Una dintre cele mai vechi secții din Spitalul Județean de Urgență Bacău, care funcționează încă de când acesta a fost dat în folosință, una din cele mai mari și importante secții din unitatea spitalicească este Medicina Internă.

Aici este locul unde ajung cele mai complexe patologii, care sunt diagnosticate, supravegheate și tratate de o echipă de doctori bine pregătiți, devotați, toți medici primari, cu mare experiență profesională.

Lunar, pe cele 90 de paturi ale secției, sunt înregistrate în jur de 300 de cazuri, pe spitalizare continuă, și circa 120, pe spitalizare de zi. Secția dispune de toată aparatura necesară la acest moment pentru această specialitate, iar pe viitor, în planul actualei conduceri a spitalului, se intenționează ca Secția de Medicină Internă (situată la etajul IV, al Blocului medico-chirurgical din unitatea spitalicească) să fie dublată ca spațiu, o investiție absolut necesară care vine să îmbunătățească tot ce ține de confortul pacienților.

Cu ce se ocupă concret Medicina Internă ne-a explicat, în detaliu, dr. Elena Alistar, medicul șef al secției.

– Doamna doctor, Medicina Internă este specialitatea de bază într-un spital. Practic, un medic internist se ocupă cu diagnosticarea și terapia bolilor organelor interne, de aceea se confruntă cu simptome și afecțiuni din toată gama medicinei moderne, de la dermatologie sau cardiologie, până la neurologie sau gastroenterologie.

– Patologia din Secția de Medicină Internă a Spitalului Județean de Urgență Bacău este, într-adevăr, multiplă. Vorbim, în general, de pacienți care nu au boli chirurgicale, dar care sunt cu probleme complexe de sănătate. De exemplu, un pacient care are sechele de accident vascular cerebral, stă la pat și face complicații infecțioase, respectiv febră. A ajuns la noi pentru a stabili cauza acestei febre: este pulmonară, digestivă, urinară ori de altă natură? Sau, pacienții care au ciroze și prezintă dureri abdominale; până se stabilește că e vorba de o pancreatită sau de o hernie încarcerată, sunt văzuți și explorați de medicul de Medicină Internă. Chiar acum, am pe secție o pacientă cu fractură de bazin, trimisă acasă de 10 zile, care a venit la Urgențe cu hemoglobină foarte mică și care a început să facă febră din ce în ce mai mare. A fost văzută de neurolog, de infecționist, probele biologice de laborator sunt în lucru, i s-a făcut și computer tomograf. Mai am un pacient cu ciroză hepatică și tumoră de ficat, stabilită din iunie, dar care, din investigații, am descoperit că suferă și de o stenoză aortică, strânsă, cu indicații operatorii. Ulterior a făcut şi o complicație neurochirurgicală. Problema este că pacienții care îndeplinesc criteriu de internare pe Medicină Internă sunt, de la un an la altul, cazuri din ce în ce mai complexe, care solicită din ce în ce mai mult timp pentru investigare de urgență, dar și resurse, iar toate aceste tratamente moderne dezvoltă prin ele însele o nouă patologie. Or, unii pacienți nu sunt pregătiți să o primească, nu sunt suficient de complianți la planul de tratament și la dieta necesară, și așa ajung la noi cu multe complicații și dezechilibre electrolitice. Noi, medicii internişti, suntem obligaţi, prin formaţia noastră profesională, să cunoaştem toată patologia nechirurgicală. Practic, noi depistăm etiologia unei infecţii, noi depistăm tumorile, noi explorăm organele interne – inimă, plămâni, tub digestiv, ficat, splină, rinichi, dar şi tot ce ţine de sânge, metabolism, articulaţii, privim organismul ca un tot unitar. Bineînţeles că un medic internist lucrează în echipă şi cu medicul cardiolog, pneumolog, nefrolog, hematolog, oncolog, infecţionist, neurolog etc.

– Dar triajul unde se face? Pentru că, e clar, nu toţi pacienţii care vin la spital ajung direct la Medicină Internă?

– Nu. Triajul lor este făcut la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU). De acolo este chemat de pe secţie internistul, el este şeful gărzii pe spital, el decide unde se va interna pacientul cu o patologie complexă. Dacă are, de exemplu, un diagnostic pe chirurgie, de pildă, o ocluzie intestinală pe un cancer de colon cu metastaze, eu, ca internist, decid să fie trimis pe Chirurgie, pentru că acolo se tratează urgenţa. Regula este însă aşa: dacă pacientul este pe o patologie cardiacă sau infecţioasă cunoscută, dar are o complicaţie, ajunge la noi, pe secţie, la Medicină Internă, unde sunt şi două linii de gardă şi unde, ulterior, solicităm pe caz şi pe alţi colegi de-ai noştri, de la alte specialităţi. În practica medicală actuală, pacienţii doresc, din ce în ce mai mult, să fie examinaţi de specialităţi mai înguste. Adică, îl doare inima, vrea doar la cardiolog, are o problemă intestinală, se duce la gastro-enterolog. În cele mai multe cazuri, nu greşesc, dar atunci când se dezvoltă o patologie multiplă, e treaba medicului internist. Pentru că noi oricum lucrăm şi intersecţii, oricum solicităm şi părerea celorlalţi colegi de pe alte specialităţi din spital şi chiar din clinici universitare, cu care avem o colaborare foarte, foarte bună. Chiar dacă, la un moment dat, noi credem că stăpânim foarte bine acea patologie, pentru a avea mereu şi o altă părere, acei „alţi doi ochi”, solicităm un consult intersecţie care poate să ofere, uneori, o atitudine diagnostică şi terapeutică mult mai bună.

