Sâmbătă, 19 martie a.c., în intervalul orar 20.30 – 21.30, personalul Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău se alătură iniţiatorilor Campaniei „Ora Pământului”, prin reducerea consumului de energie electrică în locuinţele proprii şi la sediul unităţii, în semn de susţinere a eforturilor umanităţii împotriva poluării şi a încălzirii globale.

Sub sloganul “ DĂRUIEŞTE NATURII DIN ENERGIA TA ! campania „Ora pământului ” îşi propune, prin simplul gest de stingere a luminilor care nu sunt esenţiale funcţionării şi prin deconectarea echipamentelor electronice aflate în stand-by, să tragă un important semnal de alarmă  la adresa efectelor utilizării iresponsabile a resurselor, participând la această campanie de conștientizare față de schimbările climatice provocate de poluare, mai ales de dioxidul de carbon emis în atmosferă prin procesul de producere a energiei electrice.

Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău a participat constant, alături de O.N.G.-uri, diverse autorităţi publice şi reprezentanţi ai mass-media la campanii ce au avut ca scop protejarea mediului înconjurător şi refacerea ecosistemului.

În fiecare an, la finalul lunii martie, milioane de oameni, instituții și companii sting luminile timp de o oră, alăturându-se celui mai mare eveniment de mediu din istorie – Earth Hour.

La îndemnul asociatiei World Wide Fund for Nature, organizația care a inițiat mișcarea Earth Hour în anul 2007, peste 7000 de oraşe din peste 152 de țări au stins lumina de Earth Hour , răspândind un mesaj puternic privind impactul negativ pe care viaţa noastră de zi cu zi îl are asupra planetei şi asupra resurselor naturale.

Din 2011, Earth Hour a intrat în etapa Mai mult decât o oră pentru planetă (Beyond the Hour), în care oamenii de pretutindeni sunt îndemnaţi de fiecare dată nu numai să stingă lumina, ci să se angajeze în acţiuni de mediu în fiecare zi.

La inițiativa WWF- Australia, pe 31 martie 2007, peste 2.2 milioane de oameni și 2000 de sedii de companii din Sydney au stins luminile pentru o oră, ca semn al conștientizării problemei schimbărilor climatice. Mii de oameni au ieșit atunci pe străzile orașului, sărbătorind Pământul în diferite feluri: petreceri și concerte fără surse de electricitate, observații astronomice, picnicuri în familie la lumina lumânării.

În 2008, Earth Hour urma să se extindă pe tot teritoriul Australiei. Cu puțin timp înainte de eveniment, orașul Toronto din Canada a anunțat că se alătura mișcării şi nu a trecut mult până când aproape 400 de orase din 35 de țări s-au mobilizat pentru acest eveniment.

Mesajul a fost același, peste tot: problemele cauzate de schimbările climatice și de consum sunt atât de grave și de complexe, încât este nevoie urgentă de acțiune, la nivel global.

Bazat pe îndemnul de a stinge lumina pentru o oră, Earth Hour a devenit în timp foarte scurt un eveniment global anual, marcat în ultima zi de sâmbătă din luna martie, care este foarte aproape de echinocțiu.

Moinestenii vor marca, sâmbata, “Ora Pamântului” prin câteva actiuni inedite, organizate sub deviza “Daruieste naturii din energia ta”. Asociatia Initiative pentru o Comunitate Responsabila (AICR) ii invita pe locuitori, pe 19 martie, la ora 20,30, sa stinga lumina in casa si sa vina in Parcul Bai, lânga scena, cu lanterne, candele, felinare, telefoane mobile, brichete, la o sesiune de fitness urban.

“Prin acest gest simbolic se va transmite un mesaj despre nevoia de a fi responsabili si de a consuma mai putine resurse naturale, nu doar o ora, ci in fiecare zi”, arata Anca Balaban Iscu, presedinta AICR. Actiunile, coordonate de prof. Costica Ciubotariu, vor fi stingerea luminilor, realizarea unei ilustratii din lumânari (AICR MOINEȘTI 60A) si miscare in aer liber, la lumina lumânarilor.

“Noi ne-am gândit ca o data cu primavara sa reluam activitatile care-i invita pe oamenii din Moinesti sa aiba un stil de viata sanatos. Am aflat de la prietenii nostri de la WWF România ca abia asteapta sa vada ce planificam pentru «Ora Pamântului» in acest an. Asa s-au legat lucrurile si a rezultat un eveniment dedicat miscarii in aer liber, un eveniment care sa imbine ambele obiective.

