În perioada 6-7 ianuarie a.c., cu ocazia sărbătorilor religioase (Boboteaza, Sf. Ioan Botezătorul și Crăciunul pe rit vechi), polițiștii băcăuani au fost la datorie, astfel încât nu au fost înregistrate evenimente cu impact asupra siguranței publice.
În baza Planului ,,Sărbători de Iarnă în Siguranță”, în perioada 6-7 ianuarie a.c., peste 12.600 de poliţişti au acţionat suplimentar faţă de dispozitivul zilnic, în toată ţara, în locurile unde au avut loc manifestări religioase, în zonele cu aflux mare de public, precum şi pe principalele drumuri naţionale şi autostrăzi, în vederea evitării oricăror evenimente nedorite şi pentru fluidizarea traficului şi diminuarea riscului rutier.
Măsurile luate de poliţiştii care au acţionat în județul Bacău pentru păstrarea ordinii şi siguranţei publice și siguranţei rutiere au făcut ca oamenii să se bucure în linişte de sărbătorile religioase (Boboteaza, Sf. Ioan Botezătorul și Crăciunul pe rit vechi).
Pentru abaterile de la normele contravenţionale, poliţiştii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au aplicat 358 de sancţiuni contravenționale, în valoare de peste 87 530 de lei.
Pentru neregulile constatate în trafic poliţiştii structurilor rutiere și de ordine publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au aplicat de sancţiuni contravenţionale, au retras 14 certificate de înmatriculare dintre care 7 pentru lipsa anvelopelor de iarnă şi au reţinut 18 de permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, unul pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi 5 pentru conducere cu viteză excesivă, restul fiind pentru alte abateri.
Reamintim că, zilnic, polițiștii acționează pentru monitorizarea traficului rutier și prevenirea accidentelor de circulație
Liliecii se simt minunat în Buhusi, gazda lor preferata fiind blocul A.N.L. din strada T. Vladimirescu.
Fiinte inteligente, liliecii si-au dat seama ca unele dintre lucrarile la acoperisul blocului au fost efectuate de mântuiala, asa ca s-au strecurat in podul cladirii, pentru a hiberna.
De regula, ei se adapostesc iarna prin scorburi sau pesteri, dar când gasesc oferta unui constructor atât de generos, o accepta cu bucurie. Zgomotul provocat de lilieci i-a deranjat insa mult pe locatari.
Acestia au sesizat administratia locala.
Intrucât liliecii sunt o specie protejata, a fost solicitat sprijinul Asociatiei pentru Protectia Liliecilor.
Cei de la filiala ieseana a asociatiei amintite au transferat din podul blocului ANL o colonie de 200 de Nyctalus noctula, lilieci de amurg, in podul unei case din Iasi.
Nyctalus noctula este o specie de liliac de talie mare, cu o greutate de 15-30 grame, având o lungime totală a corpului între 60 şi 82 mm, iar a antebraţului de 48 până la 58 mm.
Cine spunea că târgul Buhusi nu este interesant? Acum se intereseaza si zoologii de el.
Un microbist a predat, vineri, lui Daniel Scanteie, Cupa Ligii la fotbal cucerita de FCM Bacau in 1998.
Zilele acestea, o stire lansata in mediul virtual a facut mare valva printre iubitorii de fotbal din Bacau si nu numai: o persoana a scos la vanzare Cupa Ligii, cucerita de FCM Bacau in 1998, la pretul de 3350 de euro.
Anuntul postat pe Internet a starnit vii reactii iar acest lucru l-a speriat, probabil, pe cel care detinea in mod ilegal trofeul, astfel incat oferta a fost retrasa rapid de pe piata.
In cursul diminetii de vineri un microbist bacauan s-a prezentat la reprezentantul FCM Bacau Daniel Scanteie, predandu-i trofeul.
„A fost o donatie din partea acestui microbist care a reusit ca recupereze Cupa Ligii, trofeu ajuns prin mijloace ilegale in mana unei persoane care si-a imaginat ca poate da un tun scotandu-l la vanzare pe Internet.
E bine ca am recuperat trofeul pe care, dupa toate probabilitatile, il vom ceda in acest an, alaturi de celelalte trofee si de palmaresul FCM Bacau catre Sport Club” – a declarat Daniel Scanteie.
FCM Bacau a castigat Cupa Ligii in 1998, dupa o finala adjudecata cu 3-2 in fata Universitatii Cluj.
Dupa despartirea de Costel Ilie, „aviatorii” sunt pe cale sa-si aduca un alt antrenor de la Ceahlaul
Divizionara C bacauana Aerostar isi va relua pregatirile luni. Si o va face fara Costel Ilie, care s-a despartit de „aviatori” la finalul anului trecut, cu destinatia Rapid CFR Suceava. Locul lui Costel Ilie va fi luat, dupa toate probabilitatile, de un alt antrenor venit pe filiera Ceahlaul Piatra Neamt: Mihai Ionescu.
Asemeni lui Ilie, si Misu Ionescu a pregatit-o pe Ceahlaul in sezonul de toamna, insa problemele financiare cu care se confrunta gruparea de sub Pietricica au dus la intreruperea relatiilor contractuale. Misu Ionescu ar fi cel de-al treilea tehnician care pregateste Aerostarul in editia 2015-2016.
Pornita la drum sub comanda lui Giani Florian, echipa bacauana s-a despartit de acesta dupa infrângerea din etapa a noua: 1-3 cu Olimpia Râmnicu-Sarat. In locul demisionarului Florian a fost instalat Costel Ilie, care a convenit cu conducerea clubului ca, in cazul unei oferte de la o echipa de nivel superior, isi poate rezilia intelegerea cu Aerostar.
Cum in decembrie la usa lui Ilie au batut sucevenii de la Rapid CFR, „aviatorii” au fost nevoiti sa caute un nou tehnician, orientându-se, in final, catre Mihai Ionescu, al carui profil se apropie de ceea ce isi doreste clubul condus de Doru Damaschin: un antrenor care sa lucreze bine cu jucatorii tineri.
Aerostar va incepe pregatirile având doua piese de baza in infirmierie: portarul Dragos Petrache si mijlocasul ofensiv Cristi Matei. In conditiile in care ambii au suferit rupturi de ligamente in turul de campionat, niciunul dintre ei nu va fi recuperat in totalitate inainte de vara viitoare.
La capitolul plecari, in afara lui Edi Tismanaru, care a parasit echipa inca din timpul turului, exista posibilitatea ca Sorin Ichim sa-l urmeze pe Costel Ilie la Rapid CFR Suceava, in cazul in care cele doua cluburi vor ajunge la un acord.
– copiii au dat frâu liber imaginatiei si au construit oameni de zapada
Zapada de-o palma si vremea frumoasa i-a scos din casa pe copii la bulgareala de rigoare. Dupa hârjoana specifica vârstei, copiii si-au pus imaginatia la incercare si au ridicat oameni de zapada, din bulgari croiti dupa puterile fiecaruia.
Unii mai rotunjiti, altii mai putin slefuiti, insa, cei mai aratosi s-au dovedit a fi tot oamenii de zapada insufletiti de morcovul portocaliu infipt in mijlocul capului, de strachina sau oala rosie ce tin loc de palarie, de fularul vechi aruncat la gât sau de nasturii asimetrici ce tin loc de butoni.
Matura, creanga rupta dintr-un brad sau o ramura uscata, se deschideau de-o parte si de alta a corpului, lasând impresia unei imbratisari permanente. Fiecare copil si-a lasat amprenta asupra modelului propriu, admirat de trecatori.
