În această perioadă Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău va asigura ordinea şi liniştea publică în zona de competenţă cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti.
Efectivele din cadrul unităţii vor desfăşura misiuni specifice în zona de responsabilitate, pe linia menţinerii unui climat de siguranţă pentru cetăţeni precum şi asigurării ordinii şi liniştii publice. Premergător şi pe timpul oficierii slujbelor religioase specifice sărbătorilor Învierea Domnului, Prima şi a doua zi de Paşti vor fi asigurate măsuri specifice de ordine şi siguranţă publică la lăcaşe de cult ortodoxe din zona de competenţă.
În judeţul Bacău – bisericile ortodoxe din municipiul Bacău: Sfântul Dumitru, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfânta Treime, Sfântul Gheorghe, Izvorul Tămăduirii, Naşterea Maicii Domnului, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Intrarea Domnului în Ierusalim precum şi mănăstirea Tisa Silvestri; în judeţul Neamţ – mănăstirile: Văratic, Agapia, Secu, Sihăstria, Neamţ, Petru Vodă, în judeţul Botoşani mănăstirea Zosin, în judeţul Galaţi la mănăstirea Buciumeni.
Pentru desfăşurarea într-un climat normal a manifestărilor religioase, echipajele de jandarmi vor fi prezente pe traseele de deplasare ale participanţilor, pe timpul oficierii slujbelor religioase precum şi pe căile de acces pentru asigurarea unui climat de ordine în zonele respective.
În acest sens, pentru evitarea incidentelor nedorite, JANDARMERIA recomandă participanţilor să se comporte civilizat, să manifeste calm şi răbdare, să respecte indicațiile forțelor de ordine, evitând implicarea în conflicte de orice natură; în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte de natură antisocială să solicite ajutorul echipajelor de jandarmi; să acorde o atenţie deosebită copiilor care îi însoţesc, bunurilor și obiectelor personale (genţi, poşete, bagaje etc.), să evite pe cât posibil să aibă la vedere obiecte de valoare care pot atrage atenţia.
De asemenea, cetăţenii sunt rugaţi să anunţe la numărul unic de urgenţă 112 orice incident sau orice altă problemă legată de ordinea şi liniştea publică.
Un licean a ajuns la spital in aceasta seara dupa ce s-a accidentat in timpul unei demonstratii acrobatice pe scena Teatrului de Vara „Radu Beligan”, din Bacau, in cadrul Balului Balurilor.
Catalin Cozma, 17 ani, elev al Colegiului National „Vasile Alecsandri” din Bacau, a ratat aterizarea si s-a lovit la bratul stang. El s-a ridicat de pe podea, insa nu a mai fost in stare sa continue exercitiul si s-a retras in culise.
In vreme ce demonstratia la bara continua pe scena, tanarul sportiv astepta ambulanta chemata de colegii sai, in culise.
Catalin Cozma este membru al trupei The Pack, o trupa de „street workout”. Conform paginii de FaceBook a trupei, „Street workout-ul este un sport bazat pe exerciții statice , dinamice și de forță executate numai cu greutatea corpului”.
Prezentatorii spectacolului au anuntat, ulterior, ca tanarul este in afara oricarui pericol si va primi ajutor de specialitate la Spitalul Judetean de Urgenta.
Balul Balurilor este un spectacol organizat de liceenii din Bacau, spectacol care se doreste a fi o finala a Balurilor Bobocilor din liceele din judet.
„Vreau sa îmi cer scuze tuturor pentru ce s-a întâmplat în aceasta seara, un moment de neatenție și m-am accidentat dar nu ma va opri din a practica acest sport. Nu este grav, ma voi face bine cat se poate de repede . Va mulțumesc tuturor pentru susținere! O seara frumoasa în continuare” – a scris tanarul pe pagina sa de Facebook.
Vineri, 29 aprilie, la sediul Primăriei municipiului Bacău s-au înmânat cheile a 21 de locuințe ANL. În momentul de față, doar cei 21 au reconfirmat dosarele, din totalul de 77. După reconfirmarea documentatiei celorlalți, se vor inmâna și acestora cheile locuințelor rămase.
In sedinta de consiliu local de joi, 28 aprilie, consilierii au aprobat lista nominala a celor care vor primi locuințele. Pentru ANL-urile neocupate se va relua procedura de atribuire.
Începând din această duminică, se vor institui noi reguli de circulație în zona Târgului de mașini, din cartierul Serbănești. Primăria municipiului Bacău montează astăzi, noile indicatoare rutiere în zonă. Așadar, în fiecare duminică, în intervalul orar 02-14:00, se va circula pe sens unic dinspre Str. Tecuciului spre Târgul de mașini, și sens unic dinspre târg spre Străzile Sublocotenent Adam și Arțarului. Restricția va fi doar duminica în intervalul menționat. Noile reguli vin din partea Poliției Rutiere și Direcției Piețelor din cadrul primăriei.
Participanții la trafic sunt rugati să respecte noile indicatoarele rutiere.
Intr-adevar, zi de sarbatoare pentru veteranii de razboi din Bacau. Vineri, la ora 10, pe o vreme extrem de frumoasa, autoritatile locale, reprezentantii unor institutii publice si private, autoritatile locale, veteranii de razboi, militari din Garnizoana Bacau si câtiva bacauani, au participat la ceremonialul militar si religios organizat cu ocazia Zilei veteranilor de razboi.
“Sarbatorim 114 ani de când regele Carol I a semnat inaltul decret de instituire a calitatii si titlului de veteran de razboi. La 25 de ani dupa razboi, au fost proclamati primii veterani. In anul 2007, prin Hotarâre de Guvern s-a instituit Ziua veteranilor de razboi, iar in anul 2008 veteranii au fost sarbatoriti pentru prima data. Cu sprijinul prefectului Ioan Ghica am transmis la toate primariile sa se organizeze manifestari in cinstea veteranilor acolo unde este cazul, insa, din nefericire, nu toata lumea a raspuns pozitiv solicitarii noastre”,
declara Gl.Fl.Aer. (r) prof. Alexandru Leonov, presedintele Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi “General Eremia Grigorescu” Bacau
Ceremonialul religios a fost urmat de depuneri de coroane si jerbe de flori, iar in finalul manifestarii, prin fata participantilor a defilat garda de onoare.
Extragerea loteriei va fi transmisa tv de la ora 19,45
Ministerul Finantelor Publice organizeaza luni, 2 mai, extragerea ocazionala a Loteriei bonurilor fiscale, dedicata sarbatorilor de Pasti. La aceasta extragere participa bonurile fiscale emise în perioada 1 februarie – 16 aprilie 2016.
Fondul de premiere este tot de un milion de lei, suma din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.