– Odată ajuns aici, pe Secţia de Medicină Internă, pacientul beneficiază de tot ce este necesar, ca analize, ca medicaţie şi tot ce mai trebuie pentru a fi tratat „ca la carte”, cum se spune?

– Din fericire pentru noi, dar şi pentru pacient, acum putem să efectuăm, prin laboratorul spitalului, toată gama de investigaţii biologice, dar şi investigaţii imagistice de înaltă perfomanţă – radiografii, computer tomograf, chiar şi RMN, dacă este nevoie – la orice oră, în orice moment de pe gardă, ceea ce, desigur, ne creşte costurile de spitalizare. Da, suntem una dintre secţiile mari consumatoare de resurse din acest punct de vedere, dar trebuie să se înţeleagă că totul este făcut pentru binele pacientului care a ajuns la noi; repetăm analizele, repetăm tomografiile, ori de câte ori s-a modificat ceva în starea pacientului, tocmai pentru că lucrăm întotdeauna sub presiunea unei evoluţii potenţial imprevizibile a unui caz. Ca o paranteză, cel puţin o treime dintre cazurile pe care le îngrijim sunt cazuri care au ghiduri şi protocoale terapeutice de terapie intensivă, de exemplu stările septice, insuficienţele respiratorii severe, disfuncţiile multiple de organ, dezechilibrele electrolitice şi acido-bazice sau hematologice majore etc.

– Lunar, cam câţi pacienţi ajung pe Medicină Internă şi care este durata de spitalizare a unui bolnav pe această secţie?

– Deşi vorbim de o patologie complexă, gravă şi solicitantă sub aspectul ocupării cu personal şi cu resursele necesare, avem grijă ca durata medie de spitalizare a unui pacient să fie cea mai scurtă posibil. Orice pacient stabilizat şi care are un plan de tratament, pe care îl poate urma acasă sau în ambulator, este externat. Numărul de spitalizări continue pe lună este de circa 300 – 310, iar de spitalizări de zi, în jur de 120.

– Ce înseamnă, de fapt, spitalizarea de zi, dacă tot am ajuns la acest capitol?

– Spitalizarea de zi este o formă de spitalizare pe care o avem din 2006 – 2007. Pentru acest tip de spitalizare, secţiei noastre i s-au alocat cinci paturi, care în fiecare zi pot fi utilizate pentru pacienţii care suferă de anumite boli acceptate prin contractul cu Casa de Sănătate, cum ar fi steatoză hepatică (acumulare de grăsimi la nivelul ficatului, n.r.), anemii feriprive (anemia care apare pe fondul insuficienţei de fier din organism, n.r.), insuficienţa venoasă cronică de membre inferioare, gastroduodenită, cardiopatie ischemică cronică, BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică, n.r.) etc. Sunt, de regulă, pacienţi cunoscuţi, pe care noi i-am avut în îngrijire, au fost externaţi cu tratament şi revin pentru că trebuie să urmărim în cazul lor, periodic, evoluţia clinică, imagistică sau biologică a bolii. Este o spitalizare care începe la ora 8.00 şi se finalizează la ora 14.00, când se termină şi programul de lucru al medicului care nu este de gardă. La această oră, pacientul cu spitalizare de zi are toate analizele şi investigaţiile terminate, are reţetă, tratament, bilet de externare şi chiar o eventuală reprogramare, pentru un alt plan de explorare ulterior, dacă este cazul, în funcţie de evoluţia lui şi de patologie.
Explorări până la teste genetice

– Ştiu că pe această secţie se tratează şi aşa-numitele boli rare. Chiar aveţi în acest moment în evidenţă un pacient cu Boala Fabry, o boală genetică de metabolism.

– Unii pacienţi chiar au boli mai deosebite, cu o prevalenţă mai rară. Medicina Internă are marea şansă că e obligată, cum am mai precizat, să cunoască foarte multe din patologia medicală, mai ales cea nechirurgicală şi, de aceea, trebuie să mergem, cum se spune, „până în pânzele albe” cu explorările, inclusiv pe teste genetice. Aceste teste nu se fac numai pe bolile rare, aşa cum am făcut şi la pacientul la care faceţi referire. Am făcut teste genetice şi la o pacientă pe un post-partum, care prezenta dureri abdominale şi ascită, iar prin aceste teste am depistat că are boala celiacă. Va mai intra pe secţie un caz de boală rară, de pe Pediatrie, a unui pacient care va împlini 18 ani şi care va fi preluat de noi pentru continuarea tratamentului pentru afibrinemia de care suferă. Mai sunt teste genetice în lucru pentru Boala Gauche, dar şi pentru Boala Niemann Pick. Avem o colaborare foarte bună cu clinicile universitare din ţară, mai ales cu cea din Iaşi, care ne ajută atunci când avem de rezolvat astfel de cazuri care depăşesc posibilitatea de a fi tratate sau investigate în Spitalul Judeţean de Urgenţă, ca aparatură, specialitate sau medicaţie. Deci facem tot ce este omenesc posibil pentru pacientul nostru.

