joi, 22 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 3291

Expertizele contabile judiciare dau in continuare batai de cap celor care le intocmesc

La dezbaterea profesionala de la Filiala CECCAR au participat experti contabili judiciari interesati de modul in care le este apreciata munca / foto: Petru Done

Unul dintre cele mai mari ofuri ale expertilor contabili bacauani (si nu numai), reglementarea corecta a exercitarii profesiei celor care au si calitatea de experti contabili judiciari si normalizarea raporturilor cu institutiile judiciare pentru care intocmesc rapoarte de expertiza contabila judiciara, a fost din nou subiectul unei mese rotunde organizata, joi, de Filiala Bacau a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România (CECCAR).

La reuniunea moderata de Marcel Bulinschi, presedintele filialei, au participat, alaturi de membrii organizatiei, Maria Oboroceanu, presedinta Sectiei a doua Contencios administrativ fiscal a Tribunalului Bacau, si reprezentanti ai Tribunalului Bacau, ai Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Terorismului Bacau, ai Sectiei Bacau a Directiei Nationale Anticoruptie, ai Inspectoratului Judetean de Politie.

La problemele expertilor contabili, sintetizate concret de Marcel Bulinschi si de auditorul de calitate al filialei CECCAR, Mihai Schiopu, a raspuns, punctual si aplicat Maria Oboroceanu, care a recunoscut ca marea lor majoritate sunt corect formulate si isi cer dreptul la a fi solutionate si va da, colegilor sai judecatori, sugestii in acest sens.

Problemele au vizat, ca si in alte reuniuni de acest fel la Filiala CECCAR Bacau, pe aceeasi tema, dispunerea expertizelor contabile judiciare si stabilirea obiectivelor acestora, precum si onorariile expertilor contabili in cazurile de expertizare in cauzele civile si penale. S-a aratat, intre aletele, ca in unele cazuri se dispune „refacerea” expertizei contabile prin intocmirea unui supliment la raportul intocmit initial de expertul contabil pe baza obiectiunilor formulate de parti sau avocatii acestora, in loc de „intregirea” expertizei prin stabilirea de catre instanta de judecata de obiective noi sau colaterale celor stabilite anterior.

Profesionistii contabili au reiterat, din nou, ca nu se cunosc criteriile care stau la baza stabilirii cuantumului onorariilor care li se cuvin in expertizele contabile cerute ca probe in cauzele penale si civile. „In multe cazuri – au spus ei – stabilirea onorariilor nu se face in functie de complexitatea lucrarii si a volumului de munca depus de expertul contabil.” De asemenea, s-a aratat ca prin incheierile de sedinta in cele mai multe cazuri nu se face specificarea ca onorariul este provizoriu, situatie in care expertul contabil, desi solicita pe baza notei de evaluare suplimentarea acestuia, instanta de judecata nu pune in discutie cererea expertului.

Ice Age, la final

In ultimii ani, fotbalul bacauan a fost exilat la Polul Nord. Cu Sport Club Bacau ca deschizator de drum printre nameti. Nu stim daca ursii polari au fost fericiti. Noi, cu siguranta nu. Rezultate? Imagine? Interes? Infrastructura? Simple blocuri de gheata, bune pentru igluurile inuitilor. Din când in când, câte o sanie o lua la vale, dar nu ajungea departe. Cel mult, pe la Voluntari. Harta nu era de folos. Si nici calendarul: iarna, mereu iarna.

Gheata s-a pornit sa pârâie, pe nepusa masa, in sezonul trecut. La inceput, timid, apoi ceva mai zdravan. Venirea lui Cristi Popovici ca antrenor, a lui Ghita Poenaru ca director tehnic si a lui Cristi Ciocoiu ca presedinte, urmata de rezultatele din play-off au fost cele mai clare semne ale dezghetului.

Sigur, când sloiurile au luat-o la vale, unii -pentru care a fost cald si bine in vreme ce pe noi ne lua cu fiori- si-au pus unghia in gât si au incrucisat repede degetele. Sperând ca „aparatul de impachetat gheata” se va repune in functiune. Si ca Sport Club Bacau va intra din nou la congelat. Din fericire, echipa a continuat. Iar lucrurile bune au continuat si ele. Astfel, anul acesta, vara fotbalului bacauan nu a mai cazut intr-o joi, ca in proverbul suedez. Ca sa glumim, putin, a cazut intr-o miercuri.

In miercurea in care am batut Craiova. Dar si in miercurea din saptamâna aceasta, când intre noi si eliminarea vice-campioanei ASA Târgu-Mures s-a aflat doar arbitrul Marcel Balaci. Vara a fost si sâmbata trecuta, când am câstigat pentru prima oara la Piatra, in fata Ceahlaului. OK, nici Ceahlaul nu mai e ce a fost, dar uite ca nemtenii au reusit sa dea, in urma cu doar doua zile trei jucatori la Steaua.

Si toti trei au fost in teren, contra Sport Clubului. Se anunta vreme insorita si sâmbata aceasta, când pe „Letea” va veni Rapidul pentru un meci care decide sefia clasamentului. In mod cert, „Letea” se va colora in visiniu deoarece fanii giulesteni sunt gata sa ajunga si pâna la Polul Nord. (Din fericire, acum nu mai e cazul). Dar vor fi si foarte multi suporteri bacauani.

Poate la fel de multi ca miercuri, contra ASA-ului, când s-a auzit din nou acel „Hai Ba-ca-ul!” din vremurile de glorie ale „Municipalului”. Iar sutele de bacauani care au strigat miercuri „Hai Ba-ca-ul!”, n-au venit doar ca sa-i vada pe Brandan si pe N’Doye, ci ca sa vada cum Sport Club ii bate pe Brandan si N’Doye. De altfel, acesta este si cel mai mare câstig: readucerea publicului la stadion. Deocamdata, pe „Letea”.

„Municipalul” se afla, inca, la Polul Nord.

Inca…

Pastel de toamna, in piete

Toamna blânda coloreaza tarabele din pietele agricole din Bacau, taranii si comerciantii, deopotriva, etalând o bogatie de legume si fructe. Preturile, ca de obicei: dupa buzunar. In Piata Sud, de exemplu, dar si in cea centrala sau in micile piete de cartier, inca si acum, gasesti din abundenta zarzavaturi, gospodarii de la Stolniceni – Iasi fiind, de regula, cei care alimenteaza tarabele cu astfel de produse.

Legatura de patrunjel verde, ca si cea de marar sau telina, se vinde cu 1 leu bucata, la fel si cimbrul parfumat de te-mbata cu mireasma lui mereu proaspata. Pentru pensionari, pret redus, de 0,5 lei legatura. Am gasit chiar si ridichi „de luna” ratacite pe tarabe, la 1 leu legatura cu 6 bucati mici. „Albitura” pentru ciorbita sau tocanita, etalata la kilogram – 3 lei ori in legaturi combinate – morcov, pastârnac si patrunjel radacina – cu 1,8 leu. Intr-un colt, hreanul artagos se da luat doar cu 1 leu legatura.