Selectia câstigatorilor va fi realizata în doua etape. Prima etapa va avea loc luni, 2 mai, si va consta în extragerea bilelor care vor desemna luna, ziua si valoarea bonurilor câstigatoare. Daca numarul cererilor de revendicare depaseste o suta, va fi organizata o a doua extragere, pentru desemnarea celor 100 de câstigatori.
Extragerea va fi organizata în studioul TV al Loteriei Române, începând cu ora 19,45, dar extragerea este publica si de regula este transmisa de TVR 1.
Dupa stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câstigatoare, acestea vor fi centralizate si transmise în termen de doua zile catre ANAF, în vederea încarcarii rezultatelor în „Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale”, respectiv pentru verificarea autenticitatii bonurilor câstigatoare de catre Directia Generala Antifrauda Fiscala, prin directiile regionale.
Pastele – spune o vorba din popor – este al fudulului, iar Craciunul este al satulului, cu aluzie la modul in care ne innoim de Paste si in care pregatim, de Craciun, mese bogate, de pe care nu lipseste carnea de porc. Dar, gastronomic, nici Pastele nu e mai prejos, mielul pascal fiind deja celebru si aproape nelipsit de pe masa românului. Prin urmare, si o astfel de masa se cuvine asezata cum trebuie, adica pregatita si servita ca atare.
Dintre „ingredientele” ei nu poate lipsi vinul, iar asocierea intre feluritele bucate pascale si vinuri trebuie facuta ca la carte. Pentru ca si masa de Paste sa ramâna de pomina. Motiv pentru care l-am rugat pe cel mai cunoscut somelier din România, Sergiu Nedelea, prezent pentru doua zile in Bacau, la deschiderea cursului de somelieri de la Selgros, sa ne aseze dupa toata arta soiurile de vinuri lânga delicioasele bucate.
Orice festin de Paste incepe cu ouale rosii. „Oul, insa, este un aliment complicat – este de parere somelierul. Când ne asezam la masa de Paste, intâi ciocnim oua. «Banale» oua fierte. Dar când le mâncam e nevoie si de o gura de vin, sa nu ne inecam, sa lunece mai bine oul. Iar pentru ca oul e pretentios ca aliment, are nevoie de un vin Chardonnay sau de o Feteasca regala, mai finuta”.
Urmeaza apoi gustarile, intre care la loc de cinste sta drobul de miel. Sau chiar un stufat de miel, din costite proaspete, cu usturoi verde abia rasarit. La acestea trebuie sa bem un vin roze, pentru a da consistenta povestii Pastelui. Dar, stufatul (ostropelul) este o mâncare cu usturoi, deci cu arome puternice. „Se acompaniaza, deci, foarte bine cu o Busuioaca de Bohotin, dar nu din aceea de pe vremuri – ne invata somelierul. Acum se face Busuioaca vinificata in sec si in demisec (la Cotnari, la Averesti etc. – in Moldova), care sunt vinuri foarte bune. Cu aromele din mâncare vom avea o ambianta interesanta, foarte placuta, iar cu vinurile recomandate poti trage frumoase concluzii in aceasta poveste”.
Somelierul Sergiu Nedelea are un sfat pentru toti: moderatie, chiar la masa de Paste
„Piesa de rezistenta” a mesei de Paste este insa mielul. Parca si vedem tava iesita din cuptor, aburinda, cu friptura pe pat de ierburi aromate. „La acest fel de mâncare – l-am auzit pe Sergiu Nedelea – ma gândesc la o Feteasca neagra, destul de interesanta indiferent de arealul din care provine, desi o interpretam in registru diferit, dupa areal. Intr-un fel este aceea de Dealu Mare, altfel de Oltenia. Mai nou avem si vestita Feteasca neagra de la Cotnari, unde s-a reeditat povestea ei. De altfel, sa nu uitam ca locul de plecare a ei in lume a fost zona Cucuteni, unde in celebrele vase arheologice s-au gasit seminte de struguri de Feteasca neagra”.
Desertul la masa de Paste poate fi ceva mai variat, dar cozonacul e rege. De aceea poate fi bine acompaniat de o Tamâioasa sau de o Grasa de Cotnari. Dar, pentru cine se incumeta sa sara peste aceasta parte dulce, o masa buna de Paste se inchide, in România, cu un Vin Pelin, care echilibreaza perfect prin caracterul lui digestiv. „Acesta este finalul perfect, dupa ce ai trecut prin tot festinul, ca in loc sa ajungem, Doamne fereste, la medic pentru prea multa mâncare, sa ne lasam in voia Pelinului. Dar, sa nu uitam moderatia de care trebuie sa dam dovada in toate, chiar si la masa de Paste. Calitatea bate cantitatea!” – a fost concluzia de final a somelierului Sergiu Nedelea.
„De Paste stim cam ce mâncam si ce punem pe masa, dar sunt anumite stereotipuri care ne situeaza doar intr-o anumita zona de consum. Inca nu intelegem ca masa de Paste, bogata si frumoasa, nu va fi reusita doar cu un singur vin pe masa. Pentru a nu mai vorbi de caracterul ritualic si de toata povestea ortodoxa, care imbraca acest eveniment intr-o camasa pascala”. Sergiu Nedelea, somelier
Consiliul Local a respins, in sedinta ordinara de joi, un plan urbanistic de detaliu pentru construirea unui bloc de locuinte pe Aleea Parcului, pe un teren particular. Blocajul a fost initiat de locatarii din zona, care au facut scandal atunci când au realizat ca pe un teren considerat de ei zona verde urma sa apara ditamai constructia, despre care au spus ca le-ar fi obturat lumina naturala. La sfârsitul lunii iulie 2015 a avut loc si o dezbatere publica privind oportunitatea constructiei, caz relatat pe larg in Desteptarea la momentul respectiv. Hotarârea de joi va fi comunicata si proprietarului. Blocarea proiectului este inca un caz dintre cele in care un grup de cetateni ai Bacaului s-au opus cu succes unor proiecte controversate.
In aceeasi sedinta de consiliu au fost aprobate modificari ale bugetului local, prin introducerea in acte a banilor virati de la autoritatile centrale pentru studiile in vederea consolidarii blocurilor cu risc seismic din Bacau (251.000 lei) sau pentru izolarea unor blocuri (388.000 lei). Consilierii au aprobat si acodarea unor diplome de onoare si plata unui premiu de 500 de lei cuplurilor de bacauani care au implinit 50 de ani de casatorie. Viceprimarul Radu Ababei a adaugat un amendament la acest proiect, care prevede alocarea sumei de 10.000 de lei pentru organizarea unui cadru special in care sa fie acordate premiile amintite.
Propunerea a primit un raspuns din partea consilierului Gheorghe Huluta, care a intrebat de ce ar fi nevoie de alocarea unei asemenea sume si unei asemenea festivitati, din moment ce nu s-a mai facut niciodata asa ceva. Cu toata opozitia sa si a altor patru consilieri, amendamentul a fost aprobat cu votul majoritatii. De altfel, Huluta a acuzat ca 80% dintre problemele dezbatute in sedinta de joi au avut caracter electoral. Multe puncte de pe ordinea de zi au vizat asocieri ale municipalitatii cu diversi organizatori de spectacole cultural-sportive, carora le va pune la dispozitie spatii publice pentru tot felul de manifestari, despre care Desteptarea va scrie la momentul oportun.
