Acasă Blog Pagina 3240

Accident pe podul de peste Siret

    FOTO: Alin Odobisteanu‎/ FACEBOOK

    La data de 10 martie a.c., în jurul orei 19:00, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier pe DN 2 F, în comuna Letea Veche.

    Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un tânăr de 27 de ani, din comuna Stănișești, care conducea un autoturism pe D.N. 2 F, în comuna Letea Veche, a intrat în coliziune cu un atelaj hipo semnalizat și echipat corespunzător, condus de un localnic de 22 de ani, după care a pătruns pe sensul opus de mers și a intrat în coliziune frontală cu un microbuz, condus regulamentar de un bărbat de 40 de ani, din comuna Secuieni.

    În urma evenimentului rutier conducătorul auto de 27 de ani și un pasager din atelajul hipo, de 21 de ani, au primit îngrijiri medicale fără a necesita internarea.

    FOTO: Alin Odobisteanu‎ . FACEBOOK
    FOTO: Alin Odobisteanu‎ . FACEBOOK

    Cei doi conducători auto și conducătorul atelajului hipo au fost testați cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

    În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

    A furat o tableta si un telefon

      La data de 10 martie a.c., în urma investigațiilor efectuate, polițiștii din comuna Răchitoasa au depistat un localnic de 22 de ani, bănuit de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

      Din cercetările polițiștilor a rezultat că în noaptea de 01/02 martie a.c., ar fi pătruns în locuința unui localnic și ar fi sustras un telefon și o tabletă ce aparțineau unui bărbat de 31 de ani, din Bacău aflat în vizită la prietenul său în comuna Răchitoasa.

      Bunurile, în valoare totală de aproximativ 4 000, au fost recuperate și restituite persoanei vătămate.

      În cauză se continua cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

      Politia in actiune

        Polițiștii băcăuani au acționat pentru salvarea de vieți și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere. În urma acțiunii defășurate, la data de 10 martie a.c, polițiștii au aplicat 240 de sancțiuni contravenționale și au reținut 59 de permise de conducere.

        La data de 10 martie a.c., polițiști rutieri și de ordine publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au acționat pentru prevenirea accidentelor rutiere produse pe fondul indisciplinei pietonilor și neacordării priorității de trecere pietonilor, precum și pentru combaterea vitezei excesive.

        În cadrul acțiunii polițiștii au aplicat în total 240 de sancțiuni contravenționale pentru abateri de la normele rutiere.

        Astfel, s-au aplicat 105 sancțiuni pentru nerespectarea regimului legal de viteză, 20 de sancțiuni pentru neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversare și 34 de sancțiuni pietonilor care traversau arterele rutiere prin loc nepermis.

        Valoarea sancțiunilor contravenționale aplicate este de 54.400 de lei.

        De asemenea, față de 59 de conducători auto s-a luat măsura complementară a reținerii permiselor de conducere, dintre care 35 pentru depășirea limitei legale de viteză și 20 pentru neacordare prioritate pietoni.

        Exemple semnificative:

        Un tânăr de 21 de ani, din comuna Filipești, a fost depistat de polițiști, pe D.N. 2, în localitatea Filipești, în timp ce conducea un autoturism cu viteza de 157 km/h.
        Cel în cauză a fost sancționat contravențional, iar ca măsură complementară s-a luat măsura reținerii permisului de conducere.

        Polițiștii au depistat un bărbat de 39 de ani, din Bacău care, în timp ce conducea un autoturism pe strada Gării, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajati regulamentar în traversarea străzii.
        Cel în cauză a fost sancționat contravențional, iar ca măsură complementară s-a luat măsura reținerii permisului de conducere.

        Camelia Potec a fost in vizita la Bazinul Olimpic din Bacau

          Presedinta Federatiei Române de Natatie si Pentatlon Modern, Camelia Potec, insotita de noul secretar general al acestui for, Bogdan Duta, au sosit vineri in Bacau unde au facut o vizita la Bazinul Olimpic. Dupa o intâlnire cu antrenorii de natatie bacauani a avut loc si o intrevedere cu jurnalistii din presa locala la care au participat si reprezentanti ai autoritatilor locale.

          „Ne bucuram de fiecare data când venim la Bacau pentru ca aici sunt conditii extraordinare de pregatire si de competitie. Am venit sa vedem daca toate lucrurile merg bine in pregatirea sportivilor”, a declarat Camelia Potec.

          La aceasta intâlnire au fost avansate mai multe idei despre infiintarea unui centru de excelenta la Bacau, discutia fiind lansata de candidatul la functia de primar al Bacaului, Dragos Luchian, proiect despre care Camelia Potec a preferat sa fie rezervata spunând ca: „mai multe detalii vom avea peste doua saptamâni când ne vom reintâlni la Campionatul National de Inot”.

          Au mai fost ridicate anumite probleme legate de concentratia de clor din bazinul bacauan si despre unele animozitati aparute in ultima perioada in presa legate de aceasta baza sportiva. Detalii in editia de luni a cotidianului Desteptarea.

          Depistat în timp ce conducea un autoturism și se afla sub influența alcoolului

            La data de 11 martie a.c., în jurul orei 05.00 polițiștii au depistat un oneștean de 23 de ani, care conducea un autoturism pe Bulevardul Republicii din localitate, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

            Rezultatul testării conducătorului auto cu aparatul etilotest a indicat concentrația de 0,97 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care i s-au prelevat mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

            În cauză i s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.

            „Cu Mercur in exil”, o noua aparitie editoriala sub semnatura Mihaelei Babusanu

            Debutul primaverii a oferit iubitorilor de poezie bacauani un nou prilej de incântare prin spectacolul cartii gazduit de catre Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” in acest sfârsit de saptamâna.

            Poeta Mihaela Babusanu, o impatimita a fenomenului liric oriental cunoscut sub numele de „haiku”, vine si de aceasta data cu un volum de versuri care a vazut lumina tiparului la Editura „Ateneul Scriitorilor” sub titlul „cu Mercur in exil”.

            Cartea beneficiaza de o prefata realizata de Melania Cucu, grafica purtând sematura pictorului Mihnea Baran. Despre acest eveniment literar au vorbit Cristina Stefan, Mara Paraschiv si Petre Isache, ambientul sonor fiind asigurat de cvartetul „Dolce” al Colegiului Naaional de Arta „George Apostu”, profesor-coordonator Codrin Stan.

            [wonderplugin_gallery id=”463″]

            Portofel gasit de o patrula de jandarmi

              Jandarmii din cadrul unei patrule de ordine şi siguranţă aparţinând Grupării de Jandarmi Mobile Bacău au identificat un portofel pierdut şi l-au restituit proprietarului.

              În ziua de 11.03.2016, jandarmii din cadrul unei patrule de ordine şi siguranţă publică aparţinând Grupării de Jandarmi Mobile Bacău au găsit un portofel în apropierea unui bloc de pe strada Bicaz din municipiul Bacău.

              Jandarmii au verificat conţinutul portofelului şi au găsit în interiorul acestuia suma de 190 lei, carduri bancare şi acte de identitate.

              Jandarmii au identificat proprietara portofelului constatând că este vorba despre Lucica P. de 58 ani din municipiul Bacău.

              În urma verificărilor întreprinse persoana în cauză a fost invitată la sediul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău unde i s-au restituit toate bunurile pierdute, aceasta mulţumind jandarmilor pentru vigilenţa şi modul în care au acţionat.

              Aracii, caprele si rapitoarele domestice hoinare

                …Doar câtiva din principalii factori, care pun in pericol ariile protejate din apropierea Bacaului. La rapitoarele domestice hoinare ar trebui inclusi si braconierii. Sunt deja câtiva ani buni de când se vorbeste despre Situl Natura 2000 – „Lacurile de acumulare Buhusi – Bacau – Beresti”. Zona protejata incepe cu lacul Lilieci, urmând apoi arealul lacurilor Bacau II, Galbeni, Racaciuni si Beresti, pâna la granita cu Vrancea.