Au fost destule cazuri in care persoane fara minte au stricat munca celor mici si le-au provocat mâhnire autorilor. Acestia au promis insa, ca ziua urmatoare o vor lua de la capat si vor pune atât de mult suflet in fiecare sculptura, incât, frumusetea oamenilor de zapada sa-i induioseze si pe cei mai inraiti dintre noi.
“Am muncit doua ore sa ridic un om de zapada, ca mai spre seara sa vad cum o gasca de baieti l-au strivit sub picioare! M-a suparat gestul lor si as fi vrut sa strig la ei, insa mi-a fost teama sa nu se ia de mine. Atunci când vremea imi va permite, voi face alt om de zapada. Pentru mine este simbolul iernii si in fiecare an construiesc oameni de zapada”, declara Adela Dinu.
Oamenii de zapada surprinsi in imagini pot fi intâlniti in cartierele: Orizont, Cornisa sau Tic-Tac.
Directia de Impozite si Taxe s-a deschis joi, pentru prima data in acest an, dupa o intrerupere cauzata de intârzieri de actualizare a softului. A fost prilej pentru primii bacauani sa-si dea coate in incercarea de a achita taxele locale inca de la primele ore ale diminetii. In jur de ora 10, câteva zeci de persoane erau suparate ca nu se respecta ordinea de la coada.
„Ai venit si te bagi in fata, ca esti smecher” – „Nu, ca eu am de platit altceva”, se auzea pe holuri, pe un ton ridicat. Astfel de incidente s-ar evita daca aparatul de emitere a bonurilor (acum piesa de muzeu) ar functiona, ceea ce nu este cazul.
„Un contribuabil l-a lovit si i-a stricat touchscreen-ul. Inlocuirea acestuia ar costa cât achizitionarea unui aparat nou”, a explicat directorul Directiei de Impozite si Taxe Locale, Bogdan Nestian. Deocamdata, acest aparat nu este pe lista de achizitii, intrucât prioritara este mutarea din spatiile inghesuite si improprii activitatii de incasare. Aparatul de emitere a bonurilor fusese instalat in 2010, dar s-a stricat in câtiva ani.
Oamenii primeau un numar, erau anuntati prin difuzor când le-a sosit rândul si la ce ghiseu sa se prezinte. Astfel, nu se mai creau ambuteiaje si scandaluri. Inlocuirea lui ar scoate din buget intre 3.000 si 4.000 de lei. (Andreea Gavrila)
Programul de lucru la casieriile Directiei de Taxe si Impozite Locale este de luni pâna vineri intre orele 8.00 si 17.00, pentru persoanele fizice, si intre 8.00 si 14.00, pentru societati. Si sistemul de achitare online a darilor functioneaza tot de joi, asadar cei care vor sa plateasca fara a se deplasa la casierie, pot face acest lucru.
Pentru plata integrala a taxelor locale pâna la 31 martie se obtine o bonificatie de 10 la suta. In judet, ramân inchise pâna pe 11 ianuarie ghiseele de la Onesti si pâna pe 15 ianuarie cele de la Buhusi.
Burdusaci - Alexandru Silion ne arata casa prof. Puiu Filipescu
Burdusaci si Sendresti sunt sate invecinate, situate pe Valea Zeletinului, care au dat multi oameni de valoare. Aflând asta, iti vine sa te intrebi ce are special natura, aici, sau ce mister ascunde ADN-ul lor? Despre ei ne-a vorbit, prima oara, Nicolai Cartas, secretarul comunei Motoseni:
“Din Sendresti se trage George Emil Palade, singurul român laureat al premiului Nobel, prin bunicul sau, preotul Mihalache, la care venea in vacante. La Burdusaci s-au nascut Stefan Zeletin, apoi C.D. Zeletin, care mai are o verisoara ce cânta la Scala din Milano, si tot in Burdusaci, acad. Miltiade Filipescu, paleontolog. Pe Valea Zeletinului s-a nascut si Cicerone Poghirc, cel mai mare latinist al tarii.”
Si oamenii simpli mai stiu câte ceva despre asta.
Burdusaci Ceva tot s-a facut – In fata scolii a fost amplasat bustul lui Stefan Zeletin
“Toti cei din familia Filipescu au fost oameni foarte destepti, spune Tatiana Mihaila, 76 de ani, din Burdusaci. Mama imi povestea ca profesorul Filipescu a avut pamânt lânga noi, sus, dar l-au luat altii, cu japca. Imi spunea mereu ca era foarte destept!” Tusa Tatiana ne arata casa, apoi Alexandru Silion, 56 de ani, ne lamureste: “Aici a locuit Puiu Filipescu, profesor la Universitatea Iasi, nu Miltiade. Eu sunt un fel de nepot si am grija de casa lui.” Nu doar casa are o valoare istorica, ci si arborele de la poarta: “Stejarul asta are peste 500 de ani”, sustine Alexandru Silion.
“Miltiade a mers 2.500 km prin pesteri”
In Burdusaci, cautând casa lui Miltiade Filipescu, aflam de la sateni despre un alt membru important al acestei familii: “Costica Filipescu a fost cercetator si ministru. Sotul meu, Stefan Filipescu, a fost var cu Miltiade si Costica Filipescu”, marturiseste Maria Filipescu, 88 de ani, din Burdusaci.
Octogenara ne linisteste: “Cautati in zadar casa lui Miltiade. Nu mai exista! Era veche, o parte din pereti se prabusisera si a fost demolata.” Da, e adevarat, Filipestii au fost oameni inteligenti si iubitori de invatatura.
Fiica Mariei, Teodora Imbrea, 68 de ani, se ofera sa ne arate gradina in care, pe vremuri, era casa in care a copilarit academicianul. Sunt vreo 800 de metri pâna acolo. “In mijloc, lânga marul acela, a fost casa!”, confirma un vecin, cu regret.
“De la tata auzeam ca Miltiade a mers 2.500 de kilometri prin pesteri, isi aminteste Teodora Imbrea. Despre Costica Filipescu spunea ca e foarte destept si manierat, un intelectual modest si cumsecade.” Suntem intristati ca personalitati cu care ar trebui sa ne mândrim intra, incet, in uitare. Doamna Teodora ne incurajeaza si ne invita sa o vizitam când se va indrepta vremea. Promite ca ne va arata si ne va povesti mai multe, iar noi promitem sa revenim.
La Burdusaci s-au nascut prof. univ. Stefan Zeletin, filozof, economist si sociolog, acad. Constantin Dimoftache (C.D. Zeletin), medic, poet, eseist si traducator, acad. Miltiade Filipescu, geolog si paleontolog, Constantin Filipescu, agronom, autor si coordonator al „Marii Enciclopedii Agricole a României”, prof. dr. Puiu Filipescu, autorul lucrarii „Toponimia Vaii Zeletinului”.
Ultimul sfârsit de saptamâna cu vreme de primavara, la final de an. Ce putea fi mai palpitant inainte de Ajun, decât o vânatoare la mistreti, in Lunca Siretului ! Adrian Nastac, seful grupei Fondului de Vânatoare nr. 27 Serbesti, m-a cules din statia de autobuz inainte de a se lumina de ziua. Orasenii grupei si-au programat adunarea la o cafea, in incinta statiei de benzina situata la iesirea din Bacau. Asa, pentru o minima strategie!
Sedinta de lucru si instruirea aveau sa se faca la fata locului. Cum terenul se anunta destul de moale si pojghita de gheata nu avea cum sa tina peste zi, ne-am repliat in masini de teren. Portbagajele s-au umplut cu hrana pentru animalele salbatice. Saci cu graunte, granule, ce aveau sa ajunga in custodia paznicului de vânatoare, Constantin Oancea, care raspunde in teren, de Fond. La ora opt eram la poarta gospodariei lui din Filipesti.