Stapânii tarabei sunt spanacul, salata verde, chiar si frunzele de sfecla rosie, ceapa verde, toate numai bune de o salata, care se vând fiecare cu 1 leu legatura. Mai departe, aroganta coana varza sta infoiata, afisând cu dispret un pret de 1,2 – 1,5 kilogramul, cartofii, ingramaditi ca-n rata spre Corbasca, – 1,5 lei kilogramul. Mai sfioase, gogonelele dodoloate numai bune de murat se ascund timid in spatele cartonasului cu pret pe care sta scris stângace – 2 lei kilogramul, in vreme ce suratele deja conservate, la borcan, bolborosesc un pret de 6 lei kilogramul. La un loc, ca-ntr-o familie, ceapa uscata – 2,5 lei kilogramul, prazul – 3 lei kilogramul si usturoiul uscat – 10 lei kilogramul, fosneau din foi, aratând de parca abia trecusera pe la frizer de le-au tuns mustatile.

Sfecla rosie striga imbujorata la musterii, indemnându-i sa o ia acasa, in schimbul a 3 lei kilogramul, iar fasolea uscata, la 9-10 lei kilogramul, sare pe taraba cu gândul unei bai fierbinti in cucta gospodinei care-si pregateste prânzul de vineri. Gogosarii (neobisnuit de mici, pentru data asta) la 3 lei kilogramul, la fel si ardeii grasi; cam palizi si fara chef, parând ca abia asteapta sa inchida pravalia si sa-l trimita pe stapân molcom spre casa, cu halta pe la birtul din coltul blocului, unde „rade” o cinzeaca sau doua de oaresce.

Pedepsiti, parca, in pungi din plastic, malaiul de porumb si tarâta de grâu, mormaie un pret pe kilogram de 2,5 lei fiecare, in schimb faina de grâu, pomada gospodinelor de peste tot, accepta si un schimb de 1,5 lei kilogram.

Trecem in zona fructelor si gasim inca struguri din zona Panciu (buni, nu flescaiti) la 3 lei kilogramul, tamâioasa dulce si parfumata care incearca sa-si schimbe proprietarul la 7 lei kilogramul sau Hamburg la 5-6 lei kilogramul. Perele pergamute, cu pretul lor prohibit de 6 lei kilogramul, iti arunca priviri strapezite, lasând parca sa se inteleaga ca ar mai sta la desavârsit vreo câteva zile, merele cu 1,5 – 2 – 2,5 – 3 lei kilogramul (in functie de soi, calibru si…comerciant), si, la final, prunele, cu 3,5 lei kilogramul, cam obosite, cu pudra brumarie aproape stearsa, tot asteptând s-ajunga in borcanele pofticiosilor de magiun sau in alambicurile gospdarilor.

O scrisoare a lui Elias Canetti

Scriitorii trimit manuscrise catre edituri. Daca propunerile sunt pentru editurile din România prezentului, reactiile sunt diverse. Câtiva, consacratii despre care se crede ca ar putea innobila editura, dar si cei cu scârt politic, sunt acceptati imediat. Cei mai multi însa, primesc, desi unora nici nu li se citesc manuscrisele, raspunsuri politicoase: ,,Planul editorial pentru acest an este foarte aglomerat”, ,,Ne pare rau, dar propunerea dumneavoastra editoriala nu corespunde profilului editurii noastre”, ,,Bugetul nu ne permite sa mai angajam si alte aparitii editoriale in aceasta perioada” etc. Cam aceeasi poveste este reeditata atunci când manuscrisul este trimis catre critici literari sau scriitori consacrati, care, asediati de asemenea solicitari, de regula, nu raspund sau nu-si asuma riscurile unor judecati de valoare. Nimic nou, desigur. Fenomenul nu este unul specific românesc, dar la noi accentele sunt uneori grotesti, mai ales de când au aparut scriitorii ,,politici” sau cei in zeghe… Daca-l ascultam pe Umberto Eco, editurile se dau in vânt dupa cartile tip „best-seller” (cu vânzare mare, dar fara a spune ceva despre valoare), „best sold” (care continua sa se vânda de secole), „best-selling” (succes zgomotos imediat, dar nu pe termen mediu / lung), ,,best to sell” (carte confectionata in mod special pentru vânzare, nu pentru valoare). Editurile noastre vâneaza mai ales genurile „best sold” sau „best to sell”, evitând creatiile noi de tipul Cartii Ziggurat, care ar putea fi citite pe mai multe paliere. Elias Canetti, laureat în 1981 al Premiului Nobel pentru Literatura, marturiseste (vezi „O scrisoare de la Thomas Mann”, in volumul „Jocul privirilor”, Dacia, Cluj-Napoca, 1989, pag. 179-183) o experienta interesanta. O experienta la alt nivel, desigur, decât cele mioritice invocate. I-a trimis lui Thomas Mann, in octombrie 1931, manuscrisul romanului „Orbirea”, insotindu-l de o ,,scrisoare amanuntita, scrisa de mâna, in limba minutios cântarita”. „Mai mândru, zice el, nici ca as fi putut scrie, nu exista in ea niciun cuvânt de magulire…” Pachetul cu manuscrisul i-a fost insa returnat necitit. Thomas Mann se scuza, ,,pentru slabiciunea fortelor” sale. Dupa incercarii repetate pe la varii edituri, romanul a aparut, in 1935. I-a trimis romanul lui Thomas Mann, intrucât rana pe care i-a produs-o ramasese deschisa. Thomas Mann i-a inchis rana, raspunzându-i printr-o scrisoare laudativa, lunga. Fireste, au aparut si alte semnale de acest gen in lumea criticii, dar pe Elias Canetti il interesa mai ales cicatrizarea ranii sale. Atunci când Robert Musil, pe care Canetti il admira, l-a felicitat pentru roman, multumindu-i, Canetti a avut imprudenta de a adauga: ,,Ei, inchipuiti-va ca am primit o scrisoare lunga de la Thomas Mann”. Musil s-a intunecat, i-a intins mâna si a plecat brusc. „Prin acest gest, spune Canetti, isi luase ramas bun de la mine”. Musil nu i-a putut ierta ca-l pusese in balanta cu Thomas Mann, o balanta pe care Canetti o inclinase vizibil in favoarea gestului asteptat al autorului ,,Muntelui vrajit”. Continua Canetti: ,,Pedeapsa lui m-a durut foarte mult. N-am putut depasi niciodata faptul ca m-a parasit atunci, in acea clipa de fericire suprema pentru mine (…) Credea, probabil, ca-l situam pe Thomas Mann deasupra lui. Asta nu voia s-o admita…” Orgolii, orgolii, orgolii… La noi, orgoliile sunt acompaniate de spiritul de gasca literara, cel atât de evident nu doar prin atitudinea unor reviste literare, a unor edituri, ci si prin modul in care, de multe ori, sunt acordate premiile literare. Intr-o zi vom vorbi si despre premiile literare…