                Mamaaa… ce de-a plastic!

                A fost prima reactie pe care au avut-o studentii din primul si al doilea an de la Facultatea de Biologie – Ecologie, a Universitatii „Vasile Alecsandri” din Bacau. Acestia au raspuns provocarii voluntarilor de la Centrul Regional de Ecologie, când au vizitat pentru prima oara zonele protejate. I-am intâlnit duminica dimineata pe digul de la Galbeni, imbracati bine si inarmati cu aparate de fotografiat si binocluri. Bogdan Ioan Bontas, biolog, unul dintre organizatori, formuleaza in câteva fraze scopul:

                BUNA braconaj si poluare

                 

                „Practic, vrem sa cooptam studentii care urmeaza cursurile de profil, si nu numai, in actiunile noastre de monitorizare. Sa mergem pe teren, sa le aratam aria protejata, sa le explicam ce presupune sa monitorizezi pasarile acvatice, toata ihtiofauna… Sa vada practic cu ce se vor ocupa si confrunta ca viitori biologi.” Bogdan, impreuna cu alti trei colegi, Dorel Ureche, Carmen Bejenaru si Adriana Enache au documentat pe parcursul mai multor ani, un raport ecotoxicologic privind bioacumularea de metale grele (cadmiu, plumb, cupru, zinc), in probe prelevate din apa, sedimente si tesuturi animale. In date concrete, „la nivelul anului 2012, pe raza municipiului Bacau activau 15 agenti economici, poluatori majori. Insumat, acesti poluatori au eliberat in mediul ambiant 1698 de kilograme din aceste metale grele.” Spre deosebire de alte substante poluante, cum ar fi hidrocarburile petroliere si alte deseuri care invadeaza mediul, acestea se acumuleaza treptat in organismele vii, inclusiv in pesti. La nivelul zonei noastre, concentratia este destul de scazuta, situându-se sub limitele maxime admise de normativele in vigoare. Având in vedere ca anual peste 3500 de pescari sportivi activeaza pe aceste arii protejate, când sunt semnalate poluari, deversari accidentale, o perioada de timp, pâna nu se fac cunoscute rezultatele analizelor, este indicat ca pestele prins sa nu fie consumat sau comercializat.

                Unde-i buba?

                Am fost prezent la ultima intâlnire, organizata in sala de conferinte de la Agentia pentru Protectia Mediului Bacau, unde au fost invitati primari si viceprimari din comunele pe a caror teritorii se intinde situl, reprezentanti din partea politiei si jandarmeriei, initiatori de proiecte. Voluntarii de la Centrul Regional de Ecologie Bacau au prezentat un raport privind evaluarea starii de conservare a ariilor protejate, axat mai ales pe activitatile cu impact negativ si propuneri de adoptare a unor masuri care sa asigure o mai buna protectie a speciilor de interes comunitar si a habitatelor lor specifice. Mai pe româneste, in cadrul discutiilor libere s-a ajuns la concluzia ca, legi exista, normele de aplicare sunt cunoscute, organisme de verificare si control exista, dar stam ca de obicei…prost, la capitolul executie si finalizare.

                „Braconajul piscicol ramâne activitatea cu cel mai mare grad de impact negativ, atât prin prezenta barcilor in zonele si perioadele de protectie stricta cât si prin impactul asupra sursei de hrana a pasarilor”, constata Gabriel Gritcu. „Anul acesta, pâna la inceputul lunii martie, s-au facut 20 de controale, având sprijinul jandarmeriei. Au fost cazuri când am documentat prezenta a mai mult de 10 ambarcatiuni pentru braconaj concomitent, pe acelasi lac. Au fost identificate persoanele implicate. Am intâlnit un caz când o singura ambarcatiune detinea peste 2500 de metri de plasa monofilament. Amenzile si distrugerea materialelor folosite nu sunt in masura sa-i descurajeze pe braconieri.”

                BUNA fond Baraj Racaciuni

                De ce nu merge?

                Este abordata si problema braconajului la pasunat. „Nu vorbim aici de situatia de subzistenta, pentru cel care are 2-3 capre, ci pentru ala care creste 100 – 200 de animale si nu are in proprietate sau concesionat niciun metru de pasune. Eu nu cred ca primarii in a caror localitati sunt amplasate stâne pe albia majora, nu stiu de ele! Am gasit amenajari de podete intre insule, mai ceva ca-n Vietnam, sa poata trece caprele de pe o insula pe alta.” Replica vine chiar din partea alesilor: „Si-atunci sa nu mai produca omul niciun kilogram de brânza? Din ce sa traiasca? Hai sa-i dam in cap! Ce sanse are? Ajutorul social?” Argumentele insa… nu mai lasa loc de comentarii.

                „Va dau numai un exemplu, pentru ca situatia se regaseste si in alte comune. In parcul Gheraiesti, imediat dupa calea ferata, este o stâna a unuia pe care-l cheama chiar Ciobanu. N-are niciun metru de pasune. De ce nu poate intra in legalitate? Pasuneaza in frontul de captare, pe digul Bistritei, in parcul Gheraiesti. Au fost sute de copacei plantati in parc. Acum sunt bete. Le-au ros caprele.

                Facem protectie sociala devastând natura? Si pentru câti poti sa o faci? Ca vecinul daca vede ca ala nu pateste nimic, vrea si el! Despre stâna de la coada lacului Lilieci la fel. Au inceput sa-si faca constructii, imprejmuiri cu garduri de sârma. Le-a dat cineva autorizatie? ” Cu probleme se confrunta si edilii din Gioseni, Horgesti, cu taierile ilegale de lemn si… confectionarea aracilor. Este o activitate care incepe in lunca inca din ianuarie. Pentru 2 lei bucata sunt afectate zone intregi de vegetatie.

                BUNA Studenti pe digul lacului Galbeni

                Comunele situate in imediata vecinatate a municipiului se mai confrunta cu o problema. Cea a câinilor si pisicilor abandonate, salbaticite. Un adevarat dusman pentru avifauna ariei protejate in perioada de inmultire. Pe lista activitatilor negative, cu impact mediu si major, mai trebuiesc trecute: utilizarea pesticidelor si fertilizantilor pe terenurile cultivate in vecinatate; taierea arborilor; abandonarea deseurilor; accesul ambarcatiunilor; vandalismul si arderea stufului – vegetatiei, in perioadele de cuibarit; golirea necontrolata a bazinelor lacurilor, pentru efectuarea de lucrari hidrotehnice.

                Omul poate controla partial, din timp, prin sistemele de baraje, inundatiile si viiturile din perioadele de cuibarit si depunere a icrelor. Insa, in primavara lui 2014, prin deversarea brusca a unui volum semnificativ de apa din lacul Gârleni in lacul Lilieci, a fost compromis sezonul de cuibarit din zona lacului Lilieci. Trebuie specificat ca majoritatea acestor zone introduse sub protectie, nu sunt accesibile in mod natural omului. In general sunt inconjurate de ape, izolate fata de principalele cai de comunicatie. De aceea, accesul in zonele de cuibarit, din perimetrul ariilor protejate, stabilite si protejate prin lege, este interzis in perioada 1 martie – 15 iunie.

                Raluca Nastase, urmatorul viceprimar al municipiului

                  Consilierul local PNL Raluca Nastase va fi, cel mai probabil, urmatorul viceprimar al municipiului Bacau. Aceasta, dupa ce primarul Romeo Stavarache a fost suspendat din nou din functie, fiind in arest la domiciliu pentru urmatoarele circa 30 de zile. Pentru a-i prelua atributiile se vehiculeaza numele viceprimarului Ilie Birzu. Raluca Nastase trebuie sa treaca mai intâi de votul consilierilor, dar colegii sai penelisti au majoritatea, deci nu ar urma sa apara surprize.

