miercuri, 24 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3003

Primarul pentru care timpul curge dupa precepte matematice

Când vorbeste despre originile sale, primarul comunei Beresti -Tazlau, Dumitru Tulpan se considera olteano-moldovean. Parintii sai sunt olteni, dar prin anii ’50 s-au indreptat catre Brasov, iar Dumitru s-a nascut acolo, in 1955. Nasterea a fost consemnata, insa, tot in Oltenia. Copilaria si scoala generala au fost consumate in Brasov, dar studiile universitare in Suceava, pentru ca in Brasov erau prea putine locuri la Facultatea de Matematica. Dumitru Tulpan a visat din clasa a doua primara sa fie profesor de matematica si a si ajuns. La absolvire a fost repartizat la Liteni (Suceava), unde a stat patru ani, dar pentru ca intre timp s-a casatorit cu o fosta colega de la Matematica, de loc din Beresti – Tazlau, viata i-a adus in aceasta comuna, sa fie macar lânga unii dintre parintii lor. De atunci se implinesc 34 de ani, dintre care 12 au trecut pentru Dumitru Tulpan in functia de primar. De curând a inceput si al patrulea mandat.

Patru mandate de primar, domnule Dumitru Tulpan, înseamna ceva. Sunteti matematician de profesie. Patru ori patru fac 16 ani. Sau într-un mandat de primar socotelile se tin altfel? Cum curge timpul primarului Tulpan?

Patru ori patru fac, desigur 16. Rigoarea matematica am pastrat-o si in functia de primar. De fapt, a fost o intâmplare ca am candidat. Fusesem, scurt timp, presedinte al CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala) in comuna, dar m-am retras dezamagit. In 1992 am format, insa, un grup de independenti politic si am candidat. Am câstigat postul de primar, de viceprimar si patru posturi de consilier local. Dominam Consiliul Local. Dupa un an, eu am renuntat, din nou dezamagit. Dar in 2004, nemultumit de lipsa de actiune a administratiei locale, am candidat iar si am câstigat. Erau multe probleme in comuna.

Era o comuna grea?

Orice comuna e grea, daca nu te implici. Eu nu las problemele nerezolvate, iar ziua de munca se incheie des pe la ora noua seara. La catedra timpul meu era totusi masurat exact, dar la primarie acesta se masoara in realizari. Patru ori patru fac tot 16 si la primarie, dar e altfel, timpul e mai dens.

În mesajul primarului catre cititorii site-ului comunei Beresti – Tazlau ati strecurat speranta, dar si îndemnul ca vizitatorii localitatii sa descopere oportunitati de afaceri de orice natura aici si sa vina cu investitii. Au fost asemenea cazuri? Ce oportunitati credeti ca ofera comuna, în ce domenii ati astepta investitori? În mesaj vorbeati de „frumusetea unica a acestor meleaguri, de oamenii prietenosi, ospitalieri, si de farmecul unei comune primitoare”.

Beresti – Tazlau are cam tot ce-i trebuie unei comune. Un relief bine proportionat, cu dealuri, câmpie, apa curgatoare. Locuri incarcate de energie pozitiva, cu oameni primitori, nereticenti la cei care vin dinafara (chiar eu sunt unul si sunt in fruntea comunei). Nu sunt reticenti la nou. Multi oaspeti sau vizitatori ai nostri sunt chiar straini de tara. Din anul 2000 sunt si presedintele asociatiei de prietenie româno-franceza „Les Amis de la Loire”, constituita prin Operation Villages Roumains, prin care am aplicat proiecte concrete. Am facut o scoala de arte si meserii, dotata cu fonduri donate de francezi. Cât a functionat, se invata tâmplarie, mecanica si mecanica auto. Veneau acolo copii din Sanduleni, din Scorteni, din Ardeoani si Strugari. Ne viziteaza anual grupuri de francezi si, evident, ii vizitam si noi. Avem in comuna si o fabrica de cherestea, prima investitie mare facuta aici. Evident, am vrea o fabrica de prelucrare a lemnului, pentru ca avem inca meseriasi in domeniu. In prezent, firma Romprest are o baza auto la noi in comuna, unde lucreaza circa 80 de oameni. Mai avem si alte posibilitati pentru investitori. Recent am reabilitat doua grajduri ale fostului CAP, unde pot fi amenajate ateliere, sectii de productie.

Poate comuna acorda unele facilitati investitorilor?

Nu neaparat facilitatea face totul, mai mult inseamna ajutorul logistic dat. De exemplu, ii sfatuim pe tineri ce posibilitati de accesare de fonduri europene sau guvernamentale sunt. Si avem deja opt proiecte aplicate, in sistem privat. In plus, sediul GAL (Grupul de Actiune Locala) Valea Tazlaului isi are sediul la noi, eu fiind si presedintele lui, iar prin acest sistem vrem sa sprijinim oamenii sa aplice proiecte de dezvoltare. Multi dintre consatenii nostri sunt in strainatate, la lucru, iar pe ei ii sfatuim sa investeasca in satele lor de bastina. Noi le oferim consultanta.

Populatia activa a comunei numara peste 1.400 de persoane. Dintre acestia, peste o mie sunt salariati în constructii. Evident, cei mai multi, daca nu chiar toti, lucreaza în diverse firme, dar efectul acestei situatii statistico-profesionale se vede si în comuna? Au înflorit satele ei din acest punct de vedere?

Numai in satul Turluianu sunt 40 de tineri care lucreaza in Dubai, in Arabia Saudita. Dar altii sunt prin Rusia si Europa. Constructorii se grupeaza in echipe si lucreaza unde sunt chemati, fie in comuna, fie in alte parti. Fata comunei s-a schimbat si datorita lor. Turluianu era ultimul sat din acest punct de vedere. Acum arata altfel, tocmai datorita caselor noi, case cu etaj, gospodarii vrednice.

În prezentarea comunei vorbiti despre un anume potential, dar si despre o anume disponibilitate de prelucrare locala primara si avansata a resurselor agricole. Ce aveti în vedere?

Avem aici foarte multe animale. Sunt sase-sapte stâne. Produsele din crescatorii, dar in general produsele agricole, trebuie prelucrate, altfel e greu de intrat pe piata. Cred ca numai masuri luate la nivel national in acest sens si numai prin asocieri de producatori se poate face ceva in domeniu. Noi, in comuna, putem pune la dispozitie spatii de productie. Vorbeam de fostele grajduri ale CAP, constructii conservate destul de bine care, reconditionate, ar fi oportunitati. Se pot infiinta mici fabricute acolo, o brutarie, o firma de colectare a lânii care se va folosi mult in constructii. Important este sa atragem tinerii care acum lucreaza in strainatate.

Sunt multi plecati?

La Recensamânt au rezultat vreo 400, dar sunt mai multi, poate chiar 700, din cei 5.300 de locuitori ai comunei. Iar cei mai multi chiar investesc acasa ce câstiga pe acolo.

Ce ati retinut ca îsi mai doresc locuitorii în satele lor si ce credeti ca veti putea îndeplini în acest sens în urmatorii patru ani? Pe unii îi auzeam vorbind de soarta caminelor culturale. Cum arata, în general, strategia noului dumneavoastra mandat de primar?

In 2004, de exemplu, drumurile comunei erau jalnice. Acum avem 35 de kilometri de drum modernizat. Multe artere sunt asfaltate, cam 60 – 70% din total. In proiect mai sunt doua sate, Bosoteni si Turluianu pentru asfaltare integrala, cu bani europeni. Alt proiect in pregatire, prin Programul National de Dezvoltare Locala, este pentru Tescani, Prisaca si Românesti. Acolo se proiecteaza acum retelele de apa si canalizare, ca dupa acestea sa venim cu asfaltarea. Comuna e mare, are circa 60 km de drumuri. Caminul cultural din Tescani, aflat pe lista monumentelor istorice (fosta cladire a scolii), e inca o problema tocmai din acest motiv. N-am putut face nicio interventie pentru modernizare, dar acum am obtinut finantare, iar in septembrie cred ca dam drumul la licitatie si apoi incepem lucrarea. Acolo vrem sa facem un muzeu de obiecte traditionale ale zonei. Un camin deja functional, modernizat si dotat avem si la Enechesti.

În comuna aveti complexul memorial George Enescu, pe domeniul familiei Rosetti Tescanu. Acesta face zona Tescani una dintre cele mai cunoscute din România si bine cunoscuta si în lume. Cât beneficiu aduce comunei aceste elemente de patrimoniu?

Noi am avut in intentie sa trecem acest complex in subordinea noastra. Sau macar a Consiliului Judetean. E un obiectiv de care comuna beneficiaza mult, fiind atât de cunoscut in lume. Acolo poti intâlni tot timpul oameni de valoare. Cu ei poti intretine anumite relatii de colaborare, de asemenea, benefice si pentru scoli, pentru comuna in general. De beneficii materiale de acolo nu se pune problema. In jurul acestui complex ar putea aparea, insa, multi investitori in turism, de exemplu. Deja avem o pensiune construita prin GAL, pe fonduri europene, si urmeaza construirea celei de a doua, tot cu bani europeni.

Pe facebook-ul personal ati postat o cugetare a lui Octavian Paler: „Ceea ce nu traim la timp, nu mai traim niciodata”. Ce va determinat sa alegeti cugetarea, cum va caracterizeaza ea?

Eu am fost intotdeauna riguros cu timpul, pentru a le aseza pe toate bine. Tuturor le spun asa: fa totul la timp. Asa faci, de exemplu, scoala, adica la timpul ei. Nu sunt omul care accepta sa facem mâine ce se poate face astazi. Eu respect timpul, pentru ca si el te respecta pe tine. Iar noi percem acum timpul ca fiind foarte scurt, comprimat.