De patru ori limba româna

S-a constatat ca lunile cu cea mai mare densitate a evenimentelor culturale sunt mai si octombrie, cu preponderenta cea de-a doua. In patru zile consecutive au încaput tot atâtea actiuni si de fiecare data în centrul atentiei a fost si limba româna. Ziua I (Iasi). In Sala Cavalerilor din Casa „Beldiman“, Liga Culturala Româna a tinut conferinta de toamna, a carei arie a fost eminamente spirituala. I-am ascultat pe C. Gh. Marinescu, Mihai Cimpoi, Gh. Bobâna, C. Frosin, Areta Mosu, P. Comsa, Ilie Zanfir s.a. si cu un interes aparte pe universitarul de la Chisinau Petre Butuc, cu tema „Aspecte ale functionarii limbii române oficiale în Republica Moldova“. Din „Revista româna“, difuzata cu acest prilej, am notat un intertitlu despre dificultatea folosirii adjectivului pronominal de întarire: „însasi istoria culturii > istoria culturii însEsi > istoria recenta a însEsi culturii nationale > istoria recenta a culturii nationale însEsi“ (Viorel Hodis, Cluj-Napoca). Ziua a II-a (Vaslui). La Centrul de Afaceri, a II-a editie a manifestarii „Omagiu cartii vasluiene“. De data aceasta atât revista lansata – „Meridianul cultural românesc“, nr. 3 -, cât si interventiile participantilor au mers declarat catre apararea fiintei nationale, reprezentata prin grai: „Globalizarea diminueaza modalitatile culturale de comunicare“ („Crima culturala în forma continuata împotriva limbii române“, de D.V. Marin, p. 5); „Mai nou, de când cu globalizarea, rasar teorii noi despre limba pe care o vom vorbi cu totii într-un viitor previzibil“ (Gabriela Calutiu- Sonnenberg, p. 27); „Discriminarea este un cuvânt care jigneste buna-cuviinta, buna-credinta si personalitatea oricui“ (Al. Ionescu, p. 37); „Una dintre relele deprinderi cu care ne-am pricopsit dupa 1990 este goana dupa cuvintele noi“ (subsemnatul, p. 26). Cu atentie i-am urmarit pe vorbitori si am notat: „Daca exista o crima culturala împotriva limbii române si nu luam atitudine, suntem coautori“ (P. Isachi); „E în pericol fiinta nationala prin scaderea interesului pentru cuvântul facut public“ (Viorel Savin); „Cartea nu va disparea, pentru ca este imprimata în gena noastra“ (Simion Bogdanescu); „Nu toti ziaristii înteleg ca fiecare termen are proprietatea lui. Sa fim seriosi în tot ce facem!“ (Al. Ionescu); „Toate bibliotecile din lume ar trebui sa se numeasca Eminescu“ (Aura Dan, poeta); „Limba româna e amenintata cu disparitia, chiar daca e vorbita si-n Australia“ (D. V. Marin); „Nu cumva tratam prea usor normele gramaticale?“ (Gelu-Voicu Bichinet); „Azi nu mai e la moda o anumita limba, ci cunoasterea“ (Gruia Novac). Erata la o interventie: „a II-a, nu *a-II-a, pentru ca primul a este articol posesiv-genitival, iar al doilea, articol hotarât“. Da, dar ultimul a este particula deictica sau adverbiala (ca si -a din al treilea), nu articol. Ziua a III-a (Bacau). La Adunarea generala a Asociatiei Învatatorilor, s-a vorbit si despre destinul limbii române, judecat dupa prezenta (mai bine zis, absenta) acesteia în noua programa pentru clasa a IV-a. Ziua a IV-a (Bacau). Colegiul „Mihai Eminescu“ a gazduit o întâlnire cu câtiva dintre participantii la actiunea de la Vaslui (ziua a II-a). În fata elevilor au defilat idei, metafore, dar si neologisme dintr-un catren, pe care profesorii au avut grija sa le explice la vremea lor: persuasiv, cognitiv, exhaustiv. Ar fi de preferat sa nu asteptam ultima luna a primaverii pentru a… mai initia astfel de întâmplari folositoare limbii române.
Ioan Danila

Batalia pentru petrol

In vreme ce presa occidentala cânta prohodul economiei sale, China a ramas fara spatii de depozitare a petrolului si a inceput o campanie masiva de construire a altora noi.

Sa luam lucrurile pe rând. De un an si ceva pretul petrolului a atins cote absurd de mici. Cauzele pot fi doar ghicite: ori s-a incercat destabilizarea Rusiei, dependenta de exportul de materii prime, ori s-a incercat sa se puna capat investitiilor in energiile alternative. Cert este ca din acest scenariu au iesit prost americanii, a caror industrie a petrolului de sist este pusa pe butuci de preturile mici, dar si Arabia Saudita, care a ramas fara lichiditati si se imprumuta acum pe pietele internationale, lucru pe care nu l-a mai facut de un sfert de secol.

In schimb, China a profitat de pretul scazut al petrolului si a cumparat tot ce s-a putut. De altfel, aici este si explicatia asa-zisei caderi a economiei: presa din vest anuntase o scadere de 17% a importurilor Chinei in luna septembrie 2015, fata de luna septembrie a anului anterior, dupa ce in august se inregistrase o scadere de 14% fata de august 2014.

Desi pare o catastrofa, in realitate aceste valori reprezinta preturi, nu cantitati iar explicatia este ca in august 2015 pretul barilului de petrol era de 38 dolari, fata de 97 in august 2014 (in septembrie diferenta a fost 44 / 95).

De ce cumpara China atâta petrol? Si aici exista mai multe raspunsuri. In mod logic, pentru o tara care este al doilea consumator de petrol din lume si se pregateste sa treaca pe locul intâi, este logic sa-si faca rezerve in momentul in care pretul este atât de scazut.

Dar ar mai putea fi si altceva si anume ca Beijingul vrea sa scape de rezervele imense in dolari pe care le-a adunat de-a lungul timpului. In perspectiva in care China va trece la tranzactionarea petrolului in yuani, miscarea pare plauzibila. Totusi, nu trebuie sa ne asteptam ca SUA sa cedeze prea usor pozitia de lider mondial.

Desi, pare ca Washingtonul, preocupat mai mult de disputa cu Rusia, a scapat din vedere evolutia Chinei. Ca putere militara, China inca nu se ridica la nivelul SUA. Dar, ce nu reuseste la nivel militar, Beijingul compenseaza la nivel economic.