In acest fel devenim un oras cu oameni responsabili fata de noi insine, fata de ceilalti si fata
de mediul inconjurator. Ii invitam pe moinesteni sa stinga lumina acasa si sa vina in Parcul Bai, la miscare in aer liber”, a declarat Anca. La “Ora Pamântului”, tinerii voluntari ai AICR vor face fotografii si filmulete.

– medicii de familie din mediul rural spun ca natalitatea este in crestere la sate – la prima vedere, vestea este imbucuratoare, insa, doctorii spun ca din cauza mediului din care provin copiii, sansele lor la o viata decenta sunt destul de mici

Se stie din vechime ca familiile care locuiesc la tara au fost numeroase. Cu totii avem rude care povestesc ca au avut 10 sau 12 frati. In timp, numarul copiilor nascuti la sat a mai scazut, insa, in comparatie cu bebelusii care au venit pe lume la oras, natalitatea cunoaste o crestere tot in mediul rural. A fost o vreme in care natalitatea a scazut semnificativ in judetul Bacau, lucru ingrijorator de altfel.

Criza s-a datorat in mare parte migratiei tinerilor in strainatate. Acasa, au ramas batrânii si familiile care isi facusera o stare sau cele care nu mai erau la vârsta conceperii unui copil. Vestea ca natalitatea este in crestere vine astazi din comuna Beresti – Bistrita, direct de la dr. Marciana Fuica, medic specialist in medicina de familie.

„In evidentele medicale se regasesc la aceasta data câteva familii care au 9 sau 10 copii. In doua cazuri, o parte din copii provin dintr-o casatorie anterioara, la care se adauga fete sau baieti rezultati din relatii de concubinaj. Cel mai grav insa este cazul mamelor care nasc copii unul dupa altul, fara niciun control, fara ca vreo autoritate sa poata interveni. Fara acceptul mamei nu poti interveni chirurgical. Eu cred ca este foarte important sa ne inmultim calitativ si nu cantitativ, pentru ca de noi depinde cum vor fi generatiile viitoare”, declara dr. Marciana Fuica, medic de familie.

Din experienta practica, medicul spune ca familiile dezorganizate fac copii multi pe fondul consumului de alcool, femeile cu probleme psihice sau cuplurile care invoca motive religioase pentru a nu face intreruperi de sarcina. Nici comunitatile de etnie nu se lasa mai prejos.

„In satul Padureni avem o comunitate de romi, iar când vorbim despre cresterea natalitatii, cred ca la ei ne referim. Atâta vreme cât statul le da bani pentru fiecare prunc in parte, in familiile de romi se nasc copii in fiecare an. Sunt tineri, lipsiti de griji, stresul nu isi pune amprenta asupra lor, iar copiii se fac repede”, spune Viorica Lacatusu, localnica.

In multe cazuri, femeile de etnie roma sunt mai atente cu sarcina lor si se prezinta la controale periodice, decât multe alte femei din sat, care ignora evolutia unei sarcini.

Procurorii Codrut Olaru si Oana Haineala, care au detinut functii in unitatile de parchet din judetul Bacau, s-au inscris in cursa pentru a ocupa postul de procuror general al României, ramas vacant dupa demisia lui Tiberiu Nitu. Codrut Olaru este in prezent procuror general adjunct.

In perioada 2007 – 2013 a fost procuror sef la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata (DIICOT), intre 2005 – 2007 a condus Serviciul Teritorial Bacau al DIICOT, iar intre 1995 si 2002 a fost pe rând procuror in cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau, la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau si DIICOT Bacau.

Oana Haineala este in prezent membru in Consiliul Superior al Magistraturii, dar a fost si presedinte si vicepresedinte al CSM. Din iulie 2010 pâna in ianuarie 2011 a fost procuror la Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov, din februarie 2010 pâna in iulie 2010 a ocupat functia de consilier al Presedintelui Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, a mai fost consilier de stat, iar in perioada 2004 – 2008 a fost prim-procuror la Parchetul Tribunalului Bacau.

Tot in judetul Bacau, in perioada 2002 – 2004, a mai detinut functia de prim procuror adjunct la aceeasi unitate de parchet, a fost prim-procuror la Parchetul Judecatoriei Moinesti, intre noiembrie 2001 si iulie 2002, iar intre 1998 si 2002 a fost procuror in cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau.

Alaturi de acestia si-au mai depus candidaturile si Gheorghe Ivan, procuror la Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie si Augustin Lazar, procuror general la Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia. Fiecare va avea discutii cu ministrul Justitiei, urmând ca pe 23 martie, ministrul sa faca o propunere de procuror general catre CSM si apoi catre presedintele României.