                  „Ma onoreaza increderea lor, am emotii, evident, pentru ca va fi o mare responsabilitate. Sunt ultimele doua luni de mandat, in care trebuie sa finalizam proiectele incepute. Imi doresc si sa nu mai existe blocaje in aparatul administrativ, in sensul in care sa facem lucrurile sa se intâmple mai repede”, a declarat Raluca Nastase. Aceasta isi va suspenda contractul de munca de la Oficiul pentru Finantarea Investitiilor Rurale, acolo unde lucra din 2006 ca expert plati.

                  Raluca Nastase a ocupat in ianuarie 2013 postul vacantat de Florin Lazar prin demisie, ea fiind urmatoarea înscrisa pe lista de supleanti a democrat-liberalilor. Are 48 de ani si este casatorita.
                  Va fi a doua femeie din executivul liberal al ultimilor ani ai administratiei Stavarache, dupa fostul viceprimar Roxana Mironescu.

                  Si bacauanii reclama lucruri trasnite

                    O buna parte din controalele Protectiei Consumatorilor Bacau de anul trecut au fost initiate in urma plângerilor primite de la bacauani. Astfel, in 2015, pe adresa institutiei au sosit nu mai putin de 1.589 de reclamatii (fata de 1.216 in anul precedent), in crestere cu peste 30 la suta.

                    Dintre acestea, 49 la suta au privit serviciile nealimentare (49 la suta fata de 53 la suta in 2014), alte 30 de procente au fost reclamatiile impotriva agentilor economici care valorificau produse nealimentare, 16 la suta cele din servicii si produse financiare si doar 5 la suta pe bunuri si servicii alimentare.

                    „Din totalul petitiilor, 408 au fost cu rezolvare amiabila, 403 cu solutionare pozitiva, 51 retrase, 11 nesolutionabile, 345 neintemeiate, 79 clasate, iar 183 redirectionate catre alte institutii”, a precizat Alin Nastasa, comisar sef adjunct la Comisariatul pentru Protectia Consumatorilor (CJPC) Bacau. Cel mai reclamat agent economic a fost E-On Moldova, cu 183 de petitii, urmat de firmele din domeniul bancar, inclusiv cele financiar nebancare (IFN-uri), si firmele din telecomunicatii.

                    Avem si noi ciudatii nostri

                    La sediul CJPC Bacau ajung tot soiul de reclamatii. De exemplu, o doamna din Moinesti a reclamat o angajata a unui magazin ca le face ochi dulci barbatilor, inclusiv sotului ei, si când vine acasa, acesta devine violent. Prin urmare, le-a cerut comisarilor Protectiei Consumatorilor sa ia masuri in aceasta speta. Un alt domn reclama ca pe aeroportul din Bacau ar exista dispozitive de bruiaj care, in opinia sa, ar pune viata locuitorilor in pericol, in vreme ce un alt concitadin reclama ca, intr-un anume cimitir, a fost lasat un sicriu in mijocul aleii si s-ar impune ca un angajat al Protectiei Consumatorilor sa intervina.

                    Petitii au mai venit si prin intermediul liniei telefonice 9551. La acest numar, un consumator reclama hypermarketurile care, impreuna, au format o alianta „in scopul precis de a-l otravi”, un altul se arata terorizat ca este urmarit de nu se stie cine, care vrea sa-l execute, motiv pentru care nu mai poate iesi din casa. Haios a fost apelul venit din partea unui consumator, intrucât ingurgitase o cantitate apreciabila de alcool si, printre sughituri, reclama un anume restaurant-bar ca nu-i mai «serveste» fise pentru a mai juca la «pacanele».

                    Reclamagiul de profesie, explorator prin magazine

                    Din pacate, institutia este asaltata si de plângeri venite din partea unor… reclamagii de profesie. Nu putine au fost situatiile in care acestia au depus zeci de astfel de petitii, de cele mai multe ori nejustificate ca si continut, de-a dreptul fanteziste. Dar, cum legea acorda tuturor acces liber la justitie si la autoritati, reclamagiul este aproape imposibil de domolit si de pedepsit. „Din pacate, sunt si reclamanti despre care as putea spune ca nu sunt de buna credinta, in conditiile in care mereu revin si fac tot felul de reclamatii, de multe ori pe aceleasi spete. Cu toate ca legea spune ca atunci când vine o reclamatie care are acelasi obiect cu o petitie anterioara, aceasta se claseaza. Avem un astfel de personaj care este «explorator» printre supermarketuri. Am inteles ca in unele a si fost interzis cumva. De vreun an de zile, are o problema cu un anumit lant de magazine”, a incheiat Alin Nastasa, seful Protectiei Consumatorilor Bacau.

                    „Pentru a interveni in timp real in piata si a rezolva problemele, acolo unde sunt, ii rugam pe toti bacauanii sa ne sesizeze de fiecare data când un operator economic incalca legislatia, implicit drepturile consumatorilor. Pentru ca numarul mic de comisari din cadrul CJPC Bacau nu poate acoperi in totalitate piata judetului. Din fericire, consumatorii au aflat si au invatat ca au drepturi si automat vin cu aceste reclamatii.”

                    Alin Nastasa, director la Protectia Consumatorilor Bacau

                    Manifestarea de amploare cu ocazia inaugurarii SMURD Podu Turcului

                      – zeci de localnici si-au lasat treburile in gospodarie si au venit in centrul comunei pentru a urmari defilarea pompierilor militari, un eveniment inedit pentru ei – cu totii sunt multumiti de prezenta echipajului SMURD in localitate

                      A fost agitatie mare joi, in comuna Podu Turcului. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau a organizat o manifestare de sfintire a sediului in care functioneaza Garda de Interventie Podu Turcului si de operationalizare a echipajului Smurd din aceasta localitate. La eveniment au luat parte numeroase oficialitati locale si judetene, insa a fost prezent si inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU), generalul de brigada dr. Ovidiu Vasilica. Modernizarea sediului pompierilor din comuna Podu Turcului a inceput in urma cu mai bine de doi ani si era nevoie de investitii aici pentru ca vorbim despre un fost grajd de animale, care facea parte din CAP-ul comunei, iar conditiile de lucru ale pompierilor nu erau deloc bune.

                      Astazi, sediul arata cu totul altfel. S-au amenajat camere de odihna pentru militarii care sunt in garda 24 de ore din 24, bai, un club, magazie pentru medicamente, camera de dezinfectie a paramedicilor dupa misiune, o bucatarie unde sa-si incalzeasca mâncarea si garaje pentru autospeciale. „In momentul in care am venit la Podu Turcului si am vazut conditiile in care colegii mei isi desfasurau activitatea din start am zis ca trebuie sa facem ceva. Am considerat necesar ca trebuie imbunatatite conditiile pâna la limita minima umana, iar acum sunt multumit de ce s-a facut”, a declarat col. Ioan Mihalache, inspector sef la ISU Bacau.

                      „Este un pas pozitiv inainte. Oricum aceasta subunitate exista de 21 de ani, dar la momentul actulal vorbim de modernizare, de conditii mai bune si ma bucur pentru colegii mei ca au aceste conditii”, a spus si generalul de brigada dr. Ovidiu Vasilica, inspectorul general al IGSU. Modernizarile de la Podu Turcului au fost posibile doar pentru ca s-a primit sprijin din exterior, ce a constatat in materiale de constructii, si primaria a contribuit cum a putut, iar forta de munca a fost proprie. De la comandant pâna la subofiteri, cu totii au zugravit, vopsit si au facut garduri.

