la pescuit, la fotbal, sa joace tenis, mie imi place sa ma ocup de bucatarie. Pentru mine bucataritul e un hobby”.
Concursul la copca din 2006
Pasiunea pentru gatit a mostenit-o de la mama. Ea i-a dat primele indicatii. „Am vazut balta asta asa parasita, neingrijita. Locul arata infernal de mizerabil. Era groapa de gunoi a satului. Toata mizeria. Ce nu-i trebuia omului in curte si in gradina, aici se arunca. Toti lujerii de la ardei, de la varza, de la porumb, fasole, aici erau depusi”. In 2004, când a fost scoasa la licitatie de catre Consiliul Local Pâncesti, prin intermediul Consiliului Judetean, a participat si el. Nu prea s-au inghesuit investitori sa o preia. Presupunea costuri suplimentare pentru amenajare, imprejmuire, asa ca s-a incumetat el. „Mi-am zis ca as putea sa investesc, s-o populez cu peste si sa fac un restaurant frumos pe malul lacului. Când vine clientul, scot repede doi-trei, ii arat sa aiba de unde alege – mai mare, mai mic, sa vada clientul ca este – si sa-l prepar cum vrea. Ca poate si lumea de la tara se mai civilizeaza putin, si mai vrea si ea un pic, sa fie si la ea ca la oras. De ce sa bati atâtia kilometri ca sa manânci o pita, o friptura. Sau sa stai intr-un mediu mai placut, mai…? Dee…!”
Socoteala de acasa si cea din târg
Neculai Toma poate parea un visator. Este insa foarte bine ancorat in realitate. Are o familie frumoasa. Casatorit de 35 de ani cu Maricica, au impreuna doi baieti si o fata. Sunt bunici. Doi nepotei, David si Tudor.
„Am preluat-o in concesiune pentru 49 de ani. In primul an am inceput facând curatenia de rigoare. Toamna m-am apucat sa plantez copaci. Anul urmator, dupa ce s-a topit zapada, mi-au trebuit trei luni. Cu niste tractoare, remorci, cu baieti, am carat la Bacau, am acoperit gropi, dat foc, nivelat. In sfârsit era curat. Asta in martie 2005. Atunci am populat pentru prima data. Normal ca am continuat sa plantez copaci. Când am preluat-o, am gasit in ea un somn de 12 kilograme, putini carasi si multa rosioara. Atunci am populat de la Motoseni cu mult rapitor, cu mult somn. Nu m-am asteptat niciun moment ca balta asta va deveni, in timp, loc pentru pescuitul sportiv”.
Planuri de dezvoltare
Imi arata cladirea in constructie, anexele cu porci si pasari, cele patru cabanute pentru pescarii cu familii, care vor sa stea peste noapte. „Dar va fi si restaurant aici. Merge mai greu. Mai sunt si piedicute. In ideea ca pescarul când vine, sa nu-si mai rupa el mâinile facând un gratar cu carne congelata luata de la oras. Sa gaseasca o saramura calda, gustoasa si bine preparata, sau sa-i gatesc chiar pestele prins de el. Mai ales ca vine frigul si când ingheata apa, se prinde bine la copca”. Balta este curata. Se alimenteaza prin infiltratie, din pânza freatica, fiind situata mai jos decât albia Siretului
Românul e lacom… din fire
Taxa de pescuit este 30 de lei pe zi pentru caras, cantitate cinci kg, la doua undite, iar pentru crap… de 60 de lei, patru lansete, patru kg. Cantitatea prinsa in plus se poate achizitiona, la un pret prestabilit, usor negociabil, sau se elibereaza. Iazul este populat preponderent cu crap, la dimensiuni mari, si de 18 kilograme, in proportie de 90 la suta. Carasul este mai mult pentru distractia familiei pescarului. Se mai poate pescui oblete, rosioara, ceva salau si somn. „Acum patru ani, când au fost gerurile alea mari, a inghetat balta in doua straturi. Timp de o saptamâna si jumatate n-am putut sa fac nicio gaura, sa mai respire. Ingheta imediat.
Prietenele fara colesterol
Atunci am pierdut peste trei tone de peste, multi foarte mari”. Stie ca si-a asumat riscuri. A incercat sa acceseze fonduri europene, dar vazând cum merge treaba s-a lasat pagubas. A adoptat formula profitului reinvestit. „Eu aici, in mijlocul tuturor braconierilor… aflu de la unu’, de la altu’, fara sa vreau, anumite chestii. Fara sa ma intereseze, fara sa pun o intrebare. Nu am magazin de desfacere si nici nu ma intereseaza recoltarea pentru comercializare. Am un contract ferm cu o firma de reproductie din tara, dau telefon si mi-l aduce in 24 de ore. Pescarii stiu ca platesc si obligatoriu trebuie sa prinda peste, cu orice pret. Si cât se poate de mult. Nu au doctorii pe masa de operatie ce vezi pe masa pescarului sportiv. Si câte vezi! Cu orice pret, carne vie. Dac-ar sti ca manânca pestele bobita de dinamita si din aia i-ar pune in cârlig. Nu inteleg ca o societate comerciala trebuie sa aiba si ea un cât de mic profit ca sa functioneze”.
Neculai Toma a implinit marti 57 de ani, sarbatoriti prin munca, alaturi de Maricica. Când l-am sunat sa-i urez cele bune, dadea de mâncare la curci. Ii urez sa-si realizeze visul, ca „peste cinci ani sa nu mai vad cuie in fata mea, mortar, ciment, sa am totul pus la punct si sa ma multumeasca venirea pescarilor”.
Adela Alexandra Iacobov este in ultimul an de facultate la University of York, in Marea Britanie, unde studiaza politica, filosofie si economie. Fiica lui Corneliu Iacobov a absolvit Colegiul Gheorghe Vranceanu, profilul matematica – fizica si, pasionata de problematica sociala, scrie articole pe aceasta tema.
– Cum se impaca matematicile cu filosofia sociala?