Pacienţi din ce în ce mai tineri şi cu stare de sănătate alterată

Îngrijorător este faptul că a scăzut foarte mult şi vârsta pacienţilor care prezintă astfel de patologii şi ajung pe secţia de Medicină Internă. Chiar în aceste zile, aici este tratat un pacient de numai 26 de ani cu pacreatită acută, situaţie mai rar întâlnită la această vârstă. Sunt şi pacienţi de 45-50 de ani cu ciroze hepatice, care au dezvoltat concomitent şi o patologie cardiacă într-un stadiu avansat.

Şi pentru că nu avem o educaţie sanitară de prevenţie şi nu mergem la medic (în special la medicul de familie) pentru un control anual (măcar) de rutină, s-a ajuns ca pe Medicină Internă să fie investigaţi pacienţi cu o stare de sănătate alterată la nivelul mai multor aparate şi sisteme, în care este greu să se diagnosticheze ce este nou, acut, şi ce este/a fost cronic.

Tot ca exemplu, pe secţie mai este prezent un pacient cu suspiciune de intoxicaţie cu solvenţi, care s-a prezentat concomitent pentru febră, dar şi cu vertij şi cu mialgie (dureri musculare). Din anamneză s-a depistat însă că febra o are de 2 zile, vertijul de luni de zile, iar mialgia de doi ani.

Dotări perfomante, inclusiv în ambulatoriu

Pe secţie este un ecograf performant, de 50.000 de euro, cu promisiune de a mai fi achiziţionat încă unul. Pe lângă acesta, Secţia de Medicină Internă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău are aparatura necesară pentru explorări ecografice atât pentru părţile moi (care permit vizualizarea structurilor aflate la o profunzime mică sub piele, ţintind mai ales muşchi, ganglioni, grăsime subcutanată – ex. sâni, tiroidă, articulaţii, Doppler pe vase şi altele), pentru evaluări generale ale organelor din abdomen, pentru evaluarea inimii etc.

Pe secţie mai sunt aparate pentru monitorizare de hipertensiune, pentru spirometrie, EKG-uri, defibrilatoare, truse de resuscitare, dar sunt posibilităţi de efectuare şi a endoscopiilor sau bronoscopiilor. Dotările necesare sunt şi în cele două cabinete de Medicină Internă din Ambulatoriul de specialitate (Policlinică), cu program de dimineaţa, de la 7.00, până seara, la ora 20.00.

„Dacă nu este exagerat, aş vrea să mai menţionez un aspect foarte important în ceea ce priveşte îngrijirea unui pacient pe secţia noastră şi să precizez că exigenţa cu care se efectuează un act medical trebuie să fie înţeleasă foarte bine de către bolnav, dar şi de către aparţinătorii acestuia. Tot ce înseamnă investigarea unui pacient, tratamentul lui şi supraveghearea în secţie sunt sub impactul unor circuite medicale foarte clar precizate şi care trebuie respectate.

Apoi, timpul este cea mai preţioasă resursă la un moment dat: timpul pe care medicul îl are să exporeze pacientul, timpul pe care asistenta îl are la dispoziţie pentru recoltarea analizelor sau pentru administrarea tratamentului şi aşa mai departe. Acest timp este deseori încurcat de către aparţinători, care nu înţeleg să respecte programul de vizită, de la 15.00 la 18.00 în fiecare zi, la care se adaugă şi orele 11.00 – 13.00, sâmbăta şi duminica, şi nici momentul când trebuie să solicite informaţii despre pacientul lor, pentru care, de asemenea, este un program de la 12.30 la 14.00.

Rugămintea mea este ca aceste programe să fie acceptate, înţelese şi respectate de către familiile bolnavilor. Mai ales că, acolo unde e necesar, dacă se schimbă starea pacientului sau trebuie transferat în altă secţie sau în alt spital, familia oricum e sunată direct de medicul curant. Trebuie să existe acea încredere în noi, medicii!”
dr. Elena Alistar, medicul şef al Secţiei de Medicină Internă

Medicii care lucrează în această secție (în ordine alfabetică):
Elena Alistar – medic primar (șef secție)
Filuța Badiu – medic primar
Lidia Coțofrei – medic specialist
Daniela Roxana Larion – medic primar
Otilia Marin – medic primar
Radu Mihailov – medic primar
Gabriela Pârlog – medic primar
Violeta Gabriela Popescu – medic primar
Lucica Rău – medic primar
Maria Tache – medic primar
Contract doar pe gărzi: Angela Teodora Ciobanu (medic primar) și Elena Mihaela Bolfă (medic specialist)

Vremea din ultimele zile, caracterizată prin ploi urmate de un soare blând, a fost mană cerească pentru cei care trăiesc de pe urma produselor din natură. Astfel, piețele agricole sunt pline de grupuri de culegători din flora spontană, care au adus cu ei mormane de ciuperci, în special, ghebe, produsul sezonului.