                      Echipajul SMURD vine in sprijinul locuitorilor din zona

                      Pentru ca s-au asigurat aceste conditii, de la 1 februarie a fost adus aici si un echipaj Smurd, extrem de util in conditiile in care spitalul din localitate nu mai preia urgente. Trei paramedici sunt la dispozitia oamenilor care au nevoie de ajutor medical si nu este vorba doar de localnici din Podu Turcului ci si din comunele apropiate. Cazurile medicale sunt transportate la Spitalul Judetean Bacau, dar pot fi duse si la spitalele din Adjud sau Bârlad.

                      „Este bun Smurd-ul, dar era foarte bine când aveam si Urgente. Acum se duce lumea pe la alte spitale. Sunt batrâni care au nevoie”, spunea Vasile Bejan, localnic. „Am crezut ca vine domnul Arafat, ca i-am fi spus redeschida Urgentele pentru ca este nevoie. Acum ne ducem cu salvarea la zeci de kilometri, dar este bine ca avem si Smurd acum”, spunea o localnica.

                      Evenimentul s-a incheiat cu defilarea prin centrul comunei a peste 100 de pompieri si a tehnicii de interventie, moment la care au asistat zeci de oameni din Podu Turcului si comunele apropiate si s-au facut sute de fotografii. „N-am mai vazut asa ceva aici la noi. Este foarte frumos si ma bucur ca am lasat treaba si am venit”, ne-a marturisit o bunica. De la inceputul anului si pâna in prezent, militarii de la Garda Podu Turcului au intervenit la 9 incendii si 33 de solicitari Smurd.

                      „E usor sa construiesti un mall, dar e greu sa faci sa bata inima in el”

                      – interviu cu omul de afaceri bacauan, Ovidiu Budeanu

                      Ne-am cunoscut la mijlocul lunii martie, in 1990, pe o nava de pescuit a flotei române de specialitate, undeva in Atlantic, in zona Nouadhibou, Mauritania. Eu eram marinar stagiar, el, inginer electronist. Fiind amândoi din Bacau am povestit multe despre orasul nostru. Timp de câteva luni, nava Caliman ne-a fost si casa si masa. Ne-am revazut acasa, dupa care drumurile noastre s-au despartit. Fiecare pe alte nave. Peste câtiva ani, Ovidiu Budeanu s-a lasat de navigatie si a trecut in lumea afacerilor. Anii au trecut, si in urma cu câteva zile ne-am intâlnit in biroul lui, unde, dupa ce am depanat amintiri din El Dorado-ul marinarilor din flota I.P.O. Tulcea (Intreprinderea de Pescuit Oceanic), Las Palmas, am vorbit despre un brand care reprezinta Bacaul, un nume pe care il pastoreste Ovidiu Budeanu – Arena Mall.

                      -Arena Mall. De ce ati botezat mall-ul bacauanilor, «Arena»?

                      -Când ne-am gândit la acest nume, am vrut sa aratam ca este un loc unde se intâmpla evenimente. Iar in cei opt ani de când suntem pe piata, pe lânga shopping si zonele de agrement, am oferit bacauanilor foarte multe evenimente.

                      -De opt ani bacauanii vin in Arena Mall. Sa facem o scurta radiografie a acestor ani.

                      -Arena Mall s-a deschis pe 12 decembrie 2007. Atunci aveam o firma de management care se ocupa de mall, pentru ca am considerat ca trebuie sa pun profesionistii la treaba. Era o firma din Portugalia, Sonae Sierra. Pentru ca eram primul mall, am avut puncte tari. Am putut sa negociem la inceput o chirie mai marisoara, pentru ca mergea piata. Creditele se accesau destul de usor la vremea respectiva. Noi am accesat creditul online, la diferite banci din tara dar si din strainatate si am batut palma cu o banca din Viena. A trebuit atunci sa demolam intreaga fabrica de incaltaminte, pentru ca la constructia unui mall ai nevoie de un spatiu mare. Poate la inceput o parte din oameni erau suparati pentru ca am demolat fabrica, dar, mai târziu, s-a demonstrat ca acest lucru a fost benefic pentru comunitate. Mai erau in jur de 300 de persoane angajate, care, si acum, o parte din ele, lucreaza in Arena Mall. Dar sa nu intram prea mult in amanunte pentru ca am avea de povestit foarte, foarte mult. Va spun doar ca atunci au venit foarte tare chinezii, italienii s-au dus pe piata asiatica iar noi am devenit nerentabili. Asta pe scurt. Atunci am tras concluzia ca cea mai buna varianta ar fi sa construim un mall.

                      -Putem spune ca sunteti pionier in acest domeniu in Bacau. Sunteti primul care a construit un mall in oras, si pâna in momentul de fata, ultimul…

                      -Nu pot spune ca sunt ultimul… Am avut noroc ca am avut chiriasi de la inceput, mall-ul a fost incarcat suta la suta. In prima faza am avut 19.000 de metri patrati, fara Cinema City. Apoi a venit 2008 cu criza si ne-am pus intrebari despre ce e de facut. Am considerat ca este bine sa facem un sondaj, un chestionar cu 12 intrebari prin care am vrut sa aflam ce isi doresc bacauanii de la Arena Mall. Concluzia a fost una cât se poate de simpla. Bacauanii isi doresc sa gaseasca in Arena Mall ce nu gasesc in restul orasului, si invers. Adica mall-ul sa fie mall in adevaratul sens al cuvântului. Atunci ne-am indreptat catre brand-uri puternice, cum ar fi Zara. Aici a fost o intreaga poveste, dar am reusit pâna la urma sa aducem brand-ul spaniol in Bacau. Pentru ca daca nu ai Zara nu esti mall, esti galerie. Iar Zara a tras dupa el celelalte brand-uri: Sephora, H&M, brand-uri apreciate de oameni. Trebuie remarcat ca, atunci când a venit criza, am renuntat la contractul de management cu firma portugheza si am trecut la managementul „in house”, adica l-am preluat eu.

                      -Care a fost cheia succesului, având in vedere ca era perioada de criza?

                      -Am facut un mix de magazine, sa putem oferi ceea ce in principiu isi doresc consumatorii. Este o reteta de succes, sa poti sa dai ceea ce se doreste in zona, tinând cont de mai multe criterii, cum ar fi puterea de cumparare, de vârstele clientilor etc. Si cel mai important a fost ca am ramas singur pe piata. Din punctul meu de vedere, criza a facut un lucru bun pentru ca erau alte cinci proiecte de constructii de mall-uri in Bacau, proiecte foarte puternice, gata de ridicare. Din cauza crizei, dezvoltatorii au renuntat la acele proiecte.

                      -E greu de administrat un mall ?

                      -E usor de construit un mall, dar e greu sa-l tii. In prima faza, lumea spune ca mall-ul este un activ, dar el genereaza foarte multe cheltuieli. Numai impozitul pe cladire este de ordinul miliardelor. Deci, daca Doamne fereste, nu produce, in al doilea an statul te vinde. In afara de banca, noi avem 235.000 de euro cheltuieli operationale. Mall-ul se amortizeaza in peste 20 de ani. E greu. Oamenii vad doar partea de suprafata, ca se fac bani. Nu e chiar asa.

                      -Tragând linie, sunteti multumit de ceea ce ati realizat pâna acum?

                      -De la inceput am fost multumit. Este o afacere frumoasa, o afacere care poate sa educe si copiii in spiritul asta. Mall-ul poate sa aiba o viata lunga daca dupa o anumita perioada se modernizeaza. Tot timpul trebuie sa faci câte ceva, pentru ca totul sa devina nou.