Numar 11 vânatori. Se face instructajul, se semneaza fisele. Cota de vânat este deja stabilita. Imbracam vestele reflectorizante si pornim. Sper sa vânez si eu ceva… cu aparatul foto, daca se va ridica ceata. Prima goana avea sa se desfasoare in zavoiul de la Corduneni.
Cautatorii de urme
Oprim la o bifurcatie. Drumuri de tara ce se pierd in albia Siretului, de unde gospodarii mai umplu câte o caruta cu nisip. Ne risipim in directii bine prestabilite prin vegetatia de scaieti, stuf, maciesi si catina, specifica zonei de lunca. Incerc sa tin cadenta in spatele lui Adi. Merge mai mult aplecat, cercetând metru cu metru cât de proaspete sunt urmele. „Astea-s de fazan, de-aseara.” Fotografiez „amprente” de iepure, caprior, vulpe, pastrate intacte in crusta subtire de mâl inghetata. Siretul este aburit de ceata in fata noastra. Ne oprim in fata unui sir de adâncituri proaspete ce duc spre apa. Sunt de mistret.
„A trecut dimineata inot, dincolo! Schimbam! Mergem la Cornesti!” Asa aveam sa aflu ca mistretii sunt rari in zona. Nu au hrana. Cum sa compari padurea unde sunt stejari, ghinda, cu lunca? Trecut-a o ora de mers printre ghimpi, asa… de incalzire! Urcam in masini si pornim pe fagase care nu apar pe harta. In vecinatatea locuintelor satenilor din Cornesti se intinde „padurea din lunca”. Predominanti aici sunt arinii si mestecenii.
Vanatori, Fond 27 Serbesti
Stejar batrân, de cinci sute de ani, aveam sa fotografiez mai spre dupa-amiaza, pe drumul dinspre Cornesti spre Dragesti, lânga casa lui Ghita Barbu. Vânator cu suflet si arta in dibuirea vânatului, decedat la vârsta de saptezeci si sase de ani, ironia sortii, pe o trecere de pietoni din Bacau, lovit de un sofer inconstient. Oprim pe un tapsan cu pamânt reavan si ne desfasuram dupa alt plan. Sunt patru câini de vânatoare cu noi, doi monitorizati prin GPS. Efectivul se divizeaza in gonaci, si „pândaci” cu arma pregatita. Merg mai mult de jumatate de ora cu cei din urma, pe drumeaguri imbârligate. Intr-un sfârsit, stabilesc locul.
Vânatorii se insiruie la limita vizibilitatii vestelor reflectorizante, pe o poteca din padure. Habar n-aveam unde sunt. Totusi, aici nu te poti rataci. Siretul e aproape. Bati doar mai mult timp câmpii, pâna dai de barca vreunui braconier. Stam pe loc. Timpi morti intr-o liniste nemiscata, unde eternitatea survine in urma unui foc de arma. Sunt la un metru in spatele lui Adi Nastac, intr-un loc ales mai mult pentru mine. Un fel de luminis, cu vizibilitate in stânga si dreapta, la peste cinzeci de metri. Primesc sfaturi.
„Daca vine mistretul si nu cade din doua focuri, si se repede spre tine, te apuci de copacelul asta! Te tine! Ghemuiesti picioarele. Macar jumate de metru de la sol.” Imi arata practic cât de agil este. Fiind mai inalt ca el si copacul cam subtirel, ma gândesc si la alta strategie. Calc pe un tub de cartus gol, de breneke, semn ca s-a mai tras din acel loc, asa ca iau treaba in serios. Numai sa vina!
Impinge-l… la deal!
Dupa jumatate de ora fara nicio adiere de vânt si doar câteva soapte, aud primul latrat. Apoi altul. Adi tine legatura si prin telefon cu gonasii. „Impinge-l mai la deal!” Isi indreapta privirea spre mine.
„E mistret, l-au incoltit. Il gonesc incoace!” Aproape ca i-am citit pe buze mesajul. Si-am ramas stana. Ma gândeam la ce-as face daca mi-ar veni sa stranut. Clipele sunt minute si minutele, ore. Deodata: trosc! trosc! trosc! buf! Liniste! Arat cu degetul mic spre desis. Aratatorul il tineam pe declansator. Adi clipeste si da din cap in semn de… nu! M-am mirat ca nu ridica arma la ochi. Asteptam. Vad miscare. O caprioara vine spre noi. Ne simte! Se opreste pret de-o secunda si o ia in pas vioi, trecând poteca la vreo douazeci si cinci de metri departare. De unde stia ca nu vrem sa-i facem rau? Se aud iar câinii de urma. Trece un minut!? Fiori. Trosc! Trosc! Zgomote mai slabute. Vad prin teleobiectiv un nasuc mic si apoi o coada stufoasa. Vulpoiul traverseaza drumeagul la „relanti”, pe unde trecuse si ciuta. Dupa latratul cânilor, din ce in ce mai pierdut, realizam ca mistretul si-a schimbat directia.
Auzim ecoul unui foc de arma. „Gata! S-a terminat! Adunarea!” In dreapta noastra, lânga malul Siretului, era pozitionat Dan. Arma din dotare… carabina cu luneta. Trage cu glont. Arma de razboi. A vazut si el trecerea celor doua animalute. „De ce n-ati tras in vulpe?” Raspunsul vine simplu: „N-aveam pe teava cartus cu alice.” Aici trebuie mentionat faptul ca fiecare fond de vânatoare trebuie sa predea la Directia Sanitar Veterinara, in fiecare sezon, câte cinci vulpi, pentru analize si control epidemiologic. Disparând lupul, ea a ramas ultima pe lantul trofic in aceste zone, chiar daca au aparut, mai nou, sacalii. Unii vânatori le regreta blana, asa cum este ea… plina cu purici. Ne grabim spre locul unde am lasat masinile, curiosi sa vedem la cât este evaluata „piesa”. Mistretul!
Bobita, pregatit de operatie
N-a fost sa fie. Incoltit de câini, inghesuit in tufe, chiar in fata armei paznicului de vânatoare Costica, acesta a ezitat. A tras un foc pe deasupra. Sa nu-i raneasca. Atât a asteptat mistretul. A luat-o la goana inapoi, sarind de pe malul inalt direct in apele Siretului, inotând voiniceste spre… alt fond de vânatoare. Nimeni nu a mai tras. Putea fi usor de nimerit, dar aproape imposibil de recuperat. Totul tine insa si de deontologia vânatorului. Sa nu faci rau vânatului. Bobita, in vârsta de patru ani, mai viteaz si purtator de zgarda cu GPS, i-a simtit insa pe pielea lui… coltii. In mai multe locuri! Nu era la primele copci.