Dragos Paval este cel mai admirat CEO din România

Dragos Paval, presedintele companiei bacauane Dedeman, a fost desemnat primul in topul „100 Cei mai admirati CEO ai României” de revista Business Magazin. Aceasta este a sasea editie a catalogului „100

Cei mai admirati CEO ai României”, iar despre Dragos Paval organizatorii topului spun ca este „antreprenorul care a construit împreuna cu fratele sau, Adrian Paval, afacerea Dedeman, liderul pietei de bricolaj din România.

Antreprenorul bacauan a primit anul acesta cel mai mare numar de voturi din partea mediului de afaceri privat din România.” Presedintele Dedeman a urcat în clasament doua pozitii fata de anul trecut si ocupa locul întâi în topul Business Magazin.

„Poate ca unul dintre principalele motive pentru care bacauanul a fost votat – mai spun organizatorii – este evolutia spectaculoasa a companiei pe care a fondat-o în urma cu mai bine de 20 de ani. Dedeman este nu numai liderul pietei de bricolaj, ci si cea mai puternica afacere antreprenoriala din România, cu o cifra de afaceri care va depasi anul viitor pragul de 1 miliard de euro.” Reteaua Dedeman numara acum 42 de magazine si a avut o extindere sustinuta în ultimii ani.

CEO este abrevierea de la Chief Executive Officer, care se traduce prin directorul general al unei companii.
 

Bricolaje / Nici femei masculinizate, nici barbati efeminati

Un articol de acum ceva timp, semnat de Nicolae Manolescu, a stârnit un val de indignare si o multime de replici acide pe net. El se intitula „Unde sunt femeile de altadata ?” Declarându-se de moda veche, si precizând ca, oricum, la vârsta domniei sale nu se mai poate schimba, distinsul critic literar deplângea schimbarile survenite în comportamentul femeilor din timpurile noastre, efect al unei emancipari pe care nu o priveste cu ochi buni. În opinia sa, feminitatea s-ar defini prin: tandrete, delicatete, spirit de finete, gust, devotament, frumusete si farmec. Zabovind asupra calitatilor însirate, as putea sa spun ca le-am întâlnit, din fericire, si la unii barbati. Da, sunt barbati tandri, care au o educatie aleasa, spirit de finete, gust, care pot da dovada de devotament când situatia o cere. Care au o delicatete a inimii, sensibilitate, compasiune. Sunt si o multime de barbati frumosi, desi aici eu sunt old fashion si nu pun pret pe frumusetea fizica a domnilor, amintindu-mi, amuzata, un dicton foarte cunoscut: „barbatul trebuie sa fie putin mai frumos decât dracul”. Chiar am avut o oarecare slabiciune pentru genul „frumosul urât”, întruchipat, pe ecrane, de Jean-Paul Belmondo. Dar cât sarm, greu de egalat, are acest barbat! Asadar, cam toate calitatile de mai sus, inclusiv farmecul, sunt general umane, nu tin de un anumit gen. Asa dupa cum, atunci când viata le obliga (si asta se întâmpla destul de des, din pacate) femeile pot sa se arate „barbate”. De aceea, nu as condamna în niciun fel femeile bataioase, luptatoare, nefiind însa de accord cu reactiile de mahala, cu urcatul „poalelor în cap”. Dar, sa fiu iertata daca supar pe cineva, eu am vazut, vad mereu, de fapt, destui barbati care au un comportament mahalagesc. Pe când, situatia în care pot sa admir calmul, stapânirea de sine, barbatia, curajul, responsabilitatea unui barbat este ceva rarisim. Si în acest sens am fost cu totul de acord cu o replica inteligenta data articolului citat, parafrazându-i titlul astfel: „Unde sunt barbatii de altadata?” În articolul ei din „Dilema veche”, Stela Giurgeanu scrie câteva lucruri despre „cealalta parte”, punctând ironic câteva aspecte. Ea se întreaba daca nu cumva barbatii au îmbratisat, din comoditate, o anumita inversare de roluri, care presupune „demasculinizarea” lor. Si ca nu feminismul ar fi de vina pentru asta. Ci o anumita noua mentalitate care e destul de raspândita acum printre cei care odinioara reprezentau „sexul tare”. Barbatul de azi, afirma autoarea articolului, „face nazuri, vrea sa fie curtat, are pretentii, bate isteric din picior, în loc sa aiba initiativa, daca este nevrotic si a devenit, pe scurt, o caprioara de care trebuie sa te apropii cu grija, pentru ca altfel se sperie”. Si uite-asa, femeile agresive de azi au ajuns sa fie pradatoare ale masculinitatii sale. Pare comic, dar este adevarat. Femeile nu au încotro, în multe cazuri, si trebuie sa-si asume roluri care nu le fac nicio placere. În ceea ce ma priveste, nefiind încântata defel de discutiile în contradictoriu (sunt o fire pacifista), nici de cele umorale, displacându-mi profund afisarea ostentativa a sexismului, am o pozitie foarte clara: nu-mi plac nici femeile masculinizate, nici barbatii efeminati.

Bacau: Accident pe strada Garii

    Polițiștii au fost sesizați, la data de 28 octombrie a.c., despre producerea unui accident rutier cu victime pe strada Gării din municipiul Bacău.

    Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un tânăr de 19 ani, din comuna Sănduleni, în timp ce conducea un autoturism pe strada Gării, pe fondul neadaptării vitezei de deplasare a pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat în coliziune cu un stâlp din beton, amplasat pe spatiul verde.

    În urma evenimentului rutier, conducătorul auto și pasagerul de 19 ani, din autoturism, au fost transportați la SJU Bacău, unde au primit îngrijiri medicale, fără a necesita internare.

    Rezultatul testării conducătorului auto cu aparatul etilotest a fost negativ.

    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

    Bănuit de furt din locuință, depistat

      Polițiștii din comuna Traian au depistat, la data de 28 octombrie a.c., în urma investigațiilor, un tânăr de 24 de ani, din comună, bănuit de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

      Din cercetări a rezultat că la data de 26 octombrie, tânărul de 24 de ani, ar fi pătruns ărin efracție într-o locuință din comună și ar fi sustras suma de 700 de lei și un lănțișor din aur.

      Prejudiciul, în valoare de 1400 de lei, a fost recuperate în totalitate.

      În cauză se continua cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

      Conduceau autoturisme, fără a poseda permise de conducere

        La data de 28 octombrie a.c., polițiștii au depistat în flagrant un bărbat de 45 de ani, din comuna Hemeiuș, care conducea un autoturism pe DJ 119 B, din localitatea Hemeiuș, fără a deține permis de conducere pentru nicio categorie.
        În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumul public fără a deține permis de conducere.

        La data de 29 octombrie a.c., în jurul orei 00.45, polițiștii au depistat un tânăr de 21 de ani, din comuna Vultureni, care conducea un autoturism pe D.N. 2 F, în localitatea Letea Veche, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
        În cauză s-a întocmit dosar penal.

