duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3147

Cronica rutiera

    La data de 17 martie a.c., în jurul orei 20:00, polițiștii din comuna Zemeş, în timp ce acţionau pe strada Sondorului, au depistat în flagrant un tânăr de 18 ani, din comună, în timp ce conducea un autoturism, fără a poseda permis de conducere.
    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere fără permis.

    În jurul orei 21.00, pe aceeași stradă din localitatea Zemeș polițiștii au depistat un localnic de 61 de ani, în timp ce conducea un autoturism și se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.
    Rezultatul testării sale cu aparatul etilotest a indicat o concentraţie de 0,62 mg/l, alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti pentru prelevarea mostrelor biologice necesare pentru stabilirea alcoolemiei.
    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracţiunii de conducere sub influența alcoolului.

    La data de 17 martie a.c., in jurul orei 23.00, polițiștii care acționau pe strada Mihai Viteazu din municipiul Bacău au depistat în trafic un localnic de 26 de ani, care conducea o autoutilitară fără a deține permis de conducere.
    Tânărul a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost negativ.
    În cauză s-a intocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care nu poseda permis de conducere.

    Doi consilieri locali au parasit sedinta de vineri a Consiliului Local

      Consilierii locali s-au intrunit la o sedinta fulger, vineri, 18 martie. Pe ordinea de zi au fost subiecte delicate, adica banii bugetului local. Concret, pe ordinea de zi au fost proiecte privind rectificari bugetare, o noua aranjare a investitiilor care se vor face cu bani din imprumutul contractat de municipalitate in 2012, de 60 milioane de lei.

      Nemultumiti de aceste relocari de fonduri si motivat de faptul ca „nu mai dorim sa impovaram si mai mult bacauanii, mai ales ca proiectele promise nu s-au realizat”, consilierii Dan Jitariu (independent) si Elena Cosma (UNPR) au parasit sala de sedinta.

      Desi cei din executiv au motivat ca nu este vorba de o indatorare suplimentara, cei doi consilieri au iesit pe usa. Sedinta a continuat cu doar doi alesi din opozitie si toate cele trei proiecte au fost aprobate.

      Doi consilieri au parasit sedinta CL Bacau de astazi, protestand pentru faptul ca autoritatile au convocat-o in pripa, cu mai putin de 24 de ore inainte

      Posted by Desteptarea de Bacau on Friday, March 18, 2016

      Mai multe detalii in editia de luni a cotidianului Desteptarea.

      Jandarmii bacauani se alatura initiativei „Ora Pamantului”

        Sâmbătă, 19 martie a.c., în intervalul orar 20.30 – 21.30, personalul Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău se alătură iniţiatorilor Campaniei „Ora Pământului”, prin reducerea consumului de energie electrică în locuinţele proprii şi la sediul unităţii, în semn de susţinere a eforturilor umanităţii împotriva poluării şi a încălzirii globale.

        Sub sloganul “ DĂRUIEŞTE NATURII DIN ENERGIA TA ! campania „Ora pământului ” îşi propune, prin simplul gest de stingere a luminilor care nu sunt esenţiale funcţionării şi prin deconectarea echipamentelor electronice aflate în stand-by, să tragă un important semnal de alarmă  la adresa efectelor utilizării iresponsabile a resurselor, participând la această campanie de conștientizare față de schimbările climatice provocate de poluare, mai ales de dioxidul de carbon emis în atmosferă prin procesul de producere a energiei electrice.

        Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău a participat constant, alături de O.N.G.-uri, diverse autorităţi publice şi reprezentanţi ai mass-media la campanii ce au avut ca scop protejarea mediului înconjurător şi refacerea ecosistemului.

        În fiecare an, la finalul lunii martie, milioane de oameni, instituții și companii sting luminile timp de o oră, alăturându-se celui mai mare eveniment de mediu din istorie – Earth Hour.

        La îndemnul asociatiei World Wide Fund for Nature, organizația care a inițiat mișcarea Earth Hour în anul 2007, peste 7000 de oraşe din peste 152 de țări au stins lumina de Earth Hour , răspândind un mesaj puternic privind impactul negativ pe care viaţa noastră de zi cu zi îl are asupra planetei şi asupra resurselor naturale.

        Din 2011, Earth Hour a intrat în etapa Mai mult decât o oră pentru planetă (Beyond the Hour), în care oamenii de pretutindeni sunt îndemnaţi de fiecare dată nu numai să stingă lumina, ci să se angajeze în acţiuni de mediu în fiecare zi.

        La inițiativa WWF- Australia, pe 31 martie 2007, peste 2.2 milioane de oameni și 2000 de sedii de companii din Sydney au stins luminile pentru o oră, ca semn al conștientizării problemei schimbărilor climatice. Mii de oameni au ieșit atunci pe străzile orașului, sărbătorind Pământul în diferite feluri: petreceri și concerte fără surse de electricitate, observații astronomice, picnicuri în familie la lumina lumânării.

        În 2008, Earth Hour urma să se extindă pe tot teritoriul Australiei. Cu puțin timp înainte de eveniment, orașul Toronto din Canada a anunțat că se alătura mișcării şi nu a trecut mult până când aproape 400 de orase din 35 de țări s-au mobilizat pentru acest eveniment.

        Mesajul a fost același, peste tot: problemele cauzate de schimbările climatice și de consum sunt atât de grave și de complexe, încât este nevoie urgentă de acțiune, la nivel global.

        Bazat pe îndemnul de a stinge lumina pentru o oră, Earth Hour a devenit în timp foarte scurt un eveniment global anual, marcat în ultima zi de sâmbătă din luna martie, care este foarte aproape de echinocțiu.

        Moinesti: Fitness si imagini din lumânari in “Ora Pamântului”

          Moinestenii vor marca, sâmbata, “Ora Pamântului” prin câteva actiuni inedite, organizate sub deviza “Daruieste naturii din energia ta”. Asociatia Initiative pentru o Comunitate Responsabila (AICR) ii invita pe locuitori, pe 19 martie, la ora 20,30, sa stinga lumina in casa si sa vina in Parcul Bai, lânga scena, cu lanterne, candele, felinare, telefoane mobile, brichete, la o sesiune de fitness urban.

          “Prin acest gest simbolic se va transmite un mesaj despre nevoia de a fi responsabili si de a consuma mai putine resurse naturale, nu doar o ora, ci in fiecare zi”, arata Anca Balaban Iscu, presedinta AICR. Actiunile, coordonate de prof. Costica Ciubotariu, vor fi stingerea luminilor, realizarea unei ilustratii din lumânari (AICR MOINEȘTI 60A) si miscare in aer liber, la lumina lumânarilor.

          “Noi ne-am gândit ca o data cu primavara sa reluam activitatile care-i invita pe oamenii din Moinesti sa aiba un stil de viata sanatos. Am aflat de la prietenii nostri de la WWF România ca abia asteapta sa vada ce planificam pentru «Ora Pamântului» in acest an. Asa s-au legat lucrurile si a rezultat un eveniment dedicat miscarii in aer liber, un eveniment care sa imbine ambele obiective.

          In acest fel devenim un oras cu oameni responsabili fata de noi insine, fata de ceilalti si fata
          de mediul inconjurator. Ii invitam pe moinesteni sa stinga lumina acasa si sa vina in Parcul Bai, la miscare in aer liber”, a declarat Anca. La “Ora Pamântului”, tinerii voluntari ai AICR vor face fotografii si filmulete.