A fost aprobata si lista nominala cu persoanele si familiile care vor primi repartitie in locuintele sociale situate pe strada Henri Coanda nr.9, precum si lista nominala cu persoanele si familiile care vor primi repartitii pentru alte locuinte sociale din fondul locativ al Primariei.
Sedinta de joi a actualului Consiliu Local, care mai are, probabil, o singura sedinta ordinara pâna la expirarea mandatului, a mers „la foc automat”, iar atmosfera generala a fost ca una dinaintea unei vacante.
Se spune ca dorul de „acasa” macina incet si sigur. Am pus cuvântul „acasa” in ghilimele deoarece pentru unii dintre bacauanii plecati in strainatate acest termen a devenit ambiguu. Unde e „acasa”? Aici unde s-au nascut, unde au crescut, unde au parintii si ceilalti membri ai familiei sau „acolo” unde muncesc, unde si-au facut prieteni si duc un trai decent ?
Probabil ca e greu de dat un raspuns in aceasta privinta, insa toti bacauanii plecati in strainatate au un numitor comun. Ori de câte ori se iveste ocazia asteapta cu nerabdare un pachet de … acasa, iar cea mai fericita ocazie este perioada sarbatorilor.
Cum sarbatoarea Pastelui bate la usa, am avut curiozitatea sa aflam ce mai trimit cei de acasa rudelor si prietenilor plecati in strainatate. Toti cei cu care am stat de vorba au spus ca ai lor din Anglia, Germania, Spania, Italia sau oriunde ar mai fi, au de toate. Dar e altceva când primesc ceva de … acasa.
Au de toate, dar…
Ion Agrigoroae are doi fii si amândoi s-au stabilit in Italia. „Se numesc Romeo si Andrei. Au de toate acolo. Sunt plecati de mai bine de 10 ani amândoi si sunt acolo cu sotiile si copii. Am o nepotica de la Romeo si un nepot de la Andrei”, povesteste Ion Agrigoroae mândru. „Le trimit câte ceva de acasa, ca le e dor si lor. Pai, ce le-am pus la pachet? Niste vin, facut de mine acasa, câteva borcane cu zacusca, ca le place celor mici, si niste muraturi. Au ei de toate acolo, cica au si un magazin românesc, dar n-au vin ca al meu sau zacusca cum face nevasta-mea”, a completat Agrigoroae.
O alta bacauanca, Anica Dascalu, are baiatul plecat la Londra. Baiatul, de 38 de ani, este casatorit, are doi copii si lucreaza in Anglia de doi ani. „Zice ca e bine acolo si se descurca foarte bine. Cica mâncarea e foarte ieftina, dar nu prea are gust. Am vazut ca unii trimit si cartofi si ceapa de aici. Eu? (râde-n.r.). Pai ce sa trimit? Am pus o jumatate de tuica, stiu ca nu e voie… nu ma ziceti la sofer. Mai trimit niste carne de porc afumata, ca ei nu manânca miel. Si le-am mai pus câteva borcane cu dulceata de casa, câteva cu zacusca, sa aiba si ei de sarbatori. Trimitem cum putem si noi”, a marturisit Anica Dascalu.
Si restul povestilor sunt asemanatoare, chiar daca bacauanii sunt raspânditi peste tot in lume. Toti cei plecati spun ca viata e mai buna acolo, ca se descurca bine, ca nu-si pun problema ca n-au ce mânca a doua zi sau ca n-au cu ce-si plati datoriile. Dar vorba’ ceea: sângele apa nu se face. Si tot mâncarea de „acasa” e mai buna, si tot ce e de „acasa” e mult mai valoros decât ce gasesti acolo, fie ca e vorba de Londra, Paris sau Madrid. Oriunde ar fi in lume, oricât de bine ar fi acolo, cu totii isi doresc o farâma in sufletul lor pe care sa o numeasca „acasa”. Acasa in Bacau.
Presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, a anuntat ca in „prima decada a lunii iulie vom avea un RMN de ultima generatie la Spitalul Judetean, iar din punct de vedere al investigatiilor, unitatea noastra va fi comparabila cu oricare alta din tara. RMN-ul nu mai este un moft, este o necesitate.” Managerul unitatii spitalicesti, Adrian Popa, a declarat ca din momentul semnarii contractului, General Electric are termen de livrare doua luni.
„Aparatul este unul de ultima generatie. Practic, odata cu semnarea contractului a intrat in productie. Dupa ce va fi pus pe pozitie, se vor face testele tehnice necesare. Aparatul va fi instalat in ambulatoriul de specialitate, la Radiologie.” Adrian Popa, managerul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau (foto)
In prezent, bacauanii care au nevoie de aceasta investigatie sunt trimisi la doua clinici private, Regina Maria si RMN Test, iar spitalul deconteaza costurile acestor servicii. „Prin faptul ca vom avea propriul aparat, se vor face si mai multe investigatii. In acest moment, mai mult de jumatate din pacientii internati au nevoie de explorari imagistice”, a mai spus managerul spitalului.
Concursul National de Creativitate Digitala ExplorIT, a sasea editie, a ajuns la final. Timp de patru zile, Bacaul a gazduit aceasta competitie, organizata de elevii Colegiul National „Ferdinand I” Bacau, sub coordonarea profesorilor de la catedra de Informatica, respectiv Ana Intuneric, Cristina Ichim, Crina Muraru, Mihaela Catarau si Liliana Ursache, la care au fost 43 de elevi finalisti, din mai multe judete ale tarii. Joi a fost si gala de premiere.
ExplorIT este un concurs care se adreseaza elevilor de liceu (clasele IX- XII), ce prezinta un interes deosebit pentru dezvoltarea de aplicatii informatice si materiale artistice vizuale, având ca scop crearea unui cadru in care competitivitatea in rândul tinerilor sa le sporeasca performantele si sa le stimuleze interesul. Editia din acest an a avut tema Blackout si s-a desfasurat pe doua categorii, impartite in sapte sectiuni: IT – Web Development, Desktop Applications, eLearning, Mobile Apps si Media – Photo, Video, Digital Arts.