        Ministerul Educației a publicat proiectul de ordonanță prin care toate salariile din învățământ cresc cu 15%

          Ministerul Educației a publicat, miercuri, pe site, un proiect de ordonanță de urgență care prevede că, de la 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ se majorează cu 15% față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015.

          Actul normativ ar urma să completeze OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

          Același proiect arată că, de la aceeași dată, cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul nedidactic din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, unitățile conexe ale învățământului preuniversitar de stat, instituțiile de învățământ superior de stat și din bibliotecile centrale universitare crește tot cu 15% în raport cu luna noiembrie.

          De altfel, la jumătatea lunii octombrie, ministrul Sorin Cîmpeanu anunța că tot personalul din învățământ va beneficia de o creștere salarială de 15% de la 1 decembrie, pe lângă cele primite în acest an, astfel că pe 2015 majorările din acest sector ajung în medie la 26,7%.

          „A fost acceptată solicitarea ca în Educație — după ce s-au acordat creșterile salariale de 10% pentru personalul didactic și didactic auxiliar de 5% în martie, 5% în septembrie, după ce s-au acordat 12% pentru personalul nedidactic în luna august — să se mai acorde în acest an, începând cu 1 decembrie, o creștere de 15% pentru tot personalul din învățământ, didactic, didactic auxiliar și nedidactic”, preciza ministrul Educației după o discuție la Palatul Victoria cu sindicaliști.

          Cîmpeanu a adăugat că efortul bugetar pentru aplicarea acestei majorări salariale este de 1,7 miliarde de lei.

          „Este vorba de 221.000 personal didactic și didactic auxiliar, la care se adaugă 53.000 personal nedidactic în învățământul preuniversitar, la care se adaugă 30.000 de persoane din învățământul universitar, 23.000 de persoane personal didactic și 7.000 de persoane angajate ca nedidactic. În total, 304.000 de persoane vor beneficia de aceste creșteri salariale de 15%, peste cele deja acordate de 10%, respectiv 12% în anul 2015. Practic, din acordul semnat anul trecut cu Guvernul României de către sindicate s-au acordat în 2015 creșterile salariale de 10% prevăzute inițial pentru 2016, la care s-au adăugat încă 5% peste cele 10%, conform solicitării sindicatelor”, explica ministrul Educației.

          AGERPRES

          Pagina 1

            pagina1

            Gradinita unde se invata sah iar copiii primesc doua mese pe zi

              La Gradinita Benthal din Bacau, copiii au printre optionale cursuri de limba engleza, germana si de sah.

              “Partea aceasta de educatie este o pasiune a noastra de a face lucruri de calitate, de a investi cat mai mult in copii, mai ales pentru copiii aflati la varste fragede”, a declarat pentru cotidianul Desteptarea, Costel Tomososchi, presedintele Fundatiei “Inimi Slujitoare”, adaugand ca aceasta nu este o afacere. Fundatia mai detine o gradinita in Tecuci, acolo unde anul trecut au fost inscrisi 50 de copii, iar de anul acesta au si scoala.

              “Am incercat sa dezvoltam proiectul acesta pe educatie si in Bacau pentru ca noi suntem din Bacau” a mai spus Costel Tomososchi. Astfel, portile gradinitei Benthal s-au deschis in Bacau pe strada Vasile Alecsandri nr.41, in cladirea General Proiect.

              “Am gasit disponibilitate din partea celor de la Dedeman sa ne puna acest spatiu la dispozitie, un spatiu destul de mare, care a fost compartimentat perfect pentru ca activitatea nostra sa se desfasoare in conditii excelente” a completat presedintele Fundatiei “Inimi Slujitoare”.

              Gradinita Benthal dispune de trei sali de clasa, fiecare grupa avand maxim 17-18 copii, cand grupele vor fi formate (grupa mica, mijlocie si mare). Cei care vor sa-si inscrie copiii la Gradinita Benthal trebuie sa stie ca pot opta fie pentru program normal, fie pentru program prelungit.

              Programul este in functie de posibilitatile parintlor, astfel ca program normal inseamna de la ora 7.30 pana la 12.30 sau 13.00, iar programul prelungit este de la ora 7.30 la 17.30 sau chiar ora 18.00.

              Pentru ambele forme de studiu sunt incluse rechizitele, gratuit.

              Gradinita Benthal dispune de bucatarie proprie cu personal specializat, astfel ca toti copiii primesc la micul dejun si la pranz mancare gatita.

              Asistenta medicala este asigurata in permanenta de catre cadre medicale atestate si cu experienta pediatrica. Tot aici exista si trei dormitoare cu o capacitate de 60 de locuri.

              In momentul de fata gradinita are doar o educatoare, urmand ca in momentul in care grupele vor fi formate sa vina si alte cadre didactice cu pregatire adecvata pentru acest nivel. Ca si optionale, la gradinita Benthal se predau limba engleza, limba germana si…sahul.

              “Pentru sah aducem un profesor de la Iasi. Si la gradinita de la Tecuci am avut aceste optionale si am avut placuta surpriza sa descoperim copii foarte talentati, si speram sa avem aceleasi rezultate si aici. Am organizat chiar si competetii de sah si am descoperit un copil din gradinita noastra cu astfel de abilitati, si chiar daca acum este la clasa pregatitoare, urmeaza in continuare cursurile noastre de sah”, a spus Costel Tomososchi.

              [wonderplugin_gallery id=”373″]

              Foarte interesante ni s-au parut ofertele pentru luna decembrie. Daca vor fi formate macar doua grupe, pentru luna cadourilor parintii vor plati pentru cei mici doar masa, adica doar 10 lei pe zi.

              Si daca veni vorba de preturi, in momentul de fata, pentru o luna la gradinita Benthal, parintii trebuie sa plateasca 690 de lei pe luna la programul prelungit, cu totul inclus (optionale, masa, rechizite, serbari, etc.).

              Pentru programul scurt (micul dejun, rechizitele si optionalele), pretul este de 490 de lei.

              Gradinita Benthal primeste copii cu limita minima de varsta de 2 ani.

              Dezastru in urma santierelor din oras

              Peisaj dezolant in urma companiilor de utilitati sau a firmelor care fac diverse lucrari pe spatul public. Desi un regulament aprobat de Primaria Bacau stipuleaza clar ca acestea trebuie sa readuca spatiul la aspectul dinaintea lucrarilor, in realitate, in urma lor ramâne un dezastru.

              Pe strazile municipiului, de anul trecut se lucreaza la schimbarea retelelor de incalzire. Mai multe stradute au fost sparte de la un capat la altul astfel incât pentru locatarii din aceste zone vizate de lucrari a fost un cosmar sa ocoleasca santierele. Au disparut putinele locuri de parcare, iar disconfortul creat bacauanilor a depasit scopurile nobile ale investitiei.