          Cosmin Necula a dus BACĂUL MARE la Bruxelles

            PROIECT pentru DEZVOLTAREA integrată a municipiului Bacău și a comunelor limitrofe

            Beresti Bistrita: Mai multi copii in mediul rural

              – medicii de familie din mediul rural spun ca natalitatea este in crestere la sate – la prima vedere, vestea este imbucuratoare, insa, doctorii spun ca din cauza mediului din care provin copiii, sansele lor la o viata decenta sunt destul de mici

              Se stie din vechime ca familiile care locuiesc la tara au fost numeroase. Cu totii avem rude care povestesc ca au avut 10 sau 12 frati. In timp, numarul copiilor nascuti la sat a mai scazut, insa, in comparatie cu bebelusii care au venit pe lume la oras, natalitatea cunoaste o crestere tot in mediul rural. A fost o vreme in care natalitatea a scazut semnificativ in judetul Bacau, lucru ingrijorator de altfel.

              Criza s-a datorat in mare parte migratiei tinerilor in strainatate. Acasa, au ramas batrânii si familiile care isi facusera o stare sau cele care nu mai erau la vârsta conceperii unui copil. Vestea ca natalitatea este in crestere vine astazi din comuna Beresti – Bistrita, direct de la dr. Marciana Fuica, medic specialist in medicina de familie.

              „In evidentele medicale se regasesc la aceasta data câteva familii care au 9 sau 10 copii. In doua cazuri, o parte din copii provin dintr-o casatorie anterioara, la care se adauga fete sau baieti rezultati din relatii de concubinaj. Cel mai grav insa este cazul mamelor care nasc copii unul dupa altul, fara niciun control, fara ca vreo autoritate sa poata interveni. Fara acceptul mamei nu poti interveni chirurgical. Eu cred ca este foarte important sa ne inmultim calitativ si nu cantitativ, pentru ca de noi depinde cum vor fi generatiile viitoare”, declara dr. Marciana Fuica, medic de familie.

              Din experienta practica, medicul spune ca familiile dezorganizate fac copii multi pe fondul consumului de alcool, femeile cu probleme psihice sau cuplurile care invoca motive religioase pentru a nu face intreruperi de sarcina. Nici comunitatile de etnie nu se lasa mai prejos.

              „In satul Padureni avem o comunitate de romi, iar când vorbim despre cresterea natalitatii, cred ca la ei ne referim. Atâta vreme cât statul le da bani pentru fiecare prunc in parte, in familiile de romi se nasc copii in fiecare an. Sunt tineri, lipsiti de griji, stresul nu isi pune amprenta asupra lor, iar copiii se fac repede”, spune Viorica Lacatusu, localnica.

              In multe cazuri, femeile de etnie roma sunt mai atente cu sarcina lor si se prezinta la controale periodice, decât multe alte femei din sat, care ignora evolutia unei sarcini.

              Doi fosti procurori bacauani, in cursa pentru sefia Parchetului General

                Procurorii Codrut Olaru si Oana Haineala, care au detinut functii in unitatile de parchet din judetul Bacau, s-au inscris in cursa pentru a ocupa postul de procuror general al României, ramas vacant dupa demisia lui Tiberiu Nitu. Codrut Olaru este in prezent procuror general adjunct.

                In perioada 2007 – 2013 a fost procuror sef la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata (DIICOT), intre 2005 – 2007 a condus Serviciul Teritorial Bacau al DIICOT, iar intre 1995 si 2002 a fost pe rând procuror in cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau, la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau si DIICOT Bacau.

                Oana Haineala este in prezent membru in Consiliul Superior al Magistraturii, dar a fost si presedinte si vicepresedinte al CSM. Din iulie 2010 pâna in ianuarie 2011 a fost procuror la Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov, din februarie 2010 pâna in iulie 2010 a ocupat functia de consilier al Presedintelui Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, a mai fost consilier de stat, iar in perioada 2004 – 2008 a fost prim-procuror la Parchetul Tribunalului Bacau.

                Tot in judetul Bacau, in perioada 2002 – 2004, a mai detinut functia de prim procuror adjunct la aceeasi unitate de parchet, a fost prim-procuror la Parchetul Judecatoriei Moinesti, intre noiembrie 2001 si iulie 2002, iar intre 1998 si 2002 a fost procuror in cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau.

                Alaturi de acestia si-au mai depus candidaturile si Gheorghe Ivan, procuror la Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie si Augustin Lazar, procuror general la Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia. Fiecare va avea discutii cu ministrul Justitiei, urmând ca pe 23 martie, ministrul sa faca o propunere de procuror general catre CSM si apoi catre presedintele României.

                La rapitor cu pictorul Ion (Luci) Mihalache

                  La insula stiuca tragea la apus. foto Elena Nazare

                  Si pictorii poarta cu ei, poate nestiut, acel „suflet de poet”. Multi sunt melomani. Cei atrasi de natura, nu numai peisagistii, ajung pâna la urma pescari si mai rar vânatori. Luci, asa cum il striga prietenii pe Ion Mihalache, nu combina pasiunile. „Am incercat, luând cu mine sevaletul când am plecat la pescuit. Nu merg amândoua in acelasi timp. Fiecare cere alt tip de concentrare. Nici stiuca nu vine la tine daca te vede asa de ignorant.”

                  Unde poti sa cunosti mai bine un pictor daca nu in atelierul lui de creatie, vorbind despre cu totul altceva decât despre pasiunea care i-a devenit profesie. Il sun si programam sa-i fac o vizita, la sediul Filialei Bacau a Uniunii Artistilor Plastici, Galeriile Frunzetti. Acolo are atelierul. Ajuns in holul de la etajul unu, ma orientez cu usurinta. Din spatele unei usi se aude muzica in surdina. Imi deschide imediat dupa ciocanitura. Prima data apare o barba putin sura, apoi doi ochi albastri. Ochelarii i se sprijina pe cutele de pe frunte. In mâna dreapta tine lumânare o pensula. Camera e inalta, luminoasa. Lucrarile terminate sunt asezate in ordine. Pe sevalet, o compozitie abia inceputa. Da sonorul si mai incet.

                   

                  „Prefer muzica linistita, nu un gen anume. Blues, simfonica… pâna spre rock. Ma izoleaza de exterior…” Iau loc pe un fotoliu, mai intr-un colt, convenind sa stam de vorba cât el continua sa lucreze. Arunc priviri prin toate colturile. Lipseste ceva! Nu! Nu lipseste! Sub tocul de sus al usii, coltii unor guri infometate pândesc din umbra. Sunt sapte capete de stiuca, trofee pe care Luci nu s-a indurat sa le puna in ciorba.

                  Loc de taina la stejar
                  Loc de taina la stejar

                  Când te manânca talpile…

                  Refuz cafeaua. Sta in picioare in fata sevaletului. Combina culori, aruncând din când in când o privire spre un castron cu trei mere, asezat pe masuta de lânga mine. Uitându-ma mai atent, le regasesc abia conturate pe pânza. Credeam ca sunt de protocol si realizez ca era cât pe ce sa „abuzez” de unul, stricându-i compozitia. Aflu ca a dat ochii cu viata la Borlesti, Neamt. Ii urez „La multi ani!”. Marti, cinsprezece martie, a implinit cinzeci si doi de ani. Inclinatia artistica l-a adus in Bacau, la Liceul de Arta. Dupa bacalaureat si-a urmat in continuare visul.

                  „Am absolvit Academia de Arta Bucuresti in nouazeci si sase, specialitatea arta murala. Scoala de pictura bisericeasca. Sase ani! Se mai studia atât la Conservator, Arhitectura si Medicina. Mi-au spus atunci mai multi, ca daca vreau sa pictez, sa intru in rândul lumii, sa-mi caut un serviciu. Datorita UAP-ului m-am reintors in Bacau, la filiala de aici. Firea mea nu rezoneaza cu programul fix. Catedra nu m-a atras.” Cu pescuitul… la fel ca si cu desenele, de mic. „Umblam si eu cu boldul indoit si firul de pescuit «de capatat».