Au fost depuse in concurs 100 de lucrari, dar in etapa finala s-au calificat 43 de elevi pasionati de fotografie, video sau IT, din judetele Bacau, Neamt, Teleorman, Iasi, Galati, Arad, Cluj, Prahova, Salaj, Hunedoara, Arges, Vrancea si municipiul Bucuresti. Acestia au participat la diverse ateliere canalizate pe domeniile lor de interes si pe dezvoltare personala si interpersonala, sustinute de traineri specializati, iar apoi si-au sustinut proiectele din concurs. Joi, s-au desemnat si câstigatorii:
Sectiunea Media:
Premiul I: Andreia Zota Andreia
Premiul II: Mihail Chelaru
Premiul III: Andreea Geaman si Karina Balan (echipa)
Mentiune 1: Silviu Panoschi
Mentiune 2: Stefana Savin
Mentiune 3: Bianca Rotaru si Raluca Bihalea (echipa)
Sectiunea IT:
Premiul I: Irina Bejan
Premiul II: Diana Marin si Mugurel Enache (echipa)
Premiul III: Mihai Hothazie
Mentiune 1: Andrei Barbu
Mentiune 2: Stefan Craciun si Bogdan Varcolici
Mentiune 3: Daniel Stef
Pentru editiile viitoare, organizatorii intentioneaza sa scada nivelul de vârsta pâna la clasa a VII-a, pentru a participa mai multi elevi.
In sedinta de joi a Consiliului Local, patru personalitati sportive ale Bacaului au primit distinctia de cetatean de onoare al municipului: Emeric Dembrovschi, Dorin Aradavoaicei, Vasilica Agop si Cornel Agop
Pe lânga cheia orasului si diploma de cetatean de onoare, ar merita, probabil, si câte o statuie. Toti patru. Si Emeric Dembrovschi, „fotbalistul fara de pereche, dar si fara de statuie in Mexic”. Si Dorin Aradavoaicei, cel care a tinut sa ne aminteasca tuturor in sedinta Consiliului Local de ieri ca „un oras fara statui, adica fara trecut, este un oras mort”. Si sotii Cornel si Vasilica Agop, care au modelat, cu migala si pasiune, ultima figura statuara a gimnasticii bacauane medaliata cu aur la Olimpiada: Monica Rosu. Asadar, Emeric Dembrovschi, Dorin Aradavoaicei, Cornel si Vasilica Agop. Patru statui vii carora le-a fost conferit ieri, de catre municipalitate, titlul de cetatean de onoare. Si care ne-au vorbit, pe rând, vreme de un ceas, despre maretia de odinioara a sportului bacauan, devenit, intre timp, tot mai marunt si mai saracios. Un discurs comun care a fost intâmpinat cu aplauze de personalitati ale sportului precum Cornel Costinescu si Nicolae Vatafu, Ingrid Istrate si Madalina Neagu, Eusebiu Diaconu si Mihaela Melinte. Si despre care ne place sa credem ca a reusit sa ajunga si la urechile autoritatilor prezente.
„Faceti ceva pentru stadion!”
Emeric Dembrovschi a fost cel mai bun fotbalist român la Mondialul mexican din 1970. Si, in mod cert, cel mai bun jucator din intreaga istorie a fotbalului bacauan. „Chiar daca sunt plecat din Bacau de 40 de ani, eu nu pot uita ca aici am debutat in prima liga, de aici am ajuns la nationala, aici am facut facultate, aici m-am casatorit si aici mi s-a nascut copilul”, a marturisit Dembo, care s-a declarat „onorat, si emotionat pentru primirea titlului de cetatean de onoare al Bacaului”. „Un adevarat model”, l-a caracterizat fotbalistul cu cel mai mare numar de prezente in A sub tricoul Bacaului. Gioni Andries. „Emi Dembrovschi este o mare personalitate a Bacaului care merita din plin acest titlu”, au fost cuvintele fostului presedinte al Sport Clubului din anii ’70-’80, Corneliu Costinescu. „Imi amintesc ca in vremea când eram copil, veneam de la Secuieni cu fructe pe care le vindeam in piata din Bacau, dupa care mergeam pe stadion pentru a-l vedea pe Dembrovschi jucând”, a completat sirul laudatio-ul primarul Ilie Bârzu. „Mi-as dori sa faceti ceva pentru ca si stadionul sa arate altfel”, a fost mesajul pe care Dembrovschi l-a adresat consilierilor locali.
Lectie deschisa
„Primirea acestui titlu de cetatean de onoare reprezinta un moment extraordinar din viata mea”, a rostit Dorin Aradavoaicei, fostul presedintele al SCM Bacau si actualul director de strategie sportiva al CSM Onesti. Profesorul Aradavoaicei a tinut o adevarata lectie deschisa auditoriului: „Sportul este un factor de cultura si de arta. Poate ca foarte putini dintre dumneavoastra stiu ca Bacaul este unul dintre cele 189 de orase de pe intreg mapamondul care au dat mai mult de trei campioni olimpici. Si sa nu uitati ce greu se cresc 129 de campioni europeni, mondiali si olimpici”. Miscat pâna la lacrimi de cuvintele directorului CSM Onesti Ingrid Istrate („eu sunt ultimul invatacel al profesorului Aradavoaicei, a carui viata a fost cladita pe sport si daruita acestuia”), Dorin Aradavoaicei si-a amintit si de cuvintele mamei sale („cel mai mare lux al vietii este sa faci meseria care-ti place”), dar si de inceputurile sale de conducator la Sport Club, actualul SCM Bacau: „Dupa ’89, Viorel Grigore si Corneliu Costinescu mi-au lansat aceasta provocare, iar primele lucruri pe care le-am inteles se refereau la un club care isi dorea afirmarea si la o echipa de fotbal care nu avea voie sa retrogradeze cu mine. In timp, ne-am atins obiectivele si, chiar daca azi suntem intr-o situatie de declin, e bine sa ne amintim ca SCM Bacau a fost un miracol in sportul românesc, batându-se de la egal la egal, ani de zile, cu Steaua si Dinamo”.
O zi speciala ca o nota de „10”
Cornel si Vasilica Agop constituie, la rândul lor, un produs al celui mai reprezentativ club al Bacaului,SCM. Mai intâi ca sportivi si ulterior ca antrenori. „Tin sa precizez, o data in plus, ca fara munca sotilor Agop, nu am fi avut o dubla campioana olimpica la gimnastica precum Monica Rosu”, a intarit fostul conducator de club al celor doi, Dorin Aradavoaicei. In absenta Monicai Rosu, care se confrunta cu probleme de ordin familial si nu a putut participa la evenimentul de ieri, de la Centrul de Afaceri, garda gimnastelor de frunte lansate de Cornel si Vasilica Agop a fost reprezentata de vice-campioana europeana Madalina Neagu: „Tin sa-i felicit pentru primirea titlului de cetateni de onoare ai Bacaului pe profesorii mei, Cornel si Vasilica Agop, care m-au crescut de mica”. A luat, apoi, cuvântul, Cornel Agop: „Aceasta este o zi speciala, la fel ca ziua in care am spus «da» in fata ofiterului Starii Civile, ca ziua in care mi s-au nascut cele doua fiice, ca ziua in care Moinca Rosu s-a laureat campioana olimpica si ca ziua in care ,impreuna cu sotia mea, am primit din partea presedintelui României, Ordinul Meritul Sportiv”. Reputata arbitra internationala Vasilica Agop a refuzat, cu delicatete, microfonul. Dar, mai mult ca sigur, i-a oferit un „10” sotului sau pentru discurs.