– Am fost pasionata de mica de probleme umanitare si sociale. Am fost crescuta explicându-mi-se ca nu am facut nimic sa merit sa ma nasc in familia si in tara in care m-am nascut, ca e doar vorba de sansa si de noroc si ca nu e nicio diferenta intre mine si cei care s-au nascut in familii vulnerabile; ca daca ar fi crescut in exact aceleasi conditii ca si mine cu siguranta ar fi ajuns la fel sau mult mai realizati decât mine.
– Din acest motiv ai inceput sa faci voluntariat?
– Am inceput sa fac voluntariat prin clasa a noua la Fundatia de Sprijin Comunitar si mi-a placut foarte mult modul in care se lucra acolo si inca e unul dintre proiectele la care tin cel mai mult.
– Cum iti alegi temele pe care scrii si, mai ales, unde scrii?
– Am blogul personal unde scriu, insa in ultima vreme nu am mai avut timp sa scriu decât despre proiectele in care sunt implicata, nu articole de analiza. Si scriu doar despre temele de care sunt pasionata, de multe ori si când vad reactii inexplicabile in media sau greseli sau declaratii populiste.
– Am vazut ca scrii si pe site-uri de limba engleza.
– Da, scriu articole pentru ziarul Universitatii, pentru sectiunea de politica externa. Recent am fost liderul unei echipe care a condus o dezbatere despre hartuirea sexuala la Universitatea York, pentru societatea York Student Think Tank, dezbatere care este si in jurnalul anual al societatii si pe site-ul ystt.co.ul.
– Cum s-a vazut criza refugiatilor in Anglia?
– Desi pozitia guvernului englez (de dreapta, care a câstigat precis din cauza pozitiei anti-imigranti, anti-UE) la inceput a fost ca singura solutie reala este sa fie rezolvata criza din Siria si ca acceptarea refugiatilor doar ii incurajeaza pe mai multi sa isi riste vietile, am fost placut surprinsa sa vad cum presiunea din partea societatii civile a schimbat oarecum aceasta pozitie, dupa cum s-a vazut si din ultimele declaratii ale primului ministru. Desigur, eu intru in contact foarte mult cu oameni din sistemul universitar care au pareri similare, mai putin cu oamenii la care prind discursurile populiste, dar au fost foarte multe initiative ale societatii civile in toate orasele Angliei, de la petitii pentru primirea imigrantilor pâna la colectarea de fonduri, haine, telefoane, mâncare, materiale necesare, etc. Se organizeaza multe drumuri catre tabara din Franta pentru a ajuta la pregatirea pentru iarna, sunt multe initiative usor de gasit daca vrei sa ajuti si foarte multa lume contribuie; ceea ce voi incerca sa fac si eu când voi ajunge inapoi in Marea Britanie.
– Presa britanica, totusi, pare sa fie de alta parere…
– Din pacate, eu nu urmaresc tabloidele ca sa pot vedea si reactia oponentilor, dar stiu ca pâna si Daily Mail, cu toate titlurile anti-refugiati, si-a schimbat radical pozitia dupa publicarea pozei baietelului decedat in Turcia.
– Si care este opinia ta?
– E evident ca aceasta criza nu poate fi rezolvata decât prin cooperarea guvernelor UE. Procedura Dublin trebuie abandonata si trebuie luate masuri pentru gestionarea crizei si transportul in siguranta al refugiatilor dar si distribuirea acestora intre tarile membre. Europa are o populatie imbatrânita iar in tari precum Germania este nevoie de forta de munca. Problema este logistica – transportul, gestionarea cererilor si integrarea refugiatilor – iar aici intervine nevoia urgenta de a combate populismul si de a informa populatia.
– Cum se vede România din Anglia? Cum o vad englezii?
– Din nou, eu sunt expusa mai mult parerilor din sistemul universitar si nu am intâmpinat reactii xenofobe dar in Anglia sunt doua pozitii: fie impotriva imigrantilor, fie se considera ca mobilitatea si diversitatea sunt benefice. Parerile despre România variaza, in general, in acord cu pozitiile de mai sus – fie vad România ca o tara subdezvoltata, nu inteleg nici istoria nici contextul si judeca dupa titlurile ziarelor de scandal despre hoti si cersetori, fie au o parere foarte buna si despre tara si despre românii pe care i-au intâlnit.
Cum ti se pare România?
Tot ce se intâmpla in tara, de la mentalitatea oamenilor la economie, este de asteptat si normal pentru o tara in stadiul in care este România. Daca analizezi contextul si istoria sa – la fel ca orice, e exact unde si cum era de asteptat sa fie bazat pe evolutia sa in istorie, nu e nimic inexplicabil. Singurul lucru trist sunt reactiile oamenilor educati care ar trebui sa inteleaga aceste lucruri, insa par sa nu o faca si asta nu contribuie la progresul tarii.
Cred ca cel mai important pentru progresul României este implicarea societatii civile, care incet-incet se imbunatateste – educatia si activismul in timp vor ajuta la progresul pe toate planurile – cu cât oamenii vor fi mai informati si vor intelege mai mult, vor fi mult mai pregatiti sa reactioneze si sa stie ce drepturi au si ce pot cere sau ce trebuie sa ceara de la oamenii pe care ii aleg, de la institutii, etc, si astfel, natural, Romania va progresa. Dar e un proces lung.
– Esti in ultimul an. Ce faci dupa facultate?
– Vreau sa fac un master fie in relatii internationale, in drepturile omului sau in studii est-europene. As vrea sa lucrez in ONG-uri sau think tank-uri, sau in diplomatie.
S-a terminat vacanta si pentru cei peste 900 de elevi din comuna Podu Turcului. Pentru ca lucrarile la campusul scolar nu au putut fi terminate in timp util, desi s-a lucrat la foc continuu, autoritatile locale au obtinut derogare de la Ministerul Educatiei ca sa sune clopotelul la 1 octombrie si nu la 14 septembrie asa cum s-a intâmplat in celelalte scoli din judet.