                  Am copilarit lânga un pârâias, care la un moment dat se cracuia cu altul mai mare. La confluenta lor erau niste ghioluri adânci, pline cu peste. Dadeam cu râma, musca… Scoteam! Era mult boistean. Mai rar, mai intra si câte un clean. Dupa ce m-am stabilit in Bacau am luat-o in serios. Nea Fanica Pristavu ma provoca. Mi-a aratat cât de frumoase sunt aici locurile de pescuit. La Sascut, Racaciuni. Tot de atunci m-am si dotat. Am inceput sa cumpar câte o lanseta, din bazar. Din alea zombi, din doua bucati, nu scumpe. Dar erau mai rezistente atunci. Mulinetele «Cardinal» sunt si acum functionale. Si-am avut noroc sa intre si câteva capturi mari, la crap. La Racaciuni, daca te duci la stationar, trebuie sa ai cu tine cel putin trei lansete.”

                  Stefan Pristavu, partener la pescuit
                  Stefan Pristavu, partener la pescuit

                  Prefera mai mult pescuitul la rapitor. Asta datorita timpului necesar pentru pregatire. Una e sa te plimbi pe mal cu o singura lanseta, dând la lingurita sau vobler si alta e sa-ti faci tabara pentru trei zile, pe malul apei, stând la cort. „Sunt momente când lucrez in atelier si vad vremea frumoasa de afara, sau câte-un asfintit. Si-atunci simt cum ma manânca talpile. Macar o jumatate de ora sa merg la un peste. Am o lanseta pe care o tin tot timpul in portbagaj.”

                  La asfintit… când apa e sticla

                  „Pacat de peisajul de la Insula. Ma simteam acolo ca in Delta.” Ca orice pescar care se respecta, Ion Mihalache are si el locurile preferate. „La Racaciuni, la stejar ii spun eu, la marginea padurii. De fapt e un artar. Vedeam locul de peste canal, dinspre coada lacului de la Galbeni. Am intrebat pescarii cum se ajunge acolo si mi-au spus ca sunt proprietatile oamenilor din sat. Ma iau la bataie. Este o zona frumoasa, linistita. Când am mai mult timp, acolo merg. Chit ca prind sau nu, intind cortul doua-trei zile si stau. Ma recreez. Am avut parte anul trecut de o dimineata perfecta, la mijlocul lui iunie. Pe un cer senin, rasarea soarele si apunea luna. Si-am prins si multa platica. M-am imprietenit cu localnicii si chiar am ajuns sa avem niste relatii foarte frumoase.

                  Tocul usii cu trofee
                  Tocul usii cu trofee

                  Pe balta nu conteaza vârsta, profesia. Toti suntem oameni si trebuie sa ne respectam.” Ii fac o fotografie cu trofeele de deasupra usii. Era loc si pentru capul unei stiuci uriase, agatata in cârlig dar scapata din cauza agrafei. „Nu sunt un pescar foarte bun. Am vazut meseriasi care prind. Sunt unii innebuniti daca nu se duc acasa cu peste. Dar nu acesta trebuie sa fie scopul. Pentru mine, atentia care o acord unditei, nestiind ce-i in apa, ma deconecteaza. Nu mai zic de peisaj, pasari, lebede…” Oricât de sportiv ar fi, pescarul trebuie sa mai prinda din când in când si câte un peste. „Admiram un apus de soare superb, la Balta Albastra. Aveam eu un loc care-ti inspira dragoste pentru peisaj. Apa reflecta ca oglinda. Am aruncat intr-o doara. A intrat din prima, din stuf. Este deocamdata recordul meu. Trei stiuci mari prinse in jumatate de ora.”

                  Stiuca lipsa la inventar

                  „De la insula am cele mai frumoase amintiri. Nu incepusera inca lucrarile. Tot asa, pe fuga, o ora pe-nserat, in coltul ala dinspre placi, aproape de baraj. Am aruncat. Din prima s-a repezit una mica. Un pix din ala. Am lasat-o in pace. Imi strica apa. M-am dus in dreapta vreo douazeci de metri. Mai erau doi pescari. N-am vrut sa-i deranjez. Am luat-o iar inapoi. Arunc lânga mal. Am simtit in umar smucitura. Unde sa-i mai las fir in apa de jumatate de metru. O scapam in stuf. Da-i si chinuie-te. Am adus-o aproape. N-aveam nici minciog. Tremuram de emotie când am vazut namila.

                  Pictorul Ion Luci  Mihalache
                  Pictorul Ion Luci Mihalache

                  Imi clantanea rotula. Strig la pescarii aia doi daca n-au ei unul. Stateau si se holbau la mine ca hipnotizati. Reusesc s-o prind de dupa gât. Când s-o ridic… imi aluneca. Ma improasca tot. Era bine prinsa in ancora. Dupa doua minute a aduc aproape iar. N-o mai scap. Sase kilograme avea.” Amintirile legate de esecuri ramân mai vii in memorie fata de evenimentele care ti-au adus bucurii. „O stiuca, mult mai mare, am pierdut-o din barca. Dar atunci m-am distrat. (Asa se spune când iti indulcesti ghinionul). Tot la asfintit… apa fara niciun val. Se vedea pâna pe fund. A muscat. Vreo douazeci de minute a facut spectacol.

                  Doua lumânari pâna am adus-o la barca. Parca urmaream un film pe Discovery. Iar n-aveam minciog. Cu chiu cu vai am reusit s-o ridic pe marginea barcii. O vad si acum. Statea in cumpana de la jumatate. Ori a cedat, ori n-am inchis eu bine agrafa care lega montura. S-a desprins. N-a cazut in barca. A tras-o apa. Nu mi-a parut rau. Pentru spectacolul pe care l-a facut, merita sa traiasca.” Luci are putine lucrari de pictura având ca tema pescuitul. Nicio natura moarta cu peste. Dovada ca nu vrea sa amestece pasiunile. Acum nu mai are timp de pescuit. Este pe ultima suta. La inceputul lunii aprilie ne invita, la Galeriile de arta Frunzetti, la vernisajul unei inedite expozitii personale de pictura. Ii urez deci, penel intins cu spor… pe pânza!

                  Concert extraordinar „Gringo de România”

                    Sâmbata, 19 martie, de la ora 19.00, la Sala ATENEU, va avea loc un eveniment muzical de exceptie: Concertul Extraordinar GRINGO DE ROMANIA, sustinut de inegalabilul AG WEINBERGER, cel mai bun interpret de blues pe care l-a dat România. Un artist ce aduce melosul si povestile secolului trecut, in contemporaneitate, prin autenticitate, creativitate, sunet viu si necompromis.

                    Detinatorul celor sapte selectii pentru nominalizare la Premiile Grammy, cel ce a introdus muzica Blues cântata live în România, decorat cu Ordinul Cultural în grad de Cavaler (2011), AG Weinberger va propune o sesiune muzicala exceptionala, o seara de blues si jazz în spiritul celor mai cuceritoare piese ce au facut deliciul secolului XX. Considerat de catre critici Mr. Blues al României, iar de catre B.B. King “un chitarist carismatic de cea mai înalta clasa”, el îsi continua misiunea sa cu acelasi zel, cu aceeasi pasiune si credinta pentru a impune muzica buna în viata culturala din România. Anul acesta, concertele sale poarta titlul generic GRINGO DE ROMÂNIA, iar piesele aduse în fata publicului stau sub semnul celor de colectie, rar auzite, o selectie unica de bijuterii muzicale, pe care în România doar AG Weinberger le cânta.

                    Informatii si rezervari, la Agentia din strada Razboieni nr. 22.

                    Evenimentul este sustinut de Magic FM, Ziarul Desteptarea, City’s Best Bacau, Ziarul Metropolis, DC News, DocuCenter.