                      -Sunteti zi de zi in mall si supravegheati ca totul sa fie in ordine…

                      -Asa e. In fiecare dimineta fac rondul. Dupa ce-mi duc fata la scoala vin la mall si in primul rând fac rondul. Nu exista un lucru sa nu-l vad. Si seara inainte sa plec, la fel. Atunci trec si prin magazine, sa vad si reactia vânzatorilor, a oamenilor, clientilor, pentru ca ma intereseaza.

                      -Stati foarte bine si din punct de vedere al securitatii. A fost odata si o poveste cu niste bani gasiti…

                      -Sefii de tura de la Security sunt foarte bine pregatiti si sunt foarte vigilenti. S-au gasit multe obiecte pierdute, uitate, iar in acea poveste despre care ati amintit este vorba despre o suma de 35.000 de euro. Noi suntem singurul mall din tara care are pe site o rubrica „obiecte pierdute/ obiecte gasite”. Nu exista lucru gasit in Arena Mall si care sa nu fie predat la Security, sa-l punem pe site, pentru ca apoi lumea sa-l poata recupera. Telefoane, bani, carti…orice. A fost acea situatie in care am gasit o geanta cu 35.000 de euro, uitata intr-o cafenea, am sunat persoana respectiva si a venit si i-am dat banii inapoi. Clientul a fost placut impresionat. Nu s-a gândit ca-si va recupera banii. Au fost si alte situatii. S-au pierdut mii de euro si toti au fost recuperati de catre pagubasi. In tot mall-ul sunt camere video de supraveghere.

                      -Cum se prezinta astazi Arena Mall?

                      -Noi incercam sa ne adaptam din mers. Asta ne intereseaza foarte mult pentru ca se schimba si profilul de consumator. Si bacauanul s-a educat. Daca la inceput am fost martor la anumite scene, sa le spun asa, cum unii oameni se uitau pe geam si nu aveau curaj sa intre, in mintea lor crezând ca mall-ul este ceva scump, astazi oamenii nu mai percep chiar asa ideea de mall. Bine, sa nu ne imaginam acum ca este ceva foarte ieftin. Cei opt ani de experienta ne-au invatat sa fim mai aproape de client, sa identificam ce-si doresc acestia. Noi in fiecare an facem chestionare tocmai pentru a afla ce-si doresc oamenii sa gaseasca la noi in mall, daca stiu de Arena Mall s.a.m.d. Si când vedem ca oamenii vor câte ceva, incercam pe cât posibil sa implementam acel ceva. Acum si piata româneasca cere, e un moment favorabil pentru Arena Mall pentru ca au inceput sa vina brand-uri din strainatate, care vor ca dupa ce intra pe piata din capitala sa se extinda si in provincie. Spre bucuria noastra, mall-ul din Bacau este un mall cautat de investitori. Arena Mall este pe placul investitorilor pentru ca, chiriasii au rezultate, si acestia vorbesc intre ei.

                      -Ati inceput lucrari de reconfigurare a unor spatii ceea ce inseamna ca in Arena Mall se vor deschide noi magazine. Se pot astepta bacauanii la noi surprize in aceasta primavara?

                      -E adevarat. Suntem intr-o campanie de reconfigurare pentru ca avem câteva contracte cu brand-uri noi ce vor veni in Arena Mall. Printre acestea, am incheiat contract cu LC Waikiki (brand de imbracaminte si accesorii de moda, care se adreseaza tuturor categoriilor de vârsta), care este foarte bun pentru familie. LC Waikiki va fi la etajul I pe o suprafata de 1000 de metri patrati, iar lucrarile vor fi gata, undeva prin luna iunie. Apoi intra Pizza Hut, care a mai fost la noi, dar au fost ceva probleme când a inceput criza, important este ca acum revin. Am adus un brand, English Home, cu articole de lux pentru casa, dar ieftine si care este prezent in alte mall-uri frumoase din România. Ce am avut pâna acum de la Adidas era o franciza iar de acum avem contract cu Adidas Official (imbracaminte si incaltaminte sport pentru femei, barbati si copii). Noriel de la etajul I se transforma in Noriel Megastore (jucarii, produse si accesorii de puericultura pentru copii, sub marca Noriel Bebe, articole de imbracaminte pentru copii si o linie speciala de imbracaminte „maternity”, pentru femeile gravide), la etajul II, pe 700 de metri patrati. Dupa cum ati vazut, MIZAR, un foarte bun brand bacauan, si-a facut un nou look si se extinde, chiar dublându-si suprafata. Mai avem un brand, House, din Polonia, cu imbracaminte si accesorii de moda pentru tineret, si nu in ultimul rând, aducem un brand care se numeste PEPCO. Este vorba despre un brand sud-african, un fel de discounteri, care aduc imbracaminte pentru femei, barbati si copii, articole de casa, jucarii si produse educative, produse de papetarie si articole de sezon, toate la preturi foarte mici. Este un brand foarte bun care acopera o nisa de cumparatori care se orienteaza pe discounturi. Veti vedea aici, de exemplu, perechi de pantofi la 12 lei. Acest brand este prezent in mai multe mall-uri mari din tara, mai mult decât atât, a deschis 60 de magazine in România intr-un singur an. Sunt sigur ca va prinde la bacauani. Toate aceste lucrari vor fi finalizate, pe rând, pâna in luna august. Aceste noi brand-uri vor fi prezente in Arena Mall imediat cum spatiile vor fi gata.

                      -E scumpa chiria in Arena Mall?

                      -Noi nu avem o suprafata foarte mare sa punem multi chiriasi, de aceea trebuie sa fim foarte atenti din acest punct de vedere. Noua ne trebuie o echilibrare intre magazinele mari si cele mici, pentru ca, pe metru patrat, magazinele mici ne platesc mai multi bani. Magazinele mari, cum ar fi Zara sau H&M au alte facilitati la chirie, pentru ca noi câstigam altfel acolo, procentual, din volume mari de vânzare. Noi nu avem un pret fix pe Arena Mall. Pretul e dat de vad, de trafic. La intrare poate fi si de 100 de euro pe metru patrat iar la etajul I, intr-un colt poate fi si de 5 euro.

                      -Ce ne va aduce in viitor Arena Mall?

                      -Eu sunt incântat de tot ce s-a intâmplat pâna acum. Urmeaza sa incheiem aceasta faza, cu aceste brand-uri noi pe care le aducem pentru bacauani. Cu toate acestea, nu ne oprim aici. Suntem mereu in discutii cu alti si alti posibili clienti. Ne propunem pentru 2017-2018 sa aducem un nou design, iar urmatorul pas este extinderea si modernizarea mall-ului bacauanilor. La final trebuie sa mai spun ca Arena Mall are un trafic de aproximativ 3,5 milioane de vizitatori pe an, din Bacau, Onesti, Comanesti, Moinesti, Iasi, Piatra Neamt, Roman, Vaslui, Suceava, Bârlad, Adjud, Focsani, Botosani si nu numai.

                      [wonderplugin_gallery id=”462″]

                      Un proiect inedit: Haloterapia in fiecare gradinita

                        Prescolarii, si nu doar ei, pot profita incepând cu luna martie, de numeroasele beneficii aduse de haloterapie, sau terapia prin sare. Printr-un proiect al Salinei Bacau, adica cu un nou aparat (de acelasi tip ca cel folosit si la salina fixa), haloterapia va ajunge si in gradinite si scoli.