Joi dimineata, elevi de toate vârstele au umplut platoul din spatele Scolii cu clasele I-IV, din centrul localitatii. Frumos imbracati, copiii au participat rabdatori la festivitatea de deschidere, la care au fost prezenti si reprezentanti ai autoritatilor locale, de la Inspectoratul Scolar Judetean si sefii judetului.
Campusul scolar de la Podu Turcului este un proiect ambitios, care, in urma cu câtiva ani nu parea ca se va mai realiza. Inceput in 2007, lucrarile au fost abandonate din lipsa de finantare, insa primaria a depus un proiect pentru a atrage fonduri europene, iar la inceputul anului a aflat ca va primi banii, circa 7 milioane de euro, si s-a apucat din nou de treaba.
„Asteptarea a meritat. Dupa opt ani, scoala pe care am gasit-o in paragina, s-a transformat iar copiii nu vor mai fi nevoiti sa invete pâna la ora 20.00, iar iarna sa mearga prin zapada la 15 kilometri. Lucrarile sunt avansate la 80-90 la suta si in doua saptamâni se vor incheia la toate cladirile si in exterior”, a declarat Gelu Ciorava, primarul comunei Podu Turcului. In prima faza, copiii vor invata in doua corpuri, urmând sa fie incheiate lucrarile si la liceu.
„Primarul s-a zbatut si iata ca in mai putin de un an a reusit sa faca acest campus. As dori sa fie mai mult decât un exemplu, sa reprezinte o dorinta de mobilizare pentru administratia din aceste localitati pentru ca acesta este modelul de infrastructura scolara care se poate implementa in mediul rural”, a declarat Dorian Pocovnicu, prefectul judetului Bacau.
„Astazi se inaugureaza o investitie foarte importanta prin fonduri europene. Podu Turcului, din 2012 si pâna acum, a traversat cea mai buna perioada de investitii, având si sprijinul Guvernului”, a spus Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau. Primaria Podu Turcului a organizat licitatia si pentru a achizitiona mobilier nou pentru clasele care arata impecabil si, daca nu vor fi contestatii, elevii se vor aseza in curând in banci noi.
Campusul de la Podu Turcului, singurul din judet, cuprinde liceul, scoala gimnaziala, scoala primara, camin, cantina, ateliere de lucru, garsoniere pentru cadre didactice, vestiar si patru terenuri de sport, unele cladiri fiind ridicate din temelie. Finantarea a fost asigurata in proportie de 80% de la UE, 18% de la Guvernul României si 2% din bugetul local.
„Pentru inca doua saptamâni ne va fi dificil, pentru ca ne desfasuram activitatea in doar doua corpuri, dar apoi totul se va desfasura normal si se va invata intr-un singur schimb. Conditiile sunt foarte bune si ne dorim ca rezultatele sa fie pe masura”. prof. Mirela Balan, director Liceul Tehnologic „Al. Vlahuta” Podu Turcului
Am strabatut cele trei tomuri dedicate carturarului, medicului si universitarului Constantin Dimoftache (pseudonimul literar, C.D. Zeletin) la vârste rotunde: 70, 75 si 80 de ani cu convingerea ca am în fata un caz rarisim în cultura româna. Sa asociezi – ca sa iau doar un exemplu – un domeniu al stiintelor exacte, biofizica pura si aplicata, cu teritoriul prin excelenta al ambiguitatii artistice, literatura, si sa excelezi în amândoua registrele e cel putin uimitor. Argumentele, dintre multele care se pot aduce in sprijin, arata astfel: titlul de membru al Academiei de Stiinte Medicale (din 1994), respectiv Premiul Salonului National al Cartii de la Cluj-Napoca (1991), pentru cea mai buna traducere de poezie: Charles Baudelaire, Florile raului.
Cu aceeasi dexteritate se misca C. D. Zeletin în sfera lingvisticii, încât un text publicat în revista bacauana “Vitraliu” despre regionalisme pare al unui dialectolog, iar cel despre cazul dativ, al unui gramatician. Acesta din urma, tiparit la rubrica sa din Ateneu, “Gaura-n cer“, e o fina observatie asupra mersului exprimarii noastre, mai precis durerea ca asista la „scaderea în limba româneasca a frecventei de aparitie a dativului, caz în declinarea substantivelor”, ceea ce are ca urmare “o diminuare a nobletei limbii si un prodrom discret al simplismului”. (Aici eseistul combina cele doua întelesuri ale cuvântului: prodrom înseamna, în epistemologie, „introducere în studiul unei stiinte“, iar în medicina, „simptom precoce care preceda sau anunta aparitia unei boli“.) Pledoaria pentru reabilitarea dativului vine din partea unui filozof al culturii: cazul acesta este „o ramasita nobila a limbii, nu un deseu“, “atâta vreme cât respira aer gnomic“ (“Fie mie dupa cuvântul Tau!“, „Lasati-va mrejele si urmati mie!, în texte sacre, sau “…raza ei abia acum/Luci vederii noastre“ si „E un adânc asemene/Uitarii celei oarbe“, la Mihai Eminescu).
Alteori, vorbind despre “Jocul de cuvinte“ (Ateneu, martie 2012), evoca momente din (in)cultura actuala, ca premise ale calambururilor. Ghid ocazional (lui Richard Constantinescu, monograf al savantului iesean Gr. T. Popa) în Bucuresti, anunta din mersul masinii: „Asta-i casa lui Perpessicius! I-au demontat placa memoriala. Chiar daca stau oameni în ea, e o casa parasita!“ Musafirul, ingenios, produce o atractie paronimica etichetând: “Casa lui Parassicius!”, iar comentatorul exulta: “Admirabil quolibet! Într-adevar, Cel deprins cu suferinta («Perpessicius») începuse sa se deprinda, în posteritate, cu parasirea. Cu uitarea, adica…“ Dar si C. D. Zeletin a rascolit subtilitatile jucause ale românei: „televiziunea“ e televizuina, „silueta“ e siluita, iar el dupaia dupa ea…
Notatiile de pâna aici erau pregatite înca din primavara (C.D. Zeletin s-a nascut la 13 apr. 1935, la Burdusaci, comuna Rachitoasa, judetul Bacau), dar mi se parea nepotrivit sa le fac publice fara sa am acordul direct al destinatarului. S-a produs aceasta luni, 28 septembrie a.c., când l-am vizitat prima oara în str. B. Delavrancea din Capitala. Pe fatada casei am descoperit cu placere o placa de marmura anuntând legatura cu George-Emil Palade. Primul român detinator al Premiului Nobel pentru Medicina este ruda apropiata a gazdei mele, care la plecare m-a facut atent asupra cuvintelor rostite de ilustrul sau înaintas, la ceremonia de la Stockholm (10 dec. 1974): „Sa asculti sunetul întunecimii cum se prabuseste!“ E un ideal pe care si C. D. Zeletin s-a angajat sa-l împlineasca, odata cu toti cei ce slujesc stiinta, dar si arta.