BERESTI – TAZLAU

Berestenii de pe malul Tazlaului se pot mândri cu peste 600 de ani de atestare documentara a localitatii lor. Pentru a fi deosebit de alte localitati cu acelasi nume, satului i s-a spus Beresti-Tazlau.

Din vechime a fost resedinta de comuna si a ramas, dupa scurte perioade de timp, la fel.

In arealul comunei mai sunt sase sate, intre care Tescani este cel mai cunoscut datorita familiei Rosetti-Tescanu, dar si pentru ca aici a trait si a creat compozitorul George Enescu, sotul printesei Maruca Cantacuzino Enescu, fiica boierului Dumitru Rosetti Tescanu.

Centrul de Cultura Rosetti-Tescanu este si cel mai cunoscut obiectiv cultural si turistic al comunei, dar in comuna mai sunt Biserica de lemn Sf. Nicolae (1819) din Beresti-Tazlau, Biserica de lemn Sf. Ilie (1883) din Prisaca, Biserica Sf. Voievozi din Românesti (1851) si scoala veche din Tescani (1902).

Comuna Beresti-Tazlau are 5.728 de locuitori – agricultori, crescatori de animale, dar si constructori si mestesugari.

De joi, Primaria imparte apa potabila in Bacau. Vedeti unde sunt punctele de distributie

    Consilierii locali s-au reunit miercuri seara într o ședință extraordinară motivata de avaria, a doua în interval de trei zile, la reteaua care aprovizoneaza Bacaul cu apa potabila.

    Consilierii au aprobat alocarea a 50.000 de lei pentru distribuția apei potabile. Aceasta va începe joi în mai multe puncte din oraș după cum urmeaza:

    – Parcul Nord (punctul de pază)
    – Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău din str. Ștefan cel Mare nr. 17A
    – Biserica Ortodoxă ”Sf. Neculai” din B-dul Unirii nr. 4
    – Parcul Catedralei (punctul de pază)
    – Teatrul Municipal Bacovia
    – Primăria Municipiului Bacău
    – Casa de Asigurări de Sănătate Bacău
    – Biserica Ortodoxă ”Sf. Dumitru” din str. Narciselor nr. 2
    – Serviciul Public de Evidență al Persoanelor din str. Henri Coandă nr. 2

    Oamenii vor primi apa de la dozatoare.

    Pe de alta parte se distribuie și apa nepotabila în tot orașul.

    Primăria Bacău va asigura cu apă nepotabilă Spitalul Județean de Urgență și Spitalul de Pneumoftiziologie.

    Creșele, gradinițele și școlile de vară vor sista cursurile până la reluarea furnizării apei

    Deputatul Vreme a cerut Ministrului Educatiei sa respecte legea

      Valerian Vreme

      Valerian Vreme, deputat de Bacau si presedinte al judetenei PMP, a avut o intrevedere, miercuri, cu Mircea Dumitru, ministrul Educatiei, pe tema schimbarii directorilor de scoli din judetul Bacau. Tot miercuri, Vreme a depus o interpelare, in care critica aceste schimbari.

      “Mi-au venit mai multe semnale, atât din presa locala, cât si de la cadre didactice si asociatii ale parintilor de la diferite scoli din judet si am aflat despre aceasta situatie anormala, a schimbarii directorilor de scoli pe criterii politice, si nu in urma unor evaluari corecte. Aceste schimbari arbitrare ale managerilor de scoli, licee, colegii nu pot avea efecte benefice.

      Nu putem vorbi despre un plan de management coerent, despre o viziune, despre performanta actului de conducere, daca aproape la fiecare inceput de an scolar directorii si directorii adjuncti sunt inlocuiti cu altii.

      Ca politician, nu am agreat niciodata o asemenea practica si nu am incurajat nicio schimbare de director de scoli dupa alte criterii decât cele ce tin de competenta”, a precizat Valerian Vreme.

      Deputatul, membru al Comisiei pentru invatamânt, stiinta, tineret si sport, i-a solicitat ministrului Educatiei sa respecte Legea Educatiei, care prevede organizarea de concursuri pentru desemnarea directorilor.

      Vreme afirma ca schimbarile au fost facute “exclusiv pe criterii politice, persoanele propuse pentru a ocupa functii de director in scolile si liceele bacauane fiind astfel recompensate pentru serviciile aduse PSD.”

      Ministrul Educatiei va analiza situatia din judetul Bacau si va verifica legalitatea si oportunitatea acestor schimbari, in regim de urgenta. Cel putin asa a promis.

      “Din pacate, se pare ca mai sunt si alte judete in care se intâmpla astfel de chestiuni si a devenit o practica la nivel national numirea directorilor de institutii de invatamânt cu delegatie si schimbarea lor pe criterii politice”, a declarat deputatul Vreme.

      Moinesti: Festival de film in aer liber. Pe scurt, FilMoFest!

      Anca Balaban Iscu si Asociatia Initiative pentru o Comunitate Responsabila (AICR) pe care o conduce, pun la cale a II-a editie a primului Festival de Film, Muzica si Teatru in aer liber din Moinesti: FilMoFest.

      Acesta va dura 5 zile si va cuprinde o multime de activitati inedite cu tematica speciala, afirma Anca Iscu.

      “Va invitam sa participati cu mic cu mare, sa traim povesti, sa reinventam povesti.

      Sa facem din fiecare seara de FilMoFest o seara minunata in care fiecare dintre noi sa redescoperim intr-un loc ascuns al sufletului copilul pe care l-am neglijat sau chiar uitat, cel care cauta veselia si bucuria din lucruri simple”, ne cheama presedinta AICR.

      Intrarea este libera, trebuie doar ca participantilor sa le placa sa stea pe-o patura, in parcul central, si sa se relaxeze la un film sau la o piesa de teatru, sub clar de luna.

      “Stim ca suna romantic, dar chiar asa va fi”, ne asigura Anca. Partea dedicata copiilor (“Caravana Filmofest Junior”) are loc saptamâna aceasta, iar cea pentru adulti, saptamâna viitoare, cu incepere din 24 august.

      Din cauza ca a plouat, pustii au petrecut prima zi a Caravanei “alaturi de Micul Print si de voluntari” in sala Primariei Moinesti, dar asta nu i-a intristat.

      “Erau dornici sa-si vada creatiile expuse si asta mi-a placut foarte mult. Curajul lor de a arata tuturor ceea ce-si imagineaza este de aplaudat. De asta, continuam!”

      Surprize de vara cu Asociatia “Lumina”. Bacauanii sunt asteptati la Garden Party

        - La Garden Party nu vor lipsi surprizele

        Casa “Albert”, din Luncani, va fi gazda celei de a II-a editii a evenimentul “Garden Party” organizat de Asociatia “Lumina”.

        Toti cei care vor veni sa se distreze aici vor spriji, astfel, construirea Centrului pentru Ingrijiri Paliative Pediatrice din cartierul Serbanesti, str. Cpt. Ernest Târtescu, primul hospice destinat copiilor cu boli incurabile din România.

        Donatia minima este de 15 lei, insa copiii cu vârsta sub 10 ani au acces gratuit.

        “Va sfatuim sa purtati imbracaminte si incaltaminte comoda, iar copiii sa aiba si costumele de baie, pentru piscina. Nu uitati sa aduceti cu dumneavoastra voia buna”, ne spune Mara Matei, expertul in comunicare al asociatiei.

        Garden Party va avea loc sâmbata, de la ora 15. Surprizele, sustine Mara Matei, nu vor lipsi, alaturi de intreceri, face painting si jocuri cu baloane uriase de sapun, fiind pregatite si alte activitati distractive.

        Urmărit international de autoritățile olandeze, prins de polițiștii băcăuani

          Un bărbat pe numele căruia autoritățile olandeze au emis un mandat european de arestare pentru furt, a fost depistat de polițiștii din județul Bacău.

          La data de 16 august a.c., polițiștii au depistat un tânăr de 28 de ani, din județul Bacău, care era urmărit internațional.

          Pe numele acestuia, autotritățile olandeze au emis un mandat european de arestare, pentru săvârșirea, pe teritoriul Olandei, a infracțiunii de furt.

          Tânărul a fost reținut, urmând a fi prezentat Curții de Apel Bacău, pentru demararea procedurilor în vederea predării către autoritățile judiciare din Olanda.

          Depistați și cercetați pentru conducere sub influența alcoolului

            La data de 16 august a.c., polițiștii din comuna Răchitoasa au depistat un localnic de 42 de ani, care conducea un autoturism pe un drum public din comună, în timp ce se afla sub influența alcoolului.
            Rezultatul testării conducătorului auto cu aparatul etilotest a fost 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Municipal Adjud, unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
            În cauză a fost întocmit dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului.

            La data de 16 august a.c., în jurul orei 21.00, polițiștii au depistat un bărbat de 52 de ani, din comuna Itești, care conducea un autoturism pe DN2, în localitatea Dumbrava, în timp ce avea o concentrație de 0,71 mg/l alcool pur in aerul expirat, rezultată în urma testării alcoolscopice.
            Cel în cauză a fost condus la Spitalul Judetean Bacău, unde i s-au prelevat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

            Izvoru Berheciului: accident produs pe fondul neacordării priorității de trecere

              La data de 16 august a.c., în jurul orei 22.30, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victimă, pe D.J. 241 A, în afara localității Izvorul Berheciului.

              Din primele cercetări efectuate de polițiști la fața locului a reieșit că un bărbat de 55 de ani, care conducea un atelaj hipo pe un drum comunal, la pătrunderea pe D.J241 A, nu a acordat prioritatate de trecere unui autoturism condus regulamentar de un tânăr de 26 de ani, din Brașov și a intrat în coliziune cu acesta.