De câte ori prezinta publicului revista pe care a initiat-o si o coordoneaza – „Meridianul cultural românesc” -, adica începând cu martie 2015, Dumitru V. Marin (n. 28 apr. 1941, Giurgioana, com. Podul Turcului, jud. Bacau) subliniaza ca scopul prim al publicatiei este de a apara drepturile limbii române. Pentru a ne convinge ca are dreptate, nu se sfieste sa construiasca enunturi alarmante în cel mai mare grad: „Nu vor fi multe zeci de ani pâna când urmasii sau urmasii urmasilor nostri vor putea alege firisoare de limba româna ca mineral diamantifer într-un sol universal”.
Viitorul este deci al absorbtiei într-un ocean monolingvistic a carui identitate nu e greu de ghicit, dar care va topi aproape toate semnele limbilor alcatuitoare: „Daca macar câteva cuvinte românesti vor patrunde în vocabularul de baza international si tot va fi ceva pentru etnicii români de pretutindeni”. În aceeasi revista, doua numere mai departe, o colaboratoare din Benissa (Spania), Gabriela Calutiu-Sonnenberg, este mai îngrijorata, ascunzându-se dupa zeflemea:
„Închid ochii si deja vad ca prin vis cum un pitic lingvistic mic-mic, caruia pe frunte îi e scris ROMÂN, fuge mâncând pamântul, de frica sa nu-l prinda acusica monstrul globalizarii si sa-l înfulece cu silabe cu tot…” Asadar, pericolul poarta un nume: globalizarea, iar salvarea nu mai este o alta limba esperanto, elaborata dupa reguli cât de cât democratice. Pentru a fi si mai convingator, D. V. Marin îsi întreaba de fiecare data auditoriul: „Daca Stefan cel Mare s-ar scula acum din mormânt si ar încerca sa stea de vorba cu noi, ne-ar întelege?” Da si nu, am raspunde noi, cu necesara prudenta.
Comparând primul text în limba româna care ni s-a pastrat, „Scrisoarea lui Neacsu” (1521), cu nivelul de azi al aceleiasi limbi, se constata o vizibila asemanare. Iata câteva enunturi: „dau stire domnietale” ca „împaratul au esit den Sofiia” „si se-au dus în sus pre Dunare” etc. Suntem la doar 17 ani de la moartea lui Stefan cel Mare si vorbim despre epoca veche a limbii române literare (1521 – 1780, când apare prima gramatica româneasca, semnata de corifeii Scolii Ardelene). Avem informatia ca relatarea trecerii la cele vesnice a ilustrului voievod a încheiat prima opera laica din cultura româna: „Letopisetul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Tara Moldovei”, copiata si adaptata pentru limba germana înca din 1502. (Unele secvente au fost scrise dupa dictarea domnitorului.) Dilema lansata de D. V. Marin nu are nicio legatura cu aceea semnata de Lucian Boia, care se întreaba daca Stefan este moldovean sau român. Ce pare sigur e ca „pâna la 1859, moldovenii din Moldova îsi spuneau moldoveni”. Fara voie, carturarul rarisim C. D. Zeletin desluseste cazul, identificând unificatorul:
„Datorita lui Vasile Alecsandri moldovenii s-au numit, începând cu 24 Ianuarie 1859, definitiv români” (Convorbiri literare, febr. 2016, p. 9). Dar care sunt armele si aliatii directorului publicatiei vasluiene, pentru ca dânsul a deschis „un nou front în batalia pentru maica noastra limba româna”? O linie de articole sub genericul „Sfânta limba româneasca”, o rubrica de profil („Si totusi, o comoara – limba noastra”), editoriale, dar si evenimente culturale. Pe 21 aprilie, la Casa de Cultura „Constantin Tanase” din Vaslui, am luat parte la un reusit simpozion dedicat limbii române, cu invitati din judet si din tara, când s-a rostit de câteva ori un adevar: în larga ei ospitalitate – ca sa folosim un eufemism, în locul maimutarelii -, limba noastra se „îmbogateste” cu atâtea anglicisme, ca va deveni curând de nerecunoscut (nu de Stefan).
Sarbatoare de capatâi a intregii crestinatati, Invierea Domnului aduna in curtea bisericilor pe credinciosii dornici sa primeasca Lumina. Pentru membrii parohiei din cartierul Miorita, aceasta sarbatoare reprezinta si hramul sfântului lacas care-i aduna intru Hristos.
Biserica „Invierea Domnului” strajuieste ca o cetate de pe dealul ce margineste municipiul Bacau in latura sa de nord. Ea s-a ridicat, incepând cu anul 1991, prin osârdia locuitorilor din zona care, infruntând greutatile, au ridicat prin contributiile lor o biserica deosebita, conform proiectului, o „sora” mai mica a catedralei „Inaltarea Domnului” din centrul Bacaului.
Indrumati indeaproape de parintele-paroh Petru Dinu si de preotii co-slujitori Gheorghe Tataru, Marian Vatamanescu si Andrei Dimofte, ei se pregatesc de hramul bisericii care va fi praznuit in a doua zi de Pasti.
– victima este de loc din localitatea Avramesti, judetul Vaslui, si a fost gasita fara viata, joi dimineata, pe drumul care duce catre satul Putini, din comuna Rachitoasa
Barbatul, in vârsta de 46 de ani, a plecat miercuri seara de acasa, din Avramesti, catre satul Putini – Rachitoasa, la o verisoara, careia i-a adus un miel si cas, el fiind crescator de animale. Nu a stat mai mult de un sfert de ora, dar dupa lasarea intunericului sotia si copiii au inceput sa-si faca griji si sa sune rudele, pentru ca el nu s-a mai intors acasa si nici nu raspundea la telefon. Dimineata, in jurul orei 6.00, in Joia Mare a Pastelui, a fost gasit mort pe drumul catre Putini, intr-o zona izolata, aproape de granita judetului Bacau cu Vaslui.
Era intins pe jos, in spatele masinii, si avea leziuni la cap. Cel care l-a gasit a sunat la 112, iar la fata locului au inceput sa soseasca rând pe rând anchetatorii. Toate indiciile de la fata locului conduc catre o crima, pentru ca in fata autoturismului au fost gasiti mai multi bolovani, luati cel mai probabil dintr-o cariera de piatra din apropiere, si pusi acolo special ca sa-i blocheze drumul si sa-l poata ataca in momentul in care avea sa coboare din masina. „Are capul spart, urechea rupta. Nu se stie ce s-a intâmplat. De aseara era disparut”, spunea Vasilescu Putirac, localnic.