Da la 1 octombrie, viticultorii bacauani pot solicita bani pentru reconversia viilor. Astfel, cei interesati de obtinerea acestui sprijin vor depune planurile individuale la APIA pâna pe 23 octombrie. Fondurile vor fi acordate de APIA in cadrul Programului National de Sprijin al României in sectorul vitivinicol 2014 – 2018 Viticultorii pot beneficia de fonduri europene numai in scopul infiintarii sau modernizarii culturilor de vie destinate producerii vinurilor cu denumire de origine controlata si cu indicatie geografica.
Pentru aprobarea sprijinului financiar în sesiunea suplimentara din acest an, fiecare solicitant trebuie sa depuna la centrul judetean APIA un dosar care sa contina cererea/formularul-tip privind sprijinul pentru restructurare/reconversie, document de identitate financiara, o copie conforma cu originalul a certificatului de înregistrare la registrul comertului, o copie conforma cu originalul a statutului, pentru persoanele juridice, si eventuale acte aditionale,- copie de pe actul de identitate, pentru persoane fizice si, dupa caz, împuternicire însotita de copie a actului de identitate.
„Valoarea maxima a sprijinului financiar acordat pentru reconversia viilor nu va putea depasi 75 la suta din valoarea totala a costurilor efective.
Pentru un hectar de vita de vie, investitia se ridica la circa 12.000-13.000 de euro”, a precizat Ghita Burlui, directorul APIA Bacau. Asadar, sunt considerate eligibile masurile de defrisare, proiectare, pregatire teren, plantare si instalare tutori si instalare sistem de sustinere pentru conducere si palisaj pentru programele de reconversia soiurilor si reamplasarea parcelelor, respectiv masurile de proiectare, instalare/inlocuire sistem de sustinere pentru conducere si palisaj, modernizarea formei de conducere a vitei-de-vie prin trecerea de la cultura joasa la cultura semiinalta si inalta si modernizarea sistemului de sustinere prin inlocuirea sârmelor prin instalarea a trei rânduri de sârme, din care minimum doua duble, la sistemul pentru conducere si palisaj in vederea sustinerii butucilor si conducerii lastarilor pentru programele de modernizare a plantatiilor viticole.
Reamintim ca, in vara aceasta, a mai fost o sesiune, la care, insa, nu prea au subscris detinatorii de vii, in tot judetul fiind inregistrata o singura cerere din partea unui singur fermier din zona Dealul Morii. Din pacate, cererea a fost respinsa din cauza unor neconformitati din planul de finantare.
Dosarul de trafic de influenta, in care au fost trimisi in judecata fostii demnitari Gabriel Berca si Mihai Banu, dar si fiul celui din urma, Lucian Banu (pentru complicitate), a trecut de camera preliminara, ceea ce inseamna ca in curând va incepe judecarea pe fond a procesului. Miercuri, Curtea de Apel Bacau a constatat legalitatea rechizitoriului, a probelor si actelor de urmarire penala, in ciuda criticilor ridicate de avocatii inculpatilor.
In acest dosar, tot scandalul porneste de la denuntul afaceristului Viorel Rusu impotriva fostului ministru de Interne, Gabriel Berca, si fostului deputat Mihai Banu, aflati dupa gratii inca din luna iulie. Berca, se spune in rechizitoriu, prin intermediul lui Banu, ar fi pretins si primit, de la Viorel Rusu, suma totala de 220.000 euro pentru a interveni pe lânga membri ai Guvernului în vederea alocarii unei sume de bani catre Primaria Ardeoani pentru achitarea unor lucrari facute de firma lui Rusu.
„Din coroborarea probatoriului (…) rezulta ca în perioada aprilie 2010 – începutul anului 2012, persoana cu putere de decizie în cadrul organizatiei judetene Bacau a PDL a fost inculpatul Berca Gabriel. Din aceasta pozitie, Berca Gabriel a stabilit atât sumele ce au fost pretinse si primite de Banu Mihai de la Rusu Viorel, cât si destinatia acestor sume de bani, respectiv modul de cheltuire”, se mai arata în rechizitoriu. Berca a respins acuzatiile si continua sa-si sustina nevinovatia, afirmând ca nu a intervenit în favoarea lui Rusu si nici nu a avut vreo legatura cu finantarea PDL Bacau. De cealalta parte, Banu arata cu degetul spre Berca:
„Banu Mihai a recunoscut ca, în perioada cuprinsa între toamna anului 2010 si primavara anului 2012, a fost de mai multe ori la Rusu Viorel, de la care a luat sume de bani, în lei sau euro, totalizând, în opinia inculpatului, echivalentul a 80.000 euro. Banu Mihai a aratat ca toti acesti bani au fost predati lui Berca Gabriel la sediul partidului, în calitatea sa de presedinte al organizatiei si ca acesta a stabilit destinatia sumelor de bani, astfel: o parte din acestia (aproximativ 50% din suma primita de la Rusu Viorel) erau destinati cheltuielilor partidului, iar diferenta ramânea în posesia si la dispozitia lui Berca Gabriel, ca presedinte de partid, cu titlul de ‘cheltuieli de protocol'”, se precizeaza în rechizitoriu.