A suportat cu stoicism dezinfectarea ranilor si cusaturile. Doar agilitatea-i specifica, in lupta cu o namila de zece ori mai mare… i-a salvat viata. Multi câini mai titrati au platit pretul suprem al instinctului vânatorii. Cât stam la o imbucatura fara aghiazma, aflam ca inca doi vânatori au vazut vulpea. Din locul unde erau pozitionati, trage concluzia cel mai in vârsta dintre vânatori la aceasta partida, (saizeci si sapte de ani), Mircea Cel Mare, ca nu era aceaasi. Urmatoarea locatie… prin padurea de la Dragesti, ne alegem doar cu citit de urme si umblatura. Mai erau doua ore pâna sa se intunece. Ultima incercare! Sa ajungem pe drumul ce desparte cele doua iazuri de la Oniscani. Vânatul umbla. Facem iar aliniament la margine de drum. Distante vizuale aproximativ egale. Vânatorii si câinii gonaci pornesc in invaluire. Suntem jumi-juma. Adi scoate de pe una din cele doua tevi un breneke (cartus cu glont) si baga altul cu alice. Aprinde o tigara. Fumul se ridica usor in sus, purtat de o adiere usoara spre nord. Se duce in spatele nostru. E bine! Am timp sa-l intreb de unde pasiunea cu vânatoarea si pescuitul. „Tata a fost vânator. Zona Vultureni, Benesti, Slobozia. Mi-a placut enorm ca ma lua cu el. Abia asteptam sa implinesc vârsta, sa dau examen. Am trecut prin toate stadiile, de la gonas… mai sus.
[wonderplugin_gallery id=”424″]
Prima arma a fost un IJ 43. Mi-a cumparat-o tata, student fiind atunci, la Kinetoterapie, in nouazeci si sase. Mai aveam un an pâna la absolvire. Am izbucnit in plâns. De unde sa am eu bani de-asa ceva. Da! Primul trofeu a fost un iepure, la cinci zile dupa ce primisesem arma, in zona Bogdan Voda. Deja ma credeam un mare vânator. Si-am zis ca sunt facut pentru asa ceva. Dar s-a dovedit ca pâna sa ajungi la performanta… mai aveam de tras. Perfectionarea consta in frecventa si numarul de iesiri pe teren. Cel mai mult imi place la fazani. Faci tirul in zbor. Noi ii spunem «la sarite»!”. Mai aflu ca e nascut in Sagetator – douazeci si trei noiembrie, saptezeci si trei. S-a casatorit cu Alexandra, pe care a cunoscut-o la scoala, „in câmpul muncii”. Ii intelege pasiunea. Fetita lor, Ariana, a implinit un an si jumatate… Se aud latraturi. Tacem si stam smirna. Nu trece un minut. O fi fost acelasi vulpoi? Inainta cam la patruzeci de metri, pe stânga noastra. Se oprea, adulmeca. Imi face semn aratând spre arma ca a fost inspirat schimbând cartusul. Am rabdare.
Amândoi suntem pe linia de ochire. In linistea aceea, o rafala de Nikon, cu cinci frame pe secunda, declansate inainte, ar fi sunat ca o „catea”. Asa i se spunea mitralierei in razboi. Speriam puriciosul. Nu ne-a simtit. A iesit in câmp liber, adumecând inca odata inainte de a traversa drumul. De la un metru distanta, când am simtit vibratia si zgomotul impuscaturii, am declansat si eu, aproape instantaneu. Parca l-a culcat o pala puternica de vânt. Ultimul drum i-a fost. Nu ne-am miscat din loc inca vreo zece minute, pâna nu s-a dat semnalul de incheiere a vânatorii. Dupa fotografia de rigoare, bagat intr-un sac de plastic, vulpoiul a luat a doua zi cunostinta cu laboratoarele DSV-ului. Povestile vânatoresti auzite… le pastrez. Iarna-i lunga. Mai vine vreun viscol si nu pot merge nici la copca. Sa am cu ce sa va delectez!
E nevoie si în campania perpetua de cultivare a limbii de popasuri. Privim în urma, cântarim si ne repozitionam în efortul de a stapâni mecanismul gingas al comunicarii umane. Televiziunea Româna ne-a facut, de 9 martie, un dar: a redat, dupa patru ani de absenta, o mult asteptata rubrica. „Corect!” (pâna în 2011) a devenit „Vorbeste corect!”, difuzata sub sloganul „Sa dedicam macar cinci minute limbii române!” Ruxandra Gheorghe-Negrea are alaturi o echipa omogena, din care nu putea lipsi consultantul de specialitate – Andreea Dinica, cercetator stiintific la Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. La Digi TV, Radu Paraschivescu ne da întâlnire o data pe saptamâna, tot pentru cinci minute, îmbiindu-ne cu o „Pastila de limba”. Nu este medic, ci scriitor si astfel îi dau ascultare si mânuitorii cuvântului artistic. Îi vor sti de frica mai ales dupa ce vor fi aflat ca prozatorul a mai tiparit o carte din seria „Noi vorbim, nu gândim”, cuprinzând perle de exprimare, alaturi de numele autorilor lor. Radioul public, care ne rasfata macar cu un minut lingvistic (apropo de emisiunea de dupa-amiaza, „La minut”), ne da întâlnire cu inegalabilul Serban Iliescu (si) pe „Antena satelor”, pentru a vorbi „Curat româneste”, si cu Relus Muresan, companioana sa, pe internet (Radio-România Cultural, „Povestea vorbei”), de la 10.50 la 10.55. Revistele de cultura rezerva spatii mai largi („Cronica limbii”, de Gh. Moldoveanu, în Pro Saeculum) medii („Cuvinte nepotrivite”, de Rodica Zafiu, în Dilema veche) sau reduse („Lingvistica.ro”, de Alina Gioroceanu, în „Ramuri”), spre lauda egala pentru toate. Un blog, „Corect româneste”, al Gabrielei Moraru, e sprintar, concis si concret, cu sfaturi precum acesta: „Originalitatea obtinuta prin stâlcirea limbii române NU FACE BINE LA LIMBA”. Îmi permit doua sugestii: 1. e nevoie si de explicatii de tipul „E corect…, pentru ca…”, nu doar de inventarul greselilor; 2. nu trebuie evitate greselile privind punctuatia. Dintre aparitiile editoriale, notam lucrarea „Olimpiada de lingvistica nationala si internationala 2013-2015”, coordonata de Mina-Maria Rusu si prefatata de Solomon Marcus. Ideea este mai mult decât potrivita, dar daca dintr-o asemenea competitie lipseste proba de dictare, este ratata o buna parte din eficienta ei. Cu strângere de inima am deschis, într-o librarie, lucrarea unui autor care, la prima editie (în 1995), a demonstrat ca nu cunoaste corespondenta litera-sunet, studiata în clasa a V-a. M-a întristat profund – fiind vorba de un coleg de breasla – perpetuarea greselilor de acum 20 de ani. Nu voi da decât un exemplu, pentru a corecta raspunsul în cazul în care ati cumparat cartea: cuvântul suceai nu include un triftong (cu succesiunea „semivocala A vocala A semivocala”), ci un diftong, de vreme ce digraful ce este nesilabic (e este litera ajutatoare, nu sunet). În afara rubricilor, semnalam articolele semnate de Stelian Dumistracel („Rasucirea metaforei”, în „Timpul”), Barbu Cioculescu („stii, mata, româneste?”, în „Confesiuni”), Nicolae-Dan Fruntelata („Doamna-Miracol, ea, limba româna”, în „Pro Saeculum”) si Magda Ursache („În câte limbi se vorbeste româna?”, în „Confesiuni”). În miezul unui inventar de perle impresionant, scriitoarea si publicista propune înfiintarea „Partidului Limbii Române Corecte”. Aderam.
Prima echipa bacauana care va deschide balul competitional din 2016 este cea de volei masculin a Stiintei. Studentii lui Cornel Paduraru s-au reunit luni, pe data de 4 ianuarie, pregatind primul meci oficial al anului, cel programat la finalul saptamânii viitoare, pe 16 ianuarie, la Bucuresti, contra Rapidului, in etapa a doua a returului Diviziei A2. Clasati dupa primele sase runde pe locul 2, cu 15 puncte (doua in minus fata de lidera Steaua), Purice, Roberto Lazar, Saracutu si compania au ca obiectiv declarat promovarea in prima liga la finalul sezonului.