„Aseara, pe la 18.00, a plecat de acasa si a venit la Putini, la rude. M-a sunat sotia lui, ca nu mai venea, l-am sunat si eu pe la 22.00, dar nu mi-a raspuns. Dimineata i-am spus ca ma duc in deal sa vad si când am venit aici il gasise deja cineva. Este lovit la cap si cu siguranta nu a fost unul singur. Au dus bolovani acolo, probabil cu o caruta. Cred ca au vazut când a venit in sat si l-au urmarit”, spunea si Victoria Dobranici, matusa victimei. In zona au ajuns si copiii barbatului, dar si alte rude. Toate banuielile se indreapta catre câtiva indivizi din comuna lor, cu care avea un conflict si care i-a batut familia in urma cu o luna de i-a trimis pe toti la spital.
Cearta ar fi pornit dupa ce calul barbatului decedat a fost ranit grav de calul celor banuiti. Omul le-a luat atunci calul lor drept despagubire si de atunci ei nu s-ar mai fi oprit din amenintari. „Pe 26 martie au venit si ne-au batut pe ulita. Eu, mama, sora, fratele, toti am fost batuti si am mers la spital. Tata atunci a scapat. Cred ca-l omorau daca-l prindeau”, spunea fiica victimei. Locul in care a fost gasit a fost impânzit de anchetatori, care trebuie sa afle cum a murit barbatul, iar raspunsuri vor oferi si medicii legisti, dupa ce vor efectua necropsia.
Acesta era casatorit si avea trei copii adolescenti, un baiat si doua fete, cu vârste cuprinse intre 15 si 19 ani, care invata la liceu in Bârlad. Cu totii munceau din greu la stâna din care-si câstigau traiul. Dupa ce au primit cumplita veste, doi dintre ei au venit la fata locului, unde si-au gasit parintele zacând fara viata pe drum. Socati, adolescentii au urmarit de la distanta cercetarile derulate si isi doresc sa afle cât mai repede ce s-a intâmplat cu tatal lor.
Politistii bacauani,impreuna cu cei din Vaslui, au reusit sa dea de urma suspectilor dupa doar câteva ore de ancheta. La 18.30, joi seara, la Parchetul Tribunalului Bacau au fost adusi pentru audieri doi tineri, de 21 de ani fiecare, banuiti de comiterea crimei, si un altul de 25 de ani, complice. Toti sunt din Avramesti. Se pare ca la mijloc este vorba de o razbunare.
Politistii, coordonati de un procuror criminalist, au impânzit zona si au facut cercetari
Zilele de sarbatoare sunt un bun prilej pentru iesiri in aer liber. Bacauanii care vor sa se bucure de concediu si in acelasi timp sa fie in mijlocul naturii, pot face o reusita escapada pana la Slanic Moldova.
Statiunea se anunta animata in acest sfarsit de saptamana, mai ales ca va fi plina de turisti veniti din toate colturile tarii, pentru a se bucura de aerul curat si peisajele minunate. Sunt asteptati de gazde primitoare, care le-au pregatit cele mai alese bucate.
Edilul localitatii, primarul Andrei Serban, spune ca s-au facut toate pregatirile necesare pentru vizitatori.
“Ne asteptam la un numar mare de turisti in aceste zile. De altfel, locurile de cazare s-au epuizat de acum o luna de zile. Ne bucuram de acest lucru si in acelasi timp va invitam pe cat mai multi sa vizitati statiunea. Cu siguranta va veti aminti cu drag de alte vacante petrecute in acest loc si veti face deja planuri pentru a reveni in Perla Moldovei si pe viitor”,
a declarat primarul Andrei Serban.
Turistii au la dispozitii multe atractii si, intre doua mese copioase de Paste, pot face o plimbare placuta la izvoarele minerale sau, de ce nu?, pe traseul de 300 de scari din padure.
In ultimii ani, s-au facut numeroase investitii in localitate, iar multe dintre afacerile private aflate in dificultate au revenit la viata, spre bucuria turistilor care au din ce in ce mai multe optiuni de petrecere a timpului liber.
Nu in ultimul rand, in apropiere de Slanic este deschisa si Salina Targu Ocna care va avea program normal in aceste zile.
Pentru a petrece o mini-vacanta perfecta de Paste nu trebuie sa parcurgeti distante mari. La doar 50 de kilometri de Bacau, in Slanic Moldova, aveti la dispozitie un cadru adecvat pentru escapada ideala.
La Biroul Electoral de Circumscriptie din Onesti au fost inregistrate un numar de 12 candidaturi pentru functia de primar al municipiului la alegerile locale, ce vor avea loc in ziua de 5 iunie. Astfel , din partea Partidului Social Democrat va candida Nicolae Gnatiuc, din partea Partidului National Liberal – Constantin Lazar , de la UNPR – Mihail Andronic iar ca reprezentant al Partidului România Mare va fi candidat Neculai Bontas.
In ultima zi de depunere a candidaturilor au fost inregistrate candidaturile lui Alexandru Cristea (Partidul Social Românesc), ce indeplineste in prezent functia de viceprimar cu atributii de primar si a lui Gelu Panfil, candidat independent.
Inedit este faptul ca la functia de primar al municipiului de pe Trotus aspira la aceste alegeri locale un numar de patru femei: Mihaela Badic Geaboc (A.L.D.E.), Liliana Ionita (Partidul National Democrat), Liliana Boholteanu (M 10) si Irina Sanda Balan (Partidul Miscarea Populara). Mai sunt inscrisi in cursa pentru a ocupa fotoliul de primar al Onestiului Cristinel Bratovianu (Partidul România Unita) si Lucian Daniel Lucaci (de la Partidul Puterii Umaniste – Social Liberal). Este de mentionat faptul ca toti acesti candidati sunt inscrisi, de catre partidele pe care le reprezinta si pentru functia de consilier local.
Pentru aceasta functie la Biroul Electoral de Circumscriptie, care se afla la Primaria municipiului Onesti, au fost inregistrate candidaturile a doi consilieri locali independenti, Roberson Zama si Dumitru Rudisteanu. Mentionam ca pâna la 4 mai, când aceste candidaturi vor fi definitive pentru aceste alegeri locale, se pot depune – la Judecatoria Onesti – contestatii.
Consiliul Judetean s-a reunit joi in sedinta extraordinara, motivat de faptul ca mai multe rapoarte financiare: contul de executie financiara si de incheiere a exercitiului bugetar pe anul 2015 trebuiau aprobate de urgenta. Cu acest prilej, consilierii judeteni au fost de acord si cu trecerea unei portiuni de 2,7 km de drum din domeniul public al judetului in cel public al comunei Saucesti. „Intentionam sa-l reabilitam complet, din fonduri proprii. Este asfaltat, dar daca il reparam ne va fi mai usor sa-l intretinem noi, sa-l deszapezim”, a declarat viceprimarul comunei Saucesti, Alin Iordanescu.