De altfel, și piețele sunt parcă mai animate ca oricând, zeci de gospodine învârtindu-se printre tarabe în căutarea prețioaselor ciuperci numai bune pentru zacuscă și alte specialități românești.

„Ia ghebe de la băiatu’”

La o masă, în Piața Sud, gălăgios, un tânăr își cheamă clienții să-i cumpere marfa. „Hai la ghebe, ia ghebe de la băiatu’, cu 10 lei kilogramul!”. E din zona Roznov, comuna Piatra Șoimului, județul Neamț, și a venit cu ghebe împreună cu mai mulți din satul său. Au adus patru saci, fiecare cam la 20 de kilograme. „De la Vatra Dornei le-am cules, zona Cârlibaba.

Stăm cu ursul în spate și căutăm ghebe. Cam asta facem, suntem ghebari, de meserie, cu asta ne ocupăm: culesul din pădure”, îmi spune tânărul. E cu mama lui, care zice că de mic l-a învățat să deosebească ce e bun de ce e otrăvitor. „De la 7 ani face asta, era în clasa I. Noi, pe ce nu cunoaștem, nu punem mâna”, spune femeia. De altfel, ieri, ghebarii erau cei mai căutați din piețe. Nu fac avere, numai masa costându-i 20 de lei, plus motorina până la Vatra Dornei și înapoi…La final, sunt mulțumiți dacă le mai rămân 100 de lei.

Italia vs România

Peste drum, la o altă tarbă, alți tineri, însă, din zona Blăgești, Buhuși. Marius, mai vorbăreț ca restul, vinde două calități: cele de calitatea I-a, ghebe adunate în mănunchi, mari, frumoase, ușor colorate spre galben intens, le dă cu 15 lei kilogramul, altele, mai mici și zdrențuite de la transport, cu 10 lei kilogramul.

„Astea, mai scumpe, îs pentru cei cu bani mai mulți la buzunar, restul sunt pentru ăi mai necăjiți”, mă lămurește băiatul. Culesul este pentru el ceva sezonier. „Acuș plec în Italia, tot la cules, dar la «poamă» și la măsline, iar mai încolo, la portocale. Am mai fost și altădată. Îmi plătesc 25 de euro pe zi. Bani, nu ca aici”, îmi explică Marius.

– băcăuanii nu vor calorifere calde pentru că așteaptă subvențiile pentru încălzirea locuinței – temperatura exterioară este în continuă scădere pe timp de noapte

Frigul s-a instalat pet imp de noapte în locuințele băcăuanilor, însă nu toată lumea se bucură de confortul termic. În această perioadă, doar „centraliștii” își pot regla temperatura în case.

Nu același lucru îl pot spune cei ale căror locuințe sunt racordate la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic, pentru că Thermoenergy Group SA Bacău nu a început furnizarea căldurii nici în unitățile de învățământ, nici către consumatorii casnici. Conducerea Thermoenergy spune că instalațiile au fost încărcate la majoritatea unităților de învățământ, excepție făcând școlile/grădinițele/colegiile care sunt racordate la punctele termice unde se mai lucrează încă la modernizarea rețelelor.

„O echipă a trecut pe la toate unitățile de învățământ din oraș pentru a verifica exact situația în teren. Am avut chiar o discuție cu inspectorul general Florin Lazăr și am vorbit pe marginea furnizării căldurii în școli, iar acolo unde a fost posibil a început furnizarea. Am primit solicitări inclusiv de la consumatori, însă, nu le putem onora decât dacă primim solicitare din partea asociațiilor de proprietari”, declară Radu Cristian Palade, director general la Thermoenergy Group SA Bacău.

Având experiența ultimilor ani, cel mai probabil, asociațiile de proprietari vor solicita furnizarea de căldură abia în momentul în care primăria va acorda subvenții pentru încălzire. Anul trecut, majoritatea băcăuanilor racordați la Thermoenergy au ales să stea o lună de zile în frig, până au beneficiat de subvenție.

Neoficial, cererile se depun în prima parte a lunii octombrie pentru perioada 1 noiembrie 2017 – 31 martie 2018. Oficial, la nivelul municipiului Bacău nu au fost aprobate deocamdată criteriile de acordare a acestor subvenții pentru încălzirea locuinței, de care pot beneficia persoanele singure și familiile care nu-și permit să plătească în întregime cheltuielile cu încălzirea în sezonul rece 2017-2018.

– doar 25% din fondul locativ al municipiului Bacău este asigurat – în județ, situația este mult mai gravă, pentru că doar 16,39% dintre proprietarii de case și-au făcut asigurare obligatorie

În perioada următoare, o să auzim din ce în ce mai des despre PAD, PAID și ASF. Toate acestea au legătură cu PAD – Polița de asigurare obligatorie, care acoperă daunele produse de cutremure, inundații și alunecări de teren. PAD este reglementată de Legea 260/2008 cu modificările și completările ulterioare și de normele de punere în aplicare emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Societatea de asigurare care preia riscurile și răspunderile asumate în această formă de asigurare este PAID – Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale. Necesitatea asigurărilor obligatorii a locuințelor a fost punctul comun al întâlnirii organizate, ieri, de Liga Județeană a Asociațiilor de proprietari Bacău, la Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov”.