Si pictorii poarta cu ei, poate nestiut, acel „suflet de poet”. Multi sunt melomani. Cei atrasi de natura, nu numai peisagistii, ajung pâna la urma pescari si mai rar vânatori. Luci, asa cum il striga prietenii pe Ion Mihalache, nu combina pasiunile. „Am incercat, luând cu mine sevaletul când am plecat la pescuit. Nu merg amândoua in acelasi timp. Fiecare cere alt tip de concentrare. Nici stiuca nu vine la tine daca te vede asa de ignorant.”

Unde poti sa cunosti mai bine un pictor daca nu in atelierul lui de creatie, vorbind despre cu totul altceva decât despre pasiunea care i-a devenit profesie. Il sun si programam sa-i fac o vizita, la sediul Filialei Bacau a Uniunii Artistilor Plastici, Galeriile Frunzetti. Acolo are atelierul. Ajuns in holul de la etajul unu, ma orientez cu usurinta. Din spatele unei usi se aude muzica in surdina. Imi deschide imediat dupa ciocanitura. Prima data apare o barba putin sura, apoi doi ochi albastri. Ochelarii i se sprijina pe cutele de pe frunte. In mâna dreapta tine lumânare o pensula. Camera e inalta, luminoasa. Lucrarile terminate sunt asezate in ordine. Pe sevalet, o compozitie abia inceputa. Da sonorul si mai incet.

„Prefer muzica linistita, nu un gen anume. Blues, simfonica… pâna spre rock. Ma izoleaza de exterior…” Iau loc pe un fotoliu, mai intr-un colt, convenind sa stam de vorba cât el continua sa lucreze. Arunc priviri prin toate colturile. Lipseste ceva! Nu! Nu lipseste! Sub tocul de sus al usii, coltii unor guri infometate pândesc din umbra. Sunt sapte capete de stiuca, trofee pe care Luci nu s-a indurat sa le puna in ciorba.

Când te manânca talpile…

Refuz cafeaua. Sta in picioare in fata sevaletului. Combina culori, aruncând din când in când o privire spre un castron cu trei mere, asezat pe masuta de lânga mine. Uitându-ma mai atent, le regasesc abia conturate pe pânza. Credeam ca sunt de protocol si realizez ca era cât pe ce sa „abuzez” de unul, stricându-i compozitia. Aflu ca a dat ochii cu viata la Borlesti, Neamt. Ii urez „La multi ani!”. Marti, cinsprezece martie, a implinit cinzeci si doi de ani. Inclinatia artistica l-a adus in Bacau, la Liceul de Arta. Dupa bacalaureat si-a urmat in continuare visul.

„Am absolvit Academia de Arta Bucuresti in nouazeci si sase, specialitatea arta murala. Scoala de pictura bisericeasca. Sase ani! Se mai studia atât la Conservator, Arhitectura si Medicina. Mi-au spus atunci mai multi, ca daca vreau sa pictez, sa intru in rândul lumii, sa-mi caut un serviciu. Datorita UAP-ului m-am reintors in Bacau, la filiala de aici. Firea mea nu rezoneaza cu programul fix. Catedra nu m-a atras.” Cu pescuitul… la fel ca si cu desenele, de mic. „Umblam si eu cu boldul indoit si firul de pescuit «de capatat».

Am copilarit lânga un pârâias, care la un moment dat se cracuia cu altul mai mare. La confluenta lor erau niste ghioluri adânci, pline cu peste. Dadeam cu râma, musca… Scoteam! Era mult boistean. Mai rar, mai intra si câte un clean. Dupa ce m-am stabilit in Bacau am luat-o in serios. Nea Fanica Pristavu ma provoca. Mi-a aratat cât de frumoase sunt aici locurile de pescuit. La Sascut, Racaciuni. Tot de atunci m-am si dotat. Am inceput sa cumpar câte o lanseta, din bazar. Din alea zombi, din doua bucati, nu scumpe. Dar erau mai rezistente atunci. Mulinetele «Cardinal» sunt si acum functionale. Si-am avut noroc sa intre si câteva capturi mari, la crap. La Racaciuni, daca te duci la stationar, trebuie sa ai cu tine cel putin trei lansete.”

Prefera mai mult pescuitul la rapitor. Asta datorita timpului necesar pentru pregatire. Una e sa te plimbi pe mal cu o singura lanseta, dând la lingurita sau vobler si alta e sa-ti faci tabara pentru trei zile, pe malul apei, stând la cort. „Sunt momente când lucrez in atelier si vad vremea frumoasa de afara, sau câte-un asfintit. Si-atunci simt cum ma manânca talpile. Macar o jumatate de ora sa merg la un peste. Am o lanseta pe care o tin tot timpul in portbagaj.”