Un alt punct de pe ordinea de zi a fost concesionarea echipamentelor de colectare si transport a deseurilor din proiectul de gestionare a deseurilor solide catre unitatile administrativ teritoriale care au intrat mai târziu in proiect, nefiind initial prinse dotari si pentru acestea. „Numarul de gospodarii estimate initial, de circa 63.000, a fost mult mai mic, de 54.000 si au ramas echipamente in plus. Pentru a rezolva situatia, Consiliul Judetean a propus ministerului ca echipamentele sa fie redistribuite. In iunie finalizam proiectul”, a explicat administratorul public Nina Chiper. Vor primi pubele locuitorii din Asau, Agas, Brusturoasa, Dofteana, Palanca, Ghimes-Faget, Târgu-Trotus, Pârgaresti, Casin si Manastirea Casin.
Alesii au fost de acord si cu admiterea receptiei la terminarea lucrarilor de executie pentru amenajarea demisolului la Catedrala Ortodoxa. „Legea s-a schimbat si poate este bine sa stie acest lucru toate consiliile locale, ca la finalizarea tuturor lucrarilor la care sunt beneficiare trebuie sa treaca prin consilii receptiile”, a declarat presedintele Dragos Benea.
Ultimul proiect de pe ordinea de zi a fost aprobarea planului de restructurare a Centrului de Recuperare Racaciuni. 48 de persoane cu dizabilitati urmeaza sa fie dezinstitutionalizate, infiintându-se opt locuinte protejate si trei centre de zi.
In finalul sedintei s-a discutat despre recenta dezbatere organizata la Iasi vizavi de o autostrada care sa lege Moldova de restul tarii. Presedintele Dragos Benea a dorit sa puncteze din nou ca nu face lobby pentru Brasov-Bacau in loc de Ungheni-Târgu-Mures, de ieri de azi, ci de câtiva ani, iar prilejul cel mai bun ar fi fost pentru toti parlamentarii sa faca acelasi lucru la intâlnirea de la Iasi. Dar, la Iasi „am fost prezenti doar eu, Cosmin Necula si Lucian Sova”, a spus Benea. Consilierii PNL, Cezar Olteanu si Petrica Mihaila s-au grabit sa ia apararea PNL, motivând ca parlamentarii liberali s-au folosit de alte ocazii pentru a aduce in atentia guvernantilor subiectul.
Un cadou de 1 iunie, pentru copiii judetului
Observatorul Astronomic va fi deschis publicului pe 1 iunie. „Va fi un cadou foarte frumos pentru copiii municipiului si ai judetului, iar a doua veste buna este ca nu vom returna cele 2 milioane de euro pe care le-am luat din fonduri europene. Am desemnat câstigatorul celei de-a treia licitatii care s-a tinut pentru dotare, iar obligatia este de a livra aparatele in 45 de zile”, a declarat Dragos Benea. Tinta reabilitarii acestui obiectiv este de a atrage, cu noile dotari, 10.000 de vizitatori pe an.
Modernizarea Observatorului Astronomic a costat 12,8 milioane de lei, din care 9 milioane de lei bani nerambursabili. Pe lânga reabilitarea cladirii, dotarile inseamna un telescop nou si un sistem de proiectare digitala, care vor transforma observatorul in cel mai modern centru astronomic din tara.
La Olimpiada de la Rio de Janeiro va fi Soare. Nu o spune vremea, ci timpul. Timpul inregistrat de atletul bacauan legitimat la Stiinta Bacau in cadrul traditionalei probe de maraton de la Hamburg, de la mijlocul lui aprilie: 2 ore, 18 minute, 52 de secunde.
Prezenta lui Nicolae Alexandru Soare si a antrenoarei sale, Cristina Alexe, la Jocurile Olimpice de la Rio este un eveniment care a fost salutat cum se cuvine si de Consiliul Judetean Bacau. Joi, in sedinta extraordinara pe luna aprilie, maratonistului bacauan si antrenoarei sale le-au fost oferite Premii de Excelenta din partea Consiliului Judetean, cei doi fiind recompensati si cu câte o mie de euro.
„Este un mic efort al nostru permis de lege prin care putem sustine activitatea lui Nicolae Alexandru Soare si a Cristinei Alexe. Cei doi merita toate felicitarile noastre pentru acest rezultat. Este un timp remarcabil”, a declarat presedintele CJ, Dragos Benea, care a vorbit in cunostiinta de cauza: „In urma cu un an, am participat si eu la maratonul de la Hamburg si stiu ce inseamna, in conditiile in care am terminat cursa cu 53 de minute peste timpul inregistrat de Nicolae Soare”.
In discursul sau, antrenoarea Cristina Alexe a multumit pentru sprijinul acordat, adaugând ca „ne bucuram ca vom reprezenta Bacaul la Olimpiada” si ca „vom incerca sa va dam motive pentru a fi alaturi de dumneavoastra cât mai des”. Noi speram sa vina si vremea si timpul!
Elena V. Jigau, profesoara din Scorteni care vorbeste despre Paste in stil didactic (Foto: Ioan Bisca)
Cea mai importanta sarbatoare de peste an a românilor, Pastele, a suferit, in timp, transformari impuse de mode, de obiceiuri straine sau chiar de regimurile politice. Pastele ramâne, insa, praznuirea care te apropie cel mai mult de Dumnezeu, iar felul in care simteau si respectau aceasta inaintasii nostri ni se pare acum de-a dreptul fabulos. Cei care au apucat vremurile vechi si inca mai pot povesti ne uimesc cu amanunte desprinse parca din legende.
In satul Scorteni, Elena V. Jigau, fosta invatatoare, fosta profesoara de limba româna, acum o persoana la 80 de ani impliniti, ne-a descris Pastele traditional cu acelasi tact cu care a educat generatii de copii in scolile din Scorteni, in cunoscutul stil didactic, adica pe etape. „Daca vorbim despre cum se pregateau oamenii pentru a sarbatori Pastele – ne-a spus de la inceput doamna Jigau -, trei elemente trebuie sa avem in vedere: omul, locul si actiunea propriu-zisa”. In aceste etape am retinut savoarea unor vremuri de acum 60 -70 de ani, când Pastele era precedat de activitati prestate cu religiozitate, dar si cu mare pricepere si, mai ales, cu mare curatenie trupeasca si sufleteasca.
Curat la suflet, dar si la trup. Curat peste tot locul
Icoana sfânta din amintirile despre Paste ale doamnei Jigau a ramas si va ramâne mama sa, Leonora. Era una dintre cele cinci fete ale familiei sale, foarte gospodina. Stia cum se cuvine rânduielile gospodariei in preajma Pastelui si nimeni nu-i iesea din cuvânt. Lucrul incepea imediat dupa Sarbatoarea celor 40 de Mucenici, adica la inceputul lui martie, iar principiul de baza impus era CURATENIE. Curati trebuiau sa fie si oamenii, dar si locurile in care traiau.