              Motivul este un mega proiect al municipalitatii de schimbare a retelelor de incalzire, cu finantare europeana, realizat de o asociere de firme din Bacau, Botosani, Timisoara si Danemarca, contra unei sume colosale, de aproape 20 de milioane de euro. Scopul acestui proiect este de retehnologizare a sistemului de termoficare care atrage din ce in ce mai putini clienti de la an la an.

              Strada Republicii
              Strada Republicii

              Daca in privinta modului in care sunt cheltuiti banii, bacauanii nu au avut nici un cuvânt de spus, nu acelasi lucru se poate spune despre modul cum au privit lucrarile si ce a ramas in urma lor.

              Ce spune legea?

              Potrivit regulamentului privind conditiile de executie a lucrarilor pe domeniul public sau privat al municipiului aprobat de consilierii locali, firmele care executa lucrari pe spatiul public sunt obligate sa refaca spatiul pe care au lucrat. Pentru ca autoritatea contractanta a acestui proiect este Primaria Bacau, firmele nu au constituit un fond de garantie care poate fi executat daca spatiul nu este readus la aspectul initial.

              companii utilitati 2

              Cu toate acestea, sunt supuse acelorasi conditii, acelea de a reface suprafetele de drum asfaltate sau betonate pe care au intervenit, precum si trotuarele. Refacerea terenului pe care s-a lucrat trebuie sa respecte fisele tehnologice impuse de primarie si, mai mult, trebuie executata de firme care detin un atestat tehnic pentru lucrari de intretinere. In realitate, pe unele strazi unde au avut loc lucrari, de refacerea spatiilor s-a ocupat, pâna acum, tot firma care a lucrat la schimbarea retelelor.

              “De refacerea covorului asfaltic si alte lucrari se va ocupa firma Blocbac Bacau, agreata de consultantul proiectului si acceptata de Primaria Bacau”, a declarat Andreea Govna, sefa departamentului de comunicare din cadrul Elsaco Botosani, una dintre societatile implicate in acest mega proiect.

              Politia Locala este institutia care poate amenda firmele care executa lucrari, dar nu respecta aceste prevederi. “In acest an, am aplicat doar doua amenzi la acest capitol, in cuantum total de 3.500 de lei. Nu avem mai multe sanctiuni intrucât in prima faza somam firmele sa repare ce au stricat si pot face acest lucru in termen de 30 de zile. Acestea aleg de multe ori sa prelungeasca autorizatia de lucrari motivând, de exemplu, ca nu pot asfalta pe bucati. In astfel de situatii, nu avem alte solutii”, a precizat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt al Politiei Locale Bacau.

              Au abandonat santierul?

              Administratorii asociatiilor de proprietari spun ca muncitorii care lucrau la modernizarea retelelor termice au dat bir cu fugitii. Ei spun ca in anumite zone nu au mai vazut picior de muncitor de câteva saptamâni. Locatarii care au apucat sa vorbeasca cu muncitorii spun ca firmele s-au retras pentru ca nu au mai primit bani de la primarie. Oamenii se uita la dezastrul care a ramas in urma lor si se intreaba ce se va intâmpla cu aceste conducte.

              companii utilitati 3 - strada Republicii

              „Au ramas santurile cascate, unele instalatii au fost umplute cu apa si curg pe alocuri, iar atunci când incerci sa iei legatura cu autoritatile, responsabilii paseaza pisica unii la altii si ridica din umeri”, spune Ioan Chirila, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 116. Muncitorii au disparut si din zona Tic-Tac, la lucrarile de modernizare a retelelor termice secundare care au legatura cu punctul termic nr. 11.

              Reprezentantii Asociatiilor de proprietari nr. 25, 63 si 78 se declara la rândul lor nemultumiti de stadiul lucrarilor. „Santurile ramase in urma muncitorilor sunt un adevarat pericol! Nu mai spun de acele podete improvizate facute peste santuri! Batrânii si copiii sunt victime sigure daca se aventureaza pe aceste podete”, spune Mioara Novacovschi, administrator la Asociatia de proprietari nr. 25.

              Ramona Ionescu
              Andreea Gavrila

              Apa nu se ieftineste, desi TVA scade de la 24% la 9%

              Guvernul a decis marti sa scada TVA-ul la apa, de la 24% la 9%. Aparent imbucuratoare, decizia nu inseamna automat si scaderea facturilor pe care le plateste populatia. Masura, care ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2016, a fost gândita de catre autoritati mai mult pentru a compensa cresterile de tarife pe care primariile si le-au asumat în fata operatorilor de utilitati. Ar putea avea insa si conotatii politice, dupa cum spune directorul Companiei Regionale de Apa (CRAB), Razvan Gaina: „Depinde de deciziile de la nivel politic: daca intr-adevar se doreste ca populatia sa simta scaderea TVA, atunci acest lucru se va intâmpla”.

              Problema cea mai mare ramâne, insa, in zona investitiilor, mai ales ca retelele sunt intr-o stare precara. In Bacau, investitiile din ultimii ani in retelele de utilitati s-au realizat pe fonduri europene, iar tarifele au fost asumate în contractele de finantare, unde sunt stipulate si majorari ale preturilor la apa. Astfel, reducerea TVA va fi doar o operatiune financiar-contabila care, eventual, va permite cresterea tarifelor fara a fi scumpite serviciile oferite populatiei.

              „Eu, insa, as prefera ca diferenta de bani din scaderea TVA sa mearga in investitii in retelele pe care le gestionam, fiindca este nevoie. Oricum, apa este utilitatea cu cea mai mica pondere in cheltuielile de intretinere ale unei familii. O familie de bacauani consuma, in medie, 9 mc de apa. O scadere a facturilor ar fi nesemnificativa, pe când o sporire a investitiilor ar aduce beneficii mai multe”, spune Razvan Gaina, directorul general al Companiei de Apa Bacau.

              De ce ar fi nevoie de investitii

              Retelele de apa din orasul Bacau sunt in mare parte uzate excesiv, cu durata normala de functionare depasita. In aceasta situatie se afla 150 de kilometri de retele, din totalul de 324 de kilometri de retele din municipiul Bacau.

              In medie, se inregistreaza doua avarii la trei zile. „Vechimea retelelor, cât si materialele din care sunt confectionate (azbociment, otel, tuburi de beton precomprimat), coroborat cu marea aciditate a terenului in care sunt amplasate si electrocoroziunea avansata constituie cauza principala care conduce la aparitia avariilor in retelele de transport si distributie. Exista echipe (utilaje si oameni) de interventie suficiente pentru a rezolva avariile in timp optim. Aceste echipe lucreaza in doua schimburi, intre orele 7.00-22.00, inclusiv in zilele de sâmbata si duminica”, se arata intr-un studiu CRAB.