                    Radioterapia, O SANSA pentru mii de bacauani

                      Santierul de la sectia de ratioterapie

                      Bacaul va avea cel mai modern Compartiment de Radioterapie din tara, care va functiona in Spitalul Judetean de Urgenta. Aceasta este cea mai mare investitie medicala din judet, in valoare de 6.000.000 de euro. Contractul de lucrari a fost semnat inca din vara anului trecut, pe 26 august, in prezenta ministrului Sanatatii de la acea vreme, Nicolae Banicioiu, a lui Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean, a autoritatilor locale si judetene, a medicilor si invitatilor speciali, inclusiv Manuela Patrascoiu, directorul general al Companiei Nationale de Investitii, prin care se realizeaza acest mare proiect.

                      Santier in plina actiune

                      Au trecut trei luni de la data inceperii lucrarilor, vremea este buna, in curtea spitalului fundatiile au iesit deja din pamânt, se lucreaza permanent, la foc continuu, patronii firmei verifica santierul, nu sunt preconizate intârzieri. Chiar sunt promisiuni ca lucrarea sa fie gata inainte de termenul scris in contract. Promisiunea este certa: luna iulie a acestui an. Proiectantul general este SC SB Concept SRL, din Sibiu, iar constructorii, prin asociere, SC Varinak Europe Bucuresti si SC Terra Gaz Construct SRL Bucuresti.

                      In Compartimentul de Radioterapie va fi montat un accelerator liniar de particule, de ultima generatie, similar cu cel din Cluj, dar de productie noua, prin care se vor putea realiza circa 15.000 de sedinte pe an, pentru pacientii cu afectiuni oncologice. Intregul proiect medical cuprinde reabilitarea integrala a cladirii la standarde europene, cu 24 de paturi de spitalizare, precum si circuite functionale, dar si dotarea cu echipamente noi. Pe lânga acceleratorul de particule, va fi montat si un computer de plan tratament. Din suma totala a investitiei, 60% reprezinta valoarea aparatelor.

                      O sectie de urgenta zero

                      Fosta sectie de Cobaltoterapie (care va fi transformata acum in acest Compartiment de Radioterapie) din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau s-a inchis in 2010. Chiar si inainte de inchidere, se lucra la cota de avarie, din cauza sursei, respectiv a aparatului de cobaltoterapie, care era depasit moral si fizic si nu mai corespundea normelor, având o putere de iradiere peste limita maxima admisa. Desi conducerea spitalului a facut tot felul de demersuri pentru redeschiderea ei, nu s-a mai realizat nimic. S-a dorit o sectie noua de oncologie si cobaltoterapie, a existat si un proiect in parlament in acest sens, dar s-a blocat.

                      Ulterior s-a vorbit de un parteneriat public – privat, dar si acesta a picat din cauza legislatiei. Practic, construirea unei noi sectii de Radioterapie este de urgenta zero pentru Bacau, in conditiile in care sunt in evidenta circa 6.000 de pacienti cu boli oncologice, oameni care, in tot acest timp, au fost nevoiti sa acceseze servicii medicale si tratamente in alte centre si spitale din intreaga tara, in Iasi, Cluj, Bucuresti, Tg. Mures. „Si vorbim de pacientii care sunt in evidenta curenta a medicilor oncologi. Dupa ce vom deschide noua Radioterapie, ne asteptam la o explozie a adresabilitatii, prin faptul ca aparatul este unul modern, cel mai bun la momentul actual din tara si, bineinteles, din zona Moldova”, a declarat Adrian Popa, managerul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau.

                      O metoda eficienta si putin costisitoare

                      Radioterapia este unul dintre cele mai eficiente si mai putin costisitoare tratamente folosite in cancer. In regiunea Nord – Est, singurul centru de radioterapie care functioneaza este cel de la Iasi, dar acesta nu face fata nevoii de servicii medicale, bolnavii din regiunea Moldovei fiind pusi pe liste de asteptare 5- 7 luni. In toata aceasta perioada, situatia pacientilor care au indicatii de sedinte de iradiere devine din ce in ce mai precara.

                      Adrian Popa

                      „Intr-adevar, cert este ca la 1 iulie avem promisiunea ca se va finaliza cladirea, ca lucrarea in sine va fi gata. Urmeaza apoi calibrarea si recalibrarea acceleratorului, care dureaza cel putin o luna, si apoi autorizarea de la CNCAN (Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, n.r.). Lucram deja si la dosarele de angajari. Avem personal de la fosta sectie de Cobaltoterapie, care este redistribuit pe alte sectii ale spitalului si pe care o sa il readucem aici, dar o sa mai fie nevoie de medici, de tehnicieni, de ingineri de service.”
                      Adrian Popa, managerul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau

                      “Radioterapia, Aeroportul, soseaua de centura, Observatorul Astronomic si RMN-ul sunt singurele proiecte care ma intereseaza anul acesta si de care ma ocup zi de zi. Monitorizez permanent evolutia Sectiei de Radioterapie si sper ca aceasta investitie sa fie finalizata pâna la 1 iulie pentru ca orice zi câstigata poate insemna salvarea mai multor vieti.”
                      Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau

                      Fotbal/ Liga a II-a: Fara pasi gresiti

                      Sport Club Bacau- Ceahlaul Piatra Neamt (sâmbata, ora 11.00, stadion „Letea”)

                      Dupa Farul, „lanterna rosie”. Adica mult mai bine. Si mai usor. Numai ca, deseori, un meci usor se poate transforma intr-unul dificil. Asa cum s-a intâmplat miercurea trecuta, cu Balotestiul. Si cum a fost in tur, chiar la Piatra Neamt, când Ceahlaul, gratiata de ratarile bacauanilor, a revenit de la 0-2 la 2-2 si putin a lipsit ca acel 3-2 din final in favoarea Sport Clubului sa nu devina un rezultat in oglinda. La distanta de cinci luni de la sus-amintitul Ceahlaul- Sport Club, nemtenii continua sa se zbata in coada clasamentului.

                      „E clar, insa, ca nu mai sunt echipa din tur”, spune antrenorul SC-ului, Cristi Popovici, facând referire atât la achizitiile de import ale Ceahlaului (Cerra, Castels, Rodriguez), cât, mai ales, la rezultatele din miniretur: patru jocuri, trei remize si doar o infrângere. „Iar singura infrângere a fost suferita la limita, 0-1, pe terenul echipei de pe locul 2, Dunarea Calarasi. Prin urmare, intâlnim o echipa care isi vinde scump pielea. Noi nu mai avem voie, insa, sub nicio forma, sa irosim puncte acasa. Mai ales ca venim dupa aceasta victorie foarte importanta de la Constanta. Mizez pe increderea si concentrarea baietilor”, precizeaza tehnicianul bacauan. Sport Club il are, in continuare, incert pe Adrian Gheorghiu (probleme la inghinali), in timp ce Mihalachioae si Adascalitei (ambii accidentati in jocul cu Farul) au toate sansele sa fie recuperati pâna sâmbata.

                      Bacauanii acuza un plus de oboseala, in conditiile in care au jucat marti seara, iar intensitatii jocului cu Farul i s-a adaugat si deplasarea lunga Bacau- Constanta- Bacau, insa asta nu le poate servi de alibi. Jocul cu Ceahlaul cheama in cauza, dincolo de orgoliul local, o sansa foarte importanta pentru a termina in 1-6. Acum, calea spre play-off se vede ceva mai bine. La lumina Farului, a lanternei…
                      Celelalte jocuri ale etapei a 23-a: Otelul Galati- Farul Constanta, Dacia Unirea Braila- Academica Clinceni, Gloria Buzau- Dunarea Calarasi, ACS Berceni- CS Balotesti, Rapid CFR Suceava- Rapid Bucuresti (duminica, ora 11.00).