La asfintit… când apa e sticla

„Pacat de peisajul de la Insula. Ma simteam acolo ca in Delta.” Ca orice pescar care se respecta, Ion Mihalache are si el locurile preferate. „La Racaciuni, la stejar ii spun eu, la marginea padurii. De fapt e un artar. Vedeam locul de peste canal, dinspre coada lacului de la Galbeni. Am intrebat pescarii cum se ajunge acolo si mi-au spus ca sunt proprietatile oamenilor din sat. Ma iau la bataie. Este o zona frumoasa, linistita. Când am mai mult timp, acolo merg. Chit ca prind sau nu, intind cortul doua-trei zile si stau. Ma recreez. Am avut parte anul trecut de o dimineata perfecta, la mijlocul lui iunie. Pe un cer senin, rasarea soarele si apunea luna. Si-am prins si multa platica. M-am imprietenit cu localnicii si chiar am ajuns sa avem niste relatii foarte frumoase.

Pe balta nu conteaza vârsta, profesia. Toti suntem oameni si trebuie sa ne respectam.” Ii fac o fotografie cu trofeele de deasupra usii. Era loc si pentru capul unei stiuci uriase, agatata in cârlig dar scapata din cauza agrafei. „Nu sunt un pescar foarte bun. Am vazut meseriasi care prind. Sunt unii innebuniti daca nu se duc acasa cu peste. Dar nu acesta trebuie sa fie scopul. Pentru mine, atentia care o acord unditei, nestiind ce-i in apa, ma deconecteaza. Nu mai zic de peisaj, pasari, lebede…” Oricât de sportiv ar fi, pescarul trebuie sa mai prinda din când in când si câte un peste. „Admiram un apus de soare superb, la Balta Albastra. Aveam eu un loc care-ti inspira dragoste pentru peisaj. Apa reflecta ca oglinda. Am aruncat intr-o doara. A intrat din prima, din stuf. Este deocamdata recordul meu. Trei stiuci mari prinse in jumatate de ora.”

Stiuca lipsa la inventar

„De la insula am cele mai frumoase amintiri. Nu incepusera inca lucrarile. Tot asa, pe fuga, o ora pe-nserat, in coltul ala dinspre placi, aproape de baraj. Am aruncat. Din prima s-a repezit una mica. Un pix din ala. Am lasat-o in pace. Imi strica apa. M-am dus in dreapta vreo douazeci de metri. Mai erau doi pescari. N-am vrut sa-i deranjez. Am luat-o iar inapoi. Arunc lânga mal. Am simtit in umar smucitura. Unde sa-i mai las fir in apa de jumatate de metru. O scapam in stuf. Da-i si chinuie-te. Am adus-o aproape. N-aveam nici minciog. Tremuram de emotie când am vazut namila.

Imi clantanea rotula. Strig la pescarii aia doi daca n-au ei unul. Stateau si se holbau la mine ca hipnotizati. Reusesc s-o prind de dupa gât. Când s-o ridic… imi aluneca. Ma improasca tot. Era bine prinsa in ancora. Dupa doua minute a aduc aproape iar. N-o mai scap. Sase kilograme avea.” Amintirile legate de esecuri ramân mai vii in memorie fata de evenimentele care ti-au adus bucurii. „O stiuca, mult mai mare, am pierdut-o din barca. Dar atunci m-am distrat. (Asa se spune când iti indulcesti ghinionul). Tot la asfintit… apa fara niciun val. Se vedea pâna pe fund. A muscat. Vreo douazeci de minute a facut spectacol.

Doua lumânari pâna am adus-o la barca. Parca urmaream un film pe Discovery. Iar n-aveam minciog. Cu chiu cu vai am reusit s-o ridic pe marginea barcii. O vad si acum. Statea in cumpana de la jumatate. Ori a cedat, ori n-am inchis eu bine agrafa care lega montura. S-a desprins. N-a cazut in barca. A tras-o apa. Nu mi-a parut rau. Pentru spectacolul pe care l-a facut, merita sa traiasca.” Luci are putine lucrari de pictura având ca tema pescuitul. Nicio natura moarta cu peste. Dovada ca nu vrea sa amestece pasiunile. Acum nu mai are timp de pescuit. Este pe ultima suta. La inceputul lunii aprilie ne invita, la Galeriile de arta Frunzetti, la vernisajul unei inedite expozitii personale de pictura. Ii urez deci, penel intins cu spor… pe pânza!