Se lucreaza la un nou dosar privind sponsorizarile catre PDL
Avocatii inculpatilor au adus mai multe critici rechizitoriului si modului in care s-a facut urmarirea penala. „Consideram ca este nelegala urmarirea penala. Nu am beneficiat de un proces echitabil si ne-a fost incalcat dreptul la aparare. Ne-au fost respinse toate probele solicitate, cu exceptia unor inscrisuri. Probe importante, care ar fi facut lumina in acest dosar, mai ales ca in baza declaratiilor date de Mihai Banu, s-a disjuns un alt dosar in care se cerceteaza mai multe sponsorizari ilegale facute de Viorel Rusu, catre PDL, inainte de 2010.
Insa, Curtea de Apel a respins aceste contestatii”, reclama Nicu Baba, avocatul lui Mihai Banu. Si avocatii lui Berca sunt nemultumiti de cum s-a facut ancheta si acuza, la rândul lor, ca s-au incalcat dreptul la aparare si cel la un proces echitabil. „Ni s-au respins toate probele, martorii si confruntarile cu ceilalti inculpati. Trebuia facuta o confruntare cu Banu pentru ca declaratiile acestuia sunt contradictorii. Am cerut si audierea denuntatorului Viorel Rusu, dar nu s-a admis. Insa, vom avea ocazia in instanta”, arata Gabriela Taralunga, avocata lui Berca. Instanta a dispus începerea judecatii cauzei, dar inculpatii pot sa conteste legalitatea rechizitoriului la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Fenomenul cersetoriei este unul greu de stârpit, la fel cum este si cel al prostitutiei. Zeci de persoane stau cu mâna intinsa la colt de strada, la usa bisericii, la cea a magazinelor si in piete si intr-un numar atât de mare pot fi vazuti in special in zile de sarbatoare. Dar printre cei care practica cersetoria doar pentru bani s-au strecurat si oameni cu adevarat necajiti, care nu cer bani ci doar o pâine.
Se multumesc sa aiba ce mânca in ziua respectiva, iar acestia sunt in special batrâni. Politistii fac frecvent actiuni pentru depistarea lor si „în primele opt luni ale anului 2015 au fost depistate 395 de persoane fara adapost sau care apelau la mila publicului, fata de 391 de persoane în anul 2014. În 388 de situatii s-au luat masuri de sanctionare contraventionala, în sase situatii persoanele depistate au fost încredintate familiilor, fata de 17 în 2014, iar în doua cazuri s-a luat masura internarii în centre de ocrotire”, a declarat insp. pr. Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau.
Totusi, in aceasta vara cersetorii n-au mai fost atât de vizibili pentru ca, dupa cum spun politistii, acestia au preferat sa plece in alte orase mai aglomerate in cautare de semeni mai generosi. Bacauanii n-ar mai fi atât de darnici cum erau in anii trecuti, iar cei care câstigau intr-o luna cât un director de mare companie si-au cautat alte localitati sau chiar au plecat in strainatate. In prezent, in Bacau, cei mai multi cersetori sunt din Buhusi si prefera sa stea in zona Pietei Centrale.
Dosare penale pentru cei care exploateaza cersetori
Dupa Noul Cod Penal, cersetoria nu mai este infractiune, dar se pedepseste in schimb exploatarea prin cersetorie sau folosirea unui minor in acest scop. La momentul de fata, pe masa de lucru a politistilor bacauani sunt doua dosare penale în care s-a început urmarirea penala pentru infractiunea de exploatarea cersetoriei si 11 dosare pentru folosirea unui minor în scop de cersetorie. Pentru prima fapta pedeapsa este de 6 luni la 3 ani sau amenda, iar daca este savârsita de parinte sau prin constrângere, atunci suspectul risca de la 1 la 5 ani de inchisoare. Cei care cersesc folosindu-se de un copil, ca sa-i induplece pe trecatori, risca inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Sambata 3 octombrie, de la ora 18.30, aniversarea „7 ani de Hello Shopping Park” invita bacauanii la cumparaturi si muzica buna alaturi de Delia.
Sezonul acesta,Delia împreună cu band-ul său va susține un concert live pentru a sarbatori 7 ani de la inaugurarea centrului comercial. Hello Shopping Park dă startul campaniei aniversare cu 150 de premii alaturi de un artist îndrăgit.
In seara de 3 octombrie si pe intreaga durata a lunii octombrie, clientii care vor face achizitii de minim 50 de lei, vor fi recompensati in baza bonurilor fiscale de catre promoterii Hello, cu un magnet de frigider aniversar cu Hello Shopping Park. Clientii care isi vor face o fotografie cu magnetul pe frigiderul lor de acasa sicare o vor incarca pe pagina de facebook Hello Shopping Park, vor trebui sa primeasca minim 10 like-uri de la prietenii lor pana la data de 31 octombrie. Cei calificati se inscriu in cursa castigurilor. Multe premii surpriza sunt puse in joc, alaturi de premiile cele mari – un notebook, un telefon mobil Samsung S3 si o combina frigorifica, acestea fiind oferite in parteneriat de catreHello Shopping Park si Altex.
Startul campaniei aniversare se va da odata cu concertul Deliei. Delia se numară printre cele mai cunoscute cântarețe din țară, susținând de-a lungul carierei numeroase concerte și turnee atât în țară cât și în străinătate, având numeroși fani care o urmăresc în tot ceea ce face. A demonstrat că este una dintre cele mai talentate cântărețe, iar ultimile sale piese au fost adevarate hituri ce sunt fredonate de marea majoritate a adolescentilor, care i-au adus si satisfactieca artist: a deschis concertul extraordinar a lui Robbie Williams la Bucuresti.
Conceptul de campanie aniversara si concertul sunt implementate de Split Advertising.