                      Clasamentul Seriei I

                      1 Rapid Bucuresti 20 14 4 2 34-8 46p.
                      2 Dunarea Calarasi 20 12 6 2 41-11 42p.
                      3 Dacia Braila 20 11 5 4 27-17 38p.
                      4 Acad. Clinceni 20 11 3 6 35-20 36p.
                      5 Farul Constanta 20 9 5 6 33-26 32p.
                      6 Sport Club Bacau 21 10 2 9 24-23 32p.
                      7 ACS Berceni 20 8 5 7 26-28 29p.
                      8 Gloria Buzau 20 8 3 9 21-32 27p.
                      9 Rapid Suceava 21 6 6 9 20-28 24p.
                      10 CS Balotesti 20 5 6 9 18-25 21p.
                      11 Bucov. Pojorâta 21 3 7 11 26-42 16p.
                      12 Otelul Galati 21 3 3 15 10-32 12p.
                      13 Ceahlaul P. Nt. 20 2 5 13 11-34 11p.

                      Handbal masculin/ Divizia A: Amintirile ne rascolesc

                      CSSM Bacau- HC Dobrogea Sud (sâmbata, ora 17.00, Sala Sporturilor)

                      Din derby-ul de altadata ce decidea campioana tarii au mai ramas doar amintirile. Att si nimic mai mult. Si totusi, CSSM Bacau- HC Dobrogea Sud are toate sansele de a se bucura, sâmbata, de o asistenta peste medie. O asistenta care va avea ce vedea. Echipa lui Bogdan Voica se va bate cu gândul la locul 2, in timp ce constantenii au de aparat o serie 18 meciuri fara punct pierdut. In tur, la Constanta, jocul a fost destul de strâns, echipa lui Buricea si Toma impunându-se cu 33-29. Acum, insa, publicul bacauan spera ca roata sa se intoarca. Iar CSSM (care l-a recuperat si pe Raducu Tamas, absent la ultimul joc de campionat) sa aduca prima infrângere dobrogenilor. E greu, dar nu imposibil. Celelalte meciuri ale etapei a 20-a: CSU Târgoviste- CSU Suceava, Atletico Alexandria- LPS Piatra Neamt, Poli Unistil Iasi- CSM Bucuresti II, Cimentul Bicaz- Vicov Bucovina, HC Buzau 2012- Farul Constanta.

                      Clasamentul Seriei A

                      1 Dobrogea Sud 18 18 0 0 747-395 54p.
                      2 CSU Suceava 18 14 2 2 655-383 44p.
                      3 CSSM Bacau 17 14 2 1 588-354 44p.
                      4 HC Buzau 2012 17 12 0 5 494-412 36p.
                      5 Poli Unistil Iasi 17 11 0 6 513-401 33p.
                      6 Farul Constanta 17 11 0 6 538-454 33p.
                      7 Atlet. Alexandria 16 6 0 10 455-521 18p.
                      8 LPS P. Neamt 18 6 0 12 391-553 18p.
                      9 CSU Târgoviste 15 4 0 11 386-584 12p.
                      10 Vicov Bucovina 18 5 0 13 383-621 12p.
                      11 CSM Bucuresti II 17 6 0 11 348-358 11p.
                      12 GSIP Moreni 18 1 0 17 425-710 0p.
                      13 Cimentul Bicaz 18 2 0 16 333-510 -1p.

                      Volei feminin/ Divizia A1: Ultima etapa

                      Campionatul Diviziei A1 a ajuns la etapa a 22-a, ultima a sezonului regulat. Runda de final a inceput pe 16 martie, cu meciul câstigat de formatia de pe primul loc Alba Blaj, cu 3-0 pe terenul ultimei clasate, Rapid si se va incheia luni, 21 martie, odata cu disputarea ultimelor trei jocuri: Dinamo Bucuresti – CSM Târgoviste, Penicilina Iasi- Stiinta Bacau si Unic- Medicina.

                      Aceste ultime trei meciuri au fost programate simultan de FRV deoarece ele au implicatii directe asupra configuratiei play-off-ului si play-out-ului. Cel mai interesant duel de la distanta este cel dintre Dinamo si Stiinta, echipe aflate in lupta pentru ocuparea locului 4, ultimul care duce in play-off. Bucurestencelor le este suficient un punct in meciul cu Târgoviste pentru a termina pe 4.

                      Stiinta, in schimb, pe lânga jocul de la iasi, pe care trebuie sa-l câstige macar cu 3-1, depinde si de meciul de la Bucuresti, in care Dinamo ar trebui sa piarda la scor de trei puncte (0-3 sau 1-3).

                      Lectiile lui Karl Popper

                      Filosof al stiintei, fondator al rationalismului critic, spiritul care a promovat ideea societatii deschise, Karl Popper imi arunca mereu in suflet o intrebare chinuitoare: ,,De ce ignoram marile lectii pe care ni le ofera istoria sau marile spirite ale lumii?” El insusi ne-a oferit câteva lectii memorabile. Iata câteva dintre ele…

                      Ne-a sugerat ca trebuie sa fim critici chiar si in raport cu opiniile/teoriile proprii: ,,Daca eu nu manifest o atitudine critica fata de propria-mi teorie, se gasesc o suta de oameni care iau o pozitie deosebit de critica fata de teoria mea. Iar aceasta atitudine critica trebuie salutata“ (Karl Popper, ,,Viitorul este deschis”, Editura 3, 1977, pag. 46). Popper ofera exemplul lui Einstein, cel care ,,in cei 10-15 ani de lucru la teoria relativitatii generalizate, aproape la fiecare trei minute isi respingea el insusi o noua teorie”(Ibidem, pag. 54).

                      Ne-a avertizat asupra faptului ca ,,pedagogia noastra se rezuma la bombardarea copiilor cu raspunsuri, fara ca acestia sa fi pus intrebari, in vreme ce intrebarile lor nu sunt luate in seama. In aceasta consta pedagogia obisnuita: raspunsuri nesolicitate si intrebari fara raspuns” (Ibidem, pag. 47). Nu vi se pare ca vorbeste (si) despre sistemul românesc de invatamânt?

                      Ne-a reamintit, altfel, ca invatarea ,,ca Trasnea pe hat” nu este doar o mare aiureala, ci si o mare primejdie pentru spiritul copilului: ,,Exista deci doua stadii complet diferite ale invatarii. Primul este invatarea prin aventura, invatarea cercetatorului, a descoperitorului; celalalt este invatarea pe de rost (…) Psihologia invatarii considera, din pacate, acest al doilea mod (…) de invatare, respectiv invatarea prin repetitie, drept singurul existent”(Ibidem, pag. 22).

                      Ne-a indemnat sa pricepem ca ,,a imbunatati scoala inseamna a scapa de profesori nefericiti”. Ascultati-l: ,,Multi profesori sunt << insfacati>>de scoala, ca sa spunem asa, fiind nefericiti in acest domeniu, din care nu pot iesi. In ce ma priveste, am facut o propunere foarte simpla: Acestor oameni, cu nimic mai rai decât altii, trebuie sa li se construiasca punti aurite pentru a putea iesi. Atâta timp cât multi dintre profesori sunt inacriti, ei ii inacresc si pe copii si-i fac nefericiti. Profesorii acestia ramân in scoala pâna la vârsta de pensionare si rasufla usurati când ajung sa-si incaseze pensiile”(Ibidem, pag. 103).

                      Ne-a râs de-a dreptul in obraz celor care continuam sa credem ca I.Q.-ul este alfa si omega valorizarii spiritului nostru: ,,Nu cred in coeficientul de inteligenta; pentru mine, el este una din marile neghiobii ale lumii noastre (…) Orice fermier stie ca pamântul, calitatea solului, nu poate fi exprimata printr-o singura unitate de masura, ca avem nevoie de o descriere multidimensionala a unui fragment de sol pentru a spune daca va rodi sau nu in acel loc. In schimb, inteligenta umana este masurata unidimensional. Exista argumente zdrobitoare impotriva I.Q.-ului. De exemplu, acela ca Einstein a avut un coeficient redus de inteligenta”(Ibidem. pag.89).