                        Salina mobila este un concept dezvoltat de Salina Bacau pentru a veni in intâmpinarea unor solicitari si in sprijinul oamenilor ocupati. Nu este un proiect care sa prejudicieze salina fixa si presupune ca acelasi tip de aparat folosit la Salina Bacau va putea fi dus in gradinite, scoli, intreprinderi, chiar si in spitale, clinici, sau in locuinte private, deci oriunde vor exista solicitari. Beneficiile acestui proiect sunt multiple. „In primul rând, timpul pe care parintii il economisesc: o ora si jumatate seara este pretioasa alaturi de copii, in acelasi timp, sunt mai multi copii deodata si sunt supravegheati de educator, pretul este la jumatate – 8 lei per copil, pe sedinta. Mediul in care aerosolii salini vor fi prezenti este igienizat, cu alte cuvinte, virusi, bacterii sunt anihilate de aerosolii uscati. De aici vine inca un beneficiu foarte mare: salile vor fi mai curate. Cei mici isi vor desfasura activitatile lor normale, inspirând un aer curat si facând terapie”, explica Simona Andronic, managerul Salinei Bacau.

                        Terapia este indicata in zece sedinte, cu o frecventa de o sedinta la doua zile. Circa 20-24 de copii pot face terapie intr-o sala.

                        Inspectoratul Scolar a fost de acord ca acest proiect sa fie desfasurat in intreg judetul Bacau, doamna profesor Theodora Sotcan, inspectorul scolar general, fiind chiar din Târgu Ocna. Parintii isi vor da acordul in scris cu privire la terapie, vor primi informatii despre beneficii, dar si restrictii. Copiii cu afectiuni grave – cancer, TBC, insuficienta renala – nu vor putea intra la terapie. Cele 45 de minute, cât dureaza o sedinta, sunt suficiente pentru ca sarea sa ajunga in alveolele pulmonare. Nu este indicat ca dupa terapie sa se consume lichide in urmatoarele 30 de minute, pentru a ramâne sarea cât mai mult timp in sistem sa curete. Aceasta terapie este mai putin cunoscuta, dar foarte eficienta si necesara, iar din acest punct de vedere, faptul ca se poate face direct la unitatea de invatamânt inseamna un beneficiu in plus.

                        „Copiii tratati la scoala sau gradinita vor avea o prezenta mai buna, iar educatorii si invatatorii vor fi si ei mai sanatosi. Proiectul pilot se va desfasura la gradinita OBLIO, iar acum sunt in discutii cu Gradinita si cu Scoala Nr.11 , a carei eleva am fost in urma cu…34 de ani”.
                        Simona Andronic

                        Volei feminin/ Divizia A1: Haideti, fetelor!

                        Stiinta Bacau- Dinamo Bucuresti (sâmbata, ora 17.00, Sala Sporturilor)

                        Marire: odinioara jucau cu titlul pe masa. Si se luptau in finala Cupei României, asa cum s-a intâmplat si primavara trecuta. Decadere: acum se bat pentru locul 4, ultimul ce duce in play-off-ul campionatului. Cât despre Cupa, i-au spus „adio” inca din faza sferturilor de finala. Miercuri, detinatoare trofeului, Stiinta Bacau a pierdut cu 2-3 returul de la Târgu-Mures, cu Medicina, dupa ce fusese invinsa si acasa, cu 0-3, in timp ce Dinamo Bucuresti a cedat la scor identic, 0-3, ambele manse din „sferturi” cu CSM Târgoviste. Prin urmare, le-au ramas doar aminitirile. Si campionatul. Iar ultimele doua etape ale sezonului regulat sunt decisive pentru stabilirea ultimei echipe care va intra in play-off, alaturi de Alba Blaj, CSM Târgoviste si CSM Bucuresti. Aflata pe locul 5, la sase puncte de Dinamo, Stiinta porneste cu sansa a doua. Studentele trebuie sa câstige la scor de trei puncte atât derby-ul de sâmbata, cu Dinamo, cât si confruntarea de la Iasi, cu Penicilina, din ultima etapa. Si asta nu-i de ajuns! Daca Dinamo ia fie si un punct saptamâna viitoare, in jocul de acasa, cu CSM Târgoviste, atunci s-a zis cu play-off-ul pentru Stiinta. Dar pâna saptamâna viitoare, când CSM Târgoviste va face cartile, Stiinta trebuie sa o invinga azi pe Dinamo. In numele trecutului, dar si al prezentului. Haideti, fetelor, credeti ca se poate?
                        Celelalte meciuri ale etapei a 21-a: Alba Blaj- U Cluj, CSM Târgoviste- Rapid, CSM Bucuresti- Penicilina Iasi (se joaca pe 16 martie), Medicina Târgu-Mures- CSM Lugoj, SCM U Craiova- Unic Piatra Neamt.

                        Clasament

                        1 Volei Alba Blaj 20 19 1 0 0 60-7 59p.
                        2 CSM Târgoviste 20 14 2 2 2 54-19 48p.
                        3 CSM Bucuresti 20 13 2 3 2 52-20 46p.
                        4 Dinamo Bucuresti 20 13 1 1 5 46-28 42p.
                        5 Stiinta Bacau 20 10 2 2 6 44-29 36p.
                        6 Medicina Tg. Ms. 20 9 4 0 7 41-29 35p.
                        7 CSM Lugoj 20 7 2 2 9 34-39 27p.
                        8 Penicilina Iasi 20 5 1 3 11 27-45 20p.
                        9 Unic P. Neamt 20 6 0 2 12 24-44 20p.
                        10 SCM U Craiova 20 4 1 0 15 18-48 14p.
                        11 U Cluj 20 4 0 1 15 17-51 13p.
                        12 Rapid Bucuresti 20 0 0 0 20 2-60 0p.

                        Fotbal/ Liga a II-a: Farul- SC Bacau, tocmai marti

                        In acest weekend se va disputa grosul etapei a 22-a din Seria I a Ligii a II-a. Epilogul rundei va avea loc, insa, de-abia marti, de la ora 19.00, la Constanta, acolo unde Farul va primi vizita Sport Clubului Bacau. Programarea, conditionata de postul care va transmite meciul (Digi), nu a cazut deloc bine bacauanilor, .

                        „Chiar daca sansele noastre la play-off s-au diminuat substantial, am fi preferat sa jucam sâmbata sau duminica”, a declarat antrenorul Sport Clubului, Cristi Popovici. Farul se afla pe pozitia a cincea in clasament, cu 32 de puncte, in timp ce SC Bacau se afla cu un loc mai jos si trei puncte mai putin. Celelalte jocuri ale rundei a 22-a: ACS Berceni- Gloria Buzau, CS Balotesti – Otelul Galati, Ceahlaul- Rapid Suceava, Academica Clinceni.

                        Boerii de altadata

                        – fragment din „Amintirile” lui Radu Rosetti

                        „Toaleta de dimineata a boierilor musafiri era necomplicata. Mai intai fiecare din ei aducea cu dinsul feciorul sau particular; un boier, chiar un boiernas mai cu dare de mina, s-ar fi privit ca desconsiderat daca ar fi venit in casa straina fara de fecior. Dimineata veneau, rind pe rind, feciorii boierilor gazduiti, urmati de cite un tigan sau de cite o tiganca a casei, care aducea o cofa cu apa, si feciorul aducea un lighean de alama galbana si un ibric de acelas metal, cu gitul ingust, iar de umarul lui era atirnat un prosop cit o prostire. Ligheanul se asaza pe un scaun, ibricul se umplea cu apa din cofa, feciorul dadea in mina boieriului o bucata rotunda de sopon turcesc mirosind a mosc, ce-i fusese incredintata de camarasita curtii, si boieriul venea ca sa-i toarne feciorul apa, pe mini, pe cari le spala, apoi isi spala cu ele obrazul. Cei mai civilizati din ei mai scoteau dintr-o cutie o perie de dinti si un instrument alcatuit dintr-o falioara, larga de mai putin de un deget si lunga cam de o schioapa, de argint sau de balena, cu minere mici de aceeas materie, cu care isi radea limba. Aceasta toaleta ni se pare astazi sumara, dar boierii de atunci nu se credeau deloc mai putin curati decit ne credem noi astazi.