„Noi speram sa ne indeplinim acest obiectiv, mai ales ca putem conta pe o echipa buna, care imbina in mod fericit experienta cu tineretea”, a declarat antrenorul Cornel Paduraru, care a adaugat: „Am inceput anul in forta in ceea ce priveste intensitatea pregatirilor. Luni am avut doua antrenamente, marti ne-am antrenat timp de trei ore, iar miercuri am bifat alte doua sedinte de pregatire. Vrem sa ne prezentam la start in conditii cât mai bune, cu atât mai mult cu cât la o saptamâna de la meciul cu Rapid, din deplasare, vom primi vizita principalei noastre contracandidate, Steaua”.
Stiinta va aborda anul 2016 cu acelasi lot de jucatori avut la dispozitie in sezonul de toamna. Din pacate, primul antrenament al anului a adus si prima problema medicala, „centrul” Ocunschi accidentântu-se la genunchi. „Speram sa nu fie nimic grav si sa-l avem la dispozitie incepând cu primul joc”, a precizat Cornel Paduraru, care a programat, marti, un amical la Piatra Neamt, in compania prim-divizionarei VCM din localitate.
2015 s-a dovedit un an plin pentru micutii fotbalisti de la Viitorul Bacau. „Fiindca tot suntem la ora bilantului, pot spune ca anul care a trecut ne-a adus mari satisfactii, in special in planul jocului. Copiii au crescut si au progresat de la un turneu la altul, iar calitatea jocului a dus si la obtinerea unor rezultate foarte bune, chiar daca, la acest nivel de vârsta, nu punem un accent deosebit pe rezultate”, a marturisit antrenorul Viitorului, Giani Capusa, care s-a declarat foarte multumit in special de progresul inregistrat de componentii celei mai mici categorii de vârsta, 2007. In formula Denis Cechea, Vladut Vrânceanu, Serban Scutaru, Matei Popa, Razvan Tataru, Catalin Iancu, Alex Macrea, Razvan Ureche, Mihnea Docan, Rares Iosub si Andrei Abrudan, componentii grupei 2007 s-au situat pe podiumul de premiere la toate cele patru turnee la care au participat:
„Chiar daca sunt mici ca vârsta, cei de la 2007 au fost in permananta abonati la primele locuri, dar si la distinctii individuale. Personal, m-a impresionat siguranta in evolutii a lui Razvan Ureche, un copil care de-abia in noiembrie a implinit 7 ani si care a fost pe toata durata anului un jucator de baza al echipei de la 2007. Am convingerea ca si in 2016, copiii de la Viitorul vor avea prestatii remarcabile”.
Iata rezultatele inregistrate de Viitorul Bacau la turneele la care a participat in 2015:
Vaslui, Cupa Municipiului Vaslui, 16-18 aprilie: locul 5 cu grupa de vârsta 2003.
Bârlad, Cupa Prietenia, 21-24 mai: locul 4 cu 2006.
Suceava, 5-7 iunie: locul 3 cu 2005.
Ovidiu, Cupa „Academia Hagi”, 18-21 iunie: locul 6 cu 2006.
Focsani, Cupa Promenada Mall, 30 iunie – 1 iulie, locul 3 cu 2007.
Bacau, Cupa Aerostar, 3-5 iulie: locul 3 cu 2007.
Toplita, Cupa Municipiului Toplita, 17-19 august: locul 3 cu 2003, locul 3 cu 2007 si locul 5 cu 2006.
Suceava, Cupa Mos Craciun, 19-21 decembrie: locul 2 cu 2007 si locul 5 cu 2006.
Buhusi, Cupa Mos Craciun, 21-23 decembrie: locul 3 cu 2006 si locul 4 cu 2003.
– inspectorii Antifrauda au dat doar doua amenzi si au confiscat…84 de lei – o firma a fost inchisa, pentru lipsa aparatului de marcat fiscal
Inspectorii Directiei Generale Antifrauda Fiscala (DGAF) au demarat, la finalul anului trecut, o actiune, in premiera, in care au fost luati la bani marunti operatorii din domeniul alimentatiei publice, respectiv restaurante, baruri si cluburi. Scopul acestui tip de control a fost verificarea modului în care agentii economici au înregistrat sumele încasate pentru pachetele de revelion vândute, precum si încasarile din seara de Revelion care nu au fost cuprinse în pachetele respective.
Controalele specifice s-au derulat în localitatile Bacau, Târgu Ocna si Itesti. Toata lumea s-ar fi asteptat ca operatiunea, denumita „Revelion 2015”, sa aduca, pe lânga ineditul ei, si sume insemnate la bugetul de stat. Numai ca, in realitate, inspectorii Antifrauda au reusit, in zilele premergatoare Revelionului, sa aplice doar…doua amenzi în valoare de 12.500 de lei.
„În timpul verificarilor desfasurate în domeniul alimentatiei publice (restaurante, baruri si cluburi), inspectorii antifrauda au dispus aplicarea a doua amenzi contraventionale în valoare de 12.500 de lei, confiscari de sume în cuantum de 84 de lei (sic!), precum si suspendarea activitatii comerciale a unui operator economic, pentru nedotare cu aparat de marcat electronic fiscal”, a precizat Alexandru Cristea, purtatorul de cuvânt al DGAF.
Tot de la el am aflat ca „actiunea «Revelion 2016» se bazeaza pe monitorizarea ofertelor organizatorilor, iar în etapa de predocumentare au fost configurate profilele de risc si esantionul verificat, pe baza datelor din surse deschise si proprii, referitoare la capacitatea localurilor, numarul pachetelor oferite la vânzare, cuantumul aprovizionarilor si înregistrarea acestora în evidentele contabile”.
Cu alte cuvinte, putem sa ne asteptam chiar si la rezultate mult mai notabile, in perioada urmatoare, intrucât datele oferite de Antifrauda au vizat doar perioada 28 – 30 decembrie 2015. Or, operatiunea „Revelion 2016” s-a incheiat in data de 5 ianuarie, datele finale fiind inca in procesare. Insa, dincolo de acest fapt, nici desfasurarea de forte nu a fost deloc extraordinara, in conditiile in care la nivelul judetului au actionat o armata de…cinci inspectori Antifrauda.
Cert este ca nici la nivel national nu s-a inregistrat un rezultat de proportii, in intreaga tara fiind aplicate amenzi de circa 490.000 lei. Cei 400 inspectori/zi au efectuat 392 de controale, in total fiind date 95 de amenzi, confiscate bunuri de 2.056 lei si numerar în valoare de 4.610 lei.
Astazi, o noua incursiune in istoria orasului, pe baza amintirilor fostului primar Costache Radu, publicate in monografia „Bacaul de la 1850 la 1900”.
„De la 1850 pâna la 1860 casapiile si casapii erau mai toti români si unguri. Aveau si evreii scaunul lor, a caror vite le taia hahamul. Oca de carne se vindea cu 15 si 20 parale. Chiar la 1867, ocaua de carne se vindea cu un leu si opt, ceea ce ar face azi un kilogram si jumatate 40 bani. Pretul carnii insa nu s-a suit decât pâna la 70 bani.