              În urma evenimentului rutier s-a înregistrat decesul cabalinei.

              Conducătorul atelajului hipo a fost transportat la Spitalul Judetean Bacau, unde a primit îngrijiri medicela și a rămas internat la Secția Ortopedie.

              Conducătorii celor două vehicule au fost testați cu aparatul etilotest care aindicat valoare pozitivă pentru căruțaș, respective 0,55 mg/l alcool pur în aerul expirat.

              În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

              Bogdănești – depășire neregulamentară cu victime

                pieton

                Polițiștii au efectuat cercetări, la data de 16 august a.c., cu privire la un accident rutier produs în jurul orei 22.30, pe DN11, în localitatea Bogdăneşti.

                Din primele verificări efectuate la locul producerii evenimetului a rezultat că un bărbat de 43 de ani, din comuna Săuceşti, care conducea o autoutilitară spre Oneşti, a efectuat manevra de depăşire a unui autovehicul, în curbă la dreapta fără vizibilitate şi a intrat în coliziune frontală cu un autoturism, condus regulamentar din sens opus de un tânăr de 29 de ani, din județul Brașov.

                În urma evenimentului rutier, cei doi conducători auto și și cei trei pasageri din autoturism, cu vârste de 25 de ani, 47 și 50 de ani, au fost transportați la Spitalul Municipal Oneşti, pentru îngrijiri medicale.

                Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative şi le-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

                Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

                Am uitat si de rugaciunea trupului

                Stiam ca Salvador Dali se joaca genial cu formele si culorile lumii, cu vorbele, dar când mi-a spus ca sportul este rugaciunea trupului m-a tulburat ca un poem pe care aș vrea să-l port mereu in suflet. Zicerea lui avea farmecul unui bob de roua care zâmbea inocent in asteptarea primei raze de soare.

                Abia când am ajuns in Spania și am văzut peste tot oameni alergând pe terenuri publice de sport sau in parcuri, jucând tenis, fotbal sau volei, zbenguindu-se de poveste cu pruncii prin publice locuri de joaca desprinse parca din imaginatia lui Walt Disney, am priceput cum de i-a trecut lui Dali prin cap si minunea aceea de gând travestit in metafora imperiala: sportul este rugaciunea trupului…

                Pentru a aprecia calitatea vietii unei comunitati, nu te intereseaza doar câte kile de carne si pâine se infuleca pe cap de locuitor, care este rata somajului sau cum se bucura/ofteaza banii prin nu stiu ce conturi, ci si elemente raportate la calitatea consumului de timp liber si practicarea sportului.

                Am devenit o tara care nu-si mai respecta nici macar pruncii. Priviti catre locurile de joaca ale copiilor. Cele mai multe dintre ele sunt un pericol public, surse sigure de accidente. Parcurile civilizate, spatiile publice amenajate pentru sport sunt raritati. Zapaciti de zeul profit sau de saracie, românii au intrat intr-un fel de greva ticnita a sportului.

                Regretatul Muhammad Ali ne-a sugerat ca marii campioni nu se nasc inghesuind câtiva inși in salile de sport ultradotate, ci promovând competitia aceea uriasa, permanenta, in care sunt cuprinsi milioane de oameni care au credinta ca miscarea este sursa de sanatate si civilizatie. Pentru locuitorii tarilor normale la cap sportul este o adevarata religie, face parte din din gena bucuriei lor.

                Esecul nostru umilitor de la actuala Olimpiada nu este intâmplator. Sportul a devenit asociat cu marea coruptie. Sa fii tara care a uimit lumea cu Nadia Comaneci, dar sa nu obtii la o competitie olimpica de gimnastica nici macar o singura medalie este o adevarata rusine nationala. Am uitat si de rugaciunea trupului.

                Problema taraneasca. De atunci si de acum

                Reforma agrara a lui Cuza nu a rezolvat problema improprietaririi taranilor decat partial. De fapt, a fost o rezolvare pe moment deoarece, pe de o parte, taranii dadeau semne de nerabdare si incepusera revoltele iar, pe de alta parte, proprietarii de terenuri s-au impotrivit cat au putut.

                Deatfel, Cuza nici nu a putut trece proiectul sau prin Parlament deoarece conservatorii – care reprezentau boierimea proprietara de pamanturi – s-au impotrivit. A trebuit sa sa dizolve Legislativul si sa emita o noua Constitutie care-i dadea drepturi mai mari si care dadea drept de vot si claselor de jos. De la aceasta lovitura de palat avea sa i se traga, peste doi ani, abdicarea fortata.

                Reforma agrara nu a rezolvat problema taraneasca. Pentru o generatie sau doua a fost cum a fost, dar apoi au inceput sa se faramiteze pamanturile primite de tarani, prin mostenire.

                Ce se intamplase?

                Conform dreptului romanesc medieval, proprietarul mosiei nu detinea drepturi absolute asupra pamantului; el era obligat ca, atunci cand o doi tarani se casatoreau, sa le dea o bucata de pamant din care sa se hraneasca. Pentru asta, taranii prestau un numar de zile de munca in folosul boierului sau, mai tarziu, le rascumparau cu o suma de bani. Pamantul acesta nu se mostenea, ci se intorcea la mosie la moartea celor care-l lucrasera.

                Or, reforma lui Cuza nu a mai prevazut aceasta problema. Discutiile sunt multe, cert este ca legea a fost data pentru a potoli revoltele taranesti, dupa cum spuneam. Insa nici nu s-a apasat mai mult pedala pentru ca boierii puteau face mari probleme domnitorului.

                Asa ca situatia s-a perpetuat. Romania nu a avut tarani fermieri cum au avut alte state. In Romania secolului XIX – inceputului de secol XX, taranul a avut statutul unui muncitor agricol. Si de aici problemele. Pe de o parte, viata taranului a fost din cale afara de grea: analfabet, cu speranta de viata redusa, imbolnavit din cauza hranei de proasta calitate, istovit de munca si pacalit de arendasi.

                Pe de alta parte, proprietarii de mosii dezinteresati de soarta pamanturilor, tocmeau arendasi care sa le produca banii, fara sa-i intereseze ce metode foloseau acestia. Iar din acest motiv, problema taraneasca avea sa se loveasca, la 1907, de problema evreiasca.

                Care era problema?

                Cu pamantul de la Cuza faramitat, taranii nu aveau alta sansa decat sa accepte conditiile impuse de arendasi pentru a munci pe pamanturile boierilor. Fara mecanizare, fara modernizarea agriculturii, cu o forta de munca platita prost, productia agricola in Romania nu se ridica la nivelurile celei din Occident. De fapt, rentabilitatea unei mosii era asigurata exclusiv de faptul ca forta de munca era platita prost.

                Spre deosebire de Occident, in Romania arendasia nu este reglementata legal iar forta de munca ocupata in agricultura nu scade la niveluri care sa oblige arendasul sa caute modernizarea mijloacelor de productie. Tranul nu poate merge la oras sa se angajeze; e nevoit sa ramana la tara si sa accepte conditiile impuse de arendasi.

                Se putea altfel? Se putea. De exemplu, in vestul Europei, taranul, daca nu detinea pamant, il lua in arenda, inchiria masinile agricole si platea totul in bani. Nu mai exista intermediarul intre muncitorul agricol si proprietarul pamantului. Taranul occidental stia carte, era educat, sanatos si protejat cat de cat de sistemul legislativ. In Romania, insa, pana si autoritatile ii pacaleau – atunci cand nu-i fortau – pe tarani sa accepte intelegerile defavorabile.

                A fost nevoie de rascoala de la 1888 si de cea din 1907 ca sa se ia unele masuri. Dar o reforma agrara va fi facuta abia la 1921. Taranii au primit pamant dar atat. Si nu toti au primit: din cei 2,3 milioane de tarani care aveau dreptul la improprietarire au primit pamantul numai 1,47 milioane, adica 64% Impartirea pamantului se incheie in 1927, cu doar doi ani inainte de izbucnirea Crizei.

                Ce a insemnat Reforma de la 1921? A inlocuit marea proprietate agricola cu proprietatea faramitata, detinuta de familii, de cele mai multe ori, cu inventar agricol rudimentar, al carei randament era extrem de scazut.

                O alta reforma agrara avea sa se mai faca abia la 1945, insa a urmat colectivizarea si e dificil de estimat ce efecte a avut.

                A urmat o perioada in care situatia taranului avea sa se imbunatateasca. Primii ani in gospodariile colective au insemnat pentru taranii saraci o crestere a calitatii vietii; situatia taranilor avea sa fie relativ multumitoare pana la inceputul anilor ’80 cand incep probelemele. Romania se afla aproape de faliment, e nevoita sa plateasca datoria externa si vinde alimente. Pentru a putea vinde produsele agricole, trebuie sa demonstreze ca pastreaza in tara suficiente alimente pentru a-si hrani poporul. Asa incepe sirul recoltelor – record. Evident, raportate fals, pentru ca daca se raportau cresteri ale productiei, se putea exporta mai mult. Dar asta, insemna, evident, ca in tara ramanea mult mai putin.

                Taranii din CAP-uri erau tot mai batrani si primeau tot mai putin pentru munca depusa. Normele pe care trebuiau sa le faca cresteau si, in acelasi timp, cantitatile de produse pe care le primeau pentru o norma scadeau.

                A venit momentul 1989, o alta reforma agara care a durat vreo 15 ani si, din nou ne-am intors la situatia de pe vremuri: mii de tarani care nu au pamant si care nu au unde sa lucreze in alta parte deoarece nici la oras nu se mai gaseste de lucru; cei care au pamant nu-l pot munci pentru ca sunt prea batrani iar proprietatea agricola este faramitata ceea ce determina productii mici.