                      Ne-a dat un bobârnac tuturor celor care credem ca adevaratele averi sunt resursele financiare si resursele materiale: ,,Averea cea mai de pret a oamenilor sunt ideile. Niciodata n-am avut destule idei; noi suferim de saracie a ideilor. Iar intrucât ideile sunt atât de pretioase, se cuvine sa tratam metafizica cu respectul cuvenit si s-o analizam, ideile ei putând duce la aparitia unor noi idei. Fiindca asta aste problema: pe de o parte avem prea putine idei, iar pe de alta parte din discutarea lor rezulta prea putine”(Ibidem, pag. 65).

                      Bricolaje / Un film convingator despre niste cavaleri ai dreptatii

                      Carmen Mihalache
                      Carmen Mihalache

                      Am fost foarte curioasa sa vad filmul care a câstigat Oscarul, mai ales pentru ca eroii lui sunt oameni de presa. Si nu am folosit întâmplator termenul de eroi, pentru ca în „Spotlight”, jurnalistii din echipa de investigatii (cu nume care da titlul filmului) chiar au, la un mod eroic, curaj, dârzenie, perseverenta, pasiunea adevarului, simt justitiar. De aceea au si fost vazuti ca niste cavaleri ai dreptatii. Membrii echipei sunt dedicati în întregime profesiei, angajându-se într-o dura si riscanta batalie pentru scoaterea la lumina a adevarului.

                      Se documenteaza la sânge, alearga neobosit dupa dovezi, smulg marturii si îsi sacrifica timpul liber pentru triumful adevarului în investigatia lor. Una extrem de delicata, vizând cazurile de pedofilie în care au fost implicati preoti catolici. Vazând „Spotlight”, mi s-a întarit credinta ca genul acesta de jurnalism este mai mult decât necesar unei comunitati, si ca el nu va disparea. Pentru ca oamenii au nevoie de adevar, numai el dându-le puterea de a merge înainte, de a evolua, de a trai în demnitate. De aceea, chiar m-au impresionat declaratiile avocatului din film care, dupa publicarea anchetei în ziarul The Boston Globe, a spus ca a primit noi si numeroase apeluri din partea unor supravietuitori dintr-o multime de tari.

                      Avea deja peste 500 de cazuri înregistrate, oameni disperati, supravietuitorii, cum au fost numiti cei abuzati sexual, cautându-l în speranta ca, odata iesit la iveala adevarul, acest fapt îi va ajuta sa-si recapete curajul si respectul pentru propria persoana, ca-i va motiva sa-si traiasca normal viata, sa-i gaseasca un sens, depasindu-si traumele profunde. Am apreciat multe lucruri din filmul acesta facut cu economie de mijloace, cu sobrietate, cu un remarcabil echilibru, în registrul unei inteligente moderatii. Pentru ca regizorul a stiut sa evite doua capcane în care ar fi putut aluneca destul de usor: aceea de a exploata emotional supravietuitorii si de a folosi un ton acuzator la adresa clerului. Asa se explica faptul ca „Spotlight” a fost bine primit chiar si de Vatican, în editorialul din oficiosul acestuia filmul fiind considerat convingator si deloc anticatolic.

                      Pentru ca, „nu toti monstrii poarta vesminte ecleziastice, iar pedofilia nu rezulta din juramântul de castitate”, se mai zicea acolo. „Spotlight” repune în prim plan, într-un timp al tuturor devalorizarilor, profesia de jurnalist. O profesie deloc usoara (când este facuta cu seriozitate, raspundere, pasiune), pe care multi încearca sa o decredibilizeze acum, aruncând anatema asupra jurnalistilor (antipatizati, cum altfel ? pentru ca sunt incomozi). Dar jurnalismul, când este bun, profesionist, cinstit, serios, documentat, cu informatii verificate si ras-verificate, puse în context, analizate, când nu sta în trena politicului si este independent, slujind doar adevarul si interesul cetateanului, are în el ceva eroic.

                      Recital de pian, cu trei micute performere

                        Inainte de recital, prof. Petruta Laura Craciun, Clementina Ioana Moisa, Teodora Damian si Ingrid Karina Garai

                        Atmosfera de mare eveniment la Centrul de Cultura si Arta “George Apostu”, miercuri seara. Copii, elevi, parinti, bunici, profesori, cu bratele pline de flori, au raspuns invitatiei de a participa la un recital de pian, in care protagoniste au fost trei eleve, Teodora Damian (cls. I), Ingrid Karina Garai, Clementina Ioana Moisa, ambele in clasa a V-a, de la Colegiul National de Arta “George Apostu”, clasa profesoarei Petruta Laura Craciun.

                        In timp ce micutele pianiste exersau pe pianul din sala unde urma sa aiba loc recitalurile, am stat de vorba cu prof. Petruta Laura Craciun, si ea cuprinsa de febra de inceput a oricarei iesiri in public a elevelor sale: “M-am gândit sa organizez un recital cu trei eleve de la clasa de pian, care studiaza foarte mult, au premii la diferite concursuri locale, zonale, nationale si internationale, inainte de olimpiada de la Suceava. Intâlnirea cu publicul din aceasta seara am dorit sa fie si o motivatie pentru performantele lor de pâna acum. Am mare incredere in toate trei si, cu siguranta, veti mai auzi de elevele mele”, ne-a declarat prof. Petruta Craciun.

                        Recitalul a fost deschis de micuta Teodora Damian, câstigatoare deja a unui loc intâi, la Gala Tinerelor Talente, care a venit in fata publicului cu “studii usoare”, opusuri si cântece studiate si la scoala, crispata un pic la inceput, insa a finalizat cu brio o “Melodie” de Schumann, aplaudata generos de cei prezenti. “Eu am inceput sa cânt la pian din octombrie anul trecut, imi place foarte mult, m-a pasionat din prima, si vreau sa continui cu doamna profesoara Craciun. Mie imi place acum Richard Clayderman, insa cânt doar acasa. Cum a fost?”, incheie Teodora prima ei declaratie de presa.
                        Cu ceva mai multa experienta, Ingrid Karina Garai este câstigatoare a mai multor concursuri, olimpiade si festivaluri de pian (“Brave Claviaturi” – Bucuresti, “Iulia Hasdeu” – Câmpina, Olimpiada de Muzica, Concursul de Interpretare de la CN “George Apostu” etc.).

                        A captat atentia, printre altele, cu Studiul Opus 29, nr.7, de Henri Bertini, dar si cu o lucrare de J.S. Bach. “Eu cânt la pian de cinci ani, vreau sa ma remarc, cânt altfel cu public. Muzica pentru mine inseamna schimbare, imi deschide sufletul, dar, sa stiti, eu invat bine si la celelalte obiecte, imi fac timp pentru toate”, spune repede Karina. Colega ei de clasa, Clementina Ioana Moisa, cea mai titrata dintre cele trei pianiste, fiind câstigatoarea a doua premii internationale in Franta, dar si a altor premii intâi la “Brave Claviaturi”, “Primavara Artelor” olimpiade zonale etc., a interpretat lucrari de Henri Bertini, J.S. Bach, apoi incântator, un vals de Chopin. “Eu am vrut sa-mi promovez muzica, sa ma acomodez cu publicul, mai ales ca voi participa la un concurs la Iasi si la Olimpiada de la Suceava. Studiez de patru ani, imi place muzica foarte mult”, ne-a spus si Clementina.

                        Desigur, palmaresul celor trei pianiste este mult mai bogat, toate trei fiind inzestrate cu talent, pe care, afirma profesoara Craciun, il dubleaza cu multa munca, atribute esentiale pentru evolutia lor artistica.