                        Data fiind prezenta unor anumite ustensilii, de forma arhaica, insa cu totul caracteristica, de fiinta carora imi aduc aminte in ietacurile si in odaile de toaleta ale cucoanelor din generatia bunicii, am temei a crede ca toaleta lor era simtitor mai complicata.

                        Se vede ca generalii si ofiterii superiori rusi nu erau mai exigenti, in ceea ce privea confortul, decit boierii moldoveni, caci am auzit adesa pe bunica povestind cum, dupa cladirea curtii celei noua de la Bohotin, a primit in vizita numarosi generali si ofiteri superiori rusi.
                        Marele lux de la tara consista atunci in cai, trasuri si mai ales in masa bogata si, in aceasta de pe urma privinta, precum am zis, Bohotinul ocupa locul de frunte in Moldova, in slugi multe si, la Bohotin, erau si multe si bine stilate; in sfirsit, luxul mai consista in lautari buni, si taraful de la Bohotin era vestit.

                        Multi din numarosii vechili si vatafi ai bunicului erau, dealtmintrelea ca si acei ai altor mari case boieresti, oameni de neam bun, feciori de boieranasi sau de razasi sau oameni boieriti, in urma staruintii hatmanului, cu boierii mici: pitari, medelniceri, jitniceri, satrari, chiar sardari si bani etc. Din urmasii lor s-au ridicat, unii prin mijloace cinstite, prin munca incordata, cinste, destoinicie si economie, la stari frumoase si au jucat oarescare rol politic in vremea domniilor regulamentare. Altii au ajuns si ei la situatii si stari la feli prin mijloace necurate, prin furt, prin frauda, prin insalaciune si slugarnicie. Din nepotii lor nu putini ocupat-au, ocupa si astazi situatii insamnate, ajungind chiar, unii, sfetnici ai tronului”.

                        Radu Rosetti

                        Umberto Eco si infinitele lecturi posibile

                        Jean Auguste Dominique Ingres a introdus ordine in repaus, in vreme ce Paul Klee a incercat sa introduca ordine in miscare. Ii placea des sa spuna asta. A si asezat acest gând ca motto la una dintre cartile sale. Nu ne-a spus explicit ce incerca el sa faca, dar cred ca a introdus ordine in discursul gândirii care era insetata de profunzimi. A fost filosof, semiotician, romancier, eseist, publicist. A scris tratate stiintifice, dar si carti pentru copii. Vreo cincizeci de universitati l-au incarcat cu lauri, dar aplauzele nu l-au impovarat. A ramas mereu admiratorul discursului care pretuia sinceritatea fara zorzoane, isi savura clipele de izbânda cu umor. Spunea, de pilda, ca a avut nenorocul sa scrie ,,Numele trandafirului” mai pe la inceputurile carierei de romancier, pentru ca apoi, romanele pe care le publicase, celebre si ele – „Pendulul lui Foucault”, „Insula din ziua de ieri”, „Baudolino”, „Misterioasa flacara a reginei Loana”, „Cimitirul din Praga” sau „Numarul zero” – sa aiba ca efect cresterea tirajului unei noi editii a … romanului „Numele trandafirului”… Semioticienii il studiaza având creionul in mâna, cei care-i savureaza eseurile din „La Republica” au mereu zâmbetul pe buze. A fost una dintre constiintele mari si bune ale ultimelor secole. Il pastrez pe Umberto Eco in suflet, lânga Karl Popper, ca pe prietenul care nu mi-a tradat nicio asteptare.
                        M-a ajutat sa izbutesc in disputa cu toate canaliile care-au incercat sa se agate disperat de beregata mea, intrucât i-am urmat sfatul: „Mintea dintotdeauna, si de mâine, ne spune ca daca cineva te ataca cu un cutit ai dreptul sa ripostezi macar cu un pumn; dar daca (…) stii ca doar cu un pumn iti trimiti adversarul pe Luna, ca impactul provoaca farâmitarea satelitului nostru, ca sistemul gravitational intra in perturbatie, ca Marte se ciocneste cu Mercur si asa mai departe, gândeste-te o clipa – s-ar putea ca o catastrofa gravitationala sa fie exact ce voia adversarul tau. Si ca tocmai n-ar trebui sa-i faci pe plac” („Pliculetul Minervei”, Humanitas, Bucuresti, 1922, pag. 16).
                        M-a luat frumos apoi de guler, trezindu-ma dintr-un anume somn dogmatic, atunci când mi-a deschis clar ochii catre intelegerea faptului ca „1) operele <>, intrucât sunt in miscare, se caracterizeaza prin invitatia de a face opera impreuna cu autorul; 2) la un nivel mai inalt (…) exista acele opere care, cu toate ca sunt desavârsite sub aspect fizic, sunt totusi <> unei germinari continue de relatii interne pe care consumatorul trebuie sa le descopere (…); 3) orice opera de arta, chiar daca este produsa conform unei poetici explicite sau implicite a necesitatii, este in mod substantial deschisa unei serii virtual infinite de lecturi posibile, fiecare dintre ele facând opera sa retraiasca potrivit unei perspective, unui gust, unei executii personale” („Opera deschisa”, Paralela 45, 2002, pag. 71).
                        Desi programele disciplinelor Filosofie si Psihologie nu l-au inclus inca in continutul lor, am fost la aceste cursuri mereu cu gândul la Umberto Eco, si, intr-un rând, atunci când vorbeam despre nevoia dezmortirii spiritului din noi, citându-l – ,,Autorul ofera (…) consumatorului o opera care trebuie desavarsita; nu stie in ce fel va fi dusa la capat opera, dar stie ca opera dusa la bun sfârsit va fi, totusi, intotdeauna opera sa, nu o alta, si ca, la sfârsitul dialogului de interpretare, va fi concretizata o forma care este forma sa, chiar daca organizata de altcineva…”(Ibidem, pag. 69) – am auzit aplauze, de parca el era chiar printre noi.
                        M-am intrebat mereu de ce este atât de seducator Umberto Eco. Poate si datorita faptului ca, desi discursul sau vizeaza mereu esentele, permite fiecarui cititor accesul catre acestea. Cât de profund avanseaza aceasta aventura a lecturii fiecaruia dintre noi catre aceste esente, aceasta este o alta cuceritoare poveste…