                Ce avem in plus este partea de mecanizare a agriculturii. Insa insuficienta. Si mai avem o situatie in plus: faptul ca strainii cumpara pamantul agricol.

                Inca 3 zile fara apa! O noua AVARIE la Scorteni!

                Câteva ore, atâta a durat minunea de la robinete. Unii bacauani au avut apa pâna la orele prânzului, dupa care, o noua avarie, de mai mari dimensiuni decât cea de luni noapte s-a produs, de aceasta data in zona Scorteni.

                Totul s-a intâmplat in timpul sedintei de Consiliu Local in care, culmea, fusese chemat chiar directorul Companiei de Apa Bacau sa dea cont despre avaria care a afectat populatia de luni noapte pâna miercuri dimineata. Primarul Cosmin Necula a parasit sedinta si s-a deplasat la locul unde s-a produs avaria.

                „Chiar daca reumplerea tevilor s-a facut treptat, in acest punct teava a cedat. Practic, un tronson intreg de conducta magistrala de apa a bubuit, presiunea apei a aruncat armatura conductei”, a declarat primarul Cosmin Necula.

                Acesta sustine ca in acest moment angajatii Companiei de Apa au adus tronsonul de teava pentru a-l pune in locul celei care a explodat. Dar, lucrarile vor dura, ceea ce inseamna ca orasul ramâne fara apa cel putin doua zile, daca nu trei.

                Intre timp, ca o masura complementara pentru cei care nu au apucat sa isi faca macar o mica rezerva de apa, primaria va pune la dispozitie cisterne cum a facut si in cursul zilei de marti.

                14045226_1056255051129423_651328639_o

                Acestea sunt în următoarele locuri:

                – Str. Mioriței (Liceul PTTR)
                – Str. Războieni (Starea Civilă)
                – Str. Gării (Gară)
                – Str. Aeroportului / Str. Republicii
                – Complex Aviatori
                – Narcisa / Potcoava
                – Piața Sud
                – Str. Cornișa Bistriței / Str. P. I. Andreescu
                – Str. Stadionului / Str. Miron Costin
                – Bulevardul Alexandru Cel Bun (Adriatica)
                – Biserica ”Sfântul Nicolae”
                – Str. Neagoe Vodă / Str. Martir Horia
                – Str. Banca Națională / Str. Mioriței
                – Str. Aprodu Purice

                În această seară la ora 21:00 va avea loc o ședința a Consiliului Local pentru aprobarea unei hotărâri pentru deblocarea fondurilor destinate situațiilor de urgență în vederea distribuirii de apă POTABILĂ către cetățeni, în puncte de repartizare pe lângă cele de apă NEPOTABILĂ.

                Si in 2015 bacauanii au trecut prin acelasi tip de experienta. Mai intâi la inceputul lunii ianuarie, când un segment al magistralei a cedat la imbinari, in zona Darmanesti. Culmea, era vorba despre conducta noua, montata cu fonduri europene care a cedat pentru prima data in patru ani. Orasul a ramas fara apa trei zile.

                Urmatoarea avarie majora a avut loc in luna mai. Conducta a cedat in zona Valea Budului, iar reparatiile au durat, din nou, trei zile. Oamenii au avut apa cu program.

                Iar aici vorbim doar de avariile majore, nepunând la socoteala alte intreruperi de mai mici dimensiuni.

                Pagina 1

                  pagina1

                  Bomba campionatului. Atunci si acum

                  In urma cu doua decenii, AS Bacau reusea cea mai mare surpriza din intreaga istorie a Diviziei A la fotbal, spulberând Steaua, chiar in Ghencea, cu un neverosimil 5-1

                  17 august 1996- S-a scris istoria
                  17 august 2016- Au ramas doar aminitirile

                  Steaua Bucuresti- AS Bacau 1-5 (0-2). Stadion: „Steaua”. Spectatori: 6.000. Au marcat: Ciocoiu (’88), respectiv Jercalau (’12 si ’65, ambele din penalty), Pavel (’38), Scânteie (’74 si ’84).
                  Steaua- Gherasim- Filipescu, Csik, B. Bucur, Prodan, Nagy (’46 Ciocoiu)- Militaru, Denis Serban, Adrian Ilie- Lacatus, A. Calin (’57 Sabin Ilie). Antrenori: Dumitriu Dumitriu si Mihai Stoichita.
                  AS Bacau: Bratu- Jercalau, Gireada, Popovici, R. Ciobanu, D. Munteanu- Rotariu (’84 Capusa), Pavel, Manta (’80 Pavaluta)- Serea (’82 Condurache), Scânteie. Antrenori: Mircea Nedelcu si Mircea Pana.
                  Cartonase rosii; Lacatus (’65) si Adrian Ilie (’76).
                  Arbitru: Adrian Porumboiu (Vaslui).

                  Lacatus, Adi Ilie, Prodan

                  Era intr-o sâmbata seara. Nimic asemanator nu se intâmplase, pâna atunci in campionatul primului esalon la fotbal. Si nimic asemanator nu avea sa se mai intâmple, de atunci incoace, in Divizia A. In acea sâmbata de 17 august 1996, o adevarata bomba a zdruncinat din temelii fotbalul românesc: AS Bacau o invingea pe Steaua chiar in Ghencea.

                  Si nu cu 1-0 sau 2-0, ci cu un uluitor 5-1! Cinci la unu!!! Pe atunci, Steaua era ce e si acum: Steaua. In fapt, chiar mai mult decât este acum. Era o echipa de top. Cu Lacatus vârf de lance. Gata oricând sa-si joace sansele in Europa cu Juventus, Atletico Madrid, Rangers sau Dortmund. De altfel, la patru zile de la meciul de pomina cu Bacaul, Steaua avea sa obtina cea de-a treia calificare la rând in grupele Ligii Campionilor, gratie unui 3-0 cu Bruges-ul lui Frankie van der Elst si Mario Stanic. Un 3-0 reusit tot in Ghencea, locul macelului cu „galben-albastrii”.

                  ce mai fac

                  Si Bacaul? Ei bine, Bacaul nu-si depasise inca rolul de provinciala de lux. Dar incepea sa creasca. Iar in acea seara de august a dat spectacol pe terenul lui Lacatus, Adrian Ilie sau Didi Prodan. Un spectacol cum nu se mai vazuse. Si cum nici nu avea sa se mai vada.

                  „Pai, tu te pricepi la fotbal?”

                  Povestea incepe cu noua luni mai devreme. Pe 9 decembrie 1995, in penultima etapa a maxi-turului Diviziei A, Steaua primeste vizita Bacaului.

                  „Ros-albastrii” defileaza spre un nou titlu. Bacauanii, in schimb, se lupta sa ramâna in divizie. In aceste conditii, nu e loc de suprize.

                  Prin urmare, pe un teren greu, strajuit de mantinele din zapada, Steaua se impune lejer. Cu 5-0. In pauza meciului, generalii isi freaca mâinile; de frig, dar si de satisfactie. Iar George Constantin Paunescu, unul din magnatii României de atunci si de acum, tine sa-l intepe in salonul de protocol al „oficialei” din Ghencea pe Dumitru Sechelariu, patronul echipei bacauane.

                  „Da’ ce credeai, ba Sachelarie, ca veniti aici ca sa ne bateti? Pai, ce, voi chiar aveti impresia ca va pricepeti la fotbal?”, ii arunca Paunescu lui Seche.

                  „Conducatorii Stelei infulecau sarmale si ma luau la misto. Eu taceam si imi muscam buzele. Atunci mi-am jurat insa ca nu voi iesi din fotbal pâna când Bacaul nu va da de pamânt cu Steaua macar o data”, avea sa-si aminteasca, peste ani, Sechelariu.

                  Le tremura fundul

                  Si Bacaul avea sa dea de pamânt cu Steaua mai repede decât avea sa-si imagineze cineva. Chiar la urmatoarea confruntare directa. Pe 17 august ’96. In runda a treia a editei de campionat 1996-’97.

                  „Cu câteva zile inainte de meci, Seche, Dumnezeu sa-l ierte, mi-a zis mie si lui nea’ Mircea Nedelcu, care era antrenorul echipei:

                  „«Auziti, nu credeti ca e timpul sa faceti un rezultat mare cu care sa ramâneti in istorie?».”, povesteste unul dintre eroii de pe Ghencea, Daniel Scânteie.

                  seche

                  „Aveam echipa buna. Cu trei ani mai devreme, o facusem pe Dinamo sa piarda titlul dupa un 1-0 de senzatie reusit pe fostul «23 August».

                  Steaua ramânea, insa, Steaua. Mie, la drept vorbind, imi cam tremura fundul in dimineata jocului. Eram cazati la Izvorani si ma gândeam ca nu cumva sa luam multe si sa ne facem de râs, mai ales ca meciul era televizat si ne vedea o tara intreaga”, adauga Scânteie, omul care urma sa faca instructie cu apararea Stelei: „Am dat doua goluri atunci si am scos un penalty”.

                  Un balon teleghidat

                  Doua goluri a dat si Vasile Jercalau. Ambele, din lovituri de la 11 metri. De fapt, meciul asa a si inceput: cu un penalty transformat de Jercalau.

                  In min. 28, Manta a slalomat ca la Val d’Isere, „crostetând” trei stelisti si fiind faultat de Prodan.

                  Arbitrul Adrian Porumboiu a indicat punctul cu var, iar Jercalau a sutat in stânga lui Gherasim, care, desi ghicise coltul, s-a vazut nevoit sa scoata mingea din plasa: Steaua- AS Bacau 0-1.