                        Oameni cari au fost, la centenar

                        Nicolae Iorga a preamărit puterea modelatoare a contemporanilor, unde a fost cazul, aşezându-i în galeria făcătorilor de bine. Pentru fiecare a găsit cele mai potrivite vorbe. Momentul evocat este cel al trecerii în nefiinţă, când totul se decantează şi capătă forme statuare. Să-i urmărim pe cei plecaţi din această lume în anul 1916.

                        •VASILE HOSSU a fost iubit „pentru francheţea şi voioşia lui, pentru zâmbitoarea lui democraţie”. •Ludovic Mocsary a păstrat „treizeci de ani de zile în sanctuariul inviolabil al conştiinţei sale credinţa în dreptate”.

                        •Episcopul catolic CAMILI, italian, „era de părere că, odată ce nu sânt numai catolici maghiari, ci, în oraşe, mulţi catolici de felurite neamuri, odată ce înşişi ţăranii unguri de la munte se zic <> şi vorbesc şi româneşte, limba ţării trebuie să se impună în predică şi în legăturile sociale. Sub el s-a început la Iaşi predica românească pentru credincioşii confesiunii latine”.

                        •Lui TADEU ADJUKIEWICZ, polon austriac, „i-a fost drag, la noi, de cerul nostru, de oamenii noştri, de viaţa şi culoarea noastră”. Pentru aceasta „ne-a iubit, făcând operă de cultură aici la noi.” •GHEORGHE HANEŞ era „un mândru ofiţer, amorezat de cariera sa. Cu temperament de scriitor, el a hrănit talentul său cu o citire bogată şi aleasă”.

                        •MIHAI SĂULESCU „avea printre versurile lui atâtea care erau de cea mai bună ţesătură”. •PETRE CINTA, „prins în luptele de partid, a ştiut să se ţină departe de acea atmosferă de intrigi, clevetiri şi răzbunări”.

                        •HENRIC SIENKIEWICZ „a fost însuşi sufletul polon, în părerile lui de rău pentru trecut, în mândria de strămoşi, în protestarea contra umilinţei şi apăsării de azi, în cultul bunătăţii şi milei”.

                        •MARIA CORNESCU, fiica Ancuţei Manului, „căreia Eliad i-a închinat singurele lui versuri care n-au pierit, /Sburătorul/, a fost în mijlocul unei societăţi inteligente şi strălucitoare”.

                        •ALEXANDRU ZAGORIŢ „avea aceeaşi bunătate de copil, aceeaşi frăgezime de suflet, aceeaşi încântătoare naivitate a unui suflet pentru care răul, în toate formele lui, n-a existat”.

                        •IOAN SBIERA, „profesor de româneşte în româneşte şi cu hotărât, cu exaltat suflet românesc”, a străbătut „locurile unde şi dincolo de hotarele micii sale Bucovine, putea să afle grai românesc şi rosturi româneşti”. La Cernăuţi a rămas „un credincios îndărătnic şi neînduplecat al vechiului crez cultural şi politic, cu ideile sale, cu graiul său particular, cu ortografia sa individuală”.

                        •NICOLAE FILIPESCU „nu ţinea discursuri, ci enunţa axiome. Din frământarea grozavă ce vuia în sufletul lui se desfăceau stângaci blocuri de imensă elocvenţă, uneori bruscă şi frustă”. •

                        ATANASE GHERMAN „a scris o carte pentru popor, care va rămâne prin înţelepciunea sfaturilor, ca şi prin curăţirea populară a graiului”.

                        •EMILIAN SLUŞANSCHI a fost „un blând şi dulce visător, curat ca idealul pe care-l servea, sincer în prietenie, incapabil de a fi duşmanul cuiva”. •ŞTEFAN LUCHIAN „era un entuziast şi atent observator al naturii şi un artist de o superioară onestitate în reproducerea ei”.

                        •D. P. MORUZI, „la 13 martie 1906, admisese studenţilor să cânte româneşte, în ciuda nobilelor persoane înstrăinate”.

                        •REGINA ELISABETA/CARMEN SYLVA „vorbea româneşte cu o perfectă stăpânire şi chiar cu o deosebită eleganţă, în care punea, odată, cocheta conştiinţă a biruinţei ei asupra unor însemnate greutăţi”. „Doamna României şi-a împrospătat sufletul din scrierile celor mai mari gânditori ai lumii şi în cântecul lor şi-a găsit alinarea.”

                        La o sută de ani, modelele sunt vii.

                        Cresa si gradinita Letea, in atentia pompierilor

                          * gradinita, aflata in acelasi corp de cladire cu cresa, a functionat pâna acum fara autorizatie

                          Pompierii au luat in vizor situatia noii crese Letea, aflata pe punctul sa isi deschida portile fara sa aiba autorizatia de securitate la incendiu.

                          De mentionat insa ca nici gradinita Letea, aflata in acelasi corp de cladire, din fostul Colegiu Letea, nu are autorizatie de la pompieri, dar a functionat chiar si asa.

                          „In cazul Gradinitei Letea nu a fost depusa o cerere in vederea obtinerii avizului/autorizatiei de securitate la incendiu. Pentru clarificarea situatiei, in cel mai scurt timp, pompierii militari bacauani vor merge la fata locului pentru a vedea exact cum stau lucrurile si a da un raspuns concret cu privire la respectiva locatie”, a declarat capitan Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau.

                          Ultimul control efectuat de pompieri la Gradinita Letea a fost anul trecut, când era in vigoare vechea lege.

                          Atunci, unitatea pentru prescolari functiona la parterul cladirii si corespundea din punct de vedere al securitatii la incendiu. Totusi a primit un avertisment pentru neverificarea hidrantilor de catre personal autorizat.

                          Intre timp gradinita a fost mutata la etaj si desi responsabilii aveau obligatia sa anunte ISU de aceste schimbari nu au facut-o. Asadar, pompierii vor verifica in perioada urmatoare daca gradinita indeplineste toate conditiile pentru a functiona in siguranta.

                          Cresa si gradinita apartin de Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, a carui conducere s-a decis, in sfârsit, sa faca demersurile pentru autorizare.

                          „Cresa si gradinita functioneaza in spatii care au fost adaptate noii destinatii, insa nu s-au facut modificari structurale ale cladirii. Legea nu cerea autorizare speciala in asemenea cazuri, dar prevederile legale s-au schimbat. In cursul zilei de astazi (vineri, 18 martie n.r.) voi merge la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta cu toate schitele si documentele necesare pentru autorizare”, a declarat Ion Balcan, directorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron”.

                          De mentionat ca directoarea Centrului bugetar al creselor, Valentina Dospinescu, a spus ca nu va inaugura luni cresa Letea, asa cum era programat, daca nu exista autorizatia de la pompieri. (G.P., O.P.)

                          Vreau sa fiu Eu!

                          Stam, astazi, de vorba cu Geo Barcan, eleva in clasa a XII-a la Colegiul National „Gheorghe Vranceanu”, pasionata de teatru, film si fotografie, a carei piesa se joaca deja la Teatrul Excelsior din Bucuresti.

                          -De unde si de cât timp ai aceasta pasiune pentru teatru?
                          -Cred ca prima mea aparitie legata de teatru a fost, undeva, prin clasa a VII-a, când am scris o piesa de teatru la mine la scoala, iar profesoara mea de limba româna mi-a dat sansa sa pot pune in scena acea piesa in cadrul unui spectacol. Era o piesa de 20 de minute, nu era cine stie ce, dar pentru mine a insemnat foarte mult. Apoi, când am intrat la liceu, am cunoscut acea nebunie cu trupele de teatru. Am incercat si eu si am fost sa dau o auditie dar nu am fost acceptata. Am plâns o saptamâna si am zis ca nu vreau sa mai merg si sa aud de teatru, pentru ca nu e de nasul meu. Dupa ceva timp, la scoala, a aparut cineva si m-a intrebat daca nu vreau sa joc intr-o piesa. Am ramas surprinsa dar am acceptat. Aceasta intâmplare, pentru mine, a fost un semn ca trebuie sa merg mai departe si sa nu ma opresc. Am obtinut rolul si a fost o experienta grozava. Apoi au urmat alte si alte piese…

                          -Intre timp te-ai apucat si de regie…
                          -Da, este adevarat, dar am facut mai multe feluri de regie: de film si de teatru. Dar ce mi-a dat startul, a fost regia de teatru.