Casa familiei era in centrul atentiei, dar nu numai. Se varuiau casa si incaperile, se facea curatenie si in curte si in gradina, dar si pe terenul din fata casei, de la drum. Când incepea curatenia, tot satul vuia. Toti se grabeau sa aduca varul, sineala, nisipul, lutul, tot ce era necesar. Curatenia trebuia terminata pâna in Saptamâna Mare si nu erau uitate nici mormintele din cimitir.
Mama Leonora supraveghea strasnic pregatirile de Paste
Oua inchistrite la Scorteni
In Joia Mare incepea pregatitul bucatelor. In acea zi se vopseau ouale. Se vopseau simplu, nu cu modele diferite, ca acum, cu frunze de patrunjel sau de alte plante. Umblând prin lucruri vechi, mama Leonora a gasit insa o chisita, dar nu stia ce este aceea. Era o pensula de încondeiat ouale, facuta dintr-un betisor (de obicei de arama sau de tinichea subtire), prevazuta cu câteva fire de par de porc. Chiar in camera de curat a casei si-a facut un loc al ei. A adus ceara curata si s-a apucat de lucru. „La asemenea lucrare trebuie un om iscusit – spune doamna Jigau. Aceasta este o veritabila meserie, in care trebuie sa pui arta, iscusinta, abilitate, rabdare, cunostinte de cultura generala, chiar suflet. E nevoie, insa, si de flexibilitatea mâinii”. Mama impartea suprafata oului in patru parti egale, dupa care desena figuri geometrice.
„Mama inchistrea ouale numai cu ceara absolut curata, nu combinata. Furnizorul ei trebuia sa se jure ca e curata. Dar si vasul in care puneai culorile si cosul in care puneai ouale vopsite trebuiau sa fie folosite numai la asa ceva. Precum si chisita. Erau lucruri folosite doar o data pe an, dar era bine sa le ai”. Elena V. Jigau
Totul era facut cu mare credinta. Iar pe oul de Paste trebuia scris neaparat „Hristos a inviat!”. Aranjatul oualor in cos se facea intr-un anume fel. „Noi le puneam intr-un paner invelit intr-un prosop curat, cusut cu flori (nu brodat) chiar de mama, spalat si apretat. Ouale erau asa fel asezate incât sa se vada inscrisul de pe ele. Era un adevarat ritual. Iar pe masa de Paste, cosul cu oua era pus in mijloc” – isi aminteste fosta profesoara din Scorteni.
Vinerea, ziua de cozonaci si pasca
Cozonacii de Paste in Vinerea Mare se coceau. Femeile framântau avan aluatul. Se trezeau de la ora 2.00 si incepeau lucrul. Pentru pasca, mama Leonora avea tingiri speciale, unele incretite pe margine, altele patrate, dar si una speciala, mare, in care se facea Prinosul (colacul mare de dus la biserica) facuta de mesterul Stara Duta. In aceasta facea Pasca Pastelui. Pasca se umplea cu brânza. Se facea turta pastii, apoi colacul propriu-zis al ei. Pe colac, cu mâna, femeile faceau galatusi (un fel de crestaturi mari), pe care ii mai numeau si gâlci. Colacul se punea de jur imprejurul turtei. Apoi se facea maiaua pastii, din cas taiat cuburi si brânza framântata cu mâna, cu galbenus de ou, cu zahar si mirodenii, dar si cu esenta de vanilie sau de rom. „Matusa mea, Catinca – spune doamna Jigau -, punea in aceasta maia si faina de porumb, care strângea bine maiaua. Era un obicei in tot satul”. La vremea aceea, pe drumul satului era numai miros de pasca. Pe fata pastii se puneau doua suvite de aluat, in forma de cruce. Aceea era, de fapt, pasca bisericii, de dus la biserica.
Elena Jigau, pe vremea in care Pastele era ascuns de rigorile regimului comunist
Cuptorul
Aproape fiecare casa avea cuptorul ei. Cuptorul intâi se varuia si pe afara si inauntru. El trebuia intâi incercat. Se puneau numai lemne uscate, de ulm, de fag, de stejar, nu de brad sau de altfel. Iar lemnele erau taiate subtiri si lungi. Dupa vreo doua-trei ore, când se incalzea, se incerca puterea cuptorului. Stiau femeile câte minute trebuia tinut cuptorul infundat. Dar se uitau permanent sa nu se pârleasca ce era inauntru, cozonacii sau pasca. „Mama ne invata altfel cum sa controlam temperatura: sa bagam mâna in cuptor si sa spunem Tatal nostru. Daca mâna rezista acolo, era semn ca era pregatit cuptorul. Altii puneau un pic de faina pe vatra” – isi aminteste domana Jigau.
Când se scoteau cozonacii, erau pusi musai pe scândura de brad, apoi se pastrau pe o masa pregatita special, curata, cu fata de masa, inveliti cu proaspe de cânepa sau de in, pentru a se pastra proaspeti.
Amintirea vechiului cuptor de pâine revine chiar si in fata cuptoarelor moderne de astazi (Foto: Ioan Bisca)
Mielul
Mielul de Paste era obligatoriu. Se prepara simplu: bors, friptura si drob. Pentru friptura se facea o maia speciala, cu usturoi, dar intâi se fierbea un pic carnea, sa iasa mirosul si grasimea. Se taia pulpa de miel in doua, dar se puneau si coastele. Tot din coaste se facea tocna de miel sau carnea de pe ele se punea la drob. „Multi râdeau de mine ca ceream bezaraul (prapurul), in care faceam drobul – a mai spus doamna Jigau. Dar nu stiau cât e de bun. Fierbeam maruntaiele si le tocam foarte marunt. Mai puneam faina de grâu, ou, piper, cimbru, leustean, patrunjel, ceapa verde si marar. Friptura o faceam in cuptorul din care scoteam cozonacii. Mai dadeam un foc usor, scoteam jarul si aduceam tingirile. O faceam in ulei. Statea in cuptor si doua-trei ore, sa se faca in liniste. Patrunjelul, loboda alba, mararul si ceapa, ardeiul si morcovul erau verdeturile adaugate la friptura. Apoi, o mâncam direct din tingire”.
Pentru masa de Pasti, fata de masa era lucrata in casa si folosita numai la asemenea eveniment (Foto: Ioan Bisca)
Masa de Paste adevarata era in familie. Ziua incepea, insa, cu luatul anafurei de la biserica. Se ciocneau oua vopsite. Se spunea „Hristos a inviat!” si se raspundea „Adevarat a inviat!”. Daca se spargea un ou, se credea ca omul acela va muri inaintea celuilalt. Erau glume, desigur, mai ales ca unii veneau pregatiti chiar cu oua de lemn.