                  Suporterii Stelei au zâmbit ca la un banc bun. Numai ca gluma s-a ingrosat zece minute mai târziu atunci când, servit scurt de Manta, Florin Pavel a prins un rist exterior de senzatie de la 30 de metri, teleghidând balonul direct in vinclul portii lui Gherasim.

                  „A fost cel mai frumos, dar si cel mai important gol din intreaga mea cariera”, spune si astazi, Pavel, cel care a fixat scorul pauzei. Dar pauza nu a venit inainte ca Popovici sa scoata de pe linia portii un balon lobat de Adi Ilie.

                  „Mult timp m-am gândit ca daca nu respingeam acea minge, Steaua ar fi intors rezultatul”, sterge praful de pe amintiri Cristi Popovici, libero-ul de ieri al Bacaului.

                  Inghesuiala la punctul cu var

                  In partea secunda show-ul a continuat. Iar la rampa a aparut Daniel Scânteie.

                  In min. 65, atacantul oaspetilor l-a pacalit pe arbitrul Porumboiu, obtinând o noua lovitura de la 11 metri, in urma unui contact inexistent cu portarul Gherasim. Jercalau si-a facut din nou datoria, urcând scorul la 3-0!

                  Iar tabela continua sa clipeasca. In min. 74, o degajare a lui Bratu l-a „sarit” pe Csik lasându-l pe Scânteie, singur cu Gherasim: sut cu latul la coltul lung si…4-0.

                  Intre timp, nervii bucurestenilor cedasera, Lacatus (’65) si Ad. Ilie (’76) vazând cartonasul rosu. In minutul 78, e din nou penalty! Si tot pentru AS Bacau.

                  Un penalty acordat corect de aceasta data. Dar ratat de Jercalau, care are povestea sa: „La primul penalty, nu se inghesuise nimeni. Deh, era 0-0, responsabilitate mare…Acum, insa, la 4-0, toti vroiau sa bata lovitura de la 11 metri si sa dea gol contra Stelei. Fiind executantul de baza, am ramas pe pozitie, insa, din cauza discutiilor, mi-am pierdut concentrarea si…am ratat”.

                  _MAF5489

                  Pâna la urma, a cazut si golul cinci. Si ce gol! Lansat spre poarta, stângaciul Scânteie, a sutat napraznic cu dreptul sub transversala. Steaua era in genunchi; la propriu si la figurat. Iar ca umilinta sa fie totala, golul de onoare al bucurestenilor a fost marcat de un atacant adus, chiar in acea vara, de la Bacau: Cristi Ciocoiu.

                  Un retur fara pereche

                  In primavara urmatoare, AS Bacau, care se pregatea sa-si schimbe numele in FCM, avea sa o invinga din nou pe Steaua.

                  „Am fost singura echipa care in acel campionat ce avea sa fie câstigat ca de obicei de Steaua, am luat toate cele sase puncte militarilor”, tinea sa le reaminteasca tuturor regretatul antrenor Mircea Nedelcu. Spre deosebire de festivalul de goluri din Ghencea, in meciul retur disputat in martie 1997, „galben-albastrii” s-au „multumit” cu un 1-0, prin golul marcat de Ionica Serea.

                  In acea primavara, insa, AS Bacau a reusit o performanta greu de egalat pentru o echipa de provincie: a câstigat toate cele noua meciuri jucate acasa in retur.

                  Iar in opt dintre ele, nu a primit gol. Si asta chiar daca in acel retur i-au trecut pragul si Steaua, si Rapid, si Dinamo.

                  „Ca si marea majoritate a suporterilor nostri, am un singur regret la finalul acestui campionat: ca nu am reusit sa mergem in Cupa Uefa.

                  Chiar si asa, insa, Bacaul are de ce sa fie mândru de echipa sa”. avea sa declare Dumitru Sechelariu, dupa ultimul joc de pe „Municipal”, câstigat cu 2-0 contra Politehnicii Timisoara, care lua astfel drumul B-ului.

                  Astazi, la 20 de ani distanta, „Municipalul” arata ca dupa bombardament. Iar Bacaul nu mai are cu ce sa se mândreasca atunci când vine vorba de fotbal. Poate si pentru faptul ca nu mai are un Dumitru Sechelariu.

                  Ce fac azi, „eroii lui 5-1”

                  FCM Bacau 1 (-)

                  Marius Bratu, portar- si-a deschis o scoala privata de fotbal in Qatar.

                  Vasile Jercalau, fundas dreapta- antreneaza echipa feminina de fotbal Magura 2012, cunoscuta si sub denumirea de “Pisicile Rosii”.

                  Marius Gireada, stoper- antrenor secund la divizionara B Foresta Suceava.

                  Cristi Popovici, libero- antrenor principal la divizionara B Foresta Suceava

                  Radu Ciobanu, stoper- antrenor coordonator la scoala de fotbal FC Bacau.

                  Danut Munteanu, fundas stânga- antrenor la divizionara C Stiinta Miroslava.

                  Ovidiu Rotariu, mijlocas dreapta- stabilit de mai bine de zece ani in Belgia, unde detine o societate comerciala cu profil de gradinarit.

                  Florin Pavel, mijlocas central- aflat la munca in Germania.

                  Claudiu Manta, mijlocas stânga- antrenor la Soimii Mircesti, echipa din campionatul judetean al Vrancei.

                  Ionica Serea, atacant- dupa ce si-a dat demisia de la Penitenciarul Focsani, s-a angajat ca sofer pe tir.

                  Daniel Scânteie, atacant- administrator la hotelul EMD.

                  Giani Capusa, atacant- antrenor la scoala de fotbal Viitorul Bacau.
                  Valentin Pavaluta, mijlocas central- dupa ce s-a retras din fotbal, a detinut un magazin cu unelte de pescuit.

                  Sorin Condurache, fundas dreapta- dupa ce a parasit-o iarna trecuta, pe SC Bacau, a plecat in Anglia, la munca.

                  Mircea Nedelcu, antrenor principal- a decedat pe 18 noiembrie 2001, la vârsta de 65 de ani, ca urmare a unei boli incurabile.

                  Mircea Pana, antrenor secund- pensionar.

                  Teofil Bora, medic- a decedat pe 29 iunie 2009, la vârsta de 69 de ani, ca urmare a unui infarct.

                  Simion Blaga, preparator fizic – a decedat in 2015, la 81 de ani, dupa o lunga si grea suferinta.

                  Nicolae Paduraru, presedintele clubului- a decedat pe 19 octombre 1996, la doar doua luni dupa meciul cu Steaua, ca urmare a unui tragic accident rutier petrecut in apropiere de Adjud.

                  Dumitru Sechelariu, finantatorul FCM Bacau- a decedat pe 16 februarie 2013, la vârsta de 54 de ani, ca urmare a unei boli incurabile.

                  Daniel Scânteie: „Nici nu visam la acest scor”

                  scanteie

                  -Daniele, care este primul lucru care-ti vine in minte referitor la acel 5-1 din Ghencea?

                  -Primul lucru care imi vine in minte este chipul lui Mircea Nedelcu, antrenorul nostru. Nea’ Mircea stia sa ne motiveze extraordinar. La drept vorbind, insa, nici el, nici noi nu credeam ca vom reusi o victorie la un asemenea scor. Nici nu visam. Pe final, când conduceam cu 5-0, nea’ Mircea intreba la fiecare minut cât a mai ramas de jucat si daca mai au timp adversarii sa ne egaleze! Pur si simplu, intrase in transa. Era si normal deoarece vorbim de un rezultat urias.

                  -La care tu ti-ai adus contributia cu doua goluri.

                  -Si am scos si un penalty, transformat de Vasilica Jercalau.

                  -Un penalty in urma unui fault inexistent.

                  -Eram maestru in a scoate penalty-uri, chiar si atunci când nu eram faultat. Ca sa fim sinceri, insa, rezultatul nu a stat in acea eroare de arbitraj. Am fost mult mai buni, chiar daca am intrat tematori pe teren. Steaua ii avea pe Laca, pe Prodan, pe Adrian Ilie, pe Filipescu, pe Denis Serban…Jucând bine si distantându-ne pe tabela, noi am prins tot mai multa incredere. Cum s-a terminat, se stie. Pâna la urma, am facut un mare bine si stelistilor deoarece i-am bagat in sedinta pentru jocul retur cu Bruges.

                  -Câte goluri ai dat cu piciorul drept in cariera?

                  -Putine si alea pe care le-am dat au fost din doi- trei metri, la nimereala. Golul de 5-0 inscris in Ghencea, cu un sut cu dreptul sub bara, a fost insa o bijuterie. Altul de o asemenea factura, nici n-am izbutit sa mai dau cu piciorul drept. Dupa reusita cu Juventus, din Uefa- Intertoto, golul de 5-0 contra Stelei se afla in topul preferintelor mele.

                  -Cum s-a materializat, totusi, acel 5-1 cu Steaua?

                  -Repet, Mircea Nedelcu stia sa ne motiveze foarte bine. La fel stia sa ne stimuleze, inclusiv din punct de vedere financiar, si Dumitru Sechelariu, care tot insista pe ideea ca putem sa invingem pe oricine in campionat. Avea Seche niste intuitii! Tin minte ca in ’93, inainte de victoria cu Dinamo, de la Bucuresti, ne-a zis ca o sa batem cu 1-0. Revenind la jocul cu Steaua adevarul este ca ne-a mers totul. Practic, noi am prins una dintre acele zile de senzatie pe care le poate trai o echipa care crede cu adevarat in sansa sa.