              Motivat inclusiv de convingerea ca investitiile sunt prioritare, directorul CRAB a concluzionat spunând ca facturile la apa pentru consumatorii casnici nu se vor micsora de la 1 ianuarie 2016, atunci când TVA-ul scade de la 24% la 9%. Decizia nu se ia, insa, doar la Bacau.

              Teste gratuite pentru HIV, hepatita B si C

                In cadrul unei campanii lansate de Institutul National de Boli Infectioase „Prof.dr. Matei Bals”, bacauanii se pot testa gratuit pentru virusurile HIV, hepatice B si C. Campania este nationala si se desfasoara, intr-o prima etapa, pâna in luna aprilie 2016. Ea are ca scop mobilizarea tinerilor si grupurilor sociale vulnerabile – persoane de etnie roma, utilizatori de droguri injectabile – pentru a se informa cu privire la prevenirea infectiilor.

                In intreaga tara, dupa cum a declarat prof.dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului „Matei Bals”, testarile se fac doar in noua centre si laboratoare partenere. Printre acestea se afla si Medisense Bacau.

                „Sunt testari foarte utile, de tip screening. Noi am fost anuntati ca aceasta campanie se va desfasura in mai multe etape. Intr-adevar, prima etapa va fi pâna in aprilie, pentru 12.500 de testari, si va mai urma o alta, cu 20.000 de testari. Noi am efectuat deja in jur de 300 de testari, iar dintre acestea doar 2 au iesit pozitive pe virusul B.”
                dr. Viorica Biro, medicul sef al laboratorului bacauan din program

                Rezultatele acestor testari vor fi folosite la un raport ce se va intocmi impreuna cu Ministerul Sanatatii, pentru a permite interventii rapide si eficiente la diminuarea infectiilor. Potrivit datelor statistice, mai mult de jumatate dintre români nu s-au testat niciodata pentru hepatita B si C.

                Tot aceste date arata ca un sfert dintre români nu au incredere in vaccinuri si unul din cinci români nu s-ar vaccina impotriva virusului hepatitei B, chiar daca i-ar recomanda un medic. In ceea ce priveste HIV / SIDA, România inregistreaza, din anul 1985, când a inceput epidemia, pâna in prezent, in jur de 20.000 de cazuri. Programul campaniei, intitulate „Imbunatatirea prevenirii si controlului HIV / SIDA si a hepatitei B si C in România” este cofinantat prin Granturile Norvegiene, având ca operator de program Ministerul Sanatatii. Contracost, aceste testari ar ajunge la 50 lei – testul HIV si in jur de 450 lei – viremia (B si C).

                O noua emisiune „de Bacau”

                TV KIT, post de televiziune local, are de acum, în grila de programe, emisiunea ”de Bacau”, singurul talk-show din municipiu.

                Aceasta va fi difuzata în fiecare zi, de luni pâna vineri, în intervalul orar 18.00 – 19.00. Emisiunea este moderata de Catalin Bejan si Claudiu Banea, iar invitatii din platou vor fi din toate domeniile de interes ale telespectatorilor.

                Desi a fost conceput, în special, ca un talk-show economic si administrativ, nu vor lipsi dezbaterile pe teme sociale, de învatamânt si cultura, politice sau sportive.

                Proiectul „de Bacau ” va acoperi o nisa aparuta de doi ani în piata media locala.

                O buna perioada de timp, telespectatorii bacauani au dus lipsa de emisiuni menite sa aduca în dezbatere noutatile, problemele dar si lucrurile pozitive din judet. „Sigur ca multora le-a fost mai comod fara o emisiune de dezbatere. Am spus mai comod, nu mai bine, tocmai pentru ca eu sunt convins de necesitatea dialogului, a dezbaterii, a solutiilor gasite în urma unor confruntari de idei. «de Bacau» e un proiect sincer, fara investitori din umbra. Eu, Claudiu Banea si Dorin Bejenaru suntem investitorii”, a explicat moderatorul emisiunii, jurnalistul Catalin Bejan.

                Programele TV KIT sunt preluate de RCS-RDS în municipiile Bacau si Onesti, precum si în orasele Tg. Ocna si Slanic Moldova, dar si de retelele de cablu din localitatile: Comanesti, Darmanesti, Dofteana, Tg. Ocna, Stefan cel Mare, Asau, Livezi, Sanduleni, Berzunti, Poduri, Beresti-Tazlau, Ardeoani, Scorteni,

                Valea Budului, Hemeiusi, Gârleni, Racova, Blagesti, Caiuti, Strugari, Casin, Buciumi, Cotofanesti.
                Aria de acoperire teritoriala a postului este de aproximativ 2/3 din teritoriul judetului Bacau si este în continua crestere, având deja acordul cu UPC.

                Karate/ Cupa „Akasuki”: Gazdele, la inaltime

                Sâmbata trecuta, Sala de Atletism din Bacau a gazduit editia inaugurala a Cupei „Akasuki” de karate. Organizata de CS Phoenix, prin Sempai Luminita Dimofte si Sempai Andreea Mazilu, competitia a reunit la start, pe lânga reprezentantii gazdelor, sportivi de la Kokoro Botosani, Ryukay Suceava, Shinobi Vaslui, Torakai Iasi si Toratoshi Iasi, care s-au intrecut la probele kata individual si kata sincron. Cupa „Akasauki” a revenit iesenilor de la Rorakai, insa gazdele de la Phoenix Bacau si Phoenix Onesti au avut, la rândul lor, numerosi reprezentanti pe podium.

                Kata individual:

                Locul 1: Larisa Iancu (Phoenix Bacau).

                Locul 2: Darius Dimofte si Stefania Zarumba (ambii Phoenik Bacau) si Alexandra Borbei (Phoenix Onesti).
                Locul 3: Radu Bobirnac (Phoenix Bacau), Andrei Bogiu si Ioana Bogiu (ambii Phoenix Onesti).

                Kata sincron:

                Locul 1: Alexandra Radulescu si Deniz Arslan (Phoenix Bacau).

                Locul 3: Rebeca Dimofte si Darius Dimofte (Phoenix Bacau) si Ioana Bogiu si Alexandra Borbei (Phoenix Onesti).

                “Minus Zece” – Episodul 3: Iulian Burca “spala” obrazul Primariei Prajesti

                  Sa spele rusinea de pe obrazul administratiei si sa recâstige increderea cetatenilor nu va fi usor pentru Iulian Burca, noul primar al comunei Prajesti. Sunt, totusi, sarcinile care ii revin dupa ce fostul edil, Eugen Antica, a facut obiectul mai multor sesizari si anchete penale. “Au fost, intr-adevar, multe probleme, dar eu nu sunt omul care sa se plânga. Eu actionez, nu ma plâng”, a marturisit Iulian Burca.