Sâmbata, 19 martie, de la ora 19.00, la Sala ATENEU, va avea loc un eveniment muzical de exceptie: Concertul Extraordinar GRINGO DE ROMANIA, sustinut de inegalabilul AG WEINBERGER, cel mai bun interpret de blues pe care l-a dat România. Un artist ce aduce melosul si povestile secolului trecut, in contemporaneitate, prin autenticitate, creativitate, sunet viu si necompromis.

Detinatorul celor sapte selectii pentru nominalizare la Premiile Grammy, cel ce a introdus muzica Blues cântata live în România, decorat cu Ordinul Cultural în grad de Cavaler (2011), AG Weinberger va propune o sesiune muzicala exceptionala, o seara de blues si jazz în spiritul celor mai cuceritoare piese ce au facut deliciul secolului XX. Considerat de catre critici Mr. Blues al României, iar de catre B.B. King “un chitarist carismatic de cea mai înalta clasa”, el îsi continua misiunea sa cu acelasi zel, cu aceeasi pasiune si credinta pentru a impune muzica buna în viata culturala din România. Anul acesta, concertele sale poarta titlul generic GRINGO DE ROMÂNIA, iar piesele aduse în fata publicului stau sub semnul celor de colectie, rar auzite, o selectie unica de bijuterii muzicale, pe care în România doar AG Weinberger le cânta.

Informatii si rezervari, la Agentia din strada Razboieni nr. 22.

Evenimentul este sustinut de Magic FM, Ziarul Desteptarea, City’s Best Bacau, Ziarul Metropolis, DC News, DocuCenter.

* gradinita, aflata in acelasi corp de cladire cu cresa, a functionat pâna acum fara autorizatie

Pompierii au luat in vizor situatia noii crese Letea, aflata pe punctul sa isi deschida portile fara sa aiba autorizatia de securitate la incendiu.

De mentionat insa ca nici gradinita Letea, aflata in acelasi corp de cladire, din fostul Colegiu Letea, nu are autorizatie de la pompieri, dar a functionat chiar si asa.

„In cazul Gradinitei Letea nu a fost depusa o cerere in vederea obtinerii avizului/autorizatiei de securitate la incendiu. Pentru clarificarea situatiei, in cel mai scurt timp, pompierii militari bacauani vor merge la fata locului pentru a vedea exact cum stau lucrurile si a da un raspuns concret cu privire la respectiva locatie”, a declarat capitan Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau.

Ultimul control efectuat de pompieri la Gradinita Letea a fost anul trecut, când era in vigoare vechea lege.

Atunci, unitatea pentru prescolari functiona la parterul cladirii si corespundea din punct de vedere al securitatii la incendiu. Totusi a primit un avertisment pentru neverificarea hidrantilor de catre personal autorizat.

Intre timp gradinita a fost mutata la etaj si desi responsabilii aveau obligatia sa anunte ISU de aceste schimbari nu au facut-o. Asadar, pompierii vor verifica in perioada urmatoare daca gradinita indeplineste toate conditiile pentru a functiona in siguranta.

Cresa si gradinita apartin de Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, a carui conducere s-a decis, in sfârsit, sa faca demersurile pentru autorizare.

„Cresa si gradinita functioneaza in spatii care au fost adaptate noii destinatii, insa nu s-au facut modificari structurale ale cladirii. Legea nu cerea autorizare speciala in asemenea cazuri, dar prevederile legale s-au schimbat. In cursul zilei de astazi (vineri, 18 martie n.r.) voi merge la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta cu toate schitele si documentele necesare pentru autorizare”, a declarat Ion Balcan, directorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron”.

De mentionat ca directoarea Centrului bugetar al creselor, Valentina Dospinescu, a spus ca nu va inaugura luni cresa Letea, asa cum era programat, daca nu exista autorizatia de la pompieri. (G.P., O.P.)

Accidentul de circulatie s-a petrecut in aceasta seara, in localitatea Racova.

Potrivit politistilor, un sofer de 48 de ani, din judetul Bacau, in timp ce conducea un autoturism catre Buhusi, la un moment dat a efectuat viraj la stânga fara sa se asigure corespunzator si a intrat in coliziune cu o motocicleta, inmatriculata in Neamt, condusa de un tânar de 35 de ani.

In urma impactului, motociclistul a fost ranit si a fost transportat la un spital din judetul Neamt, pentru a primi ingrijiri medicale.

SURSA FOTO