                  -Nu te intreb când crezi ca se va mai bate Bacaul cu granzii fotbalului românesc. As vrea sa stiu, in schimb, daca si când va reusi un alt Scânteie, ma refer la fiul tau Vladut, sa joace si, eventual sa marcheze contra Stelei?

                  -In cariera mea, eu am avut sansa de a fi sprijinit si de antrenor, dar si de conducere, chiar si atunci când am jucat mai slab. Imi aduc aminte ca, la un moment dat, in perioada lui Halagian, nici nu nimeream poarta la antrenamente. Atunci, Hala decidea sa jucam fara portari, numai ca sa dau eu gol sI sa-mi intru in mâna.. Daca Vladut va beneficia, la rândul sau, de un sprijin pe masura, am speranta ca in urmatorii doi ani va ajunge jucator. Si, cine stie, poate ca va ajunge sa marcheze, ca si tatal sau, contra Stelei.

                  Au secat robinetele, a secat si rabdarea bacauanilor

                    O garnitura a lasat fara apa un oras intreg / FOTO: https://www.facebook.com/necula.cosmin/

                    Surpriza marti dimineata pentru locuitorii municipiului. N-au avut cu ce se spala pe fata sau pe dinti. Nu mai vorbim de altele, apa necesara la toaleta sau bucatarie.

                    Cine avea curiozitatea sau inspiratia sa se uite pe site-ul Companiei Regionale de Apa Bacau (CRAB) avea sa afle ca la ora 21.30 a avut loc „o avarie la conducta de aductiune a apei de la Valea Uzului, in zona localitatii Margineni. Programul de furnizare va fi restrictionat ca debit si presiune.”

                    De la ora publicarii comunicatului, pâna dimineata, bacauanii au aflat ca „restrictionat” inseamna de fapt oprit cu totul, iar reluarea programului „normal” avea sa se faca abia spre seara.

                    Daca dimineata nu se stia clar unde anume era avaria, pe la orele amiezii s-a descoperit.

                    „Este vorba despre o garnitura care a cedat, cum sunt si garniturile in casa. Nu le poti face mentenanta si nici nu stii când vor ceda”, a explicat, contactat telefonic, directorul CRAB, Razvan Gaina.
                    O echipa consistenta de muncitori a fost trimisa sa descopere, rudimentar, prin sapaturi unde este avaria, ca sa se inceapa lucrarile. Mai multe curti ale oamenilor care au case in apropiere au fost inundate, dar „panta acolo este mare si cum a fost seceta in ultimul timp, toata apa s-a dus in pamânt”, ca sa il citam pe directorul Gaina.

                    Reumplerea completa dureaza 24 de ore

                    Directorul CRAB a anuntat ca imediat ce se remediaza problema va incepe reumplerea retelei. De la momentul la care incepe procedura, pâna ajunge apa la robinete dureaza.

                    „Circa 24 de ore, pentru ca sunt 20 de kilometri de retea. Ce a mai ramas pe conducta, s-a mai folosit pâna la amiaza”, a mai explicat directorul Gaina.

                    Asadar, miercuri dupa-amiaza ar urma sa avem apa la un debit normal.

                    Sistari dupa sistari, in special vara!

                    Numai din luna iunie incoace, la o numaratoare a comunicatelor postate pe site-ul furnizorului se poate vedea ca apa a fost intrerupta programat sau in urma unei avarii de sapte ori.

                    In cazul interventiilor anuntate, oamenii au avut timp sa-si faca provizii, in rest…fiecare s-a descurcat cum a reusit.

                    Cele mai multe intreruperi au fost luna trecuta in incercarea de a conecta noua conducta de apa de pe strada Milcov cu cea existenta. Din acest motiv, jumatate sau un sfert de oras a ramas fara apa de mai multe ori.

                    O solutie ar putea fi sa existe o rezerva de apa. „Realizarea acestuia ar costa 2 milioane de lei. Nu este o suma foarte mare. S-ar crea o retea de conducte din care sa ne alimentam in astfel de situatii. Pe de alta parte, conducta principala trebuie inlocuita cu una de fonta, nu de azbociment cum este acum, ca sa faca fata debitului. Aici, sumele ar fi foarte mari, de aceea ma gândesc la fonduri europene”, a declarat primarul Cosmin Necula.

                    CRAB are in lucru un astfel de proiect pe care intentioneaza sa-l implementeze cu fonduri europene. Când si cu ce costuri pâna atunci, ramâne de vazut.

                    avaraia2

                    Bacauanii au luat cu asalt izvorul de pe strada Chimiei inca de la ora 8. Când au vazut ca n-au apa, s-au inarmat cu bidoane, galeti si resemnati s-au asezat la coada pentru a-si lua apa. Unii chiar cereau intariri, adica mai multe recipiente din plastic prin telefon, celor ramasi acasa. Cei care n-au avut rabdare sa stea aici, au facut un drum pâna la Margineni. Acolo sunt doua izvoare cu apa la care in scurt timp s-a format coada.
                    La fel de repede s-a epuizat apa si in supermarketuri si la magazinele de cartier. Apa imbuteliata la cinci litri a fost la mare cautare, macar pentru a gati, dupa cum comentau oamenii.
                    Ieri dupa amiaza primaria a pus la dispozitia locuitorilor cisterne cu apa in mai multe zone din oras.

                    „Conducta de apa este foarte veche. De la Stejaru pâna in Bacau n-a fost inlocuita si cedeaza. Inlocuirea integrala ar costa 12-14 milioane de euro. Vom incerca sa accesam banii pâna in 2020. O astfel de investitie ar mai reduce din frecventa avariilor.”
                    Razvan Gaina, director Compania de Apa Bacau

                    In mai multe zone din oras, Primaria a trimis cisterne cu apa nepotabila.

                    [wonderplugin_gallery id=”653″]

                    Ce directori vor conduce unitatile de invatamânt din Bacau

                      prof. Theodora Sotcan, inspector scolar general ISJ Bacau

                      Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau a stabilit noile numiri cu detasare in interesul invatamântului, care vor intra in vigoare de la 1 septembrie si au o valabilitate de un an. Lista a fost deja transmisa si la Ministerul Educatiei, iar daca vor mai fi ceva schimbari, acestea se vor opera pâna la inceperea anului scolar.

                      Schimbari in licee…

                      In colegiile si liceele din Bacau au fost schimbati 14 directori si directori adjuncti. Sa ii luam pe rând.

                      La Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” ramâne director prof. Gabriel Andrei, dar este schimbat directorul adjunct, care va fi prof. Mirela Berza (fost director la Colegiul „Ferdinand I”), in locul prof. Daniela Epuran.

                      La Colegiul National „Vasile Alecsandri”, director va fi in continuare prof. Calin Boamba, dar adjunct a fost numita prof. Teona Codreanu, in locul prof. Loredana Ghelasa.

                      La Colegiul National „Ferdinand I”, prof. Nicu Harasemciuc (director adjunct) este numit director, iar adjunct va fi prof. Luminita Hututui (de la Liceul Tehnologic din Sascut).

                      La Colegiul National de Arta „George Apostu”, prof. Dana Birzu va fi schimbata din functia de director cu prof. Adriana Busuioc (director la Palatul Copiilor), iar adjunct ramâne prof. Antonela Leahu.

                      La Colegiul Economic „Ion Ghica”, prof. Ovidiu Relu Cojocaru va fi director, care va lucra cu echipa de adjuncti formata din prof. Teodora Craus si prof. Anca Dabija, asta pentru ca prof. Dana Enache, care a condus liceul in ultimii doi ani, va iesi la pensie.

                      La Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V.Karpen” ramâne director prof. Remus Cazacu, iar adjuncti vor fi prof. Virgil Popa si prof. Simona Sova (in locul prof. Gheorghe Ilcos, care nu a mai dorit sa ocupe aceasta functie).

                      La Colegiul National Pedagogic „Stefan cel Mare”, director va fi Florin Lazar (care va renunta pentru acest post la functia de inspector scolar adjunct), iar directori adjuncti vor fi prof. Elena Lavinia Baisan si prof. Anca David (nou numita).

                      La Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, prof. Ioan Balcan nu va mai fi director, iar locul va fi ocupat de prof. Iulia Corlade, care va preda functia de director adjunct prof. Adriana Galbeaza. Si prof. Mihai Guramulta ii va inceta mandatul de director adjunct, pentru ca s-a decis ca unitatea de invatamânt nu are nevoie si de un al doilea post pe aceasta functie.

                      La Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, directorul adjunct prof. Crisalinda Nona Irimia va deveni director, in locul prof. Carmen Popa, iar adjuncti vor fi prof. Cornelia Piper si prof. Mirela Cojocaru.

                      La Liceul cu Program Sportiv intreaga conducere va fi schimbata. In locul prof. Dan Ciudin (director) si prof. Ion Gorun (director adjunct) vor fi prof. Mihai Mihalcea (director) si prof. Dragos Furdui (director adjunct).

                      Nu sunt schimbari din functie la Colegiul „Henri Coanda”, unde conducerea va fi asigurata in continuare de prof. Catalin Gargaun – director si prof. Gheorghe Manolache – director adjunct, la Colegiul „Grigore Antipa”, cu prof. Constantin Ciofu (director) si prof. Daniela Bilbor (director adjunct), la Colegiul National Catolic „Sf. Iosif”, director prof.pr. Anton Saboanu, la Colegiul „Mihai Eminescu” – prof. Constantina Hulea (director) si prof. Ana – Maria Andrioaie (director adjunct), si nici la Liceul Tehnologic „Petru Rares”, unde director ramâne prof. Ioan Stan si prof. Sorin Gutunoi, director adjunct.