Centrul comercial se întinde pe o suprafaţã de 105.000 mp, parcul ocupând 45,000 mp suprafaţã închiriabilã şi având 1035 locuri de parcare, din care hypermarketul Auchan are o suprafaţã de 13,000 de metri pãtraţi. Printre chiriaşii centrului comercial se numãrã retaileri internaţionalişi naţionali precum C&A, Altex, Elvila, Proges, Steilmann, Germanos, Orange Store, Top Shop. De asemenea,de curand, încã trei noi magazine ancorãsi-au deschis portile in cadrul centrului comercial: retailerul international de mobilã şi decoratiuni JYSK împreunã cu retailerii naţionali San Francisco Outlet şi Stock House, acestea avand 3500 mp.
Hello Shopping Park este administrat de ResoluteLarRomânia, liderîn managementulspecializatdebunuri imobiliare deţinute de instituţii financiareşiexpuneride creditimobiliarînRomânia.
ResoluteLar Romania este activã în România de peste 6 ani, dezvoltândşi operând o gamã largã de proprietãţi, având o vastã experienţãîn gestionarea garanţiilor imobiliare ataşate creditelor, atât în România cât şi pe plan internaţional.
Manifestarea, programata pentru weekendul 9-11 octombrie, va avea loc in centrul orasului, iar autoritatile ne promit ca nu va mai avea atmosfera de bâlci ieftin. Pentru asta, au dat organizarea pe mâna conducerii Teatrului Municipal Bacovia, care a gândit trei zile de manifestari pe tematici. “Ii provocam pe toti locuitorii urbei sa participe la o sarbatoare cu adevarat a lor, sa spunem povestea unui oras de poveste si sa respectam blazonul unui oras ce se doreste a fi un reper cultural românesc”, spune Anca Sigartau, directorul Teatrului Bacovia, care semneaza proiectul inaintat executivului primariei pentru aprobarea bugetului.
Consilierii locali nu au fost atât de fascinati de povestea spusa de Sigartau, reamintind ca le este datoare moral sa vina cu un raport al banilor cheltuiti la Theaterstock.
“Exista totusi firme specializate care se pot ocupa de astfel de evenimente (n.r. Zilele Bacaului), iar Teatrul Bacovia sa participe doar cu evenimente. Mai aveti oferte de la alte firme sau mergem iar pe incredintare directa? Mereu ne bagati sub nas astfel de proiecte de hotarâre, cu câteva zile inainte de eveniment, ca sa ne fortati mâna”, s-a revoltat Gheorghe Huluta, consilier UNPR, care a acuzat si relatia prea buna dintre viceprimarul Radu Ababei si directorul teatrului, Anca Sigartau.
Consilierii si-au amintit si ca municipalitatea are o societate care trebuie sa se ocupe de evenimente culturale, Art Bacau, si acesteia trebuia sa ìi fie incredintata organizarea manifestarilor. Nici invitatii nu au fost pe placul consilierilor. Neculai Nechita, consilier PNL, a propus ca in locul lui Goran Bregovic sa fie invitat mai bine maestrul Nicolae Botgros si Orchestra Lautarii. “De ce tot aducem artisti din nu stiu ce tari? Sa ìi aducem pe ai nostri pe scena, sa ìi vada bacauanii”, a spus acesta.
Dupa discutii si nemultumiri, proiectul a trecut cu 13 voturi pentru, 7 impotriva si o abtinere.
Suma alocata evenimentului este de 300.000 de lei, dar doar 180.000 sunt de la bugetul local, restul urmând sa vina din sponsorizari.
Calendarul manifestarilor
9 octombrie: zi pentru arta, cultura si identitate culturala
Ora 12-18: Street Art Performance
Ora 20-22.30: concerte scena din Piata Catedralei
Ora 22.30 – 3D mapping and visual projection pe cladirea Prefecturii Bacau
10 octombrie: zi dedicata conceptului Poarta catre Moldova
Ora 12-22: Târgul mesterilor populari in Parcul Catedralei, Târgul vinului si ateliere de gatit in aer liber
Ora 21-23: concert Goran Bregovic&Wedding and Funeral Orchestra
11 octombrie: zi pentru un Bacau de poveste
Ora 12-18: ateliere de animatie stradala, cavaleri, personaje fantastice – bulevardul dintre Piata Tricolorului si Parcul Catedralei
Ora 16-18: menestreli si trubaduri: concerte de muzica medievala si renascentista.
Ora 18-20: atelier interactiv de “povesti”
Ora 20: parada personajelor de poveste cu faclii
Ora 21: concert Filarmonica Mihail Jora Bacau
Ora 22.30: spectacol cu efecte pirotehnice
Ma numar printre românii carora le-ar fi placut ca din 2019 macar sa fi avut in portofel numai euro. Stiu cum m-ar putea admonesta cei din tabara adversa, cu argumente care tin mai ales de posibilitatea ca nivelul de trai sa scada astfel in România, ca preturile sa o ia razna, adica sa se alinieze la cele din tarile dezvoltate ale UE, pe când veniturile românilor sa ramâna tot pe loc.
Dar, de doua zile motiv de gâlceava pe acest subiect nu mai este, pentru ca insusi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a spus clar: „Tinta 2019 nu mai este fezabila pentru ca nu numai ca a trecut vremea, dar ar fi trebuit ca de la 1 ianuarie 2016, cel mai târziu în iunie 2016, România sa intre în ERM II, in antecamera zonei euro“.
Clasa politica si-a asumat acest angajament în primavara anului 2014, iar oficialii bancii centrale nu au contestat atunci acest obiectiv. Isarescu spune, acum, ca România nu a reusit sa realizeze o foaie de parcurs clara spre euro.
Imi amintesc de grija pe care o aveam, ori de câte ori plecam in vreo tara straina sa fac rost de euroi, iar de cum ajungeam acolo sa caut o casa de schimb valutar mai convenabila, pentru ca in aeroporturi si in hoteluri comisioanele sunt mari ori cursul valutar tine cu ei, nu cu noi. Si n-ar fi fost nimic un asemenea efort, daca la plecare spre tara n-ar fi trebuit sa fac ochii cât cepele la câti bani necheltuiti mai aveam, sa-i schimb rapid tot in euro, sa nu ramân cu piese de muzeu in buzunar, pentru ca la noi cu lirele turcesti, cu grivnele ucrainene sau cu ciudatele kune croate nu prea mai ai ce face.