La eveniment au participat deopotrivă reprezentanții asociațiilor de proprietari, Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de proprietari „Habitat”, asiguratori și specialiști PAID și ASF. Întâlnirea a avut rol informativ, urmând ca asociațiile de proprietari să transmită informația proprietarilor de apartamente.

„Am demarat cu PAID o caravană care are scopul de a explica importanța poliței de asigurare obligatorii. Conform Legii nr. 260/2008, obligația încheierii contractelor de asigurare a locuinței revine proprietarului acesteia. Persoanele fizice și juridice sunt obligate să își asigure împotriva dezastrelor naturale, toate construcțiile cu destinația de locuință din mediul rural sau urban, aflate în proprietatea acestora și înregistrate în evidențele organelor fiscale. Nu intră sub incidența PAD anexele și dependințele.”
Dan Chitic, reprezentant Autoritatea de Supraveghere Financiară

Statistica asiguratorilor pentru municipiul și județul Bacău arată o situație dezastruoasă.

„Ultima situație făcută la nivelul municipiului Bacău arată că din aproximativ 72.000 de locuințe, doar 18.000 au asigurare PAD, ceea ce înseamnă 25% din fondul locativ de locuințe. La nivelul județului Bacău, situația este cruntă, în condițiile în care doar 16,39% dintre proprietarii de case și-au asigurat locuințele”, declară Eugenia Zaharia, șef Departamentul Subscriere PAID România.

Reprezentanții asociațiilor de proprietari au declarat că băcăuanii nu vor să-și asigure locuințele împotriva dezastrelor naturale pentru că polița nu acoperă și alte riscuri, precum vijelia, furtuna sau grindina.

„Dacă nu se vine cu o schimbare care să aducă modificări cerute de proprietarii de locuințe, numărul celor asigurați PAD va scădea simțitor. Tocmai am traversat o perioadă cu fenomene meteo violente, iar rafalele de vânt puternic au smuls acoperișuri și au provocat stricăciuni. Atât timp cât în lege nu sunt incluse și alte riscuri, nimeni nu va dori să-și asigure locuința”, declară Vasile Maxim, președintele Ligii Județene a Asociațiilor de proprietari Bacău.

Specialiștii ASF spun că astfel de solicitări au fost făcute din mai multe zone ale țării și se încearcă modificarea Legii nr. 260/2008, în scopul introducerii și altor riscuri. În prezent, pentru o casă cu structură de rezistență din beton armat, metal sau lemn sau cu pereți exteriori din piatră sau cărămidă, suma asigurată este 20.000 euro, iar prețul asigurării este 20 de euro/an. Pentru o casă din chirpici sau paiantă, suma asigurată este de 10.000 de euro, iar prețul asigurării este de 10 euro/an.

Vremea fiind prielnică lucrărilor de construcții, Serviciul Public Județean de Drumuri (SPJD) Bacău a derulat, în ultimele luni, mai multe lucrări de reparare și întreținere, care au vizat îmbunătățirea condițiilor de circulație.

Concret au fost efectuate plombări pe DJ 119 B Luizi Călugăra-Măgura-Mărgineni, DJ 156 B Buhuși-Blăgești, DJ 156 G Lespezi-Blăgești, DJ 252 B Furnicari-Tamași și DJ 252 A Horgești-Văleni. Reparații s-au făcut în intersecția DJ 252 E – DJ 252 C Dieneț-Marvila, DJ 252 F Parincea-Zlătari-Ungureni, DJ 159-limita județului Neamț-Cârligi (DN 2), iar pe DJ 117 Poduri-Moinești s-a turnat asfalt.

De asemenea, s-au executat lucrări de curățire și decolmatare a șanțurilor și canalelor de scurgere pe DJ 252-graniță Vrancea-Huruiești-Găiceana-Nănești-Parincea-Bibirești-Buhoci-DN2F, pe o distanță de 67,4 km.

Cât și cum se asfaltează?

Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean, monitorizează permanent modul în care muncesc constructorii. „Eu am solicitat ca, la începutul fiecărei săptămâni, să primesc de la SPJD situația lucrărilor care se execută, unde și ce anume se face. În baza acesteia, verific prin sondaj modul în care lucrează constructorii”, a declarat Sorin Brașoveanu.

Alte șase drumuri județene, ai căror indicatori tehnici au fost aprobați în septembrie, urmează să fie modernizate din fondurile Ministerului Dezvoltării.

Este vorba despre DJ 119 Răcăciuni-Ciucani (3,77 de milioane de lei), DJ 117 Poduri- Cernu (15,6 de milioane), DJ 123 limita județ Harghita-Valea Uzului-Dărmănești-DN 12A (15,9 de milioane), DJ 241B Pădureni-Godovana (34 de milioane), DJ 243B Motoșeni-Stănișești (33,3 de milioane) și DJ 252A Horgești-Răcătăul de Jos (25 de milioane de lei).