                          -Sa le luam pe rând. Câte piese de teatru ai regizat ?
                          -Oficial, am regizat o singura piesa si aceea este „Cântareata cheala”. Am mai lucrat la un proiect cu o colega, proiect care a cazut, dar pe alta parte nu traiesc cu niciun regret, pentru ca in perioada respectiva am invatat foarte multe lucruri, care, in ciuda esecului aparent, au insemnat foarte mult.

                          1509291_1011417075553691_401190147058538770_n

                          -Si pe parte de film?
                          -Pe acest segment, am fost participanta la T.I.F.F. anul trecut, la sectiunea „Let’s go digital” care este sectiunea pentru tineri. Este vorba despre un atelier de filme unde ne-am intâlnit cu profesori de la U.N.A.T.C. si am facut zece zile de cursuri iar la sfârsit a trebuit sa prezentam un film facut in urma acelui atelier, film jurizat si supus unui vot. In urma acelui vot, filmul la care am lucrat impreuna cu cea mai buna prietena a mea si cu inca un participant din Bucuresti a câstigat premiul pentru cel mai bun scurt metraj de la sectiunea de tineri.

                          -Revenind la teatru, am inteles ca ai o piesa care se joaca la Teatrul Excelsior in Bucuresti. Ce ne poti spune despre aceasta piesa?
                          -Da. A fost un concurs lansat de Teatrul Excelsior, anul trecut in iarna. La acel concurs au fost inscrise aproape o suta de piese din care au fost alese doar sase, cele mai bune. Cei sase participanti au luat parte la un curs cu Mihaela Mihailov, care este unul din cei mai percutanti dramaturgi la ora actuala, iar in urma acelui curs, noi a trebuit sa ne adaptam piesa, sa o imbunatatim. Dupa aceea, piesele au fost trimise juriului care a ales sa se faca niste spectacole lectura. Dupa toate acestea, a fost aleasa cea mai buna piesa, care a fost pusa in scena la teatrul Excelsior. Aceasta a fost piesa mea, piesa intitulata „Jocul de-a teatrul”, piesa care s-a jucat stagiunea trecuta si care cred ca inca se mai joaca. In piesa sunt prezente doua personaje, un calau si un acuzat, iar regia spectacolului este semnata de Horia Suru, care activeaza si la noi la Bacau, la Teatrul „Bacovia”.

                          -Cât de departe vrei sa mergi cu teatrul ? Iti doresti o cariera in aceasta directie?
                          -Eu am aplicat deja la cinci facultati din strainatate, la regie, teatru si film, o parte dintre ele chiar m-au acceptat iar de la celelalte astept inca un raspuns. Sincer nu stiu exact catre care sa ma indrept dar mai am timp sa ma gândesc. Pâna atunci mai am de dat si bac-ul…

                          -Pe lânga teatru si film faci si fotografie. Povesteste-ne câte ceva despre aceasta pasiune.
                          -Da, fac si fotografie in timpul liber, printre altele. Am avut vara trecuta o expozitie sustinuta de Teatrul „Bacovia” in cadrul Festivalului Theaterstock, aceasta fiind prima mea expozitie oficiala. A urmat apoi Salonul Anuala 2015 de Fotografie, care a fost in octombrie la Fondul Plastic si urmeaza alte proiecte legate de fotografie pentru anul 2016, dar, având programul foarte incarcat, am lasat fotografia mai la urma. Probabil ca va fi o expozitie in luna martie, dar nu pot sa va spun mai mult de atât.

                          -Am vorbit de teatru, de film, de regie si de fotografie. Mai ai si alte pasiuni ?
                          -Sigur. In timpul liber mai si scriu. Am o colaborare cu „Dilema veche” (revista saptamânala de cultura-n.r.) de vreun an si ceva, am mai scris la reviste din Bucuresti, la revista „Arte si meserii” si la alte publicatii online. Subiectele mele sunt foarte diverse si depinde si de publicatia la care scriu. Am mai scris si la voi, la Desteptarea, si mai am proiectele mele, poeziile pe care le scriu…

                          -Scrii si poezii? Te-ai gândit sa le reunesti intr-un volum?
                          -Scriu si poezii dar nu stiu sa spun câte. Nu m-am gândit niciodata sa le reunesc intr-un volum pentru ca nu pot sa le adun. Eu scriu poezii si in limba româna si in limba engleza si mi-e greu sa le adun..asa…undeva… Iar chestia asta cu publicatul, e asa…iti da un statut, iti pune o stampila, iti ia cumva din libertate. Deja esti categorisit undeva si eu nu simt nevoia de asa ceva. Nu vreau sa se puna o eticheta pe mine si sa se spuna: esti regizor, esti fotograf, esti scriitor. N-as vrea sa mi se intâmple chestia asta vreodata. As vrea doar sa fiu eu, si eu pot sa fac foarte multe lucruri: sa fotografiez, sa regizez, pot sa scriu, pot sa fac multe lucruri…

                          -Esti la vârsta la care tinerii au si alte preocupari si ma refer aici la petrecerea timpului liber prin cluburi sau alte genuri de distractie. Putem spune ca si tu ai o astfel de latura?

                          -Nu cred ca am alta latura, decât cea artistica. In momentul când iti asumi faptul ca vrei sa faci arta deja se produce o schimbare in tine si nu-ti mai percepi timpul despartindu-te de latura asta. Eu am avut o experienta recenta. Am mers intr-un club si m-am simtit oribil. Am ajuns intr-un stadiu de dezolare, mi-a parut foarte rau ca am mers acolo, dar pe de alta parte, incepi sa vezi lucrurile astea ca pe niste experiente pe care la un moment dat poti sa le fructifici sau poti sa inveti ceva din ele. Probabil ca, daca nu as fi avut lucrul asta de care sunt foarte atasata, nevoia constanta de creatie daca nu fi avut-o in mine, m-as fi enervat pe situatia asta, as fi regretat enorm. Dar lucrurile astea ma fac sa nu regret si sa-mi zic ca sunt niste experiente din care eu pot sa invat ceva si pe care pot sa le exprim, pot sa le pun pe hârtie, pot sa le pun in fotografie, pot sa fac multe lucruri cu ele. Toate acestea ma ajuta la ceea ce sunt eu.

                          -Te vezi undeva anume in viitor?
                          -Nu vreau sa ma vad undeva peste 10-20 de ani. Nu ma vad nicaieri pentru ca eu nu stiu ce voi face peste 20 de minute. Tot ce pot sa spun este ca as vrea sa ma vad cea mai buna varianta a mea, cu fiecare zi care trece, dar nu facând ceva maret, anume.

                          Motociclist accidentat la Racova

                            Accidentul de circulatie s-a petrecut in aceasta seara, in localitatea Racova.

                            Potrivit politistilor, un sofer de 48 de ani, din judetul Bacau, in timp ce conducea un autoturism catre Buhusi, la un moment dat a efectuat viraj la stânga fara sa se asigure corespunzator si a intrat in coliziune cu o motocicleta, inmatriculata in Neamt, condusa de un tânar de 35 de ani.

                            In urma impactului, motociclistul a fost ranit si a fost transportat la un spital din judetul Neamt, pentru a primi ingrijiri medicale.

                            SURSA FOTO