                      …. dar si in scoli

                      Si in scoli sunt schimbati directori si directori adjuncti. La Scoala Gimnaziala „Al. I.Cuza”, prof. Doinita Sârbu (director) va lucra cu prof. Cornelia Istoc, ca director adjunct, ca il inlocuieste pe prof. Costel Paduraru.

                      La Scoala Gimnaziala „Alecu Russo”, prof. Jeny Ghioc este schimbata din functia de director de prof. Maria Chiriloaie, iar la Scoala Gimnaziala „Alexandru cel Bun” ramâne prof. Cristina Stamate ca director, dar este schimbata prof. Carmen Moisa, director adjunct, cu prof. Elena Rosca.

                      Si la Scoala Gimnaziala „Constantin Platon”, prof. Sorin Bostan va fi in continuare director, dar va lucra cu prof. Maria Daraban, director adjunct, care o inlocuieste pe prof. Manuela Neculcea.

                      Si la Scoala Gimnaziala „Dr. Al. Safran” se schimba directorul adjunct cu prof. Doinita Bulgaru, dar ramâne in functie prof. Irina Vrinceanu, ca director, iar la Scoala Gimnaziala „George Bacovia”, director va fi prof. Carmen Nedelcu (directorul Clement Florescu si-a dat demisia din motive personale), iar adjunct va fi prof. Dana Sturzu.

                      La Scoala Gimnaziala „Ion Creanga”, prof. Florentina Vieru ramâne director, dar director adjunct ca fi prof. Oana Adam, in locul prof. Daniela Petrescu.

                      La Scoala Gimnaziala „Mihai Dragan”, director va fi prof. Didi Alistar (in locul prof. Nicoleta Olaru, care este deja inspector scolar), iar adjuncti, prof. Nicoleta Zarnescu si Bogdan Paduraru, in locul prof. Irina Moroi si prof. Florentina Manaila.

                      La Scoala Gimanziala „Mihail Sadoveanu” ramâne director prof. Iustin Antonie, dar va fi schimbat directorul adjunct prof. Mihaela Florea ce va fi inlocuita cu prof. Nadia Galis.

                      La Scoala Gimnaziala „Miron Costin”, prof. Anca Craciun, director, intra in concediu de maternitate si va fi inlocuita cu prof. Nicolae Patrichi, dar prof. Otilia Stan ramâne adjunct.

                      La Scoala Gimnaziala „Octavian Voicu” se schimba doar directorul adjunct. In locul prof. Dana Teleaga va fi prof. Luminita Gora, iar director ramâne prof. Ionel Tarasa.

                      Nu sunt modificari in conducerea Scolii Gimnaziale „Spiru Haret” (prof. Codrin Ciuchi – director si prof. Gabriela Veliche – director adjunct), Scolii Gimnaziale „Domnita Maria” (prof. Elisabeta Deaconu – director), Scolii Gimnaziale Nr.10 (prof. Iulia Jicu – director si prof. Elena Amarinoaie – director adjunct), Scolii Gimnaziale „Nicolae Iorga” (prof. Mariana Umbrarescu – director si prof. Cristina Oltea – director adjunct).

                      Schimbari au fost si in unitatile scolare din judet. O lista oficiala cu noile nume o vom publica in editiile viitoare.

                      Palatul Copiilor va fi condus de prof. Gabriel Stan, in timp ce Casa Corpului Didactic ramâne iar fara director, dupa ce directorul interimar numit aici, prof. Nicoleta Gargaun, va fi inspector scolar pe resurse umane. La Inspectoratul Scolar Judetean Bacau va fi schimbata prof. Anca Constantinescu, inspector scolar pe limba româna, care va fi inlocuita cu prof. Ana – Maria Egarmin.

                      „Nu intentionez, cu toate presiunile care sunt, sa intru in jocuri murdare. Sper sa reusesc sa nu fiu nevoita sa dau socoteala elevilor, parintilor, presei, de anumite nereguli ale colegilor mei, pentru ca nu vreau sa fac asta. Am cel putin un motiv foarte obiectiv in dreptul fiecarei schimbari de directori. Sunt decizii pe care mi le asum.”
                      prof. Theodora Sotcan, inspector scolar general ISJ Bacau

                      Drama intr-un singur act: O vara fara Festivalul Theaterstock

                      Sa ne amintim. Pe 16 august 2015, ora 23.00, s-a tras cortina peste ultimul spectacol al primei editii a Theaterstock-International Arts Festival, eveniment care a tinut capul de afis timp de 16 zile, in Bacau, apreciat de artistii invitati, regizori, critici de arta si de marea majoritate a bacauanilor drept „un eveniment de exceptie al artelor spectacolului, cel mai mare festival de acest gen din Moldova”.

                      Costurile totale nu se cunosc inca, bugetul alocat de Consiliul Local a fost de 1,8 milioane de lei, 1,4 milioane de lei provenind de la sponsori.

                      Desfasurat in perioada 1-16 august, Festivalul a avut opt sectiuni, la care au participat peste 1600 de artisti, 60 de trupe din 15 tari, care au sustinut 20 de spectacole mari de strada, peste 15 concerte de rock, fado, flamenco, patru spectacole de teatru-dans, numeroase spectacole de teatru, in care protagonisti au fost actori de la teatre din Bucuresti, Cluj Napoca, Timisoara, Craiova, Tulcea, Buzau, Târgoviste, Constanta etc., cât si din tari ca Italia, Belgia, Germania, Cehia, Franta, Rusia, Anglia, Israel, Republica Moldova, Olanda, Portugalia. Bacauanii au avut posibilitatea sa vada pe viu mari actori, dar si tineri aflati in plina afirmare, cum ar fi Ion Caramitru, Anca Sigartau, Maia Morgenstern, Aurelian Temisan, Radu Gheorghe, Monica Davidescu, Ovidiu Lipan Tandarica, Tudor Chirila, Firuta Apetrei, Eliza Noemi Judeu, Ileana Stana Ionescu, Magda Catone, Claudiu Bleont, Mihai Bisericanu si multi altii, care au evoluat, cu sali pline, la Teatrul de Vara, Teatrul Municipal, Centrul de Expozitii, Centrul de Cultura “George Apostu”, in cluburi si cafenele din unele cartiere ale orasului.

                      Un festival cât o vara fierbinte

                      Managerul proiectului a fost desemnata Anca Sigartau, director al Teatrului “Bacovia”, care declara inainte de startul manifestarilor: “Aflat la prima editie, festivalul îsi propune sa devina un spatiu al întâlnirii artistice si al exprimarii libere. Un spatiu care valorizeaza calitatea si reuneste zona teatrala de stat, cu segmentul independent si initiativa privata, cu arta stradala si muzica. Este un festival orientat catre public, pe care ni-l dorim în numar cât mai mare si pe care cu siguranta îl vom avea alaturi.”

                      Sa mai adaugam cuvintele de apreciere unanima asupra calitatii si amplorii festivalului, rostite de actori si manageri ai unor teatre din tara: “Eu nu m-as incumeta sa fac asa ceva, de aceea apreciez curajul si profesionalismul organizatorilor. Exceptional.” (Maia Morgenstern), “Este de apreciat efortul financiar al administratiei locale, al organizatorilor de a aduce in Bacau teatre de prestigiu din tara si din afara, dar mai ales de a da coerenta unui asemenea festival” (Ion Caramitru).

                      Bacauanii nu s-au lasat mai prejos si au comentat aproape zilnic pe bloguri si diferite site-uri calitatea unor spectacole si prestatia actorilor. Au fost si destui participanti care si-au manifestat dezacordul fata de sumele cheltuite, perioada de desfasurare, cât si locurile unde au fost planificate unele spectacole.

                      N-a fost sa mai fie!

                      Motivele si-au avut izvorul inca din timpul desfasurarii primei editii, spectacole anulate, trupe care nu au fost platite, refuzul directorului Anca Sigartau de a comunica presei, opiniei publice, modul in care au fost cheltuite anumite sume, totul culminând cu actionarea in instanta a Teatrului, de catre unii artisti si formatii muzicale, de societati si organizatii care au prestat diferite servicii in festival. Tavalugul a pornit si este greu de oprit. La presiunea opiniei publice, DNA se autosesizeaza si deschide un dosar in rem, iar Curtea de Conturi promite un control.

                      Lucrurile se precipita, pe adresa “Municipalului” sunt deja mai multe hotarâri ale instantei de executare silita, Anca Sigartau isi da demisia din functia de manager (aprilie 2016), aproape concomitent cu o hotarâre a Tribunalului Bacau care anuleaza rezultatele concursului, prin care Sigartau câstigase postul de director. La Primarie se instaleaza, in urma alegerilor, o noua formula de conducere. Impas total. In media locala apar tot mai des voci care reclama organizarea editiei a II-a a Theaterstock.

                      Somat sa-si exprime opinia cu privire la organizarea sau nu a editiei a II-a a Theaterstock, primarul Cosmin Necula declara, pe 30 iunie 2016: „De la inceput vreau sa precizez ca nu sunt si nu am fost impotriva organizarii si in 2016 a Festivalului Theaterstock, insa nu in orice conditii. Ne dorim sa organizam acest eveniment, dar in conditii de legalitate, normalitate si moralitate, astfel ca asupra orasului, respectiv a Primariei si a Teatrului, a altor entitati care au contribuit sau vor contribui la desfasuarea lui, sa nu planeze suspiciuni si neincredere. In final am concluzionat ca nu exista buget pentru asa ceva, nu exista fila bugetara. Eu trebuie sa respect legea, orice incercare de a iesi din cadrul legal inseamna infractiune”, declara primarul Necula.

                      In memoriam sau La revedere?