                        Bricolaje / Luxul e ceva opus vulgarității

                        Carmen Mihalache
                        Carmen Mihalache

                        Până nu demult se știa că, în materie de modă, totul se decide la Paris, aici alegând să-și facă profesia și să locuiască unii dintre cei mai mari designeri ai lumii. În timpul din urmă însă, lucrurile s-au mai schimbat, și acum se vorbește și despre Milano, Roma, Londra, New York tot ca despre niște capitale ale modei. Și despre unele centre din Asia sau Orientul apropiat. Deși, parcă tot Parisul rămâne acel loc privilegiat, magnetic, prezentările de aici având ceva unic, care ține de atmosferă și de un inimitabil glamour. Mă uit, din când în când, la câte o defilare de modă, pentru că sunt curioasă să văd noutățile prezentate, dar mă uit și în sală, la spectatori, la acel public monden extrem de stilat. Și îmi amintesc de Coco Chanel care definea luxul ca pe ceva opus vulgarității. Mi se pare o definiție foarte inteligentă, exactă. Și eu înțeleg tot așa luxul, eleganța, ca pe ceva nu neaparat scump, dar categoric opus prostului gust. Despre Franța se mai știe că este patria gastronomiei rafinate (mie îmi place mai mult bucătăria libaneză, dar aceasta e bună tocmai pentru că a suportat influența franceză), a brânzeturilor moi, cu mucegai, a vinului, și a traiului bun. Savoir vivre e specific francez, nu-i așa? Deși, concurența lucrează tare și aici, fiindcă și în Germania, Italia, Statele Unite sunt multe varietăți de brânză gustoasă, care-ți impresionează plăcut papilele gustative. Dar Franța e totuși greu de egalat la acest capitol. Pe vremuri se spunea că sunt aici mai multe soiuri de brânză decât zilele anului și, vizavi de acest lucru există și o celebră zicere a generalului De Gaulle, potrivit căreia e greu să guvernezi o țară cu peste trei sute de feluri de brânză. Mai nou însă, s-ar înregistra un număr mult mai mare, spre o mie. Vă dați seama, în noile condiții, cât de greu îi este lui Hollande să conducă?
                        A venit primăvara și am un teribil chef de ducă, de aceea mă gândesc, nostalgic, la Franța. Deja îmi fac planuri pentru niscaiva escapade. Mi-e dor de câte un oraș frumos, la Viena, de pildă, pe care am revăzut-o în toamnă, m-aș duce oricând. Pentru că și acolo, bunăstarea, luxul nu sunt etalate ostentativ. Dar bunul-gust, eleganța naturală, calmă, te întâmpină mai peste tot. Am și acum în memorie imaginea vienezilor savurând un pahar de vin, în liniște, la măsuțele din fața micilor restaurante, și pe cea a unei doamne elegante, la a doua tinerețe, trecând grațios, prin centrul orașului, pe o trotinetă. Ceea ce ar fi foarte greu de imaginat la noi. Doar în București am mai văzut niște hipsteri cu trotinetă. În Bacău însă, unde văd, în schimb, multe mașini mari, scumpe, 4x 4, pe centru, nu a ajuns moda asta. Care e simplă, foarte practică și face bine la sănătate.

                        Limba ce-o vorbim şi-o scriem: Auzite sau citite

                        ISTORIA LIMBII ROMÂNE, LA EUROVISION. Finala naţională a popularului concurs muzical, alimentată de marca spirituală a oraşului-gazdă (Baia Mare, centru al regiunii recunoscute drept leagănul dacilor liberi – Maramureşul), a fost dominată de momente tradiţionale autentice. „Chiar dacă a cântat în engleză şi textul lui /Ovidiu Anton/ nu conţinea faimoasele cuvinte dacice mânz, viezure, varză, mesajul cântecului său a fost pe placul urmaşilor” – notează de la faţa locului corespondentul „României libere”. În titlul articolului – angajant, stăruitor în detalii expresive –, ordinea e alta: „Varză, mânz, viezure, Eurovision”, iar în text, ni se explică: „De acum încolo, şi cuvântul Eurovision poate intra liniştit în vocabularul <> de azi”. Este limpede că reporterul are pasiunea istoriei şi chiar ştie câteva cuvinte din substratul traco-dac al limbii române. „Lăsând gluma la o parte” (aceea cu „validarea” termenului Eurovision ca fiind măcar getic…), trebuie să operăm o inventariere cât de cât exactă a celor trei cuvinte. Varză, primul cuvânt din titlu (scris în totalitate cu majuscule), cu niciun chip nu poate fi plasat între elementele de substrat. Originea este clară: din latinescul viridia, -ium (un neutru plural), cu înţelesul de „arbori şi plante verzi, locuri înverzite, verdeaţă”. Acel i din mijloc s-a sincopat, iar d A i A vocală a trecut la dz şi apoi la z. Altul este cuvântul moştenit de la traci: barză, comparabil cu albanezul bardhë. Iniţialele celor două substantive l-au păcălit pe reporterul nostru. Celelalte – mânz şi viezure – sunt cu adevărat din substratul traco-dac, alături de abur, balaur etc., până la 80-100 de cuvinte. Balada rock „Moment of Silence” a pledat, indirect, pentru biruinţa spiritului. Subscriem la cele declarate de Ovidiu Anton imediat după concurs: „Avem nevoie de cultură ca să evoluăm”.
                        continuarea pe www.desteptarea.ro

                        SEMIADVERBUL, MAI TARE DECÂT VERBUL. „Vreau doar să mulţumesc publicului din România, iar acest doar este o metaforă”, a spus acelaşi Ovidiu Anton. Se confirmă că o banală parte de vorbire poate căpăta, în contexte ample, energia unei acţiuni.
                        DUBLU AVANTAJ. Noul dirijor al Corului Academic Radio este Ciprian Ţuţu. Intervievat la „Oaza de muzică” (RRC, 3 febr.), a trebuit să facă un acord prin încrucişare între pronumele relativ „care” şi articolul posesiv-genitival. Ca să găsească forma corectă, a enumerat în faţa noastră/în urechile noastre variantele posibile: „(corul) al cărui activitate/al cărei/a cărui – aşa! – activitate…”, lămurindu-ne şi pe noi că articolul se acordă cu femininul, iar pronumele, cu neutrul. Al doilea avantaj al tânărului dirijor este că ne obligă să punem diacriticele ca becarii ori bemolii din partiturile sale muzicale.
                        POEZIE – TRAGEDIE. „Vocile memoriei”, de la RRC, l-a evocat pe Florin Mugur, la 25 de ani de la plecarea dintre noi. Eugen Lucan şi Anca Mateescu ne promit un răgaz liric cu poetul decedat la 9 febr. 1991, când de fapt îl ascultăm cu o confesiune tulburătoare: venind spre Radio, a aflat de moartea lui Aurel Dumitraşcu, la doar 34 de ani. I-a girat volumul de la „Cartea Românească”, anunţând un poet neobişnuit de valoros, dar cenzura i-a scos 40 (din 100) de texte, cele mai reuşite. „Unde or fi?” se întreabă autorul „Convorbirilor cu Marin Preda”. „Dumnezeu ştie, dar nu ne spune”, conchide metafizic Florin Mugur.

                        JOACA CU FOCUL. „Îmi place ştirile, da’ şi muzica”, spune o ascultătoare certată cu gramatica elementară, într-un pachet de declaraţii de fidelitate faţă de un post de radio. Oare nu se putea renunţa la vorbele nepotrivite nici măcar într-o conversaţie banală? Simpla selecţie a acestora pentru a fi aşezate într-un spot publicitar dă girul corectitudinii pentru o incorectitudine!

                        Inca 12 persoane intoxicate la praznic au ajuns la spital

                          Pâna joi la prânz, pe la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau au trecut in total 130 de persoane care s-au intoxicat la praznicul organizat duminica, in comuna Traian. 12 oameni au cerut ajutor medical in cursul zilei de miercuri. Din totalul pacientilor, 60 au fost internati si primesc tratament sub supraveghere.

                          De cealalta parte, Directia de Sanatate Publica (DSP) Bacau continua ancheta demarata in urma acestui eveniment, iar primele rezultate arata ca la firma de catering, care a furnizat mâncarea de la pomana, curatenia lasa de dorit.

                          „Din primele rezultate ale testelor de sanitatie, la nivelul unitatii reiese ca nu sunt efectuate, conform normelor, operatiunile de curatenie si dezinfectie, existând o incarcatura microbiana care in urmatoarele zile va fi clarificata”, a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvânt la DSP Bacau.

                          Asadar, ancheta este in curs iar rezultatele finale vor fi facute publice, cel mai probabil, saptamâna viitoare. Reamintim ca verificari fac si cei de la Protectia Consumatorului si de la Directia Sanitar Veterinara.

                          Pâna acum, activitatea firmei de catering a fost suspendata si s-au aplicat amenzi pentru mai multe nereguli gasite. In continuare, patronul firmei nu raspunde la numerele de telefon afisate pe site-ul societatii.

                          ULTIMELE ȘTIRI