Cu incetul, casapii români au disparut si la 1900 nu se afla decât unul singur, ceilalti evrei. Bine-nteles ca negustorii si vânzatorii de porci au fost si sunt numai români si unguri. Taierea vitelor, cam pâna la 1867, se facea sub o sandrama asezata lânga Bistrita, numit sahana. Acolo se taiau vitele cornute si mieii. Se taiau de boieri si pe la curtile lor, iar porci taiau fiecare pe la casele lor, chiar si acei ce puneau carne de porc in vânzare. Nu era nici o supraveghere, nici o reglementare. Medic veterinar nu era, vitele si porcii, oi de erau, ori de nu erau bolnave, sa taiau pentru vânzare. De la 1866 – 1886 incepura a se aduce vitele ce trebuiau sa se taie la primarie. Acolo un om al primariei sau un altul tocmit pentru aceasta, inrosea in foc un fier în forma de litera si-l punea pe coapsa vitei. Aceasta se cheama danga si vita danguita era invoita a se taia. Dar de era bolnava vita, sau de era slaba, nu era treaba dangagiului, era chestia de potriveala intre el si casap.
La 1886 sahanaua se prefacu in abator, tot de lemn, dar cu mai multe despartituri si cu scursuri pentru murdarii si tinut mai curat, iar vitele se taiau numai de haham. Si el proclama care carne e cuser, buna pentru evrei, si care treif, buna pentru celelalte neamuri. Taierea sa facea insa sub privegherea unui medic veterinar, care cerceta apoi carnea. Asemenea si porcii incepura cam pe la 1891 a se taia tot la abator, cercetându-se carnea de veterinar. Se azvârlea pe Bistrita câteodata carnea de vita si de multe ori cea de porc, gasindu-se boala in ele.
Deschizându-se hala la 1889, vânzarea carnii de vita nu se face decât acolo, iar pentru cea de porc s-a invoit a se vinde la marginile orasului. Pitarii (brutarii) pe la 1850 erau numai doua in tot orasul, din care una a unui evreu. Boierii si o parte din negustori isi faceau pâinea in casa, astfel ca cele doua pitarii erau de ajuns pentru obste. Pâinea alba (jimna) se vindea cu 14-15 parale, si pâinea de rând cu 8-10 parale, iar lipia cu 4 parale. Faina de grâu se macina tot unde se macina si cea de papusoi, in moara lui Rugina si Gogulet. Mai era o moara in sus pe gârla Bârnatului a lui C. Lupasc si alta peste pod la Aramesti.”
– in bisericile bacauane se strâng semnaturi pentru interzicerea casatoriilor intre persoane de acelasi sex.
Intr-o bisericuta dintr-un catun bacauan, la finele slujbei, preotul a scos un teanc de hârtii si i-a indemnat pe credinciosi sa semneze pentru interzicerea casatoriilor intre persoane de acelasi sex. Credinciosii au semnat in liniste, in afara de unul. „Voi sunteti intregi la minte? – i-a intrebat barbatul. Intr-o tara democratica europeana nu e posibil sa veniti cu asa ceva!”. A fost, de altfel, singura voce din acel satuc – care are biserica, dar nu are scoala si nici magazin – care s-a declarat impotriva acestei initiative.
Mai multe organizatii non-guvernamentale, sustinute de preoti, strâng, in aceste zile, semnaturi pentru modificarea articolului din Constitutie care defineste familia in România. Acestea ar dori definirea in termeni clari ca familia este formata exclusiv din barbat si femeie. Listele sunt impartite in bisericile din toata tara. Iar practica este in plina desfasurare si in Bacau. Organizatorii doresc sa adune 500.000 de semnaturi, pentru un referendum in care românii sa fie intrebati daca sunt de acord cu mariajul intre persoane de acelasi sex.
„In conformitate cu valorile si principiile pe care se fundamenteaza, Asociatia Parintilor pentru Ora de Religie (APOR) sprijina demersul Coalitiei pentru Familie si se alatura altor asociatii si organizatii nationale care isi propun revizuirea Constitutiei României. Filiala Bacau a APOR pledeaza si ea pentru apararea familiei traditionale si sustine aceasta initiativa nationala, prin indemnul ca parintii responsabili, care inteleg familia ca uniune liber exprimata intre un barbat si o femeie, sa isi dea acordul pentru acest proiect de lege care va asigura dezvoltarea fireasca, normala, a societatii românesti”, a declarat, pentru Desteptarea, lect.univ.dr.Adrian Jicu, presedinte APOR Bacau.
Parerea Bisericii
Contactat de catre reporterii Desteptarea, preotul Constantin Gherasim, purtatorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, a precizat: „Acest demers al laicatului ortodox este sustinut de catre Biserica prin glasul Preafericitului parinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care indeamna la sustinerea familiei traditionale, formata din barbat si femeie”. Sfintia sa a facut referire la comunicatul publicat pe site-ul Patriarhiei – basilica.ro – in care se specifica faptul ca „desi a trecut prin multe incercari si pericole abatute asupra societatii umane, totusi familia a fost institutia cea mai stabila a umanitatii, asigurând continuitatea acesteia in istorie. De aceea, trebuie sa sustinem efortul Bisericii de a apara familia naturala, traditionala, universala si de a rezista in fata unor «modele» noi de familie, care considera ca uniunea fireasca barbat-femeie ar fi doar un model printre altele.”
Politicienii merg pe mâna preotilor
De frica sa nu-si piarda electoratul crestin, pentru a nu-i supara pe preoti sau din considerente de constiinta, parlamentarii bacauani se declara sustinatori ai familiei traditionale, formata din barbat si femeie. „Este un subiect delicat. Eu cred in familia traditionala. Este adevarat ca suntem tentati sa acceptam ce se intâmpla in Europa, dar prefer familia asa cum o stim cu totii. Cred ca este alegerea Bisericii sa faca astfel de demersuri, dar sunt constienta si ca exista minoritati sexuale”, a declarat copresedintele PNL Bacau, Tudorita Lungu.
„Eu sustin familia traditionala, asta e clar. S-a creat un precedent in Grecia, o tara ortodoxa, si probabil de aici a venit initiativa Bisericii, iar aceasta institutie are ceva de spus in existenta noastra. In ce priveste tendintele europene, cred ca nu ar trebui sa ne grabim in a copia”, a comentat si deputatul liberal Viorica Marcu. De cealalta parte, senatorul liberal Dragos Luchian sustine ca „societatea româneasca nu este inca pregatita pentru astfel de schimbari.”
Conservatorul Constantin Avram, deputat ALDE (Alianta Liberalilor si Democratilor, rezultata din fuziunea PLR, condus de Tariceanu, si PC) si presedinte al judetenei ALDE, sustine initiativa reprezentantilor Bisericii Ortodoxe. „Eu chiar am avut o declaratie politica in aceasta directie, la inceputul anului trecut, a declarat Constantin Avram. Noi, eu, in primul rând, nu concep altceva, orice alt gen de relatie mi se mare absolut anormal. Vom sprijini cu semnaturi demersul Bisericii.”
Si Miron Smarandache, deputat PSD, e de acord cu demersul asociatiilor civile si al BOR de a defini familia ca fiind rezultatul casatoriei dintre un barbat si o femeie: „Noi suntem crescuti si educati ca buni crestini si nu putem gândi altfel. Chiar daca nu prea am timp sa ma duc la biserica sunt credincios si ma conduc in viata dupa principiile crestine. Asa am fost educat. Voi sustine propunerea BOR chiar daca unii colegi din Parlament ma vor critica.”
„De ce sa nu aiba voie doua persoane sa se iubeasca și sa se casatoreasca?”
Nici preotii si nici politicienii nu au incercat sa obtina si opinia celor afectati de aceasta initiativa. Diana (acest nume a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea) este o tânara studenta care a descoperit inca din liceu ca se simte atrasa nu de baieti, ci de fete. „Nu mi se pare normal ca in secolul XXI, anul 2016, oamenii inca mai pun religia inaintea drepturilor omului” – spune Diana.