Analistii spun ca printre motive se numara criza, convergenta reala ori termenul prea optimist asumat initial de guvern. Dar, una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de locuitor, aflat la jumatate din media Uniunii Europene si sub nivelul la care au ajuns alte tari, respectiv peste 60% din media UE.
Noroc ca din Muntenegru am cumparat, intr-o toamna, o pereche de ochelari de soare pe lentilele carora cine ma priveste din fata vede semnele monedei euro.
Suntem la 1917. Orasul Braila este sub ocupatie germana si are o mare problema de sanatate cauzata de lipsa alimentelor si a medicamentelor.
Nemtii decid ca despaducherea sa devina obligatorie. Cine nu are certificat de despaduchere, nu primeste cartela de pâine si nu poate cumpara bilet de tren. Este vaccinata populatia, in special lucratorii de la salubritate si cei care dezinfectau latrinele, iar o baie publica este pusa gratuit la dispozitia publicului doua zile pe saptamâna.
O problema majora o constituie si inmultirea cazurilor de turbare.
Din acest motiv, comandatura germana a Brailei emite o ordonanta in luna februarie a anului 1917, pentru controlul câinilor.
Ordonanta cuprinde urmatoarele masuri:
– toti câinii sa fie tinuti în lant si închisi;
– animalele sa poarte botnite pe strada si obligatoriu sa fie tinute de frânghie;
– câinii gasiti liberi sa fie prinsi si ucisi;
– fiecare proprietar este obligat sa plateasca o taxa anuala de 10 lei catre primarie pentru fiecare câine;
– primaria va elibera proprietarului o marca ce va fi prinsa de zgarda.
In plus fata de aceste masuri, Comandatura a anuntat ca va oferi o recompensa de câte doi lei pentru fiecare câine fara marca prins pe strada si adus la Primarie.
Ca o comparatie, pretul unui kilogram de pâine alba era de 50 de bani iar al unui kilogram de carne, de trei lei.
Drept urmare, soldatii germani au inceput sa colinde satele si sa fure câinii oamenilor pentru a-i aduce la Primaria Brailei ca sa incaseze recompensa de doi lei de fiecare animal.
Confruntata cu o astfel de situatie, Comandatura Brailei decide sa anuleze aceasta recompensa.
Copiii de la "Spiru Haret" s-au intrecut pe aleile din Parcul Cancicov / Foto Liviu Maftei
Cei câtiva trecatori grabiti care au traversat zgribuliti Parcul Cancicov au putut observa la prima ora a diminetii celei dintâi zile de Brumar un grup de copii in echipament sportiv care colorau cu exuberanta lor griul bacovian.
Erau elevii clasei a VI-a A de la Scoala cu clasele I – VIII „Spiru Haret” care, impreuna cu profesoara Maria Petric, au ales sa-si desfasoare ora de Sport in parc. „Am organizat un concurs de cros pe aleile parcului, astfel am dorit sa marcam Ziua nationala a sportului scolar” a mentionat prof. Maria Petric, inconjurata de micutii sportivi.
Crosul s-a incheiat avându-i ca invingatori pe elevii Ioana Florea si Mihai Jitaru, insa câstigatori au fost toti cei care au participat la acest demers pentru miscare si sanatate.
Secția 2 Poliție Bacău a fost sesizată la data de 30 septembrie 2015, de un bărbat de 40 ani, domiciliat în com. Dealu Morii, în calitate de persoană vătămată, despre faptul că în cursul aceleasi zile, persoane necunoscute au sustras doua piese metalice ce le avea depozitate in bena unei autoutilitarei, în timp ce se afla parcată pe str Nicu Enea din Municipiul Bacău.Valoarea prejudiciului reclamat este de aproximativ 1000 lei.
În baza sesizării au fost efectuate verificari si investigatii in zona comiterii faptei. Stabilindu-se ca autor al furtului un bărbat de 47 ani, din com. Gioseni, jud. Bacau.
Acesta a fost audiat recunoascandu-si fapta comisa. S-a stabilit ca bunurile sustrase au fost predate unui centru de colectare materiale feroase din mun. Bacau.
Bunurile sustrase au ost recuperate si predate persoanei prejudiciate.
În cauză a fost întocmit dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt, faptă prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 din C.P.
La data 30.09.2015, ora 16:10, o patrulă de siguranţă rutieră, în timp ce acţiona cu autoturismul din dotare pe raza mun. Moineşti, a depistat în flagrant un bărbat de 40 de ani, din com. Poduri, jud. Bacău, în timp ce conducea autoturismul, pe str. George Coşbuc din mun. Moineşti, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o concentraţie de 0,52 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la Spitalul Mun. de Urgenţă Moineşti, unde i s-au prelevat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
S-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, faptă prev. şi ped. de art. 336 alin.1 din C. pen., urmând ca la definitivarea cercetărilor să fie înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti cu propuneri procedurale.
Obişnuiţi, probabil, cu MCV-urile pe drumurile naţional-europene, în ultima dimineaţă a lunii septembrie a.c., unii şoferi au avut parte de o surpriză: RADARE PE DRUMURILE JUDEŢENE !
Într-un interval de doar trei ore, pe 8 drumuri judeţene din judeţul Bacău, poliţiştii au acţionat pentru prevenirea şi combaterea excesului de viteză cu dispozitivele de măsurare a vitezei omologate, ocazie cu care 46 de şoferi au fost depistaţi cu o viteză mai mare faţă de cea maxim admisă pe un anumit sector de drum, 4 dintre aceştia fiind nevoiţi să tragă pe dreapta întrucât au apăsat prea tare pe pedala de acceleraţie, depăşind 100 km/h în localităţi, fapt pentru care li s-au reţinut permisele de conducere.
Un exemplu semnificativ îl reprezintă conducerea de către un bărbat de 39 ani a unui autoturism cu viteza de 114 km/h în localitatea Boşoteni, com. Bereşti-Tazlău, conducătorul putând pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a sa ori a altor persoane întrucât şi inspecţia tehnică periodică a autovehiculului era expirată încă din anul 2014.