                      Curios este ca, in aceeasi zi, primarul, impreuna cu sefii unor departamente, a avut o intâlnire cu Anca Sigartau, Dragos Pandele (“Eminenta cenusie” a Festivalului) si reprezentanta Asociatiei “Muze Colorate” (coorganizator al primei editii), unde s-au discutat problemele de fond ale unei noi eventuale editii a festivalului. In ce calitate au solicitat intrevederea, in numele cui, a ramas un mister. Negocierile au esuat, festivalul ramâne amintire.

                      “Ramânem deschisi oricarei alte solutii, insa pâna ce institutiile abilitate nu fac lumina la ce s-a intâmplat anul trecut, nu putem demara alte cheltuieli la acest capitol”, mai declara Cosmin Necula. N-a mai fost nicio solutie. Bacauanii, iubitori de teatru si muzica, de distractie, inclusiv cei veniti in vacanta, de peste mari si tari, care au petrecut si s-au delectat, anul trecut, cu arta de buna calitate pâna noaptea târziu, au trebuit sa-si umple vara cu altceva.

                      Pacat ca o initiativa generoasa, aplaudata inca din start, a sfârsit lamentabil, presarata cu flori uscate si miros penal. In acelasi timp, optimistii afirma ca un an ragaz, de analize si decantari, poate fi de bun augur, suficient pentru a elimina zgura depusa in aceste luni pe canalele de decizie si comunicare.

                      Teatrul Bacovia este notificat cu titluri de executare silita in valoare de 1.064.884 de lei si mai sunt litigii cu alte trupe neplatite, unul in valoare de 51.000 de lei, iar altul de 43.500 de lei, deoarece Teatrul, prin fostul manager Anca Sigartau, a depasit, fara aprobarea CL, bugetul alocat. Intre timp, Teatrul a denuntat si rezultatul Actului de mediere dintre Anca Sigartau si Asociatia “Muze Colorate”, prin care institutia teatrala se obliga sa achite o suma restanta de peste 130.000 de euro.

                      Linguri…cu simbol

                      Asociatia Culturala „Arta-Traditii-Patrimoniu Fara Frontiere” din Bacau, prin proiectul Les chemins du bleu en Europe:  transversalité des apprentissages et transculturalité des langages, finantat de Comisia Europeana în perioada 2015-2018 în cadrul programului „Parteneriate strategice pentru educatia adultilor”, a implementat zilele acestea un atelier de pictura pe linguri de lemn cu un grup de etnie rroma, cu scopul de a dezvolta deprinderi si competente artistice, precum si abilitati de a se integra pe piata muncii prin crearea de obiecte de artizanat.

                      Pictura pe lingurile de lemn este un obicei stravechi. Cromatica obiectelor realizate a fost dominata de albastru, care în cultura populara româneasca era valorificata pentru a simboliza apa, râurile si cerul. Atelierul de pictat linguri de lemn cu motive traditionale românesti a fost cu totul inedit si interesant pentru copii, dar si pentru adulti, care, în functie de imaginatia fiecaruia, au încercat sa dea viata unor bucati din lemn. Realizarea lor a fost laborioasa, atât adultii, cât si copiii încercând cu drag acest mestesug, alaturi de coordonatorii acestui proiect, prof. Nicoleta Nistor si prof. Mariana Craciun. S-a folosit tehnica colajului si pictura, utilizând ca materiale linguri de lemn, pensule, culori acrilice, modele cu motive traditionale românesti.

                      Rezultatul muncii lor a fost o satisfactie atât pentru ei, cât si pentru îndrumatorii lor, doamna profesor Liliana Puiu si Nistor Dorel, presedinte al Asociatiei Culturale „Arta-Traditii-Patrimoniu Fara Frontiere” din Bacau.

                      prof.Mariana Craciun

                      Rezonante si impliniri la „Obârsia Mioritei”

                        Casunenii s-au intrecut in organizarea editiei din acest an a manifestarii „Obârsia Mioritei” (ce a avut loc cu sprijinul Consiliului Judetean Bacau, al primariilor din comunele Casin si Manastirea Casin si al Asociatiei “Casin- Tezaur de frumusete”), astfel ca toate momentele sa fie la inaltime.

                        Dupa ce au sosit in comuna Manastirea Casin, fiind intâmpinati cu multa ospitalitate, musafirii prezenti la aceasta manifestare culturala de prestigiu au pornit, cu ajutorul unor autovehicule de teren din cele mai puternice, spre platoul montan de la Zboina Verde, acolo unde se intâlnesc tinuturile celor trei personaje din balada populara “Miorita”.

                        Pentru a ajunge la Monumentul de cultura populara “Obârsia Mioritei”, in aceasta ascensiune s-au facut doua popasuri, la “Masa lui Voda” si la “Fântâna lui Ferdinand Intregitorul”. Comuna Manastirea Casin a gazduit o interesanta sesiune de comunicari stiintifice etnografice pe tema “Drumul Oilor – Transhumanta la români”, la care au participat specialisti de la mai multe institutii muzeale din tara.

                        La sosirea in comuna Casin oaspetii au fost intâmpinati de catre primarul acestei comune, Daniel Soroiu, de viceprimarul Gabriela Cojocea Flintoaca si de numerosi cetateni ai localitatii, in costume populare traditionale, alaturi fiind si un grup de calareti. La Simpozionul national pe tema “Remitizarea Mioritei”, ce s-a desfasurat la Caminul Cultural Casin, au participat personalitati ale vietii culturale si stiintifice din mai multe zone ale tarii si din Republica Moldova precum si invitati din comunele argesene Rucar si Dragoslavele.

                        Este de subliniat faptul ca “in cea mai profunda cercetare etnografica” personalitatile prezente la manifestarea “Obârsia Mioritei” au avut prilejul ca sa cunoasca mai multi gospodari ai Casinului, care au porti de lemn cu trei stâlpi si acoperis, ce constituie faima acestei zone. Musafirii au trait si un adevarat moment de incântare alaturi de fii acestor meleaguri la desfasurarea paradei carutelor cu coviltir, unica prin autenticitate si inedit.

                        Prezenta interpretului de muzica folk Marcel Zgherea (din Basarabia) si a solistului bacauan de muzica populara Anton Achitei a dat stralucire multor momente ale evenimentului.

                        „Vara cea mai tare”, piesa de succes unor tineri bacauani

                          Piesele de vara au avut mare cautare in ultimii ani, iar de curând peisajul muzical autohton s-a imbogatit cu un nou titlu: „Vara cea mai tare”.

                          Piesa, cu un sound in stilul lui Connect-R si cu versuri care nu te vor lasa indiferent (mai ales daca esti licean in preajma examenului de bacalaureat), este compusa de un absolvent al Colegiului National de Arta din Bacau, Theodor Stefan Achivei, textul apartinând lui Adrian Boaca, si el absolvent al aceluiasi colegiu, dar in urma cu câtiva ani.

                          „Venind de la scoala intr-o zi de mai inainte cu câteva zile de cursul festiv, am inceput sa cânt la pian si din joaca am pus pe hârtie niste versuri in acordurile pianului. I-am intrebat pe cei din familie cum suna melodia, urmând ca dupa, sa adun mai multe pareri. Ele fiind pozitive , am hotarât ca dupa sustinerea examenului de bacalaureat sa plec la Bucuresti si sa cer parerea unor profesionisti” ni s-a destainuit Theodor, care a facut precizari cu privire la ce a urmat dupa realizarea liniei melodice:

                          „Intre timp l-am intâlnit pe Adrian Boaca, care a terminat si el Liceul de Arta cu câtiva ani in urma si i-am cerut parerea despre piesa. Eu nu stiam ca el scrie versuri si doar in jumatate de ora a scris niste versuri geniale. Am hotarât ca sa fie alaturi de mine in piesa cu versurile sale, alaturi de colegul meu Iulian Stoica, cel care m-a ajutat la realizarea profesionista a liniei melodice.”

                          Theodor Stefan Achivei provine dintr-o familie de intelectuali (tatal este preot, iar mama medic) si de mic a avut tot felul de inclinatii artistice. A fost practicant de dans sportiv si a luat cursuri de canto la Palatul Copiilor. In gimnaziu era singurul baiat din cor (a facut scoala generala la „Spiru Haret”) fiind puternic sustinut de profesoara sa care l-a pregatit, si drept urmare, a intrat la sectia de canto clasic la Colegiul National de Arta „George Apostu” Bacau.

                          Din postura de elev a Colegiului de Arta, Theodor a participat la diferite spectacole si concerte, la zilele comunitatilor bacauane, inclusiv Zilele Bacaului si multe altele, ceea ce i-a dat incredere si i-a calauzit pasii spre mai departe pe aceasta linie. „La unul dintre festivalurile la care am participat , presedintele juriului a fost Mihai Traistariu, iar eu am obtinut premiul I .

                          Dupa concurs am stat de vorba cu domnul Traistariu care m-a felicitat si mi-a spus ca am potential si sa merg mai departe”, ne-a povestit Theodor. Timpul a trecut, a compus „Vara cea mai tare” , iar dupa examenul de bacalaureat a hotarât impreuna cu Adi Boaca sa mearga la Bucuresti sa inregistreze melodia si sa continue visul pe care l-a inceput: inregistrarea melodiei si realizarea videoclipului.

                          „Ne-am grabit sa obtinem in timp optim melodia si sa o adaptam sezonului, evenimentului si vârstei. In urma postarii pe youtube si pe facebook am avut foarte multe vizualizari si aprecieri si asta ma determina sa continui”, a incheiat Theodor Stefan Achivei. Videoclipul piesei „Vara cea mai tare” il puteti vedea si pe site-ul nostru, www.desteptarea.ro.