“Adica inteleg conceptul de a fi credincios și religios, dar credincioșii sa se roage acolo in legea lor și sa-i lase in pace pe altii. De ce sa nu aiba voie doua persoane – intâmplarea face ca sunt de același sex – sa se iubeasca și sa se casatoreasca? Conform drepturilor omului, ar trebui ca oricine sa aiba din punct de vedere legal, libertatea de a se casatori și de a-și petrece viata alaturi de cine dorește (cu acordul persoanei respective, desigur).
Acei oameni nu sunt posedati, nu sunt oamenii lui Satana – ba chiar, sunt mai buni la suflet, mai deschiși la minte și niște fiinte minunate, comparativ cu așa-zișii «oameni ai Domnului»”, a incheiat ea.
“In lumea animala, perechile homosexuale din diverse specii sunt vitale pentru perpetuarea speciei intrucât puii care ramân fara parinti nu sunt adoptati de perechile heteroexuale (fiindca ei au deja pui), ci de cele homosexuale – și sunt crescuti la fel cum i-ar fi crescut o pereche heterosexuala. Este firesc ca și oamenii sa aiba aceleași optiuni și drepturi”. Diana, studenta
In Europa, mai multe tari au aprobat deja casatoria persoanelor de acelasi sex: Olanda, Belgia, Spania, Norvegia, Suedia, Portugalia, Islanda, Danemarca, Franta, Luxemburg, Irlanda si Finlanda. Alte tari, cum ar fi Germania, Elvetia, Austria, Cehia sau Grecia recunosc, deocamdata, parteneriatul civil intre persoane de acelasi sex.
Duminica, 10 ianuarie, ora 11.00, artistii de la Sectia de Animatie a Teatrului Municipal prezinta spectacolul „Cei trei purcelusi”, dramatizare de Andreea Gheorghe, iar de la ora 18.00, Sectia Drama aduce in scena piesa „Nunta lui Figaro”, de Beaumarchais, în regia lui Dumitru Lazar Fulga.
De asemenea, la acest debut de an 2016 Teatrul Municipal „Bacovia” desfasoara repetitii pentru doua noi spectacole premiera: „Omul care a vazut moartea”, de Victor Iftimiu, in regia lui Gheorghe Balint, iar regizorul Bogdan Ulmu pregateste spectacolul „Un barbat si…cam multe femei”, adaptare dupa textul „Un barbat si mai multe femei”, de Leonid Zorin.
Procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau au retinut un ofiter de la Serviciul Economic din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, se pare sub acuzatia de favorizare a faptuitorului.
Potrivit unor surse, in cursul zilei de astazi, acesta a fost ridicat de anchetatori si dus la audieri, la final fiind emisa ordonanta de retinere pentru 24 de ore.
Administratia locala s-a prabusit total in ultimul an. Nimic nu a mai mers cum ar fi trebuit, proiectele s-au incurcat in orgolii, interese, condamnari si nenumarate denunturi pe la DNA. Sefii orasului, organizati in tabere, si-au facut de cap cum au dorit, si-au spart capetele unii altora. Se au la mâna unii pe altii cu toate mismasurile facute, uneori chiar impreuna, asa ca lupta e de uzura, cu multe victime colaterale.
Adica, tocmai cetatenii orasului, care totusi incearca sa isi vada de viata in acest oras care pare uitat de edili. Niciodata, parca, nu a existat atâta impotenta a autoritatilor locale de a face lobby de orice natura ar fi, in favoarea propriului oras. Ar aduce un pic de bunastare, ar trai mai bine si cetatenii, ar avea si unii dintre edili ce sa mai fure, ca n-a mai ramas mare lucru nici pentru asta macar.
Ironie amara, evident, dar ce sa mai gândesti când auzi ca edilii (politicieni, evident) si sefii lor de la partide se reunesc in sedinta ca sa discute cine pe ce functii sa mai fie rotit, astfel ca sa intareasca interesul de partid. Ca doar nu interesul comunitatii. Mai nou, a fost eliminat un viceprimar, care s-ar parea ca era prea apropiat de primar, iar asta nu prieste cinstitilor sai colegi de partid. Altfel spus, inca un seism produs de falia adânca din administratia locala, dintre grupul primarului si grupul celorlalti din primarie.
Anul 2016 este anul in care toti acesti tovarasi infierbântati si total nepreocupati de cetateni sa se prezinte in fata plebei, sa-i ceara votul. Vor miza, de fapt, pe aceleasi metode de prost gust, de a se sprijini pe cei mai putin informati si scoliti, mai usor de cumparat, si nicidecum pe vreun proiect viabil. Ca intotdeauna. Din acest punct de vedere, anul a inceput extrem de prost pentru bacauanul de rând.
Cu aceleasi strazi uitate de constructori, cu acelasi spital municipal la stadiu de viitoare ruina, cu aceeasi sosea de centura suspendata printre promisiunile tuturor partidelor care s-au perindat la putere in ultimii 10-15 ani, cu aceleasi servicii edilitare cârpite, cu panta descendenta a investitiilor. Evident, toate acestea se vor rezolva in cel mai scurt timp, ca doar in campania electorala nu doare gura pe nimeni sa promita. Dar mai mult decât toate, incepem anul cu aceiasi oameni vajnici care ne conduc dintotdeauna, a caror atentie ne copleseste si carora le datoram toate lucrurile bune care ni se intâmpla in Bacau. Sa le fie de bine, cum ne este si noua!
– povârnisurile din cartierul Cornisa si din apropierea cladirii albastre au fost transformate in derdelus n dupa prima zapada mai serioada, distractia s-a mutat pe sanii, faras sau saci de plastic
Primul strat semnificativ de zapada care s-a asternut in Bacau a sporit bucuria copiilor care profita de ultimele zile de vacanta. La vederea covorului de nea, copiii, insotiti pe alocuri de parinti, au luat drumul povârnisurilor din Bacau pentru a testa zapada.
Cei drept, pe alocuri, pamântul inghetat le mai frâneaza elanul celor mici, insa, adrenalina este maxima. Tocmai de aceea, cazaturile de pe sanie le vor resimti abia a doua zi.
“Pe dealurile din Cornisa mi-am petrecut si eu copilaria, iar acum vin cu fiul meu, de dragul acelor vremuri. Pacat ca a mai ramas doar un petec de pamânt pentru distractia copiilor. In vremea copilariei mele vuiau colinele acestea de râsetele copiilor si de nelipsitul strigat: pââârrrtttiiieee!!!”, spune Vasile Dumbrava.
“Ma cam doare spatele de la denivelarile derdelusului si de la cazaturi, dar e super! Am venit la ‘Cascada’ cu doi prieteni. Ei au o sanie, iar eu ma dau cu farasul. Un strat mai gros de zapada ar fi binevenit. Imi place aici pentru ca imi fac prieteni noi!”, spune Luca Vornicu.
Pe derdelus, parintii care ii insoteau pe cei mici, eu retrait momente din copilarie.
Primarul Romeo Stavarache a fost, astazi, din nou in fata judecatorului, unde, timp de aproape patru ore, a fost audiat in dosarul in care este acuzat de coruptie.
Strategia primarului in acest dosar de luare de mita este constanta – de nerecunoastere a faptelor, de interpretare a convorbirilor interceptate. Victimizarea, atacurile si acuzele la adresa unor functionari si a denuntatorilor fac parte tot din tactica sa de aparare.
Prima acuzatie pe care i-a adus-o la cunostinta judecatorul se refera la o suma de bani, 150.000 lei, pe care ar fi primit-o, in 2009, de la denuntatorul Viorel Rusu pentru ca societatea acestuia sa câstige contracte.