Tragedia s-a petrecut la scurt timp dupa miezul noptii, pe drumul comunal 199, in interiorul localitatii Magura.
Potrivit politistilor, un sofer de 37 de ani, din Bacau, pe fondul neadaptarii vitezei intr-o curba a parasit carosabilul si s-a izbit de un podet din fata unui imobil.
Impactul a fost atat de violent incat a transformat bolidul pe care-l conducea intr-un morman de fiare. La fata locului au ajuns echipaje de pompieri si ambulanta, care l-au scos pe tanar din masina si l-au resuscitat minute in sir, insa fara rezultat, fiind declarat decedat.
Barbatul era singur in masina. Politistii continua cercetarile pentru a stabili cu exactitate cum s-a petrecut evenimentul rutier.
Sedinta cu scântei ieri, la Consiliul Local. Daca pâna acum majoritatea penelista era in total acord cu initiativele propuse de executivul Primariei, ieri s-a schimbat foaia.
Proiectul care a stârnit discutii aprinse a fost cel de majorare a salariilor angajatilor din primarie si institutiile subordonate. Acesta a fost retras intr-o alta sedinta de consiliu, tocmai pentru ca nu respecta prevederile legale si era neclara.
Secretarul municipiului nu a dat avizul de legalitate, lucru care s-a repetat ieri, dupa ce la mapa a sosit acelasi proiect initiat de primarul Stavarache.
Discutiile s-au dus insa intr-o cu totul alta directie când a luat cuvântul consilierul local PNL Neculai Nechita, care a exprimat, dupa spusele sale, opinia grupului liberal din consiliu.
“Dupa primul mandat, când a facut lucruri benefice pentru oras, primarul Stavarache parca a luat-o razna. L-au innebunit banii. Nu vreau sa mai aveti impresia ca suntem oamenii lui Stavarache. Suntem in situatia de a vota un proiect ilegal si discretionar al «bibliotecarului» (n.r. – primarul Romeo Stavarache)”, a declarat Nechita.
A fost imediat corectat de viceprimarul Vasile Tescaru, care a tinut sa precizeze ca punctul de vedere exprimat nu este cel al grupului liberal. “Aceasta declaratie politica nu a fost discutata in grup. A inceput sa functioneze opozitia liberala, observ!”.
Atacurile la adresa primarului nu s-au oprit aici, ba s-au repetat pe tot parcursul sedintei, Nechita comentând la toate proiectele initiate de edilul inca in functie sau de cei doi viceprimari ai sai. “Multumesc ca v-ati trezit! De ce ati votat cu ochii inchisi pâna acum?”, a fost si replica consilierului UNPR, Cristi Manolache.
In schimb, cel vizat direct de aceste acuzatii, primarul Romeo Stavarache, care nu a participat la sedinta, nu a dorit sa comenteze prea mult declaratiile consilierului local cândva loial. „Excesele verbale ale unora nu merita bagate in seama, si cu atât mai mult nu merita comentate”, a spus primarul Romeo Stavarache.
Majorarea salariala a fost aprobata
Secretarul Ovidiu Popovici a sustinut ca nu poate aproba proiectul de hotarâre privind majorarea salariala in forma propusa de primar, intrucât “normele tehnice cerute de lege nu sunt respectate, este formulat mult prea ambiguu si nu sunt sume in buget alocate pentru acest capitol”. Acesta a luat apararea angajatilor din primarie care lucreaza “in stres si frica de a semna orice fel de hârtie”, aratând ca de principiu este de acord cu majorarea lefurilor.
Intr-un final, proiectul amendat a trecut de votul consilierilor locali. Angajatii primariei si institutiilor subordonate vor primi salarii cu 12 la suta mai mari incepând cu 1 iulie 2015. Daca plafonul nu va acoperi majorarea salariala, drepturile lor vor fi sistate pâna la suplimentarea bugetului cu sumele necesare si se va dispune recuperarea acestora.
„Proiectul de hotarâre a fost elaborat in baza unei Hotarâri de Guvern, care admite majorari de pâna la 12%, si care se pune in aplicare prin dispozitie de primar, in calitatea sa de ordonator de credite. A fost totusi nevoie ca proiectul sa treaca prin Consiliul Local fiindca se aplica retroactiv, de la 1 iulie.
Avem banii necesari, fiindca am primit 1.618.000 lei, din care 930.000 merg la salariile din Primarie, 432.000 sunt pentru politie si 200.000 pentru noua organigrama a primariei. Domnul secretar al Primariei, prin modul in care trateaza aceste hotarâri, incalca flagrant legea”, a fost replica primarului Stavarache la toate acuzatiile care i s-au adus indirect in sedinta.
Cristi Minculescu e din nou impreuna cu colegii din trupa IRIS si asta ramâne batut in cuie, dupa cum au asigurat, ieri, membrii formatiei, in cadrul unei conferinte de presa organizate la reprezentanta Skoda Bacau.
De ce la Skoda? Deoarece Skoda Superb este masina oficiala a trupei IRIS in acest turneu, o masina care, a spus Cristi Minculescu, daca a rezistat pe strazile din Bacau, poate sa mearga pe oriunde.
Liderul trupei a spus ca, având in vedere vârsta formatiei si vremurile, nu mai poate fi vorba de pregatirea unui disc; ci, atunci când este cazul se lanseaza câte un sigle.
Cum nimeni aproape nu mai cumpara discuri, toata lumea preferând sa „traga” muzica de pe Internet, IRIS se va axa pe concerte, atât in cluburi, ca si pâna acum, dar si in spatii mai mari: teatre sau case de cultura.
In ceea ce priveste colaborarile, trupa a sustinut deja un concert, impreuna cu orchestrele filarmonice reunite din Arad si Timisoara, iar pentru Craciun trupa pregateste o surpriza.
[wonderplugin_gallery id=”354″]
Aseara, IRIS a concertat la Casa de Cultura a Sindicatelor din Bacau.