Două au fost punctele importante ale şedinţei extraordinare a Consiliului local Bacău de ieri: problema creditului de 13,5 milioane de euro pe care municipalitatea îl va lua pentru lucrări de investiţii şi problema datoriilor Thermoenergy.

Mai bine de o oră s-a bătut, ieri, apa în piuă pe tema împrumutului pe care municipalitatea doreşte să-l ia de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Şi nu pentru că ar fi fost cine ştie ce argumente împotriva deciziei, ci pentru că unor consilieri le place să se audă vorbind chiar şi atunci când nu au argumente. Banii – a explicat primarul Cosmin Necula – vor fi folosiţi pentru refacerea a 40 de kilometri de reţea de iluminat stradal, pentru modernizarea Spitalului de Pneumoftiziologie (fost TBC) şi a clădirii Primăriei, precum şi pentru realizarea unui sistem de supraveghere în municipiul Bacău.

Modernizarea sistemului de iluminat public va presupune schimbarea stâlpilor şi a cablurilor care datează din 1974 şi înlocuirea becurilor cu lămpi LED, cu consum mai mic. Spitalul de Pneumoftiziologie şi Primăria au nevoie de modernizări, iar sistemul de supraveghere presupune un dispecerat urban, un sistem de prevenire a infracţiunilor şi un sistem de supraveghere a traficului.

Creditul va fi acordat pentru 15 ani, cu trei ani de graţie şi va presupune plata unei dobânzi totale de 13 milioane de lei şi costuri administrative în valoare de alte 800.000 de lei. Decizia de accesare a împrumutului a fost adoptată cu 15 voturi pentru şi 5 împotrivă. Împotriva deciziei au votat în bloc consilierii PNL, care, prin vocea lui Daniel Miclăuș, au spus că nu consideră „investiţia în beculeţe” o prioritate pentru oraş.

Afacerea celor 85 de milioane de euro pentru CET

Celălalt subiect important, cel referitor la datoriile Thermoenergy, s-a finalizat cu promisiunea primarului Cosmin Necula că va depune, săptămâna viitoare, o plângere penală pentru modul în care fosta administraţie a obţinut şi gestionat cele 85 de milioane de euro pentru modernizarea sistemului de termie – faimoasa problemă a reţelelor secundare.

„În 2010 au fost accesate de la Guvern şi de la UE 85 de milioane de euro pentru proiectul pe termie. Cererea de finanţare a fost un fals, o minciună: a prezentat că în municipiul Bacău CET avea peste 70.000 de abonaţi, deşi numărul era de mai puţin de 30.000”, a spus primarul Necula.

„La fiecare doi ani noi trebuie să băgăm în Thermoenergy, cât pentru un pod peste Bistriţa, care ar costa circa 18 milioane de euro.”
Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău

An de an numărul abonaţilor a scăzut prin debranșări pentru că, în final, creditul să fie acordat pentru modernizarea unui sistem care mai avea numai 16.000 de unităţi locative racordate, a mai spus edilul. El a precizat, că în conformitate cu documentele prezentate instanţei de către judecătorul sindic, CET era în stare de insolvenţă încă din 2008, dar s-a minţit pentru a se lua creditul.

„Toţi locuitorii municipiului Bacău plătesc bani pentru ca doar 15% dintre ei să beneficieze de căldură. Din 65-66 de milioane de lei cât costă gazele într-un an, Thermoenergy poate susţine doar 24-25 de milioane iar municipiul Bacău trebuie să achite diferența de cel puţin 44 de milioane, adică în jur de 10 milioane de euro pe an. Şi asta numai pentru gaz”, a mai spus Necula. El a precizat că trebuie găsită o soluţie pentru a se rezolva această problemă.

Ghingheș: cetăţenii să fie obligaţi să se branşeze
Pentru ca sistemul de încălzire centralizat să fie eficient, consilierul independent Cristian Ghingheș a propus că o parte dintre cetăţenii oraşului să fie obligaţi să se branşeze la acesta. Acesta a spus că este o decizie care va depuncta electoral pe cei care o vor promova dar, de dragul cetăţenilor, pe termen mediu şi lung, trebuie adoptată. El l-a informat pe primarul Necula că va susţine o astfel de decizie dacă o va propune Consiliului local.

Stațiunea Slănic-Moldova va găzdui, începând cu 13 octombrie, festivalul „Răvășitul Oilor”, ajuns la a II-a ediție. Evenimentul va avea în punctul Bolovanul și va fi organizat de Primăria Slănic-Moldova, Ferma „Stâna Dacilor”, Obștea Composesorat „Salina” Tg. Ocna și Asociația „Prietenii Slănicului”.

Festivalul cuprinde spectacole folclorice, competiții, demonstrații ale meșterilor locali, o expoziție de obiecte artizanale, una de animale și alta de preparate tradiționale, care va oferi oaspeților șansa de a gusta pastrama de oaie, bulzurile ciobănești, brânzeturi de tot felul, unse cu vin adevărat, mai nou sau mai vechi, și, în final, un foc de tabără.

Pe scenă vor urca Iuliana Covaci și Fanfara Carcalea, Ștefania Puiu, Silvia Ene, Geta Postolache, Grupul „Mândră ie românească”, Gospodarii de pe Valea Asăului și Ansamblul „Mugurașii” din Agăș. „Răvășitul Oilor” de pe muntele Bolovanul promite trei zile de distracție în aer curat și bucuria de a redescoperi tradițiile.