                  Relatia cu cetatenii, “care asteptau foarte mult pentru orice hârtie”, si cu personalul, “care lucra in stres”, au fost primele aspecte pe care a vrut sa le indrepte, sa le aduca la starea de normalitate: “Am incercat sa fim mai operativi. Acesta e rolul nostru, sa rezolvam problemele oamenilor, nu sa-i tinem pe holuri.” Tensiuni, suspiciune, investitii neterminate, unele inadecvate, proiecte incomplete. Cam asta a gasit

                  Iulian Burca in primarie. “In primul rând a trebuit sa facem o fosa septica pentru grupul sanitar al scolii, care nu era prevazuta, sa terminam gradina botanica si sa continuam sediul primariei, o cladire mult prea mare pentru o comuna ca a noastra”, explica noul edil.

                  De zece ani, nu s-a facut nimic!

                  Iulian Burca a lucrat putin in administratia publica, la infiintarea comunei, in 2005, dar a fost administratorul propriei firmei, deci stie cum trebuie gospodariti banii. “Nu as spune ca mi-a fost greu când am venit la Primarie. Au fost si lucruri noi, dar le-am invatat din mers. Parul alb nu mi-a iesit degeaba, in viata am avut si perioade mai grele decât aceasta, cu câte patru credite la banca, dar am rezistat si m-am achitat intotdeauna de obligatii”, marturiseste proaspatul primar. Intrebarea e de ce un om de afaceri, care deja a depasit greutatile de inceput, intra in administratia publica.

                  Raspunsul vine prompt: “Eu aici locuiesc, aici am casa, aici am firma si nu eram deloc multumit de ceea vedeam ca se intâmpla. De cel putin zece ani, nu s-a facut nimic in Prajesti, in afara de a pune niste balast pe strazi si a renova muzeul.” Si s-a mai demarat ceva: construirea sediului primariei, o cladire uriasa, comparata de unii cu Muzeul Luvru.

                  “O vrabie” de 62 de miliarde de lei vechi

                  Locuitorii aveau, insa, nevoi mai urgente si mai importante decât un sediu nou pentru functionari. “La doua saptamâni dupa ce am intrat in primarie am semnat contractul pentru canalizare, care are o valoare de 62 de miliarde de lei vechi si e finantat prin Administratia Fondului de Mediu. Nu va fi usor deoarece vom avea de acoperit o cofinantare de 25 la suta. Puteam sa-l redepun pe Masura 7.2, la
                  Agentia de Finantare a Invetitiilor Rurale (AFIR), dar nu eram sigur ca vom fi acceptati si nu am vrut sa dau vrabia din mâna.”

                  Desigur, pe AFIR va derula alte investitii. Lui Iulian Burca nu-i place sa cheltuiasca banii degeaba pe documentatii si avize, asa incât a discutat cu un specialist despre punctajul pe care il poate obtine pentru extinderea retelei de apa si asfaltarea a 5 km. “Pentru apa asteptam rezultatul, iar la asfaltare stim deja ca avem sanse mari, deci voi initia o hotarâre de Consiliu Local. Eu imi doresc sa prindem finantare, nu ma intereseaza cine va fi primar când va fi finalizata investitia. Pe fonduri europene e foarte greu sa incepi un proiect si tot tu sa-l termini”, afirma noul edil.

                  “Nu fugim imediat la Protectia Copilului”

                  Desi comuna Prajesti e formata dintr-un singur sat si se afla la doi pasi de Bacau, exista locuitori care nu au alimentare cu apa, asta deoarece conductele nu au ajuns pâna pe strada lor. “Un sfert de sat nu e racordat la retea si va trebui sa facem o extindere. Vom analiza pe ce sursa de finantare avem sanse mai mari sa obtinem fonduri nerambursabile. Mie imi place sa merg pe o carte câstigatoare”, sustine Iulian Burca. Foarte des ii amintesc oamenii si ca e nevoie de un camin cultural, caci cel vechi, construit din chirpici, nu mai poate fi folosit: “E mare, dar e degradat. E absolut necesara o sala de festivitati!

                  Din pacate, in momentul acesta, nu am gasit fonduri decât pentru reabilitare.” In aceasta comunitate, cu familii mari, nu sunt doar nunti si botezuri, ci si multe probleme sociale. “Avem un angajat specializat in domeniu si ne descurcam. Eu, personal, am fost de multe ori pe teren, impreuna cu asistentul social, seful de post si alti membri ai Comitetului Consultativ. Nu fugim imediat la Protectia Copilului, incercam sa gasim o solutie aici. Discutam cu bunicii, cu matusile, cerem ajutorul preotilor din comuna, care sunt foarte buni psihologi si uneori se descurca mai bine decât noi”, marturiseste primarul interimar al Prajestiului.

                  “Vreau sa nu mai fie scandal”

                  Partea cu increderea, mai exact cu lipsa increderii in autoritati, se repara treptat. “Eu le-am spus ca doresc sa-i ajut cum pot mai bine si sa le rezolv problemele cât mai urgent. Daca nu ati gasit oameni pe hol nu inseamna ca nu sunt probleme, inseamna doar ca incercam sa fim operativi pentru ca si timpul locuitorilor e pretios, nu doar al angajatilor.”

                  Mai greu e sa câstigi increderea strainilor, dupa “istoriile” care au stricat reputatia administratiei locale. “Simt lucrul acesta din plin. Am incercat sa conving un inginer agronom sa vina la noi, dar când a auzit ca e vorba despre Prajesti a zis «A, nu, la Prajesti, nu!» Avem nevoie si de un contabil cu experienta, si de un specialist in achizitii publice… Sunt foarte multe de facut aici!” Si pentru ca sunt multe de facut, de când munceste la Primarie, Iulian Burca a ajuns “musafir la mine acasa”. Sotia stie ca nu-si doreste neaparat sa fie primar, ci sa schimbe ceva in comuna, asa ca accepta ca e mereu ocupat, mai ales ca doi dintre copii sunt mari:

                  “Am o fiica studenta in anul II la «Informatica economica», in Iasi, la «A. I. Cuza», a doua e in clasa a XI-a la «Ferdinand», iar baiatul e in clasa a VI-a si e pasionat de fotbal. E mort dupa fotbal, joaca in echipa localitatii!” Toti trei iubesc sportul si matematica. “Ma mostenesc”, precizeaza Iulian Burca, infoindu-se de mândrie. De la o vreme, a dat uitarii pasiunea pentru tenis si fotbal, concentrându-se pe treburile primariei: “Vreau ca oamenii sa inteleaga ca lucrurile s-au schimbat si sa aiba incredere ca vom realiza lucruri utile si frumoase pentru comunitate. Vreau sa nu mai fie scandal, iar cei din afara sa fie mândri ca sunt din Prajesti si sa vina cu drag acasa!”

                  ULTIMELE ȘTIRI

                  aq2

                  aq1

                  Bacau_23.01-doar online-1

                  Bacau_23.01-doar online-2