„In decembrie 2008, a avut loc la Primaria Bacau o licitatie pentru demararea unor lucrari edilitare pe strada Teiului. Sase firme s-au inscris, dar a depus oferta doar una – SC Conextrust. Am avut un semn de intrebare când am vazut ca a ramas doar o firma din cele sase. Eu nu faceam parte din comisia de licitatie.
Comisia a cerut clarificari cu privire la preturile foarte mari practicate de firma, mult peste limita admisa la licitatie. Exista o neconcordanta intre pretul din studiul de fezabilitate (1,5 milioane lei) si din proiect (circa 1 milion lei) de care nu s-a stiut initial. Conextrust a fost chemata la negociere si a acceptat un pret de 1,048 milioane lei”, a explicat primarul.
Judecatorul i-a cerut sa raspunda la acuzatiile privind conditionarile impuse Conextrust si legate de banii pe care se presupune ca i-ar fi primit prin Asociatia Top Sport, condusa de Constantin Apostol, inculpat in acelasi dosar.
„Anterior incheierii contractului, Rusu ma cauta cu disperare. Voia sa discute cu mine pentru a avea certitudinea ca oferta sa va fi acceptata. Denuntatorul ar fi vrut sa merg eu in comisie pentru a discuta sa-i aprobe oferta. Secretarul (Ovidiu Popovici, n.r.) m-a informat. La el statea Rusu câte 2-3 ore si ma astepta. Am refuzat orice discutie cu Rusu si nu am mers niciodata la comisie sa discut cu nimeni nimic. Angajati din primarie mi-au spus ca se fac presiuni, in special de catre secretar, prin care se urmarea sa nu se modifice oferta Conextrust”, arata Stavarache.
Secretarul a fost, de altfel, acuzat si ca i-ar fi furnizat lui Rusu informatii secrete despre procedura de analiza a ofertei.
Denunt din razbunare
Stavarache a negat vehement ca s-ar fi intâlnit cu Rusu si ar fi conditionat incheierea contractului de sponsorizarile catre Asociatia Top Sport, asa cum acuza procurorii.
„Contractul intre Conextrust si Top Sport, pentru suma de 150.000 lei, a fost incheiat inainte de negocieri, dar eu nu am stiut atunci de incheierea acestui contract. Nu este adevarat ca m-as fi angajat sa platesc anumite facturi catre Conextrust pentru ca aceasta firma sa sponsorizeze Top Sport.
Banii despre care vorbesc cu Apostol pe telefon nu au legatura cu Top Sport si cu Conextrust, ci cu finantarile publice pe care asociatia trebuia sa le primeasca. Nu este nicio legatura intre platile efectuate de primarie catre Conextrust si sponsorizarile Conextrust catre Top Sport”, a negat constant Stavarache. El crede ca Rusu a facut denunt impotriva lui din razbunare, pentru ca a refuzat o intâlnire cu el si o discutie pe marginea ofertei sale.
De ce nu a facut Stavarache denunt impotriva lui Rusu?
Intrebarea a venit de la procuroarea de sedinta. Daca Stavarache era presat de Rusu ca sa intervina la comisie, ar fi putut de atunci sa faca plângere si eventual sa se organizeze un flagrant. „Atât timp cât eu nu m-am intâlnit cu Rusu, nu aveam efectiv ce sa denunt. Acum imi pare rau”, a raspuns Stavarache.
A negat si acuzatiile lui Costica Rusu
O alta acuzatie ce i se aduce lui Stavarache vine de la Costica Rusu, denuntator in acelasi dosar. Acesta sustine ca primarul ar fi primit 50 la suta din valoarea unui contract de iluminat public incheiat intre Elco – Electroconstructie si primarie, la un tarif de 38 euro/stâlp. In total, edilul ar fi primit, in 2008, prin mai multe firme apropiate, suma de 810.670 lei.
„Nu este adevarat ce spune Costica Rusu, ca m-as fi intâlnit cu acesta si as fi discutat cu privire la pastrarea tarifului de 38 euro si in aceste conditii sa-mi fie remis un procent de 50 la suta din contract. Nu am incercat sa facem o renegociere a tarifului, desi era foarte mare, pentru ca am considerat ca prevederile contractului erau ferme, iar juristii primariei mi-au spus ca nu avem câstig de cauza.
Nu stiam de aceste plati facute de Rombet si Unic General Constructor catre Interprint si alte firme. Am aflat la urmarirea penala. Eu nu am primit nicio suma de bani de la nicio firma. Eu nu aveam nicio legatura cu afacerile lui Rusu si nu stiu cu cine colabora el. Denuntul lui vine ca urmare a unor neintelegeri in derularea unor investitii”, este concluzia lui Stavarache.
In pericol si in disperare
Spre final edilul a rugat instanta sa-i ridice controlul judiciar, plângându-se ca anumiti functionari din primarie l-au adus intr-o stare de disperare.
„Secretarul si Viorel Rusu incearca sa ma forteze sa incalc masurile controlului judiciar. Secretarul i-a trimis pe cei doi functionari, cu care nu am voie sa ma intâlnesc, la o sedinta de Consiliu Local la care participam, desi ei nu aveau ce cauta acolo. Apoi cei doi mi-au facut plângere. Sunt in pericol!”, s-a plâns primarul.
Ovidiu Popovici, secretarul primariei: „Primarul continua sa uimeasca prin imaginatie, care de acum este de domeniul patologicului. Eu nu am facut parte din nicio comisie de licitatie, iar când m-a nominalizat, am refuzat, intuind ce s-ar putea intâmpla. Dovada ca aproape toti fostii si actualii colaboratori au plângeri penale din partea lui. ”
Unul dintre putinele avantaje ale aderarii a fost faptul ca Uniunea Europeana ne-a obligat pur si simplu sa ne adaptam legislatia. Ca daca era dupa noi, si astazi am fi avut pedeapsa cu moartea, homosexualii ar fi fost vânati ca sa fie inchisi in puscarii iar Politia ar fi facut anchetele cu bulanul la talpile suspectilor.
De câteva zile, Biserica Ortodoxa, prin intermediul unor ONG-uri de curte, a inceput sa adune semnaturi pentru a promova o initiativa legislativa care sa interzica mariajul intre persoane de acelasi sex. Asta nu ar fi o problema; e treaba Bisericii ce face cu timpul sau. Problema este ca românii sunt departe de a fi o natiune toleranta; manipulati din toate directiile, ei cred ca un homosexual este un raufacator care asteapta la cotitura sa le fure inocenta copiilor. Biserica a demonizat cuplurile homosexuale in asa fel incât cetateanul este ferm convins ca numai Satana poate fi mai rau decât un gay.
In toata aceasta ciorba se afla si politicienii care vor lua deciziile. Problema cea mai mare este, insa, ca de ani de zile, politicienii au devenit sclavii prelatilor. Au crezut ca ii pot manipula pe preoti sa le aduca voturi dar, in final, au ajuns sa depinda de atitudinea preotilor fata de ei. Daca preotul spune ca PSD sau PNL nu trebuie votate, mare parte a enoriasilor il vor asculta. Asa ca preotii au inceput sa ceara si sa ceara. Bani pentru biserici ori legi care sa le fie favorabile.
Iar politicienii nici nu gândesc la faptul ca ar putea sa voteze ceva care sa lezeze interesele prelatilor.
Dar discutia asta ar fi inutila daca românii ar constientiza un lucru simplu: câta vreme este vorba de persoane majore, ceea ce fac ele in pat nu trebuie sa intereseze pe nimeni câta vreme este un lucru liber consimtit.