– mulți dintre cei care nu au fost admiși anul acesta la proba practică a examenului auto au toate șansele să obțină permisul de conducere abia anul viitor

Vestea lansată pe piață cu privire la posibilitatea reprogramării datei examenului auto, proba practică, a creat isterie în rândul candidaților programați de calculator în primele luni ale anului 2018. Viitorii șoferi s-au îmbulzit la ghișeele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Bacău pentru a prinde un loc mai în față.

Nu toți au avut norocul de a se reprograma, pentru că în scurt timp, cele aproximativ 100 de locuri suplimentate în județ pentru reducerea timpilor de așteptare s-au epuizat. Au existat destui nemulțumiți, iar printre ei se numără și Corina Adăscăliței.

„M-am dus la sediu să mă reprogramez chiar în prima zi după aflarea veștii și persoana de la ghișeu nu mi-a spus că s-ar fi epuizat locurile, ci doar s-a limitat în a-mi spune că data de 9 ianuarie 2018 este numai bună pentru mine și să mă prezint atunci la examen. Problema mea este că îmi expiră valabilitatea școlii de șoferi, iar în ianuarie este ultima șansă să iau examenul.

În caz contrar, trebuie să o iau de la capăt. Din cauza aglomerării excesive, într-un an de zile am reușit să dau proba practică doar de două ori”, ne-a spus Corina Adăscăliței.

Comisarul șef Ovidiu Genes, șeful Serviciului, declară că reprogramările s-au făcut în limita locurilor disponibile. Până la sfârșitul anului 2017, examinatorii auto vor lucra program normal de lucru și sâmbăta.

În lunile octombrie și noiembrie, zilele în care se susține proba practică conform graficului de examinare sunt următoarele: în municipiul Bacău, candidații își vor arăta îndemânarea pe 14 octombrie, 4 noiembrie și 11 noiembrie; municipiul Onești și-a rezervat zilele de 21 octombrie și 18 noiembrie pentru susținerea „orașului”, iar examinatorii auto se vor deplasa în municipiul Moinești pe 28 octombrie și 25 noiembrie pentru a le testa îndemânarea localnicilor și a candidaților din împrejurimi.

Sub semnul profesionalismului s-a aflat stagiul de formare Erasmus Plus KA1, „Success methods for students social inclusion and reducing early school leaving”, desfășurat în intervalul 24-28 septembrie 2017, în Konya, Turcia.

La acesta a participat un grup de șase profesori de la Școala Gimnazială „Dr. Alexandru Șafran” Bacău, prin intermediul programului Erasmus Plus, coordonat de prof. dr. Mihaela Cojocaru. Proiectul KA1 „Profesioniști în educație pentru o școală a viitorului” este implementat în 2017-2018 la școala amintită, cu scopul de a crește calitatea educației prin noi competențe dobândite de către cadrele didactice formate în context european.

Astfel, coordonatoarea proiectului, împreună cu directorul unității de învățământ, prof. Irina-Carmen Vrînceanu, prof. Oana-Andreea Bărbuț, prof. Carmen Mavrichi, prof. Mara Feneru, prof. pentru învățământul primar Flaviana Patrașcu-Diac au constituit o echipă diversă, reprezentată de membri ai majorității ariilor curriculare din școală.

Aceștia s-au implicat activ în programul de formare, oferit de către asociația Hayat Boyu Gelisim Dernegi, din orașul gazdă, care a avut ca obiective: proiectarea demersului didactic într-un format nou de învățare prin cooperare, care să faciliteze incluziunea socială a elevilor în clasă, utilizarea unor metode de predare inovatoare: introducerea TIC în procesul educativ, învățarea creativă, învățarea prin proiecte, educația de la egal la egal – Peer Education, gândirea critică, proiectarea unor instrumente și a unor materiale didactice conform principiilor șansei egale la educație de calitate, ținând cont de stilurile de învățare ale elevilor ș.a.
Fiecare zi din cele cinci ale formării au conturat treptat tema cursului.

Prima zi a stat sub semnul educației incluzive realizate prin intermediul artelor: muzică, dans, grafică, teatru. Cele menționate conferă posibilitatea creșterii gradului de atractivitate al orelor, pentru ca în următoarele să se puncteze cauzele abandonului școlar – o problemă generalizată la nivel european – și să se identifice pârghii pentru stoparea sa. Jocurile de logică, atitudinea caldă și înțelegătoare față de elevi, nediscriminatorie conduc spre creșterea încrederii copiilor față de cadrele didactice și implicit față de școală. S-au prezentat multiplele beneficii ale utilizării instrumentelor TIC în cadrul orelor.

S-a pornit de la analiza duratei perioadei de rezistență, chiar și a celor mai tradiționaliști dascăli, până să înțeleagă importanța folosirii computerului și să îl includă în activitatea didactică, recunoscându-i avantajele, pentru a se evidenția în final rapiditatea oferirii feedback-ului către elevi prin utilizarea platformelor pentru evaluare.

Penultima zi a adus în prim-plan o problematică specifică secolului XXI, chestiunea migranților. Numeroase țări sunt nevoite să își conceapă strategii pentru integrarea acestora – o cale sigură pentru evitarea conflictelor din comunitate – să aplice principiile comunicării interculturale, să identifice și să ocrotească prin strategii specifice copiii/ grupurile vulnerabile.

În spațiul băcăuan, existența unor minorități determină stabilirea și utilizarea unor demersuri clare pentru integrarea și păstrarea acestora în unitățile de învățământ până la finalul perioadei de școlarizare. În final, prin whorkshop, s-au determinat strategii de prevenire a violenței, s-au realizat studii de caz referitoare la tipologia amintită, cadrele didactice identificând împreună cu formatorul calea pentru a ajunge la sufletul elevului – soluția pentru păstrarea acestuia în școală alături de valorizarea sa și transpunerea în situații care să îi dezvolte gândirea creativă, implicit stima de sine.

Echipa de profesori a avut posibilitatea de a vizita o școală din Turcia, de a interacționa cu elevii dornici de dialog intercultural, înțelegând în această manieră specificul sistemului de educație, prezentat în prima zi de formare. Vizitele culturale, efectuate în zilele șederii în Konya, au întregit experiența de învățare, oferind participanților oglinda unei culturi fundamentate pe tradiție, religie, promovarea propriilor valori, formulate atât de duios de către Mevlana, poetul care îi invită pe toți la înțelepciune și iubire.

Prof. Dr. Oana-Andreea Bărbuț

În calitate de Ambasador Național pentru UNICEF în România, Smiley va fi prezent, miercuri, alături de puștii din Dofteana, una dintre cele 45 de comunități în care a fost implementat modelul „Servicii Comunitare pentru Copii”.

Proiectul, derulat în parteneriat cu Consiliul Județean Bacău, este unic în țară și are doi piloni: „Pachetul Educație Incluzivă de Calitate” și „Pachetul Minim de Servicii”.
Smiley, împreună cu echipa UNICEF România, va vizita școala și grădinița, va discuta cu copiii, apoi cu directorul școlii și cadrele didactice care susțin obiectivele organizației, cu primarul Ioan Bujor și echipa care răspunde de proiect: asistentul social, asistentul medical comunitar și consilierul școlar.

„În comunitățile în care am intervenit alături de partenerii noștri, numărul copiilor cu risc de abandon școlar a scăzut cu 27 la sută. Astăzi, 97 la sută dintre copiii care nu erau înscriși pe lista unui medic de familie sunt înscriși, iar toți copiii identificați ca fiind în pericol de separare trăiesc în continuare alături de familia lor, care beneficiază de serviciile de suport necesare”, arată Raluca Dinu-Paicu, purtător de cuvânt al UNICEF.

Îndrăgitul artist a mai fost prezent în județul Bacău în noiembrie 2016, când, în cadrul aceluiași proiect, s-a întâlnit cu copiii din Buhuși.

Luna este un corp inactiv geologic și lipsit de atmosferă în prezent, însă în urmă cu 3 până la 4 miliarde de ani a avut o atmosferă, rezultat al erupțiilor vulcanice de proporții care scuipau la suprafață nori uriași de gaze, conform unui nou studiu, informează SPACE.com.

În prezent vulcanii de pe lună sunt inactivi de mult, suprafața Selenei este acoperită de scurgeri piroclastice vechi de miliarde de ani, iar atmosfera selenară este atât de subțire încât nici nu mai poate fi numită atmosferă, fiind considerată în schimb o „exosferă” — moleculele de gaz rămase prizoniere atracției gravitaționale selenare fiind atât de disparate încât nici nu se mai comportă ca un gaz.

Noul studiu, realizat de cercetători de la Centrul pentru Zboruri Spațiale Marshall, aparținând NASA, din Huntsville, Alabama și de la Institutul Lunar și Planetar (LPI) din Houston, sugerează că vechii vulcani de pe lună au produs o atmosferă care a rezistat timp de aproximativ 70 de milioane de ani, după care s-a disipat aproape complet în spațiu.

Mostre de sticle vulcanice adunate de astronauții din misiunile Apollo în anii ’70 au dezvăluit că magma din subsolul selenar „conținea componente gazoase, așa cum este monoxidul de carbon, dar și ingredientele necesare apei, sulf și alte substanțe volatile”, conform unui comunicat al LPI.

În noul studiu cercetătorii au calculat cât de mult gaz s-a degajat din scurgerile piroclastice provenite din vulcanii de pe Lună. Ei au ajuns la concluzia că în jurul Lunii s-a acumulat un volum suficient de mare de gaze pentru a forma o atmosferă, care ulterior s-a risipit în spațiu.

Conform autorilor studiului, această descoperire ar putea fi importantă pentru viitoarele misiuni pe Lună pentru că face trimitere la o „sursă de substanțe volatile care au făcut parte din atmosfera Lunii și care ar fi putut să rămână blocate în solul mereu înghețat din apropierea polilor satelitului nostru natural” și care ar putea fi exploatate de astronauți.

Acest studiu a fost publicat în ultimul număr al revistei Earth and Planetary Science Letters. AGERPRES